Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Arad
2023
Cuprins:
-Viața social-culturală…………………………………………………………………………3
-Portul popular…………………………………………………………………………………4
-Nunta…………………………………………………………………………………………6
1
Obiceiuri si tradiții în satele de pe malul stând al Văii Mureșului.
-Capitolul I-
2
Viața social-culturală.
De un mare prestigiu se bucură prezența în aceste localități a corurilor mixte. Astfel găsim
însemnări în scriere chirilică pe un penticostas din anul 1805 care ne arată următoarele: "Ion
Sîrbu, Mihai Lovici, Solomon, Nicolae etc...au intrat coriu". Desigur formațiile corale au
apărut mult mai târziu când acest gen de activitate artistică de masă a cunoscut o puternica
înflorire prin părțile locului.
Prin repertoriul său de cântece patriotice, cântece de masă, doine, cântece populare, corul a
completat viața personală a așezărilor cu sentimente, idei în lupta dusă pentru eliberarea
socială și națională.
În cadrul asociaților corale se făceau și alte manifestări culturale ca: teatruri, dansuri populare
locale, taraf cu diferite instrumente și soliști de muzică populară.
Dansurile populare se remarcă prin frumusețe, ritm și varietate.
Localitățile din Valea Mureșului dispun de un folclor coregrafic ce se desprinde din zona
banatului, microzona folclorică a localității Făget.
Jocurile culese de la unii informatori vârstnici cuprind ciul de trei jocuri principale,
"ardeleana", "Învârtita (de doi)" și "Pe picior" este completată de Siredea, Sfădita,
măzărichea, cățeaua, șiocănita, hora mare etc..., acestea din urmă preferând-se mai cu seamă
pe la nunți, botezuri sau rugi.
Frumusețea deosebită a portului popular din această zonă împletită armonios cu o măiestrie
interpretativă deosebită, au făcut cunoscute aceste localități ca fiind în fruntea celor care
valorifică bogăția cântecului și jocului străbun.
Strigături la joc
3
Portul popular
Costumul femeiesc se bazează pe jocul suprafețelor de alb și negru care îi conferă o mare
sobrietate. Ornamentele sunt dispuse în partea de jos a poalelor și mai ales pe mânecile
spăcelului sub formă de "pui tabla" compacte. De asemenea pe mână și pe poale se întâlnesc
șiruri verticale cu găurele cusute motivul numit "cheia". Cipca (dantela) croșetată manual cu
diferite modele florale este aplicată la mâneci și în partea de jos a poalelor. Peste spăcel
femeile purtau laibăr cusut pe "somot" (catifea neagră) cu aramizi galbeni. Peste poale se
așează catrința cu fir și mărgele (cu ijlogi).
Ansamblul costumului este completat de salba de bani care împodobește capul.
4
Costumul bărbătesc este în întregime alb cu ornamente puține, executate cu aramizi albi. El
este alcătuit din cămașă cu "pumnari" (manșeta) brodată manual cu motive florale la guler,
piept și mâneci.
Pantalonii sau izmenele sunt confecționate din aceleași modele ca la cămașă și sunt călcați "în
pături" (plisați). Laibărul este altă piesă de tip bănățean dar de dimensiuni mai mici.
5
Nunta
Filonul creației artistice din arta populară a fost transmis din generație în generație până în
zilele noastre. Este cunoscut faptul că prin topirea celor două spiritualități daco-romane într-
una singură s-a născut una dintre cele mai frumoase manifestări ale culturii vechi populare,
ritualul nunții, prilej de petrecere și bucurie. Nunta este o adevărată sărbătoare în viața satului
unde se întâlnește cântecul unor vestiți lăutari, unde se aud multe strigături care au rolul de a
crea buna dispoziție dar și de a corecta unele defecte ale oamenilor astfel lenea era saturizată
în următoarea strigătură:
Asta-i fată jucăușă
Cu gunoiul după ușă
Când te uiți la ea în tindă
Vezi gunoiul până-n grindă.
La nuntă se cântă însă și un cântec trist ''cântecul miresei''. Trist deoarece mireasa își părăsește
familia, pe cei dragi (mama, tata, frați, surori) pornind pe drumul necunoscut cu alesul inimii.
În cântecul miresei se întâlnește un lait motiv care se repetă după fiecare vers al cântecului
''Ienașândai am fecioară''.
Personajele nunții sunt ''doleșii'' cei care invită oamenii la nuntă, ''givărul'' este persoana care
se ocupă de bunul mers al nunții. Ei au o ținută specială au câte un ștergar pe un umăr cusut
cu motive florale sau țesut la război iar givărul are două ștergare așezate pe ambii umeri în
formă de cruce. ''Ospătonii'' (invitații) se adună la mireasă acasă iar invitații mirelui se adună
la mire acasă. Mirele împreună cu invitații săi pornesc spre casa miresei unde sunt așteptați
invitații săi. Giuvărul în fața porților ferecate cere ca mireasa să iasă din casă. Acum se aud
strigături din alai:
Frumos fiică te-ai gătat
Dimineața te-ai sculat
Te uitași la răsărit
Ne văzu'și pe noi venind
Ia ieși fiică din cămară
Să vezi ci'n te așteaptă afară
Un mirelu tinerelu
Să trăiești fiică cu elu
Și mirelu te cinstește
Cu o maramă de mătasă
S-o porți fiică sănătoasă.
