GEOGRAFIEA

JUDEŢULUI IAŞIÎ
PENTRU

Clasa a 1 1 -a p r im a r ă U R B A N Ă , de băeţi ş i de fe te
şi p e n tr u cla sa a I l I - a p r i m a r ă JB TJRALĂ,
de fe te ş i de băeţî.
de
Institutorii: V. Beceanu, Oh. Ienăchescu şi I. Creangă.
Aprobată de Onorabilul Ministerîu al Instrucţiune! Publice, prin Monitorlul
Oficial No. 102 din 6 (18) Maffi 1879.

||D I Ţ I E A A Y - a .

ÎNDREPTATĂ ŞI ÎMBUNĂTĂŢITĂ.

,
Preţul unui ecsemplarM, fără planul oraşului, este 50 de bani.
Planul oraşului se vinde aparte cu preţul de 50 ham ecsemplanul.
Este oprit a se vinde mai scump.

1
I IAŞI.
TIPOGRAFIEA NAŢIONALĂ STRADA V. ALEXANDRI.
1 8 9 2.
 aiută acasă» I
—"" 1 »f

GEOGRAFIEA
JUDEŢULUI
9
IA S
9
ll
PENTRU

C la sa a 1 1 -a p r i m a r ă U l i i i A JV’yî., d e b ă e ţi, p e n t r u c la s a
a U I - a p r i m a r ă UHJBJLJVĂ, d e f e t e ş i p e n t r u c la s a
a 1 1 1 -a p r i m a r ă R 1 1 \ A 1 jĂ , d e b ă e ţ î ş i d e fe t e .
de
Institutorii: F. Receanu, Gh. Ienăchescu ş i I . Creangă.
Aprobată de Onorabilul Ministerîu al Instrucţiune! Publice, prin Monitorlul
Oficial No. 102 din 6 (18) Maiu 1879. ‘ ^

E D I Ţ I E A A Y - a.

ÎNDREPTATĂ ŞI ÎMBUNĂTĂŢITĂ.

, ,
Preţul unui ecsemplariu, fă ră planul oraşului este 50 de bani.
Planul oraşului se vinde aparte cu preţul de 50 bară ecsemplarîul.
Este oprit a se Tinde m ai soump.

IAŞI.
TIPOGRAFIEA NAŢIONALĂ STRADA V. ALEXANDRI.
1 8 9 2.
 R ep rod u cerea în totul sau în parte este oprită.

Ecsemplarele fă ră iscălitura vre-unum dintre autorii pro­

prietari şi editori, V. R&ceanu şi G. lenăchescu, se vor urmări
conform legei.r . . ___*

^ 9
k /a 3 ^ 7
 l. Aşăzarea Oraşului Iaşii. *)
Oraşul Iaşii este aşăzat ţ
I-îu. Pe podişul, pe coasta despre apus, pe coasta despre mea-
z&-zi şi pe coasta despre răsărit a Dealului Copoii ; între rîul
B ah lu îu , la mează-zi şi pârîul Cîcaîna, la răsărit.
II-lea. Pe podişul, pe coasta despre apus şi pe coasta de­
spre^ mează-zi a Dealului Ş o r o g a r iî; întinzându-se spre mează-zi
pene in Bahluîu, şi spre apus, pene în Cîcaîna.
III-lea. Peste Bahluîu, spre mează-zi, pene pe sub Dealurile :
bocola, Cetăţuea şi Galăta-, prelungindu-se o bucată şi peste
păriul N icolm a, pe coasta despre mează-zi a Dealului Galata *
şi această prelungire a Iaşilor, se numeşte T irg u şo ru l-N ico lin a 5
.
Oraşul Iaşii este făcut la loc frumos şi cu priinţă sănătăţei
oamenilor. Aşăzat mai mult pe dealuri şi ocolit cu alte dealuri
pline de livezi şi viî, Iaşii ati o privire minunată ! —
înlăuntrul Iaşilor şi pe culmea dealurilor vecine, se află o
mulţime de biserici vechi şi măreţe, care spun credinţa şi m ă­
rirea strămoşilor noştri.

*) î ” vătătorIul va începe cursul geografic chiar din şcoală; ară-

tand şcolarilor, după p u n c t e le c a r d in a le , cum şi încotro vin
băncile, soba, uşa, fereştile şi alte lucruri ce se află în şcoală.
f orma odaei, dacă este pătrată, o va desemnă pe tabelă prin
un drept-unghiâ. F
Apoi va desemna pe planul odăeî : băncile, uşa, fereştile şi
soba, ear prin drept-unghîuri. ”
După aceea, va descrie, va orienta şi va desemnă ograda
şcoalei.— Mîntuind cu ograda şcoalei, va descrie şi va desemnă
strada ori drumul dm apropiere, însămnând, pe tabelă, locul
şcoalei cu un drept-unghîu ; ear locul de unde începe drumul
ori strada, cu un punct. — Apoi va duce o linie în directiea
în care merge drumul ori strada; arătând şi însămnând cum şi
încotro vin casele, bisericile şi locurile cele mai însemnate de
pe lingă acel drum ori stradă.
Ast-felifl, arăţând, descriind şi desemnând învăţătorlul, îm­
preună cu şcolarii, unul după altul drumurile din sat ori stra­
dele dm oraş, cu toate cele aflătoare pe lîngă ele, se face pla-
nul întregului oraş ori sat, în care se află şcoala. După aceasta,
va descrie şi va orienta pe şcolari asupra celor ce se află afară
clin sat, precum : eazurile, părîeleT pădurile, dealurile şi alte
locuri însemnate dimprejurul acelui oraş ori sat; desemnând
 2. înfiinţarea şi întemeerea Oraşului Iaşii.

Se zice, că la ş ii este un oraş foarte vechîii. — Că mai târ­

zia năvălid b a rb a ri pe aceste locuri, Iaşii, precum şi alte oraşe
şi sate afl fost arse şi pustiite.
însă, după ce trecură acele vremi grele, Oraşul Iaşii ear a
început a se întemee, făcendu-se case din-ce-în-ce mai mari şi
mai multe; apoi biserici şi alte zidiri. — însuşi Yoevozii Moldo­
vei aii făcut în Iaşi biserici şi curţi domneşti.
Ştefan-cel-M are, Domnul Moldove!, a zidit în Iaşii o bi­
serică şi o curte domnească. — Şi, din acea vreme, Oraşul Iaşii a
început a se întemee şi mai mult.
Apoi A lecsa n d ru Lăpuşneanu, Domnul Moldovei, a stră­
mutat scaunul Domniei, de la Suceavă, la Iaşi. — Şi de atunci
Iaşii au fost capitala Moldovei, adecă: oraşul în care stăteai!
Domnitorii, Mitropoliţiî şi cele mai înalte dregetoriî ale ţărei.—
Şi'aii fost Iaşii 300 de ani capitala Moldovei; pene la Cuza-Vodă.
Sub A lecsa n d ru Ioan I-iii, Cuza-Vodă, s’a unit Moldova
cu Munteniea, făcendu-se din aceste dotte ţări surori, o singură ţară,
numită mai întăi, „P rin cip atele-U n ite-R om â n e“ , apoi „R o m ă -
n ie a “ . Şi atunci rămâind C uza-V odă singur D om nitoriîi peste a-
mîndoue principatele, s’a hotărît de cătră Românii M unteni şi
M oldoveni, ca B u cu reştii să fie capitala României. — Eară Iaşii
au rămas numai capitala judeţului cu asemine numire, şi reşe­
dinţa M itrop olitu lu i M old ovei şi al Sucevei.

cele arătate, piin semnele geografice statornicite. însă toate să

se facă cu încetul şi pe rînd, ca să nu se împovoreze mintea copiilor
cu prea multe lucruri deodată. Şi pentru o mai vie întipărire
în mintea şcolarilor despre cele arătate, este bine a se face mal
întăi cîte-va escursiunl prin împrejurimi.
Mîntuind de arătat cele dimprejurul tîrgului ori satului în
care se află şcoala, învăţătorlul va trece mal departe, desemnând
orientând şi descriind şcolarilor satele, care alcătuesc comuna în­
treagă. După asta, va orienta pe şcolari asupra comunelor din
apropiere, care alcătuesc plasa, în care se află şcoala. Apoi va
face descrierea comunelor, a plăşilor şi a Judeţului laşii, după
cum se arată în această geografie. — Şi făcendu-se ast-fellu, cre­
dem că scopul învăţărel geografiei, în clasa a Il-a primară-ur-
bană, de băeţi, în clasa a IlI-a primară urbană, de fete şi în
clasa a IlI-a primară-rurală, de băeţi şi de fete, este atins.
 3. Alcătuirea Oraşului laşii.

Iaşii se alcătuesc din cen tru l oraşului, care începe de la

Curtea D om nească, numită astă-zi „P a la tu l A d m in istra tiv,"
şi se întinde spre mează-noapte, pe podişul Dealului Copoii ; şi
din 15 m ahalale mal de căpitenie, şi anume r
M ahalaua P ăcu rari este pe coasta despre apus a Dealului Copoii.
M ahalaua C alicim ea vine spre mează-zi de la Păcurari;
tot pe coasta despre ,apus a Dealului Copoii.
M ahalaua M itrop oliei vine spre mează-zi de la Mahalaua
Calicimea; sub coasta despre apus a Dealului Copoii.
M ahalaua T reî-Stetitele vine spre mează-zi de la Maha-
laiia Mitropoliei; tot sub coasta despre apus a Dealului Copoii.
M ahalaua L ip oven im ea vine spre mează-zi de la Maha-
laiia Trel-Sfetitele; începând din malul drept al Bahluiulul, şi în-
tinzându-se până pe la Biserica Ziiia-Cruceî, pe Podu-Lung.
M ahalaua P od u -L u n g vine spre mează-zi de la Lipove-
nime ; începând din malul drept al Bahluiulul şi prelungindu-se
pene în Părîul Nicolina.
M ahalaua F rum oasa vine spre mează-zi de la Podu-Lung ;
şi se întinde pe Şesul Frumoasa, pânâ pe sub Dealul Cetăţuea,
la mează-zi, şi spre răsărit, pâne în strada Socoleî.
Pe şesul de la Frumoasa, se face Iarmaroc mare de opt ori
pe an : la Sf. Gheorghe, la Ispas, la Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel,
la Sîntă-Măriea-Mare, la Simedriu, la Sf. Teodor, la Meziî-Păre-
sii şi la Florii.
M ahalaua B roscăriea vine spre răsărit de la Mahalaua
Frumoasa ; între strada Socoleî la apus, Bahluiul spre mează-
noapte şi Podu-Bulargăî, la răsărit.
M ahalaua ţîg ă n im e a -D o m n e a scă vine spre mează-noapte
de la Mahalaiia Broscăriea ; sub coasta despre mează-zi-răsărit a
Dealului Copoii, pânS în BahluItL
M ahalaua CiurchI vine spre răsărit de la Ţigănimea Dom­
nească ; pe coasta despre mează-zi a Dealului Şorogariî.
Mahalaiia Tataraşii vine spre mează-noapte de la CiurchI,
pe podişul şi pe coasta despre apus a Dealului Şorogariî, pânS în
Părîul Cîcaina.
Mahalaua A rm en im ea -vech e vine spre apus de la Ta-
taraşi, pe coasta despre răsărit a Dealului Copoii; între Podu-
Bucşenesculul la mează-zi, Cîcaina la răsărit şi Capu-Zidiului, la
mează-noapte.
M ahalaua Sf. P an telem on vine spre mează-noapte de la
Armenime, tot pe coasta despre răsărit a Dealului Copoii: între
Capu-Zidiului la mează-zi, Cîcaina la răsărit, Podu-de-Peaţră la
mează-noapte şi Tîrgul-Cuculuî, la apus.
M ahalaua M u n ten im ea-de-Jos vine spre mează-noapte de
la Mahalaua Sf. Pantelomon, tot pe coasta despre răsărit a Dea­
lului Copoii: între Podu-de-Peatră la mează-zi, Cîcaina la răsărit
şi Strada Albineţ, la mează-noapte.
Eară M ahalaua M untenim ea-de-Stis vine spre mează-
noapte de la Mahalaua Muntenimea-de- Jos, tot pe coasta despre
răsărit a Dealului Copou : între Strada Albineţ la mează-zi, Cî~
caina şi Podu-Albineţ la răsărit şi şanţul oraşului, la mează-noapte-
Mahalalele „Muntenimea-de-Sus şi Muntenimea-de-Jos“ se
mai numesc: „Ţ ică u l de-Sus şi Ţ ică u l-d e -J o s“ .

