Colegiul de Arte ,,Sabin Drăgoi”

Lucrare scrisă privind certificarea competențelor profesionale.

Profesor coordonator: Elev:

Mărioara Miclea. Serafeșco Iuliana

Arad
2023
Cuprins:

-Istoricul și așezarea geografică a satelor de pe malul stâng al

Mureșului…………………………………………………………2

-Viața social-culturală…………………………………………………………………………3

-Portul popular…………………………………………………………………………………4

-Nunta…………………………………………………………………………………………6

1
Obiceiuri si tradiții în satele de pe malul stând al Văii Mureșului.

-Capitolul I-

Istoricul și așezarea geografică a satelor de pe malul stâng al Văii

Mureșului.

Așezate în partea de sud a Județului Arad pe partea stângă a cursului râului

Mureș, aria satelor se găsește lângă poalele colinelor ce fac parte din dealurile
Lipovei. Dealurile din împrejurimile satelor: Căpâlnaș, Birchiș, Viriș Mort,
Ostrov, Bacăul de Mijloc, Tela, Bata sunt acoperite cu păduri și pășuni. În spre
Mureș, șesurile sunt acoperite cu soluri fertile care dau posibilitatea țăranilor
proprietari să dețină recolte însemnate.
Din cauza repetatelor inundații ale râului Mureș, care a pricinuit mari pagube
locuitorilor, satele au fost rând pe rând mutate înspre miazăzi la dispoziția
împăratului Austriei Iosif al doilea. Din tradițiile revoluționare ale acestor
localități amintim participarea țăranilor la mișcările populare din 1918.
Interesant este și castelul mocioni-teleki ridicat pe la 1860 în localitatea
Căpâlnaș (azi spital de psihiatrie). Castelul este așezat în mijlocul unui parc de 8
hectare poate cel mai frumos din Județul Arad, în stilul său neoclasic. În acest
castel a petrecut multe zile Alexandru Mocioni (1841-1909), președintele
Partidului National Român din Banat și Crișana.
Un deosebit răsunet a stârnit in rândul tărănimii de pe teritoriul Jud. Arad
acțiunea inițiată de doctorul Petru Groza în vederea organizării Frontului
Plugarilor, a cărei activitate începe  de fapt în 1933. Una dintre primele acțiuni a
avut loc la Birchiș la 25 mai 1935. La acesta adunare au venit mulți participanți
din satele: Căpâlnaș, Viriș Mort, Ostrov, Bacăul de Mijloc etc. Cu această ocazie
s-a constituit și puternica organizație din Birchiș, actul de adeziune fiind semnat
de 175 de săteni.

2
Viața social-culturală.

De un mare prestigiu se bucură prezența în aceste localități a corurilor mixte. Astfel găsim
însemnări în scriere chirilică pe un penticostas din anul 1805 care ne arată următoarele: "Ion
Sîrbu, Mihai Lovici, Solomon, Nicolae etc...au intrat coriu". Desigur formațiile corale au
apărut mult mai târziu când acest gen de activitate artistică de masă a cunoscut o puternica
înflorire prin părțile locului. 
Prin repertoriul său de cântece patriotice, cântece de masă, doine, cântece populare, corul a
completat viața personală a așezărilor cu sentimente, idei în lupta dusă pentru eliberarea
socială și națională.
În cadrul asociaților corale se făceau și alte manifestări culturale ca: teatruri, dansuri populare
locale, taraf cu diferite instrumente și soliști de muzică populară.
Dansurile populare se remarcă prin frumusețe, ritm și varietate.
Localitățile din Valea Mureșului dispun de un folclor coregrafic ce se desprinde din zona
banatului, microzona folclorică a localității Făget.
Jocurile culese de la unii informatori vârstnici cuprind ciul de trei jocuri principale,
"ardeleana", "Învârtita (de doi)" și "Pe picior" este completată de Siredea, Sfădita,
măzărichea, cățeaua, șiocănita, hora mare etc..., acestea din urmă preferând-se mai cu seamă
pe la nunți, botezuri sau rugi.
Frumusețea deosebită a portului popular din această zonă împletită armonios cu o măiestrie
interpretativă deosebită, au făcut cunoscute aceste localități ca fiind în fruntea celor care
valorifică bogăția cântecului și jocului străbun.

Strigături la joc

Dragu-mi-i cu cine joc

Că miroase-a busuioc
Dragu-mi-i cu cine sar
Că miroase-a calapar.

Asta fată joacă bine

Și mă-nvață și pă mine
Asta fată ști juca
C-o-nvățat-o maică-sa.