Porțile se deschid și invitații intră în curte. Înaintea apariției miresei, vin pe rând pe rând două
fete una deghizată într-o persoană în vârstă alta deghizată într-o fetită, mirele rând pe rând le
refuză. Când apare mireasa se așează lângă mire in fața ciubărului (un vas mare din lemn cu
apă sfințită și busuioc) această ia buchetul de busuioc și stropește în semnul crucii apoi pe
fiecare invitat în parte. Primul care iese la ciubăr este mirele, apoi nașii, părinții, rudele și apoi
restul invitațiilor. Fiecare invitat lasă bani lângă ciubăr spunând ''eu dau puțin Dumnezeu să
dea mult'' și stropesc cu apă sfințită mirii că simbol al binecuvântării lor în noua lor viață.
Dupâ ce ultimul invitat a fost stropit cu busuiocul givărul și mireasa iau ciubărul și golesc apa
la rădăcina unui pom tânăr din grădină. Se duc împreună în casă și cântă cântecul miresei:
6
Așa-i rândul fetelor
Ienașândai am fecioară
Cum îi rândul merelor
Ienașândai am fecioară.
Nașul zice tatăl nostru după care spune cuvintele ''Dumnezeu să ne ajute în calea în care am
plecat''. Acum se merge la biserică la cununie. Nașul o conduce pe mireasa iar nașa pe mire.
Lumânările sunt duse de un fecior și o fată, o pereche de tineri necăsătoriți.
Are loc sfânta cununie după care se merge la mireasă acasă unde se servește mâncarea și se
dansează până la miezul nopții. La miezul nopții se strigă cinstele miresei a cărui refren apare
schimbat ''Ienașândai am cunună''.
Mirii primesc daruri și bani de la părinți și restul invitaților. Doi ''uspătoni'' strigă ''cinstele''
adică spune cu voce tare darurile primite și din partea cui sunt. După ce ultimul invitat i-a
''cinstit'' pe miri, urmează jocul miresei (''pe grisata''). Invitații miresei o joacă numai pe
mireasă. Pe vremuri ei aduceau prăjituri și țuică la nuntă pe care le serveau după jocul
miresei. În localitatea Birchiș era un obicei, ca doleșii mirelui să ia mireasa și să plece la mire
acasă cu ea. Acolo se taie creanga, adică duceau mireasa până la măr în grădină și o legau la
ochi cu balțul(o maramă mare cu care se învelea în noaptea nunții mireasa). Mirele taie crengi
din măr pe care le așează in șorțul miresei. El fuge și se ascunde iar mireasa trebuie să-l
găsească.
După ce mireasa ajunge în casă, femeile îi schimbă costumul. Se înlocuiesc ''banii de cap'' cu
cei de nevastă (de femeie căsătorită) adică i se pune balțul, coada se împletește colac și i se
pune balțul.
Mireasa este scoasă din nou la ciubăr dar îmbrăcată cu noul costum de nevastă, nuntașii se
veseleau pănă dimineața.
7
Când merge la cununie
Ienașândai am cunună
Așa-i rândul feciloru
Ca și rându mereloru
Până-s meră miucele
Stau în creangă citușăle
Când merăle se mărescu
Pică jos și putrăzăscu
La nime nu trăbuiescu.
Ienașândai am cunună.
8
Chemare la uspăț
Noroc bun
Răspund o dată
Cu o inimă curată
Noroc bun
Răspund o data
Cu o inimă curată
Ca o cătană-mbrecată
Gi gazda nost mânată
El la mine o venit
Si pă mine m-o pornit
M-o pus bâta-n mână
Și palasca (dolia) plină.
Că pă el o picat o datorie
Și n-o poace s-o-mplinească
Sângur, fără dumneavoastră
Io nu mis călător
Și om răspunzător
Am grabă a vă răspunge
Că noapcea mă ajiunjie
N-am vinit pă șăgere
Ș-am vinit cu o întrebare
Gi la gazda meu șiel mare
Gazda vă vioeșce
La uspăț vă pofteșce
La un prânz gi mâncare
La un prânz gi beutură
La nu șias gi voie bună
Pântr-un șias ori două,
Poace-or fi și nouă,
Poace-or fi și zășie
Cu toțîne-om petreșie.
Dumneavoastră fașieți bine
Și-mi spuneți
Nu mulce și răle
Că n-am șie cu ele
Numa puțâne și bune
Să am la gazdă
Șie spune
Când în casă am intrat
Zâua bună io am dat
Mulțămit iar am căpătat
Dar cu buclia n-am închinat.
Acum să închinăm cu buclia
Sâ gustați și dumneavoastră răcia.
Răchia-i gi prune bumbuleie
Să trăiască ăl care poace s-o beie!
Să fiți sănătoși!
La uspăț să viniți bucuroși!
9
Când merg după mireasă
10
Când se întorc de la cununie
Dragu-mi gi lăutaș
Dar mai tare gi nănaș!
11
12
Cântarea mărului (când se scutură mărul, a doua zi la
uspăț) mireasa trece în rândul nevestelor
Că fiica o plecat
Pă calea gi la bărbat.
Lelița-n băgiță
Doi peri în puichiță.
Pă cărarea gi la vii
Că îi noră la socrii.
Lelița-n băgiță
Doi peri în puichiță.
13
14
15
C-așa-i rându’ fetelor
Cum îi rându’ merelor
16
Bibliografie:
-Horia Medeleanu, George Mania:-Meșteșuguri artistice țărănești din Valea Mureșului de Jos
17