4. Stradele din laşi.

în lungişul şi curmezişul Oraşului Îa-şiî sunt mai multe uliţr
sau strade, care duc din centru, prin mahalale, afară din oraş ;
şi de afară, prin mahalale, la centru.
Stradele din lu n g işu l centrului. — în lungişul centrului
•laşii, pe podişul Dealului Copoii, sunt doQe şiruri de strade mai
îusămnate : un şir în partea apusană şi altul în partea răsări­
teană. — Şirul din partea apusană este alcătuit din următoarele
strade :
Strada Ş tefan-cel-M are începe din ograda „Palatului
A dm in istra tiv." şi duce spre mează-noapte, pâne aproape de
„O telu l T ra îa n “ .
Strada Lăpuşneanu începe din răspintenea stradelor, de
la „Otelul Traîan“ , şi duce tot spre mează-noapte pânS în vrăs-
pintenl, la Biserica numită „Sf. Nicolai-cel-Sărac“ .
Şi Strada-Carol. care începe din răspintenea stradelor, de
la „Biserica Sf. NicolaI-cel-Sărac“ , şi duce tot spre mează-noapte
pânS la Bariera-CopoQ, unde se uneşte cu drumul ce merge spre
mează-noapte, afară din oraş.
— Şirul din partea răsăriteană este alcătuit din următoarele
strade :
Strada A lbă începe de la Podu-Bucşeneseuluî; sue în Bei-
lic, şi duce pe muchea răsăriteană a Dealului Copou, pene în răs-
pintenea uliţilor din Tîrgu-Cucului.
Şi Strada Sărărieî, care începe din răspintenea stradelor
din Tîrgu- Cucului, şi duce tot spre mează-noapte, pe muchea ră­
săriteană a Dealului Copou, pene la Bariera Sărărieî, unde se
uneşte cu „Drumul-Poştei", ce merge spre mează-noapte, afară
din oraş.
Aproape de Bariera Sărărieî, este medeanul numit „Hiri-
stegiea Sărărieî" ; aici sunt de vînzare: furci de stejar, grinzi,
căpriori, tavanurî, scîndurî, şindilă, leaţurl şi alte soluri de lem­
nării trebuitoare pentru clădiri.
Tot în lungişul centrului Iaşii, pe podişul Dealului Copott>
merg şi următoarele strade: Strada R om ână, Strada C ogăln i-
ceanu, şi strada M uzelor.

5. Stradele din curmezişul centrului Iaşii.

în curmezişul centrului Iaşii, pe podişul Dealului Copou, sunt
mal multe şiruri de strade şi anume :
Strada-de-Jos unită cu Strada G h ica-V odă, merg de-a-
curmeziş, pe muchea despre mează-zi a Dealului Copou.
Strada Sf. V ineri, numită astăzi Strada A n astasie-P anu
vine mal spre mează-noapte de la Strada-de-Jos şi Strada Ghica-
Vodă. în această stradă se află m edeanul St. V in e ri şi Hala,
care este cea mai mare şi mai însemnată piaţă din Iaşi. — La
Hală se aduc de vînzare lucruri trebuitoare orăşenilor, precum :
carne, pîne, lăptSrii, verdeţuri, peşte, paseri, fîn, mangal, lemne
şi alte lucruri.
Strada P od u -V eeh îu unită cu Strada C ucu vine mai spre
mează-noapte de la Strada Anastasie-Panu. Apoi Strada M iron -
Costin, Strada G olia şi Strada-de-Sus, care merg tot în cur­
mezişul centrului Iaşii. în respinteni, între strada Golia şi Strada
Miron Costin se află Statua lu i M iron-C ostin. între Strada
Lăpuşneanu şi Strada-de-Sus este Strada U nirel.— între Strada
Golia şi Strada-de-Sus este Strada A lecsa n d ri şi Strada V o -
videniea. Tot în curmezişul centrului Iaşii merg şi următoa­
rele strade: Strada Sf. N icolai, care trece pe lingă biserica Sf.
Nicolai-cel-Sărac, Strada B u na-V estire ce trece pe lîngă bise­
rica Buna-Vestire, Strada-40-de Sfinţi ce trece pe lîngă bise-
rica-40-de-sfinţI şi mal spre mează-noapte este Strada A saclii.
 6. Stradele din mahalale.

Stradele din centrul oraşului laşii se leagă cu stradele din

mahalale, cari duc peste bariere, afară din oraş. Cele mal însem­
nate strade ce duc din centru la mahalale sunt:
Strada Tom a-C osm a şi strada P ăcurari, amîndotie co­
boară coasta despre apus a Dealului Copoii în mahalafia Păcurari.
Strada A ca d em iei unită cu strada A rcu lu i coboară spre
apus şi duc în mahalatia Calicimea.
Din strada Arcului începe strada Grărei, care duce la Gară.
Strada Săulescu, Strada L ozon sch i şi strada Baston,
coboară coasta despre apus a Dealului Copou în Mahalatta
Mitropoliei. între strada Baston şi strada Lozonschi este strada
M itrop oliei, care trece pe lîngă Feredeul Turcesc.
Strada M oţoc unită cu strada sf. A ndrei. Cea întăi mer­
ge în lungişul Mahalalei Mitropoliei şi cea a dotta în lungişul Ma­
halalei Treî-sfetitele. Din strada sf. Andrei începe strada Ipsi-
lante, care duce spre apus, peste Bahluîii, la bariera Trei-calici
de sub Galata. în strada Ipsilante, lîngă P odu -lu î-Ian cu -B a-
calu , este H iristigiea-vech e, unde sunt de vînzare tot soiul de
lemnării trebuitoare pentru clădiri, ca şi la Hiristigiea Sărăriei.
Strada P alatu lu i începe de lîngă Palatul Administrativ,
coboară spre mează-zi şi duce pe lîngă biserica sf. Constantin, penS
la P od u -roş de peste Bahluiu. De la Podul-roş, din strada Pa­
latului, începe strada C ruceî care duce pe din dosul bisericei
Ziua-Cruceî, la bariera Nicolina; şi strada Socolei, care duce la
bariera Socola. Din strada Socolei începe Strada Nicolina, care
duce spre apus-mează-zi prin Mahalaua Podu-Lung, la bariera Ni­
colina, unde se uneşte cu drumul ce duce în T îrgu şoru l Nicolina.
Dincolo de bariera Nicolina, pe dîmbul din stînga, este o^ cruce
mare de peatră.— Sub această cruce, se află îngropat Căpitanul
F e r e n ţ; care a venit cu oaste nemţască şi ungurească, să rfistoarne
din Domnie pe Mihail Racoviţă-Voevod, Domnul Moldovei. însă,
oştirea lui Racoviţă împrăştiind oastea duşmană, şi ucigind pe că­
pitanul Ferenţ, l’a îngropat pe acel dîmb. Locul unde este îngro­
pat Căpitanul Ferenţ şi mulţi dintre ostaşii sel, se cheamă Cer-
dacu -lu i-F eren ţ şi pânS în ziiia de astă-zl.— Din strada Nicolina
începe strada ia rm a rocu lu i care duce la Iarmarocul de la tru-
moasa. Din strada Socolei începe Soşeaiia Ţuţorei, care duce
spre răsărit, la bariera 'Ţ’uţora, şi de acolo afară din oraş.
 Strada sf. Lazăr, începe dintre strada-de-Jos şi strada-Ghica-
Vodă, coboară spre apus-mează-zi pe lîngă biserica Sf. Lazăr şi
duce la Podu-Roş. Din strada sf. Lazăr începe strada F recă â ,
care duce spre răsărit, prin mahalaua Ţigănimea-Domnească, la
Podu-Bucşenesculuî. Tot din strada Sf. Lazăr, începe şi Strada B u c-
şenescu, care duce spre răsărit şi coboară la Podu-Bucşenesculuî.
Strada C îu rch l începe de la Podu-Bucşenesculuî şi duce
prin Mahalaiia Cîurchi, unde sunt cele maî multe grădini cu fe-
lîurite legume şi verdeţuri, ce se aduc în oraş de vînzare.
Strada C uza-V odă, vine pe muchea despre mează-zi a Dea­
lului Şorogariî, pintre Mahalaiia CiurchI şi Mahalaua Tataraşty şi
coboară la bariera Salhana, unde se uneşte cu drumul ce duce
spre răsărit, afară din oraş.
Lîngă strada Cuza-Vodă este un loc numit M ov ila Cuzăi
unde se face iarmaroc de vite, în toate Joile de peste an.
Strada Tataraşii vine maî spre mează-noapte de la strada
Cuza-Vodă;trece prin mijlocul Tataraşilor şi dă în strada Cuza-Vodă.
Strada E ternitatea vine în partea despre mează-noapte a
stradeî Tataraşî. Strada Eternitatea începe de la podul-de-pea-
tră ; sue pe lîngă biserica sf. Dimiţrie-Misaî, şi duce la Ţ in teri-
m ul-Eternitatea, unde se îngroapă morţii creştini. Ţinterimul
Eternitatea este cel maî mare şi maî frumos ţinterim al oraşului
îaşiî. Din strada Eternitatea începe strada M oa ra -d e-v în t care
duce la Bariera Moara-de-vînt. Lîngă Bariera Moara-de-vînt este
bisericuţa şi ţinterimul Spitalului Sf. Spiridon.
Strada A lbin eţ începe din strada Sărărieî de lîngă Biserica
Curelarî; trece pintre Mahalaua Muntenimea-de-Sus şi Muntenimea
de Jos, şi apoi coboară la B ariera H otinului, unde se uneşte cu
dru m u l H otin u lu i ce merge spre mează-noapte, afară din oraş.
Maî toate stradele din centrul Oraşului Îaşiî, sunt pavate cu
asfalt. Stradele din mahalale sunt petruite; ear trotuoarele sunt
maî toate cu asfalt.
Barierele sau rohatcele sunt locurile pe unde intrăm şi eşim
din oraş. De jur-împrejurul laşilor, este făcut şanţ, de la o ba­
rieră la alta, ca să nu poată trece nimene pe aiurea: cu carul,
cu trăsura ori călare, de cît numai pe bariere, care sunt porţile
oraşului.— Din Oraşul îaşiî putem eşi pe 11 bariere şi anume.
Pe barierile: C opou, Sărăriea, H otin u l şi M oara-de-V în t,
eşim spre mează-noapte ; pe barierele: Salhana şi Ţ uţora, eşim
spre răsărit; pe barierele: S ocola şi N icolina, eşim spre mează-
zi ; şi pe barierele: T rei-C alicî şi P ăcu rari, eşim spre apus.—
Dar cel mal însemnat loc de intrare şi eşire din Oraşul Iaşii,
este pe la gară.