Suce fată pă sub mână

Să nu uite-o săptămana
Suce fată de trei ori
C-are ochii negrișorii.

3
Portul popular

Costumul femeiesc se bazează pe jocul suprafețelor de alb și negru care îi conferă o mare
sobrietate. Ornamentele sunt dispuse în partea de jos a poalelor și mai ales pe mânecile
spăcelului sub formă de "pui tabla" compacte. De asemenea pe mână și pe poale se întâlnesc
șiruri verticale cu găurele cusute motivul numit "cheia". Cipca (dantela) croșetată manual cu
diferite modele florale este aplicată la mâneci și în partea de jos a poalelor. Peste spăcel
femeile purtau laibăr cusut pe "somot" (catifea neagră) cu aramizi galbeni. Peste poale se
așează catrința cu fir și mărgele (cu ijlogi).
Ansamblul costumului este completat de salba de bani care împodobește capul.

4
Costumul bărbătesc este în întregime alb cu ornamente puține, executate cu aramizi albi. El
este alcătuit din cămașă cu "pumnari" (manșeta) brodată manual cu motive florale la guler,
piept și mâneci.
Pantalonii sau izmenele sunt confecționate din aceleași modele ca la cămașă și sunt călcați "în
pături" (plisați). Laibărul este altă piesă de tip bănățean dar de dimensiuni mai mici.

5
Nunta

Filonul creației artistice din arta populară a fost transmis din generație în generație până în
zilele noastre. Este cunoscut faptul că prin topirea celor două  spiritualități daco-romane într-
una singură s-a născut una dintre cele mai frumoase manifestări ale culturii vechi populare,
ritualul nunții, prilej de petrecere și bucurie. Nunta este o adevărată sărbătoare în viața satului
unde se întâlnește cântecul unor vestiți lăutari, unde se aud multe strigături care au rolul de a
crea buna dispoziție dar și de a corecta unele defecte ale oamenilor astfel lenea era saturizată
în următoarea strigătură:
Asta-i fată jucăușă
Cu gunoiul după ușă
Când te uiți la ea în tindă
Vezi gunoiul până-n grindă.

La nuntă se cântă însă și un cântec trist ''cântecul miresei''. Trist deoarece mireasa își părăsește
familia, pe cei dragi (mama, tata, frați, surori) pornind pe drumul necunoscut cu alesul inimii.
În cântecul miresei se întâlnește un lait motiv care se repetă după fiecare vers al cântecului
''Ienașândai am fecioară''.
Personajele nunții sunt ''doleșii'' cei care invită oamenii la nuntă, ''givărul'' este persoana care
se ocupă de bunul mers al nunții. Ei au o ținută specială au câte un ștergar pe un umăr cusut
cu motive florale sau țesut la război iar givărul are două ștergare așezate pe ambii umeri în
formă de cruce. ''Ospătonii'' (invitații) se adună la mireasă acasă iar invitații mirelui se adună
la mire acasă. Mirele împreună cu invitații săi pornesc spre casa miresei unde sunt așteptați
invitații săi. Giuvărul în fața porților ferecate cere ca mireasa să iasă din casă. Acum se aud
strigături din alai:
Frumos fiică te-ai gătat
Dimineața te-ai sculat
Te uitași la răsărit
Ne văzu'și pe noi venind
Ia ieși fiică din cămară
Să vezi ci'n te așteaptă afară
Un mirelu tinerelu
Să trăiești fiică cu elu
Și mirelu te cinstește 
Cu o maramă de mătasă
S-o porți fiică sănătoasă.

Porțile se deschid și invitații intră în curte. Înaintea apariției miresei, vin pe rând pe rând două
fete una deghizată într-o persoană în vârstă alta deghizată într-o fetită, mirele rând pe rând le
refuză. Când apare mireasa se așează lângă mire in fața ciubărului (un vas mare din lemn cu
apă sfințită și busuioc) această ia buchetul de busuioc și stropește în semnul crucii apoi pe
fiecare invitat în parte. Primul care iese la ciubăr este mirele, apoi nașii, părinții, rudele și apoi
restul invitațiilor. Fiecare invitat lasă bani lângă ciubăr spunând ''eu dau puțin Dumnezeu să
dea mult'' și stropesc cu apă sfințită mirii că simbol al binecuvântării lor în noua lor viață.
Dupâ ce ultimul invitat a fost stropit cu busuiocul givărul și mireasa iau ciubărul și golesc apa
la rădăcina unui pom tânăr din grădină. Se duc împreună în casă și cântă cântecul miresei:

6
 Așa-i rândul fetelor
Ienașândai am fecioară
Cum îi rândul merelor
Ienașândai am fecioară.

Nașul zice tatăl nostru după care spune cuvintele ''Dumnezeu să ne ajute în calea în care am
plecat''. Acum se merge la biserică la cununie. Nașul o conduce pe mireasa iar nașa pe mire.
Lumânările sunt duse de un fecior și o fată, o pereche de tineri necăsătoriți.
Are loc sfânta cununie după care se merge la mireasă acasă unde se servește mâncarea și se
dansează până la miezul nopții. La miezul nopții se strigă cinstele miresei a cărui refren apare
schimbat ''Ienașândai am cunună''.
Mirii primesc daruri și bani de la părinți și restul invitaților. Doi ''uspătoni'' strigă ''cinstele''
adică spune cu voce tare darurile primite și din partea cui sunt. După ce ultimul invitat i-a
''cinstit'' pe miri, urmează jocul miresei (''pe grisata''). Invitații miresei o joacă numai pe
mireasă. Pe vremuri ei aduceau prăjituri și țuică la nuntă pe care le serveau după jocul
miresei. În localitatea Birchiș era un obicei, ca doleșii mirelui să ia mireasa și să plece la mire
acasă cu ea. Acolo se taie creanga, adică duceau mireasa până la măr în grădină și o legau la
ochi cu balțul(o maramă mare cu care se învelea în noaptea nunții mireasa). Mirele taie crengi
din măr pe care le așează in șorțul miresei. El fuge și se ascunde iar mireasa trebuie să-l
găsească. 
După ce mireasa ajunge în casă, femeile îi schimbă costumul. Se înlocuiesc ''banii de cap'' cu
cei de nevastă  (de femeie căsătorită) adică i se pune balțul, coada se împletește colac și i se
pune balțul.
Mireasa este scoasă din nou la ciubăr dar îmbrăcată cu noul costum de nevastă, nuntașii se
veseleau pănă dimineața.

7
Când merge la cununie

Bate șiasu numa unu,

Ienașândai am fecioară
Mă duc, maică, mă cunun.
Bace șiasu numa doi,
Mă duc maică gi la voi.
Bace șiasu numa tri,
Mă duc, maică, la socrii.
Bace șiasu numa patru,
Mă duc, maică, la bărbatu.

Ăsta-i darul nașilor

În cinstea mireilor
Ienașândai am cunună
Ienașândai am cunună.
Sus în vârful cinstei ei
Scris îi dorul miresei.
Ienașândai am cunună
Ienașândai am cunună.
Iar la poala cinstei lui
Scris îi dorul mirelui.
Ienașândai am cunună
Ienașândai am cunună.

Ienașândai am cunună
Așa-i rândul feciloru
Ca și rându mereloru
Până-s meră miucele
Stau în creangă citușăle
Când merăle se mărescu
Pică jos și putrăzăscu
La nime nu trăbuiescu.
Ienașândai am cunună.

8
Chemare la uspăț
Noroc bun
Răspund o dată
Cu o inimă curată
Noroc bun
Răspund o data
Cu o inimă curată
Ca o cătană-mbrecată
Gi gazda nost mânată
El la mine o venit
Si pă mine m-o pornit
M-o pus bâta-n mână
Și palasca (dolia) plină.
Că pă el o picat o datorie 
Și n-o poace s-o-mplinească
Sângur, fără dumneavoastră
Io nu mis călător
Și om răspunzător
Am grabă a vă răspunge
Că noapcea mă ajiunjie
N-am vinit pă șăgere
Ș-am vinit cu o întrebare 
Gi la gazda meu șiel mare
Gazda vă vioeșce
La uspăț vă pofteșce
La un prânz gi mâncare 
La un prânz gi beutură
La nu șias gi voie bună
Pântr-un șias ori două,
Poace-or fi și nouă,
Poace-or fi și zășie
Cu toțîne-om petreșie.
Dumneavoastră fașieți bine
Și-mi spuneți
Nu mulce și răle
Că n-am șie cu ele
Numa puțâne și bune
Să am la gazdă 
Șie spune
Când în casă am intrat
Zâua bună io am dat
Mulțămit iar am căpătat
Dar cu buclia n-am închinat.
Acum să închinăm cu buclia
Sâ gustați și dumneavoastră răcia.
Răchia-i gi prune bumbuleie
Să trăiască ăl care poace s-o beie!
Să fiți sănătoși!
La uspăț să viniți bucuroși!
9
Când merg după mireasă

Haida, fiică-n grăginiță

Să culejem tămâiță,
Tămâiță și rujata
Să vă fașiem cununiță,
Cununiță frumușă
Să vă cununați cu ea!