7. Populaţiea şi ocupaţiea locuitorilor din Iaşi.

în laşi sunt vr'o 16- mii de case, în care locuesc vr’o 65,000'
de oameni: barbaţl, fem ei şi co p ii la un loc. Tuturor acestora
li trebue de mîncare, haine, locuinţe şi alte lucruri, cari nu se
cîştigă şfizend. De aceea, oamenii lucrează la ce se pricep, cî-
ştigă bani, şi cu bani îşi cumpără tot ce li trebue.— Unii oameni
fac; un felltl de lucru, alţii— altul şi aceasta se cheamă ocupaţiea
lor.— Cu ce se ocupă negustorii?— Dar meşterii?—
Cei mal numeroşi locuitori din Iaşi, sunt negu storii şi m e­
şterii, cari-s aşăzaţl mai mult prin centrul oraşului, cu m agazii,
d u gh en e şi ^ t e lii.— în magazii se păstrează prisosul mărfurilor;
prin dughene se"”Vînd mărfuri; ear în atelii lucrează meşterii, cu
calfele şi ucenicii lor.
Tot în centrul laşilor mai trăesc mulţi proprietari de case
şi de moşii; d oftori, spiţeri, advocaţi, ju d ecă tori, bancheri,
m ilitari, preoţi, p ro fe so ri şi alţii. Ear ceealaltă parte a locui­
torilor din Iaşi, trăesc prin mahalale, fie-care cu ocupaţiile lor.
în Păcurari trăesc mulţi d roşcari. în Ciurchi şi în Tata-
raşl— mulţi g ră d in ari şi alţi lucrători de pămînt. în Mahalaua
Frumoasa şi Mahalaua Podu-Lung, trăesc mulţi cărăm idari şi
m ahali.— în Ţigănimea Domnească— mulţi lăutari. Ear petraril,
tesTărî!,"cotiugarii, năsiparii, sacagiii, salahorii şi alţi m un­
citori trăesc prin toate mahalalele.
în Oraşul Iaşii trăesc mulţi R o m â n i; dar pe lîngă Români,
mal trăesc în el şi alte naţu, precum: Franţujî, Nemţi, Italieni^
Lipoven i, U nguri, LeşI, Arm eni, G reci şi E vrei.— Romînii,
Grecii, Franţujii, Nemţii, Italienii, Ungurii, Leşii, Armenii şi Li­
povenii sunt creştini şi au b isericile lor. Ear Evreii sunt de
religiea lui Moisi, şi aii sin a gogile lor.

8. Ocîrmuirea şi împărţirea administrativă a

Oraşului laşii.
în Iaşi se află un P refect de Poliţie, care este ocîrmui-
torlul de căpetenie al oraşului.-—Prefectul de Poliţie are sub a-
scultarea sa cin ci Comisari, mai mulţi Sub-Com isari şi Epi-
staţi, şi pe S erjen ţii d e -u liţă ; cu ajutorîul cărora, privighează
şi ziua şi noaptea prin oraş în toate părţile, ca să nu se facă
necurăţenii pe strade, sfâdăliî între oameni, prădăciunî şi alte ne-
orînduele.— Dar pentru a fi oraşul maî bine păzit şi privighet,
din toate părţile, în acelaşi timp, Îaşiî s’afi împărţit în cinci
părţi, numite d esp ă rţiri:
Despărţirea I-a vine în partea despre apus-mează-noapte a
oraşului, cuprinzînd: Mahalaua Păcurari, Mahalaua Calicimea, Ma­
halaua Mitropoliei, ş’o parte din centru.
Despărţirea a Il-a vine în partea despre apus-mează-zi a o -
raşuluî, cuprinzând: Mahalaiia Treî-Sfetitele, Lipovenimea, Podu-
Lung, Tîrguşorul Nicolina, Mahalaiia Frumoasa şi o parte din
centru.
Despărţirea a III-a cuprinde maî tot centrul oraşului pre­
cum şi mahalalele: Muntenimea-de-Sus şi muntenimea-de-Jos.
Despărţirea a IV-a vine în partea despre mează-zi a oraşu­
lui, cuprinzând o parte din centru şi mahalalele: Sf. Pantelemony
Armenimea-Veche, Ţigănimea-Domnească şi Mahalaua Broscăriea.
Eară despărţirea a V-a vine peste Cîcaîna, în partea răsă­
riteană a oraşului, cuprinzând mahalalele : Ciurchi şi Tataraşi.
în fie-care despărţire a oraşului Îaşî, este cîte-o c o m is ie ;
şi la fie-care comisie, este rînduit cîte-un Com isar, care are sub
ascultare cîţi-va Sub-C om isari şi cîţi-va E pistaţi.— Comisarîul,
cu ajutorîul Sub-Comisarilor, al Epistaţilor, al Jandarmilor-de-
Poliţie şi al Serjenţii or-de-uliţi, îngrijeşte, ziua şi noaptea, pen­
tru paza şi liniştea oamenilor din despărţirea sa; şi în fie-care
dimineaţă, toţi Comisarii dau samă Prefectuluî-de-Poliţie, despre
cele întîmplate în oraş.
Poliţiea oraşului se află în centrul îaşilor.

9. Comuna şi gospodăriea Oraşului Iaşii.

Oraşul laşii este com un ă urban ă.— Această comună se al-
cătueşte din totalitatea fa m iliilor, ce trăesc în Iaşi. Fie-care
locuitoriu din Îaşî, plăteşte o d are bănească pentru cele trebui­
toare tuturor oamenilor din comună; şi din aceşti bani, P rim ă ­
riul cu A ju toarele şi M em brii Com unali, aleşi de orăşeniî Ro­
mâni, îngrijeşte să fie apă cu îndestulare în oraş; strade bune,
curate şi noaptea luminate; serjen ţî de noapte şi de zi, g ră d in i
pu blice, case, m obilieriu şi lem ne de foc pentru şcoalele primare,
ţinerea în bună stare a b ise ricilo r, a ţin terim elor şi alte lu-
cruri pentru b in ele com u n sati al tuturor.— Tot din banii co­
munei, se plătesc moaşele şi doftorii de despărţiri, pentru căuta­
rea bolnavilor săraci.
Primăriea strînge toate dările de pe la bariere şi de pe la
orăşeni.— La primărie se ţine socoteală de cei ce se nasc, de cel
ce ati să tragă la sorţi, de cel ce se cunună şi de cei ce mor.—
La primărie se cere învoire, cînd vre cine-va să-şi acopere casa,
să facă vr’o clădire din nofi, vr’un zaplaz sau alt-ceva pe lin­
gă casă.
Aşa dar, Primăriul, cu Ajutoarele şi membrii Comunali din
Oraşul laşii, sunt g o sp o d a rii C om unei Iaşii.
Primăriea de Îaşî, este în centrul oraşului.
Marca comunei laşii este chipul unui turn şi deasupra lui
o coroană; ear sub turn este imaginea a doi delfini, făcuţi faţă-
în-faţă. Turnul însemnează v e ch iu l m unicipiu al Iaşilor. Co­
roana însemnează că Oraşul laşii a fost capitala Ţerei M oldo­
vei. Ear delfinii însemnează că Domnitorii Moldovei aveaţi în
stăpînire şi o parte din M area-N eagră.

10 Bisericile din Oraşul Iaşii.

în laşi sunt 50 de biserici o r to d o cs e ; una catolică, una
luterană, una arm eană şi una lipovinească.
Cele mai însemnate biserici din laşi, sunt:
B iserica M itropoliei, zidire măreaţă: are patru turnuri, în
care se află cele mai mari clopote din ţară, şi un ciasornic, ale
cărui bătăi se aud în tot oraşul.— în ograda Mitropoliei se mal
află o biserică, cu hramul Sf. Gheorghe, care este şi hramul stea­
gului oştire! din Moldova.— Tot în ograda Mitropoliei este şi pa;
latul, în care locueşte Mitropolitul Moldovei şi al Sucevei.
B iserica Sf. N icolal D om nesc, făcută de Ştefan cel Ma­
re, Domnul Moldovei.— Această biserică a fost mai mult de o sută
•de ani Mitropoliea Moldovei.— Aici se miruiau Domnitorii Mol­
dovei, cînd întraii în Domnie.
B iserica Trei-Sfetitele, făcută de V asile Lupu, Domnul
Moldovei. Această biserică este zidită toată din peatră săpată, pe
■dinafară, cu feliurite izvoade foarte frumoase.— în biserica Trei-
Sfetitele se află m oaştele Sfintei Parascheva, aduse din Con-
stantinopol, tot de Vasile Lupu-Yoevod.
In faţa bisericel Trei-Sfetitele se află Statua lui Glieor-
.ghie-A sachi, întemeetorlul scoalelor din Moldova.
 B iserica G o lia , făcută tot de V a sile Lupu, Domnul Mol­
ii doveî. — Această biserică este încunjurată de jur-împrejur cu zidiţi
puternic de peatră, şi la poartă are o clopotniţă. în ograda Bise-
riceî Golia este un spital de alienate saii nebune. — Ear la poarta
bisericel, lîngă clopotniţă, este casa apelor, de unde se împarte'
apă bună mai pe la toate cişmelele din oraş.
B iserica Sf. Spiridon, cu avere foarte mare. — în ograda
acestei biserici, este cel maî mare spital din ţară, numit „S p i­
talul Sf. S piridon." Ear la poarta acestei biserici este o clo­
potniţă, în care se află un ciasornic, ale cărui bătăi se aud în
tot oraşul.
B iserica B arnovschi, făcută de M iron B arn ovsch i, Dom­
nul Moldovei. — Peste drum de Biserica Barnovschi, în Beilic,
este m onum entul rădicat în cinstea lui G rig ore G hica, Dom­
nul Moldovei, pe care l’au tăet Turcii la 1777, cînd ni-au luat,.
Nemţii Bucovina. — în Iaşi mai sunt şi alte biserici însemnate,
precum : Frum oasa, Sf. Sava, B ă rb oiu l, IVicoriţa, — făcută de
N icoară, Ministru lui Barnovschi-Yodă. — B iserica B an ulu i, T al-
palarii, B una-V estire, Sf. H aralam pie, T om a-C ozm a şi altele.

11. Şcoalele din Iaşi.

în Îaşî sunt 11 şcoale p rim a re de băeţî, doue g im n a zii
şi un lic e u .— în gimnazii şi liceu urmează băeţiî cari au sfîrşit
bine învăţăturile claselor primare.
Apoi dotie şcoale maî înalte: U niversitatea şi Ş coa la -n or-
m ală, unde urmează tinerii cari au sfîrşit bine învăţăturile din
liceu. — De la Universitate, unii tineri es advocaţi, dintre cari
fac parte p rocu rorii şi ju d e c ă to r ii; alţii — sjpiţeri şi alţii d o f­
tori. Ear tinerii eşiţi din Şcoala-normală, se fac p ro fe s o ri de
g im n a zii şi de licee.
Tot în Îaşî este un Seminarîu cu şepte clase, numit „S e-
m in a riu l-V en ia m in ", în care învaţă băeţiî ce aii a se face
preuţî.
Maî este „Ş coa la F iilo r de M ilita ri", unde învaţă băeţiî
cari aii să easă ofiţeri.
O şcoală de m eşteşuguri, unde se învaţă ciobotâriea, cro-
itoriea, steclăriea şi tinichigiea.
O şcoală tecnică, unde se învaţă : strugăriea de lemn, de a-
lamă şi de fe r ; ferăriea de tot soiu l: lăcătuşiea, cărătăşiea, văr-
sătoriea de spijă, precum şi dregerea şi purtarea maşinelor de
aburi. —
O şcoală de com erţ, unde învaţă băeţiî cari vor să fie
n egu stori. —
In Îaşî sunt 10 şcoale prim are de fete.
O Şcoală norm ală şi un gim nasiu, unde urmează fetele care
ati sfîrşit bine învăţăturile claselor primare.— Din Şcoala-normală
es profesoa re, pentru şcoalele primare de fete.
Maî sunt doue şcoli de fete, unde se învaţă croitoriea de
strae femeeştl şi carte.
O şcoală numită „C on serv a tor", unde se învaţă muzica vo­
cală, muzica instrumentală şi alte învăţături,
Şi o şcoală de pictură, unde se învaţă desemnul de figuri
şi tablouri lucrate în qIo Iu.
în toate aceste şcoale se învaţă fără plată.
în Îaşî, mai sunt şi alte şcoale de băeţi şi de fete, precum :
Institutele-U nite, » Institutul-N orm al de D om nişoare şi alte
şcoale, unde se învaţă cu plată.

12. Tipografiile, litografiile, şi librăriile din iaşi.

în îaşî sunt 6 tipografii, unde se tipăresc gazete şi cărţi.
Dotie litografii, unde se fac modele de scris şi hărţi.
Şi maî multe librării, unde se găsesc de vînzare toate cele
trebuitoare pentru şcoală.
Tot pentru folosul şi trebuinţa şcoalelor, mai este un cabi­
net de istoriea naturală, în Strada-de-Sus; un cabinet de fizică
şi chim ie, la Universitate, şi altul la şcoala „Fiilor-de-MiIitarI“ .
La Universitate se mai află şi o bibliotecă mare.

13. Casele cele mai mari din iaşi, sunt:

Palatul A dm inistrativ, zidire cu dofiâ rîndurî, în care se
află opt-zecl şi opt de odăi. Ear în faţa palatului, deasupra,
este aşăzat un ciasornic. în ograda Palatului, numită acum „/'fa -
ţa-Ştefzn-cel-Mare “ , se află Statua lui Ştefan-cel-IM arc Dom ­
nul M oldovei.
Casele Uni verşi tăţel, cu grădină din dos.
Cazarma cea m are de la Copofl, zidire frtimoasS, cu cinci
rîndurî.
 Casele şcoa lei m ilitare, în Strada Carol, cu loc mult şi
grădină mare. Şi aici se află aşăzat un ciasornic.
Oara d ru m u lu i de fer, zidire mare şi frumoasă.
L iceul Naţional, zidire cu douS rîndurî, în Strada Academiei.
„M arele otel T ra ia n ", cea mal mare şi mai frumoasă zi­
dire din laşi, între Strada Lăpuşneanu şi Strada Academiei.
Palatul P rim ăriei, Casele B ăn cei N aţion ale", .în Strada
Ştefan-cel-Mare, şi alte case mari şi frumoase, care fac podoaba
Oraşului laşii.
9 9

14, Spitalele şi institutele din laşi, sunt:

Spitalul Sf. S piridon, în centrul laşilor. — Acesta este
cel mal mare şi maî bogat spital din Romăniea. — El se pcîr-
mueşte de o E pitropie, care asemine ocîrmueşte şi privigliează
toate spitalele din Moldova. — S pitalu l P aşcanuluî, în Tataraşî.
— Spitalul M ilitar, la Copou. — S pitalu l E vreesc, în Beilic.
— Institutul de nebune, în ograda bisericei Golia. — Şi I n ­
stitu tu l G rigorian, în Strada Golia, făcut de Grigore Ghica,
Domnul Moldovei, pentru creşterea şi îngrijirea copiilor găsiţi. —
în laşi maî sunt şi vr’o 15 sp iţerii sati farm acii, de unde se
cumpără doftorii. — F ered eu l T u rcesc, din Strada Mitropoliei,
şi alte feredee de aburî, sunt făcute tot pentru sănătatea oamenilor.

15. Grădinile publice şi Teatrul din Iaşi.

în laşî sunt patru grădini publice şi un teatru :
Grădina de la Copoii, făcută în vremea lui Mihaî-Sturza-
Vodă. — Grădina G h ica-V od ă, de peste Bariera Copou. — G ră­
dina Prim ăriei, între Strada Lăpuşneanu şi Strada-de-Sus. —-
G rădina B arnovsclii, peste drum de monumentul Ghica-Vodă.—
G rădina Botanică, înfiinţată de doftorul Anastasie Fetu, în
Strada Arcului, şi alte multe grădini particulare.
Grădinile fac podoaba oraşului Iaşii; ele ajută mult la cu­
răţirea aerului, şi vara, sunt locuri de petrecere pentru oameni.
Ear ca loc de petrecere pentru earnă este un Teatru.

16. Cum se iscă judecăţi între oameni.

Oamenii trăind în societate, aii mulţime de interese şi legă­
turi între dînşiî: se megieşesc unii cu alţii, se împrumută unii
de la alţii, lucrează unii la alţii, fac negoţ în tovărăşie, şi alte
interese. într’un cuvînt, oamenii au nevoe unii de alţii. — Dar 1
în societate sunt oameni de toată mîna: şi cinstiţi şi necinstiţi.
Omul cinstit nu supără pe megieşi, fuge de sfădălii, se |
poartă cu dreptate la tovărăşie, îşi plăteşte datoriile cu' cinste şi
nu umblă cu înşălăciunl. — Eară omul necinstit caută sfadă cu I
megieşii satt cu alţi oameni; nu vre să plătească de unde a îm- I
prumutat, la negoţ, fură pe tovarăşul seu, şi umblă numai cu j
şmichirii. — Şi din această pricină, se întîmplă une-ori judecăţi
între oameni.
Oamenii cari se judecă, se cheamă îm pricinaţi. Ear acei
cari judecă pricinile oamenilor, se cheamă jn d e că to rî.— Judecă­
torii judecă şi fac dreptate împricinatului nevinovat; ear pe cel 'I
vinovat îl osindesc, după cum scrie legea.
ii
17. Autorităţile sau puterea judecătorească din laşi.
în laşi sunt trei judecătorii de ocoale: ju decătoriea ocolu lu i
I-iu , pentru despărţirea I-a şi a I l- a ; ju decătoriea ocolu lu i al
II-lea , pentru despărţirea a IlI-a, şi judecătoriea ocolulu i al
III-lea, pentru despărţirea a IV-a şi a V-a.— Fie-care Jjidecătorlu
de ocol judecă pricini de avere, şi alte pricini de interes poli­
ţienesc, privitoare la curăţeniea oraşului, şi la siguranţa şi liniştea
orăşenilor. — împricinaţii nemulţămiţî cu hotărîrea Judecătorîuluî
de ocol cer să fie judecaţi de T ribun al, o judecătorie mai înaltă.
— Ear împricinaţii nemulţămiţî cu hotărîrea Tribunalului, cer să
fie judecaţi de Curtea de A pel, o judecătorie şi mai înaltă. Tri­
bunalul şi Curtea de Apel din laşi se află în Palatul Administrativ.
Judecătoriile de ocoale, Tribunalul şi Curtea de Apel se nu­
mesc autorităţi judecătoreşti-civile, şi Judecătorii sunt civili.
în laşi mal este şi un T ribun al Militar, care judecă nu­
mai pe militari, cînd fac vre-o faptă rea.— Judecătorii acestui
Tribunal sunt militari.
în Îaşî mai este un felîfl. de judecătorie, care judecă numai
pe clerul bisericesc, adecă: Preuţî şi Diaconi, cînd se abat de
la datoriile lor bisericeşti. Această judecătorie se numeşte Con-
sistorifi şi judecătorii sunt Preuţî.—
Consistorîul se află în Curtea Mitropoliei.

18. Despre comune rurale şi despre plăşi.

De la barierile Oraşului Îaşiî, înainte, încep drumurile satt
 şieahurile, care diic în sate şi alte tîrguri.— Tîrgurile mar! sunt
com u n e u r b a n e ; ear satele şi tîrguşoarele alcătuesc com u n e
ru ra le.— O comună rurală se alcătueşte: safl numai dintr’un tîr-
guşor, cu maî mulţ! locuitori ; sau dintr’un tîrguşor şi cîte-va sate ;
sau numai din cîte-va sate, care se cheamă şi cotu n e.— La vreme
de trebuinţă, sătenii din cotune şi locuitorii Român! din orăşele
se adună la primăriea comune!, şi aleg Primariu şi cîţ!-va membri
comunal!, dintre Români! fruntaşi din acea Comună.
Primăriul strînge toate dările comunale, de pe la oamenii din
comună; şi cu banii adunaţi, îngrijeşte de biserici, de şcoale, de
drumuri, de poduri şi de alte lucruri trebuitoare în comună.
La primărie se ţine socoteală de cel ce se nasc, de cei ce
trebue să tragă la sorţi, de cei ce se cunună şi de cei ce mor.
La primăriea rurală se fac fellurite învoele între oameni, precum :
pentru arat, pentru praşilă, pentru jj|cere şi pentru alte trebi.—
Primăriul comunei rurale este şi P oliţa ii! în comuna sa; căci el
urmăreşte, prinde şi dă în judecată pe făcătorii de răle.
Satul unde se află prim ăriea, se numeşte reşedin ţa c o ­
m u n ei şi a ju d e că to rie i c o m u n a le ; judecătoriea comunală se
alcătueşte din Primăriul comunei, ca Preşedinte, şi do! juraţi, aleşi.
Maî multe comune rurale alcătuesc o plasă.— Ocîrmuitorlul
unei plăşî se numeşte S u b -P refect.—- Sub-Prefectul face revizii
prin comune, şi privighează dacă primarii din plasa încredinţată
lui, fac şi îngrijesc de cele trebuitoare în comune.
Comuna unde se află S u b -P refectu ra, se numeşte reşed in ­
ţa plăşei.