Înainte de a merge la cununie, când scot mireasa la ciubăr

Frumos fiică ce gătășii

Ienașândai am fecioară
Gi-azneață când ce sculași
Ce uitași spre răsărit
Ne vazuși pă noi vinind
Ia ieși, fiică, gin cămară
Să vezi cin’ ce-așceaptă afară
Un mirelu, tinerelu,
Să trăiești, fiică, cu el
Și mirelu ce șinstește
C-o maramă gi mătasă
S-o porți fiică sănătoasă
Și maică-ta ce șinstește
C-o maramă gi bumbac
Ca s-o porți fiică cu drag.

Când merge la cununie

Bate șiasu numa unu,

Ienașândai am fecioară
Mă duc, maică, mă cunun.
Bace șiasu numa doi,
Mă duc maică gi la voi.
Bace șiasu numa tri,
Mă duc, maică, la socrii.
Bace șiasu numa patru,
Mă duc, maică, la bărbatu.

10
Când se întorc de la cununie

Frumos ce purtai cunună

Tăt cu flori și cu viori
Și cu dor gi la fișiori
Da’ ia seamă, soră, bine
Că pă calea gi la fece
Creșce, soră, iarbă verge
Că pă calea gi la jioc
Creșce-un fir gi busuioc
Și pă calea gi la mamă
Creșce-un fir gi maierană.

“Descântece” de voie bună…la uspăț

Dragu-mi gi lăutaș
Dar mai tare gi nănaș!

Ia, ce uită la mirelu,

Cum își scutură cămeașa
Tăt gi dragul lu’ mireasa.

Ia, ce uită la mireasă

Cum își scutură spăcelu
Tăt gi dragul lu’ mirelu.

11

Strigătul darurilor (a cinstilor)

Șî mai bună sara,
Meseni gi la masă,
Cătane frumoase,
Că, șciți bine,
Că la vița bună
Tăt să mai adună.
Că și noi gi-aia ne-am adunat
Să șinstim mirele nost
Șî mireasa noastră.
Că și ei ne-or cinstit
Cu mâncare, cu băutură 
Șî cu voie bună
Să ne umble gin gură în gură!
Că mirele nost
Șî mireasa noastră
Or avut un nănaș
Șî o nănasă…
Șî nănașii șinstesc.
Casa sî masa.
Cu o mie gi lei, banii,
Dumnezău să le lunjiască anii.
Șî mai șcițî bine
Că mirele nost
Șî mireasa noastră
Mai au și o moașă
Șî un moșoi.
Șî moșoii șinstesc pă tinerii noștrii
Cu altă mie gi lei,banii,
Să le lumineze Dumnezău anii!..

12
Cântarea mărului (când se scutură mărul, a doua zi la
uspăț) mireasa trece în rândul nevestelor

Mândru-i măru șî-nflorit

Mai mândru-i șin’ l-o găcit
Lelița-n băgiță
Doi peri în puichiță.

Mândru-i măru și rotaru

Mai mândru-i șin’ l-o gătatu
Lelița-n băgiță
Doi peri în puichiță.

Cumătru cu finu mare

Fașie-un bine
Ș-o iertare
Păntru fina dumisale
Lelița-n băgiță
Doi peri în puichiță.

Că fiica o plecat
Pă calea gi la bărbat.
Lelița-n băgiță
Doi peri în puichiță.

Pă cărarea gi la vii
Că îi noră la socrii.
Lelița-n băgiță
Doi peri în puichiță.

13
14
15
C-așa-i rându’ fetelor                        
Cum îi rându’ merelor

Cât îs mere mârunțele

Stau pă creangă frumușele

Ele cresc, trăbă mâncate

Șî fetele măritate. 

16
Bibliografie:

-Nini Ștefan:-Monografia localității Birchiș

-Viorel Nistor:-Folclor coregrafic volumul II

-Horia Medeleanu, George Mania:-Meșteșuguri artistice țărănești din Valea Mureșului de Jos

-Stefan Ferenczi, Mircea Barbu:-cercetările arheologice de la Bulci și împrejurimi

-Gheorghe Toduța, Vasile Grec, Nicolae Lujanscki

-Pop Mihai:-Obiceiuri tradiționale românești

-Comisel Emilia:-Folclor muzical

17