19. Comunele rurale din Plasa-Copou. *)

1. Com una P o d g o rie a C op ou .— Dacă eşim pe Bariera-Co
pofi, ce vine la marginea oraşului Îaşiî, în partea despre mează-
noapte şi mergem tot şleahul înainte, ajungem la un sat cu multe
viî numit P od g oriea-C op ou . Acest sat, împreună cu T îrg u ş o r u l-
C opou numit şi T îrg u şoru l-S ă ră riea şi cu satele : M untenii,
C îrligu l, V u ltu rii, Ş oroga riî, A ron ean u , A ron en il, şi R e d iu -
A ldel, cu toată întinderea de pămînt, pe care se află, alcătuesc
comuna rurală P o d g o rie a -C o p o u cu primăriea în T îr g u ş o r u l-
C opoii.— în comuna Podgoriea-Copofi, la B reazu, ce se află pe
coasta despre mează-noapte a dealului Copoii, sunt mai multe i-
svoare cu apă minerală, sălcie şi amară, bună pentru curăţenie.
*) învăţătoriul va povăţuî pe şcolari să desemneze contururile plăcilor, din
harta judeţului.
 C om una Tâuteştil.— De la comuna Copoii spre apus-mează- J
noapte, vin satele: R edîu-luI-T atar, Tătăruşul, Tăuteştii, Leţ- 1
cân ii-n oi, H orleştii şi Zahorna. Aceste sate, cu toată întin­
derea de pămînt, pe care se află, alcătuesc Com una-Tăuteştii, |
cu primăriea în Tăuteşti.— între Tăuteşti şi HorleştI, pe un loc
sterp , numit V ăiluţa, încă este o fîntînă cu apă minerală, bună I
pentru curăţenie. în satul Tăuteştii este o şcoală de ţăsetorie, în- J
treţinută din venitul moşiei Tâuteştil, hărăzită comunei de cătrS J
răposatul întru amintire Procopie Florescu.
Com una R e d iu -M itro p o lie i.— De la comuna Podgoriea- |
Copou, tot sleahul înainte, spre mează-noapte, vin satele: Moi-
m eştii, Coarba, P oprica n ii, R ed iu -M itropoliei, Ţipileştii,
Isvoarele şi E p u re n ii.— Aceste sate, cu toată întinderea de pămînt, ş
pe care se află, alcătuesc Com una RSdiu M itropoliei, cu pri­
măriea în satul R ediu -M itrop oliei.
Com una Cîrnicenii.-—De la comuna Rediu-Mitropoliei, tre- |f
cend Jîjîea, pe la Popricanî şi mergend spre mează-noapte, dăm jj
în satul C îrn icen ii.— Acest sat, împreună cu T îrgu şorul-Ţ iga- |1
naşii sati Căm inăreştii şi cu satele: Blîndeştiî, Raiul, Pro-
bota, P erienii şi Şătrărenil, cu toată întinderea de pămînt, pe
care se află, alcătuesc Com una Cîrnicenii, cu primăriea în Tîr- j
gu şoru l-Ţ iga n a şii.
C om una M o v ile n ii.— De la Comuna Tăuteştii spre mează- J
noapte, vin satele: Larga, M ovilen ii, Potîngenii, şi Rom ă- |
neştiî.-ţ-Aceste sate, cu toată întinderea de pămînt, pe care se IŞ
află, alcătuesc C om una M ovilen ii, cu primăriea în M ovileni. ‘
C om una G ropn iţa.— De la Comuna Movilenii spre mează-
noapte vin satele: M ălăeşti-M iseşti, Forăştiî, Gropniţa, B ul- 1
b u can il şi S în geril.— Aceste sate, cu toată întinderea de pă­
mînt, pe care se află, alcătuesc Com una Gropniţa, cu primăriea
în satul Gropniţa.
Comunele: Podgoriea-Copofl, Tăuteştii, Rediu-Mitropoliei, Cîr-
niceniî, Movilenii şi Gropniţa, alcătuite din 36 de sate şi Tîrgu-
şoarele: Copou şi Ţiganaşiî, împreună cu toată întinderea de pă­
mînt, pe care se află, alcătuesc Plasa-Copou. Plasa-CopoG vine în
partea despre mează-noapte a oraşului Iaşii.— Sub-Prefectura Plasei
Copoii este la Ţiganaşi. Tot aici se află ecspediţiea telegrafo-po-
ştală a acestei plăşl, precum şi un spital rural, cu o spiţerie, pen­
tru căutarea bolnavilor din această plasă.
 •20. Populaţiea, felini pămîntulni şi apele din
Plasa-Copou.
în Plasa-Copofi sunt la vr’o 12 mii de locuitori, statorniciţi
în cele 36 de sate şi Tîrguşoarele: Copou şi Ţiganaşiî.
în comunele Plaseî-Copoti sunt 12 şcoale primare-rurale, de
băeţi şi de fete, şi 24 de biserici.
Piasa-Copoii este mai toată deluroasă; dar cele mai mari dea­
luri sunt: Dealu-Copofi, Dealu-Cîrlig, Dealu-Aroneanu, Dealu-
Şorogarii şi Dealu-Popricaniî.— Pămîntul Plasei-Copou este foarte
roditorii!: pe el se face grîu mult şi păpuşoi foarte frumoşi; dar
sunt şi locuri de fînaţe, imaşuri şi stuhăriî.
în Plasa-Copou sunt vii multe numai la Copou şi la Şoro-
gari. Cea mal mare pădure din Plasa-Copoti, este pădurea de la
Cîrlig, alcătuită mal toată din stejari.
Apele curgetoare din Plasa-Copoîl, sunt:
R îu l J îjîea ce vine în partea despre răsărit-mează-noapte a
Plaseî-Copou; curge de la mează-noapte spre mează-zi, trecând
pe lîngă comunele: Gropniţa şi Movilenil; la Comuna Rădifi-Mi-
tropoliei, se întoarce spre răsărit, trecând pintre comunele Redîu-
Mitropoliei şi Cîrnicenii; şi apoi se depărtează de Plasa-Copou.—
în Jîjîea sunt peşti, scoice foarte multe şi raci frumoşi.
P ârîu l -Cîcaina ce vine în partea despre răsărit-mează-zi a
Plaseî-Copou.— Cîcaina începe din Eazul-Cîrlig; curge spre mea­
ză-zi, pintre dealurile:. Şorogaril şi Copoii; întră în oraşul Iaşii,
pe devale de Bariera-Hotinul, şi la Câsăpiea-cea-mare, se varsă
în Bahlulu.
P ârîul C iric vine tot în partea despre răsărit-mează-zi a
Plasei-Copotir— Ciricul începe din Eazul-Ciric; curge spre mează-
zi, pintre dealurile Şorogaril şi Aroneanu, adăugîndu-se cu alte
părîe.: şi mal jos de Bariera-Salhanâ, Ciricul se varsă în Bah-
luTC— Peste Pârîul Ciric, este zidlul de peatră, în care sunt aşă-
zate oale de spijă; prin aceste oale vine apă bună în Îaşî, la casa
apelor de lîngă Şpitalul-Paşcanuluî; şi de acolo, prin alt^zidiu de
peste Cîcaina, apa vine tot prin oale de spijă, la casa apelor de
la Groliea,— în Plasa-Copou mal sunt şi alte pjţrîe şi părîuaşe, pre­
cum: M eletinui, Jîjîoara, Zah orna, U ricu l ş. a. 1.
Eazurile din Plasa-CopoQ sunt: E a z u l-C îrlig , lîngă Satul
Cîrlig; E a zu l-A ron ea n u şi E azu l-C iric, între dealurile: Şor
rogariî şi Aroneanu.-— în Plasa-Copoîl mal sunt şi alte eazurî,
precum: la Mălăeştî-Miseştî, la Movilenî, la Larga, şi în alte lo­
curi. în eazurî încă sunt peşti, raci, scoice şi lipitori.
 Pe lîngă unele rîurî, părîe şi eazurl, creşte stuf şi papură,
prin care se adăpostesc vara multe pasări de apă.— Ear pe la e-
zeturl se află cîte-o moară, care umblă numai vara, cînd sunt a-
pele mari.
De la Ciric şi din dealurile Şorogariî şi Aroneanu, se scoate
lut bun şi năsip pentru tencueală.

21. Comunele rurale din Plasa-Turiea.

C om u n a-llerm eziti.— De la comuna Cîrnicenil apucând spre
mează-noapte, eşim din Plasa-Copoii; şi mergend tot sleahul îna­
inte dăm în satul B ăltenii. Acest sat, împreună cu sătişoarele
de pe malul drept al Prutului: V lad om ira, H erm eziu, Trifeştii,
Z a boloten il-S tu rzoa el cu T irgu şoru l-D am ach e saft G rigo-
ren iî şi Z a b oloten il-F otel, cu toată întinderea de pămînt pe care
se află, alcătuesc Com una Hermezitk, cu primăriea în satul Her-
m eziu.
C om u n a-R oşcan il.— De la Comuna Hermeziu spre apus,
vin satele: Borşa, R ădenii, Păuleniî, Găureniî, Roşcanil,
Căueştil, A lb ota şi Eduţi. Aceste sate, cu toată întinderea de
pămînt, pe care se află, alcătuesc Comuna R oşcanii cu primă­
riea în R oşcanî.
C om un a-B ivolariî.— De la Comuna Hermeziti spre mează-
noapte, tot pe malul drept al Prutului, vine satul Soloneţ, Tîr-
g u şoru l-B iv ola riî, satul B ivolarii, Cornu-N egru, Burueneştil,
C hilieneştil, Tabăra şi Bădărăii. Aceste sate, şi Tîrguşorul-
Bivolariî, cu toată întinderea de pămînt, pe care se află, alcătuesc
Com una B ivolarii, cu primăriea în „Tîrguşorul-Bivolariî.—
C om un a-E pu reniî.— De la Comuna Bivolarii spre apus pe
malul stîng al Jîjîel vin satele; Broştenil, Epureniî, _S_c'hine-
n il-vech î, S chinen ii-n oî, A ndrieşenii, Yiişoara, Găvanii saft
F intînelele, Stolniceniî şi Glăvăneştiî. Aceste sate, cu toată
întinderea de pămînt, pe care se află, alcătuesc Comuna Epureniî,
cu primăriea în Epurenl.
C om una-Şipotele.— De la Comuna Epureniî spre apus, pe
malul drept al Jîjiel vin satele: V lădenil, Hălcenil, Iacobenil,
T o m u le ţu , Ş ipotele-de-jos, saîi M itocul, Şipot ele-vechi, Şi-
p otele-de-su s safi îazul-nou, Chişcărenil-vechI, Chişcăre-
nil-nol, Buhăenil, F întînelele saii Cioara, Oneştii, Pluga­
rii, Şoldana şi D răgăn eştii.— Aceste sate, cu toată întinderea
de pămînt, pe care se află, alcătuesc Com una-Şipotele, cu pri­
măriea în satul Şipotele-de-sus. Comunele: Hermeziti, R oş-
cânii, B ivolarii, E p u re n ii şi Şipotele, alcătuite din 45 de sate
şi Tîrguşoarele: Damache şi B ivolarii, împreună cu toată întin­
derea de pămînt, pe care se află, alcătuesc P lasa-T u riea. Plasa-
Turiea vine în partea despre răsărit-mează-noapte a PlaseirCo-
pou. Sub-Prefectura acestei plăşi este la Bivolari. Tot aici este
şi o garnizoană de dorobanţi, un spital rural, pentru căutarea
bolnavilor din această plasă, o spiţerie, precum şi ecspediţiea te-
legrafo-postală a acestei plăşi.

22. Populaţiea, felini pămîntului şi apele din

Plasa-Turiea.
în Plasa-Turiea sunt peste 15 mii de locuitori, statorniciţi
în cele 45 de sate, şi în tîrguşoarele: Bivolarii şi Damache. în
comunele Plasel-Turiea sunt 12 şcoale primare-rurale, de băeţi
şi de fete şi 24 de biserici.
Plasa-Turiea este mal toată şes; afară de partea despre mea­
ză-noapte, unde sunt cîte-va dealuri; dintre care, cel mai însăm-
nat este Dealu-Turiea, ce se întinde prin mijlocul plasei, de la
mează-noapte, spre mează-zi.— Plasa-Turiea poartă numele ace­
stui deal.
Pămîntul Plasei-Turiea este maî tot fînaţe şi imaşuri; grîe
şi păpuşoae puţine se fac; din pricină că le înneacă Prutul şi Ji-
jîea, cînd^varsă grozav; de aceea, în Plasa-Turiea nici nu prea
sunt aşa multe lanuri de grîe şi de păpuşoae.
Apele curgătoare din Plasa-Turiea sunt:
Prutul, care este un rîu mare, vine în partea răsăriteană
a Plasei-Turiea. Prutul curge de la mează-noapte, spre mează-zi,
despărţind Plasa-Turiea de Basarabiea.
Jîjîea care curge de la mează-noapte spre mează-zi, trecând
pintre comunele: Şipotele şi Epurenii; apoi .printre Plasa-Turiea
şr tTopoii; şi din jos de comuna Roşcanii, Jîjîea se depărtează de
Plasa-Turiea.
In Plasa-Turiea maî sunt eazurî, bălţi şi cîte-va părîe pre­
cum: M eletinul, F rasin u l, S olon eţu l, Saha, ş. a. 1.
23. Comunele rurale din Plasa-Bahluiu.
C om u n a -P od u -Iloa el.— Dacă eşim pe Bariera-Păcurari, ce
vine în partea despre apus a oraşului laşii, şi mergem drumul
înainte spre apus, ajungem la T îrg 'u şoru l-P od u -Iloa ei.— Acest
tîrguşor este singur o comună rurală, cu primăriea în P o d u -
Iloael. în Podu-Iloaei este o spiţerie, o şcoală primară de băeţî
şi una de fete, şi o gară a drumului de fier.— în Podu-Iloaei este
zi de tîrg în toate Duminicile de peste an, şi se face negoţ mare
de grîne, de brînză şi de lînă.
Com una B îrle ştiî.— De la Podu-Iloaei spre mează-noapte
vin satele: T otoeştil, B îrleştiî, B îrleştiM JngurI, E rbicenii şi
S pin oasa.— Aceste sate, cu toată întinderea de pămînt pe care
se află, alcătuesc C om una B îrleştiî, cu primăriea în E rbicenl.
Locuitori! din satele comunei Bîrleştiî aii multe turme de. oî.
Com una B elceştiî.— De la comuna Bîrleştiî, spre apus mea­
ză-noapte vin satele : B elceştiî, F ocu rile, sau Pragurile, A -
ram a satt P rotop op , C oarnele-C apreî, M untenii, Polieniî,
U lm iî-vech î, U lm iî-n oî şi L itenii.— Aceste sate, cu toată întin­
derea de pămînt, pe care se află, alcătuesc Com una Belceştiî,
cu primăriea în B elceştî.
C om una S îrca.— De la Podu-Iloaei spre apus, vin satele:
C liicerea, B u dăile satt F răn ceştii, Sîrca, M ădîrjeştiî, Cosi-
ţeniî, Lunganii, Crucea şi G oeştii.— Aceste sate, cu toată în­
tinderea de pămînt, pe care se află, alcătuesc Comuna Sîrca, cu
primăriea în S îrca.— în satele comunei Sîrca şi maî ales în GrO-
eştî, sunt mulţi meşteri, teslarî şi rotari.
C om una Păuşeştii.— De la Podu-Iloaei spre răsărit-mea-
ză-zi vin satele: H olm u, S cobîlţenii, Hoisăştii, Chilişoaea,
Păuşeştii, F ru m u şelele-P ău şeştilor, D um eştiî-M ari, Durne-
ştil-m ici, Câcărăzeniî, şi B u ţuluc.— Aceste sate, cu toată întin­
derea de pămînt, pe care se află, alcătuesc Com una Păuşeştii,
cu primăriea în Păuşeştî.
Com una Popeştii.— De la comuna Păuşeştii spre mează-zi
vin satele : H ărpâşeştiî, D oroşcan iî, O brijenii, Popeştii, R â-
rfenii, F ru m u şelele-P op eştilor, M ădîrjac şi Bojila. Aceste
sate, cu toată întinderea de pămînt, pe care se află, alcătuesc Co­
m una Popeştii, cu primăriea în Popeşti.
Com una Sineştii.— De la comuna Popeştii spre mează-zi
vin satele: OsOîti, Storneştiî, Sineştii, Lingurarii, M odorăniî
şi C otîrgacj.— Aceste sate, cu toată întinderea de pămînt, pe care
se află, alcătuesc Com una Sineştii, cu primăriea în Sineşţî.
Comunele: Podu-Iloaei, B îrleştiî, Belceştiî, Sîrca, Păuşeştii,
P opeştii şi Sineştii, alcătuite din 46 de sate şi Tîrguşorul-Podu-
Iloaeî, împreună cu toată întinderea de pămînt, pe care se ană,
alcătuesc Plasa-Bahluîti. Plasa-BahluIQ vine în partea despre
apus mează-zi a Plaseî-Copoti. Sub-Prefectura acestei plăşl este
la Podu-Iloaei. Tot aici este şi ecspediţiea telegrafo-postălă a a-
cestei plăşi, precum şi un spital rural, peptru căutarea bolnavilor
din Plasa-Bahluiti.

24. Populaţiea, felini pămintului şi apele din

Plasa-Bahluiu.
în Plasa-Bahluiti sunt peste 20 mii de locuitori, statorniciţi
în cele 46 de sate şi T îrg u şo ru l-P o d u -Iloa ei.— în comunele Pla-
sei-Bahluîti sunt 16 scoale primare-rurale, de băeţî şi de fete şi 30
de biserici. Plasa-Bahluiti este mai toată deluroasă ; dar cele maî
mari dealuri sunt: D ealu-M are şi D ealu -G organ din comuna
Păuşeştiî.— Pămîntul Plaseî-Bahluiti este foarte rOditoriti ; pe el se
fac: grîe, păpuşoae, săcară, orz, ovăs, legume, fînaţe şi imaşuri.
Păduri încă sunt; dar cele mai mari sunt: Pădurea S in eştilor
şi a G oeştilor.
Apele curgătoare din Plasa-Bahluiti sunt :
B ahluiul, care trece cam prin mijlocul Plaseî-Bahluiti. "tr>-
tră în această plasă din sus de comuna Belceştii; curge jŞl jş
apus-mează-noapte, spre răsărit-mează-zi trecend prin mijloc,u^'o-
munelor Belceştii şi Bîrleştii. La Podu-loaeî se întoarce spre ră­
sărit, trecend prin comuna Păuşeştiî, şi apoi se depărtează de
Plasa-Bahluiti.
B ahlueţul. Acesta este un părîti ce curge de la apus, tre­
cend prin comuna Sîrca şi la Podu-Iloaei se varsă în Bahlulti.
Afară de aceste, in Plasa-Bahluiti mai sunt şi alte părîe şi pă-
rîtiaşe, precum: Sîrca, H u cu l, J îjîoa ra , şi altele.
*25. Comunele rurale din Plasa-Cîrligătura-
Com una B răeştiî.— De la comuna Sîrca, apucând spre apus
eşim din Plasa-Bahluiti şi mergând tot înainte, dăm în satele : f ă ­
cuţii, Gugea, V a le a -o ilo r, P rig o re n ii, A lbeştiî, B răeştiî, C ri-
“steştiî, S corţeştiî şi B u da.— Aceste sate, cu toată ^întinderea de
pămînt, pe care se află, alcătuesc C om una B răeştiî, cu primăriea
în Brăeşti.
Com una B u zn ea.— De la comuna Brăeştiî spre apus, vin
satele: Jora, B u zn ea şi Găneştiî. Aceste sate, cu toată întin­
derea de pămînt, pe care se află, alcătuesc Com una B uznea, cu
primăriea în satul B uznea.
Com una urban ă T îrg u -F ru m o s.— De la comuna Buznea
spre apus, vine Tîrgu-fVumos, in care locuesc peste cinci mii de
oameni.— îu Tirgu-Frumos este o şcoală primară de băeţl şi una
de fete; o scoală de m eşteşu g u ri cu doiiă ateii!: una, în care
se Învaţă ciob otă riea şi \n una fle r ă r ie a ; cin ci biserici, un spi­
tal, o spiţerie, o g a ră a d ru m u lu i de fle r şi un biu rofi te-
le g ra fo -p o s ta l.— în Tîrgu-Frumos, se face Iarmaroc mare odată
pe an, de la 8 — 12 Julie; şi zi de tîrg, în toate Joile, de peste an.
Com una B ă lcen il.— De la Tîrgu-Frumos spre mează-noapte
vin satele: Dâdeştil, Săcăreştil satl Balasineştil, Cucuteniî,
B ălcenil, B ărbăteştii, Coasta-M ăgurel, C îrjoaea şi parte din
S b eren l.— Aceste sate, cu toată întinderea de pămînt, pe care se
află, alcătuesc Com una B ălcen il, cu primăriea în B ălcenl.— în
BăîcenI sunt doftă fintinl şi mal multe isvoare cu apă minerală
de pucioasă, bună pentru făcut feredee; mal sunt podgorii şi pe-
trărie.
C om una C otnari!.— De la comuna Bălcenil mergând spre
mează-noapte, ajungem la Cotnari, ce se alcătueşte din mai multe
podgorii, precum: D ealu, Valea, H orodiştea, V alea-B acu lul
şi Z lod ica. Aceste podgorii, precum şi sătişoarele; îosopenii, Ho-
d < W şi S beren il, cu toată întinderea de pămînt, pe care se află,
alcîftuesc Com una C otnari!, cu primăriea în satul Valea, unde
în vechime a fost T îrgu şoru l-C otn a riî.— îu comuna Cotnaril sunt
foarte multe vil, din cari es vinaţurî multe şi foarte bune. în cu­
prinsul comunei Cotnaril se află D um brava şi Balta-Roşie.
Com una C epleniţa.— De la comuna Cotnaril, spre mează-
noapte vin satele: Bulialniţa, M oara-Prefectulul, Cepleniţa,
B orosoaea, V îrtţiî, şi parte din satul steclăriea.— Aceste sate,
cu toată întinderea de pămînt, pe care se află,'alcătuesc Comuna
C epleniţa cu primăriea în Cepleniţa. în comuna Cepleniţa de
asemine sunt podgorii şi livezi.
Com una B ădenii.— De la comuna Cepleniţa spre, mează-
noapte, vin satele: Bădenii, Scobinţiî, Steclăriea, Zagaviea,
F eteştii, Petroşiţa, şi Trăîstenil satl L u păriea.—Aceste sate,
cu toată întimderea de pămînt, pe care se află, alcătuesc Comuna
B ăden ii cu primăriea în ScobinţI. în cuprinsul comunei Băde-
niî, încă se află podgorii şi liveri.
Com una U rbană T îrgu -F ru m os şi comunele rurale : Bră-
eştii, Buznea, B ălcenil, Cotnaril, Cepleniţa, şi Bădenii, alcă­
tuite din vr’o 40 de sate şi T. Frumos, împreună cu toată întin­
derea de pămînt, pe care se află, alcătuesc Plasa-Cîrligătura. Plasa
Ctrligătura, vine în partea despre apus a Plasel-Bahlulft. Sub-
Prefectura acestei plăşl.este la Tirgu-Frumos. Tot aici se află şi
ecspediţiea telegrafo-postală a acestei plăşî, precum şi un spital
rural, pentru căutariefa. bolnavilor din această plasă.

26. Populaţiea, felini pămîntului şi apele din

Plasa-Clrligătura.
în Plasa-Gîrligâtura sunt peste 15 mii de locuitori, stator­
niciţi în cele 40 de sate şi Tîrgu-Frumos. în satele Plasei-Cîr-
ligătura sunt 12 şcoale primare-rurale, de băeţi şi de fete şi 26
de biserici.
Plasa-Cîrligătura este toată deluroasă ; dar cele mal mari dea­
luri sunt lai Cotnari, dintre care, cel maî înalt este D ealu-C a-
talina, de pe virful căruia se poate privi mal peste toată Plasa-
Cîrlfgătura şi Bahluîfi. Pămîntul Plasel-Cîrligătura eşte foarte ro­
ditorii!, de struguri, poame, grîe, păpuşoae, săcară, orz, ovăs,
legume, finaţe şi imaşurî. Se fac şi harbujî mari şi gustoşi maî
cu samă pe lingă Tîrgu-Frumos. Păduri sunt puţine; ear petră-
rie multă.
Apele curgătoare din Plasa-Cîrligătura sunt:
B ah luiul. Acest rîfl vine în partea despre mează-noapte a
Plasel-Cîrligătura; întră in această plasă din sus de satul Feteştii
comuna Bădenil, curge de la apus-mează-noapte, spre răsărit-mează-
zi, trecend prin comunele: Bădenii, Cepleniţa şi Cotnaril şi apoi
ese din Plasa-Bahlulu.
B alilueţul.— Acesta este un părîtt ce vine cam în mijlocul
Plasel-Cîrligătura; curge de la apus, spre răsărit, trecăud prin
Tîrgu-Frumos şi prin comunele : Buznea şi Brăeştiî; şi apoi ese
din Plasa-Cîrligătura. în Plasa-Cirligătura mal sunt şi alte gărîe
precum: B uhaluiţa, Cîrjoaea, Buznea, B u da şi altele. în această
plasă mal sunt şi eazurl multe ; dar cel maî mare este eazul de la
P rigoren i.
27. Comunele rurale din Plasa-Stavnic.
C om una M iroslava. — Dacă eşim pe Bariera-Trel-CalicI
care vine în partea apusană a oraşului Îaşiî, şi ne suim la deal,
ajungem în T îrg u şo ru l-G a la ta .— De la Galata spre apus, vin
satele: M iroslava, G ăurenii, U ricanii, C apu -R ădîu lu i, V a le a -
L u pului, B alciu, V alea-U rsuluî, E z e re n îî“ Dancaş, C iorb e-
ştil, C orneştiî, P răseln iciî, şi V o ro v e ştii.— Aceste sate, cu toată
întinderea de pămînt, pe care se află, alcătuesc C om una M irosla v a
cu primăriea în M iroslava.— în Conu*»*"*Afewulu *a, UJJ'T CTT sărnlT^t
pe lîngă satul Uricaniî, sunt vii multe! bun' l
__./..n diatpa HEAMÎ 1
 C om una C ucutenil.— De la Comuna Miroslava, spre apus,
vin satele: C ucutenil, Br&tulenii, L eţcan il-vech i sau B og o-
nos, C ogeasca-vech e, C ogeasca-nouâ, Scoposenii, H ăsnăşe-
nil, H orleştil-C atolici, H orleştii-D om niţei, Bogdâneştiî, şi
D îrj en ii.— Aceste sate, cu toată întinderea de pămînt, pe care se
află, alcătuesc C om una C ucutenil, cu primăriea în Cucuteni.—
în comuna Cucutenil este o gară a drumurilor de fier Iaşi-Paşcani
şi Îaşl-D oroholti.
Com una V o in eştii.— De Ia comuna Cucutenil şi comuna
Miroslava, spre mează-zi, vin satele: Lunganii, Voineştii, Slo-
boziea -V oIn eştilor şi S ch itu l-S tavn ic — Aceste sate, cu toată
întinderea de pămînt, pe care se aflâ, alcătuesc Comuna V oineştii,
cu primăriea în V olneştî.— în comuna Voineştii suut foarte multe
păduri, şi peatră, pe gîrla Stavniculul.
Com una M ogoşeştiî.— De la comuna Voineştii, spre răsă­
rit-mează-zi, vin satele: M în je ş ti! Vocoteştii, Budcştil, M o»
goşeştiî-G alatei sati Petreştiî şi M ogoşeştii-F ru m oasel.— A-
ceste sate, cu toată întinderea de pămînt, pe care se află, alcătui­
esc Com una M ogoşeştii, cu primăriea în M ogoşeştii-Frum oasel.
Com una M ironeasa.— De la Comuna Mogoşeştii, spre mează-
zi, vin satele : Spărieţil, H adîm bu, Schitu-H adîm bu, M iro­
neasa, şi T îrg u şo ru l Ţ lbana.;—Aceste sate,, cu toată întinderea
de pămînt, pe care se află, alcătuesc Com una M ironeasa, cu pri­
măriea în Satul M ironeasa.— în comuna Mironeasa sunt multe
păduri. — Din Comuna Mironeasa, se aduce în Iaşi, cel mai bun
m angal. în această comună sunt mulţi meşteri teslari şi rotari.
Comunele: M ironeasa, M ogoşeştii, V oineştii, Cucutenil
şi M iroslava, alcătuite din 37 de sate şi Tîrguşorul-Ţibana, îm­
preună cu toată întinderea de' pămînt pe care se află, alcătuesc
P lasa-S tavn ic.— Plasa-Stavnic vine în partea despre apus-meăză-
zi a oraşului Iaşii, începend de la Galata, înainte.— Plasa-Stavnic
ş’a luat numire de la părîul Stavnic, ce trece prin această plasă.
S ub-P refectura Plasel-Stavnic este la V oineşti.— Tot aici
este un spital ru ral şi o spiţerie, precm şi ecspediţiea tele-
g rafo-p oştală a acestei plăşi.

28. Populaţiea, feliul pămintului şi apele din

Plasa-Stavnic.
în Plasa-Stavnic se află statorniciţi, în cele 37 de sate şi Tîr-
guşorul-Ţibana^ vrr‘6 12 Wtt de locuitor!.— în satele Plasei Stavnic
sunt 12 şcoale prirhâre-rarale, de băeţî şi de fete, şi 26 de biserici.
 Plasa Stavnic este maî toată deluroasă; dar cele maî mari
dealuri, sunt: D ealu-M ironeasa, D ea lu -M og oşeştii, numit şi
D ealu-m are, D ealu -M iroslava, şi D ea lu -P ra g u rile. — Pă-
mîntul Plaseî-Stavnic este foarte roditorii!: pe el se face grîtt mult
şi păpuşoae frumoase.— Plasa-Stavnic este plină de păduri, cu
felluriţl copaci, şi locuitorii ati multe prisăci.
Apele curgătoare din Plasa-Stavnic sunt:
B ah lu iu l.— Acest rîu vine în partea despre mează-noapte a
Plasei-Stavnic; curge de la apus, spre răsărit, trecând prin c o ­
munele : Cucutenil şi Miroslava.
Stavnicul, un părîti, ce vine în partea despre mează-zi a
Plaseî-Stavnic.— Acest părîii isvorăşte de sub Dealu-Stavnic;
trece prin comuna Volneştil, apoi prin comuna Mogoşeştil, şi din
jos de comuna Mironeasa, ese din Plasa-Stavnic.-—în Plasa-Stav-
nic maî sunt şi alte părîfiaşe, precum: C ogeasca, E zeren iî,
B îrca, Urşiţa, B ru stu reţu l, ş. a. 1. Sunt şi multe eazurî; dar
cele maî mari sunt: cel de la E zerenî, din Comuna Miroslava,
şi cel de la Cucutenî.
29, Comunele rurale din Plasa-Codru.
Com una B u ciu m iî.— Dacă eşim pe Bariera-Socola, ce vine
în partea despre mează-zi a oraşului laşii, şi mergem tot şleahul
înainte, ajungem în T îrg u şo ru l-T re l-F in tîn î. Acest tîrguşor,
împreună cu podgoriile: Socola, V işan, V lăd icen iî, V a le a -C o z -
m oael, B u ciu m iî, Păun, Petrăriea, şi B îrn ova, cu toată întin­
derea de pămînt, pe care se află, alcătuesc C om una B u ciu m iî, cu
primăriea în B u ciu m i.— în Comuna Buciumiî se află M on a stirea -
Socola, M on âstirea-B îrn ova, S ch iţu -lu î-T ărîtâ , băile şi vă-
răriile de la R ăpidea, şi o şcoală de b u tn ă rie .— Din D e a lu ­
lu i-P ă u n şi din D e a lu :R ăpidea, se scoate cea mal bună pea-
tră pentru zidiri.— La G-ura-Socolei, şi sub D e a lu -V lă d ice n ii se
află multe cărăm idăriî, de unde se aduce cărămidă în îaşî. Dar cea
mal bună cărămidă se face pe şesul de la Frumoasa, şi la Păcurari.
Com una G alata.— Dacă eşim pe Bariera-Trel-Calicl ori pe
Bariera-Nicolina, ce vin în partea despre apus-mează-zi a ora­
şului Iaşii, şi ne suim pe Dealul-Galata, ajungem în T îr g u ş o r u l
Galata. Acest tîrguşor, împreună cu sătişoarele: V a le a -A d în că
H orpazu şi LuncJi-Cetăţuei, cu toată întinderea de pămînt, ‘pe
care se află, alcătuesc C om una Galata, cu primăriea la Galata.
în Comuna Galata, este M on astirea Galata, zidită de P etru
Şcliiopu, Domnul Moldovei. M on astirea Cetăţuea, zidită de
D u ca -V od ă şi S ch iţu l-H lin cea .— Lîngă Monastirea-Galata, este
un osp icii! pentru neputincioşii săraci, înfiinţat de G rigorie Ghi-
ca, Domnul Moldovei, la 1850.
în comuna Galata, lîngă biserica Sf. Vasile, încă este un
ţintirim, unde se îngroapă o parte din morţii creştini din Iaşi,
şi cel din comuna Galata.
Com una C iu rea.— De la comuna Galata spre mează-zi,
vin satele: L u n ca -B îrn ovei, Ciurea, Cercu, Todirelu, P icio-
ru -L u p u lu î, S lob oziea -D ob rovă ţu lu î, Curăturile şi Poeana-
cu-C etate.— Aceste sate, cu toată întinderea de pămînt, pe care
se află, alcătuesc Com una Ciurea, cu primăriea în Satul Ciurea.
La Ciurea şi la Bîrnova sunt mici staţii a drumului de fier îaşl-
V asluiti, şi un T u nel prin care trece trenul.
Com una P oen ii.— De la comuna Buciumi!, tot şleahui în
jos, spre mează-zi, şi de la comuna Ciurea, spre răsărit, vine Sa-
tu l-P oen il cu T îrgu şoru l-P oen ii, şi satele: Com arna-de-Sus,
C om arna-de-Jos, şi C uragău.— Aceste sate, şi Tîrguşorul-Poenii,
cu toată întinderea de pămînt, pe care se află, alcătuesc Com u­
na P oen ii, cu primăriea în Poenl.
Moşiea Poenii este proprietatea a Majestăţei Sale Carol I,
R e g e le R om â n iei.— Pe moşiea Poenii, este pădure foarte mare
şi bine îngrijită.—- în această pădure, sălbătăciunele nu sunt bîu-
tuite de vînătorl, ca prin alte locuri; însă, lupii şi alte animale
stricătoare se ucid.
Com una H olboca.— Dacă eşim pe Bariera-Salhana, ce vine
în partea răsăriteană a oraşului Iaşi! şi mergem tot şleahui îna­
inte, spre răsărit, ajungem la satul H olboca.— Acest sat* îm­
preună cu satele: Dancu, R u sen il, Valea-Satului, Valea-Lungă,
şi Coada-Stînceî, cu toată întinderea de pămînt, pe care se află,
alcătuesc Com una H olboca, cu primăriea în satul H olboca.
Com una T om eştil— De la Comuna Buciumil spre răsărit,
vin satele: Tom eştil, G oronil, Chicerea şi Osoliî.— Aceste
sate, cu toată întinderea de pămînt, pe care se află, alcătuesc
Com una Tom eştil, cu primăriea în Tom eşti.— în Comuna To­
meştil, sunt. multe podgorii şi livezi.— La Tomeşt! este şi pe-
trărie, de unde se scoate peatră pentru zidiri.
Comunele: B u cium ii, Galata, Ciurea, Poenii, Holboca,
şi Tom eştil, alcăruite din 33 de sate, şi Tîrguşoarele: Trel-Fîn-
tînî, Poenii şi Galata, împreună cu toată întinderea de pămînt, pe
care se află, alcătuesc Plasa-Codru.
Sub-P refectura Plasel-Codru este lîngă Socola, în Com u­
na B ucium ii. Tot aici este şi expediţia poştală a acestei plăşî.
 30. Populaţiea, felini pămintului şi apele din
Plasa-Codru.
în Plasa-Codru trăesc peste 12 mii de locuitori, statorniciţi
în cele 33 de sate şi tîrguşoarele: Treî-Fintînî, Poenil şi Galata.
în satele Plasei Codru sunt 12 şcoale primare-rurale, de băeţî şi de
fete şi 24 de biserici.
Pămîntul Plasel-Codru este mai tot plin de păduri, podgorii
şi livezi; de aceea, aceşteî plăşi, i sa dat numire de Plasa-Codru.
Plasa-Codru este maî toată deluroasă; şi cele maî mari dealuri
sunt: D ealu-luI-Pâun, D ealu -R ăpidea, D ea lu -M u rg u lu î şi
D ealu- Doam nei.
Apele curgătoare din Plasa Codru, sunt:
J îjîe a .— Acest rîtl vîne la marginea răsăriteană a Plasel-Co­
dru, curgând spre mează-zi-răsărit pe lîngă comuna Tomeştiî.
B ah lu îu l.— Acest rîu vine îu partea despre mează-noapte
a Plasei-Codru; curge de Ia apus, spre răsărit, trecând pe lîugă
comuna Buciumi! şi apoi pintre comuna Holboca şi Ţuţora.
N icolina.— Acest părîti vine în partea despre apus a Plasel-
Codru.— Nicolina isvorăşte din pădurea Bîrnova; curge de la mea­
ză-zi, spre mează-noapte, prin comunele: Ciurea şi Galata; apoi
trece prin partea apusană a oraşului Iaşii, pe la barierile: Nico­
lina şi Treî-CalicI; şi din jos de eazu-iuÎTBeldiman, de sub Galata,
Nicolina se varsă în Bahluîu.— în Plasa-Codru,-maî sunt şi alte
părîâaşe, precum :R ăpidea, V ăm ăşoaea, Com arna, Tatarca, ş. a. 1.
31. Comunele rurale din Plasa-Braniştea.
Com una Ţ u ţora.— Dacă eşim pe Bariera-Ţuţora, ce vine
în partea răsăriteană a oraşuluî Iaşii şi mergem spre- răsărit, dăm
în satul Ţuţora, ce se află pe malul drept al Prutului.— Acest
sat împreună cu satele: C risteştiî, C h ip ere g tij O p rişă n il-d e-
Sus şi O prişăniî-de-Jos, cu toată întinderea de pămînt, pe care se
află, alcătuesc Com una Ţ u ţora cu primăriea în Ţ uţora.
în marginea satului Cristeştiî, este gara de la Cristeştî a
drumului de fier Îaşi-Ungheni.
Com una P risă ca n iî.— De la comuna Ţuţora, spre mează-zi,
vin satele: M oren il şi P risă ca n iî.— Aceste sate cu toată în­
tinderea de pămînt, pe care se află, alcătuesc C om una P risăcan iî,
cu primăriea în Prisăcanî.
Com una C ostulenil. — De la Comuna Prisăcaniî, spre mea­
ză-zi, vin satele: C ostu lenil şi M ă că reştiî.— Aceste sate, cu
toată întinderea de pămînt, pe care se află, alcătuesc C om una
C ostulenil cu primăriea în Costuleni.
 Com una B osiea .— De la Comuna Ţuţora, spre mează-noapte,
vin satele: M înzăteştiî, U nglienil, Bosiea, Bereştii, şi Mar-
h on d a .— Aceste sate, cu toată întinderea de pămînt, pe care se
află, alcătuesc Com una Bosiea, cu primăriea în Satul Bosiea.
La Ungheni este gara drumului de fier Îaşi-Ungheni, şi un pod
de fier, peste Prut, pe care trece trenul din Romăniea în Rusiea.
De la noi se trece în Rusiea: sare, herestea, grîti, păpuşoi,
orz, ovăs, săcară şi altele. Ear din Rusiea se aduc în Romă­
niea: cai, clopote, frînghii şi odgoane, cue de fier, hîrleţe, sape,
săceri, ciaune, oale şi sobe de fier, piele, ciaiO, zahar, ş. a. 1.—
Com una G olăeştiî. — De la comuna Bosiea, spre mează-
noapte, vin satele: P od u -J îjîei, Golăeştiî, Odaea-Bran şiBobu,
L ăzăreniî sau Cilighiu, Chişărăiî, Petreştiî şi M edelenii.—
Aceste sate, cu toată întinderea de pămînt, pe care se află, alcă­
tuesc Com una G olăeştiî cu primăriea în Golăeştî.
Com una Stînca.— De la Comuna Golăeştiî, spre mează-
noapte vin satele: C otu-luî-Ivan, Icuşănii, Luceniî-Sturzoaeî,
L uceniî-B ăcăloaeî, Stînca, şi Cîrpiţii. — Aceste sate, cu toată
întinderea de pămînt, pe care se află, alcătuesc Comuna Stînca,
cu primăriea în Cîrpiţî.
Com una S cu len iî.— De la Comuna Stînca, spre răsărit-
mează-noapte, pe malul drept al Prululuî, este T îrguşorul-
S cu len iî.— Tîrguşorul acesta. împreună cu satele : Frăsulenii,
Sorea şi Şăndrenii, cu toată întindera de pămînt, pe care se
află, alcătuesc Com una Sculeniî, cu primăriea în Sculenî.
Comunele: R olb oca , Ţuţora, Prisăcaniî, Costulenii, Bo-
şiea, Golăeştiî, Stînca, şi Sculeniî, alcătuite din 30 de sate şi
Tîrguşorul-Sculeniî, împreună cu toată întinderea de pămînt, pe
care se află, alcătuesc Plasa-B raniştea.— Plasa-Braniştea este o
şuşeniţă de pămînt, ce se întinde de la mează-noapte, spre mea­
ză-zi, pe lîngă Prut şi Jîjîea.— Plasa-Braniştea vine în partea ră­
săriteană a oraşului laşii, începend de la Plasa-Copofi şi Plasa-
Codru, spre răsărit.
S u b-P refectu ra Plasei-Braniştea este la Unghenî, în Co­
muna Boşiea. Tot aici este o garnizoană de dorobanţi un spi­
tal rural şi o spiţerie, precum şi eespediţiea telegrafo-po-
ştală a acestei plăşi.
82. Populaţiea, feliul pămîntului şi apele din
Plasa-Braniştea.
în Plasa Braniştea trăesc peste 10 mii de locuitori, stator­
niciţi în cele 30 de sate şi Tîrguşorul-Sculenil.
 în Plasa-Braniştea sunt 11 şcoale primare-rurale, de băeţi
şi de fete, şi 20 de biserici.
Plasa-Braniştea este mal toată şes; afară de partea despre
mează-noapte, unde sunt cîte-va dealuri.
în Plasa-Braniştea nu se prea samănă multe lanuri de grîe
şi de păpuşoae; pentru că le înneacă Prutul şi Jîjîea cînd varsă
grozav ; de aceea, şâşurile rămîn maî mult pentru fînaţe, imaşurî
şi grâdinăril.
Apele curgătoare din Plasa-Braniştea, sunt:
P ru tu l.— Acest rîtt vine la marginea răsăriteana a Plasel-
Braniştea.— Prutul începe a atinge pămîntul Plaseî-Braniştea la
satul Şăndrenil, comuna Sculenil; curge spre mează-zi, despăr-
ţind Plasa-Braniştea, de Basarabiea; şi de la satul Măcăreştil,
comuna Costuleniî, Prutul se depărtează de Plasa-Braniştea.
J îjîe a .— Acest rîtt întră în Plasa-Braniştea din sus de satul
CîrpiţiI, comuna Stînca; curge spre mează-zi, trecând prin comunele :
Stînca, Golăeştiî, Bosiea, şi Ţuţora, făcând mal multe cotituri.
—\La satul Chipereştiî, comuna Ţuţora, Jîjîea trece în partea
apusană a Plaseî-Braniştea, curgând spre răsărit-mează-zi printre
Plasa-Godru şi Plasa-Braniştea; şi la Scoposenî, din jos de Mă-
căreştl, Jîjîea se varsă în Prut.
B a h lu iu l.— Acest rîu atinge Plasa-Braniştea la satul Chi­
pereştil, comuna Ţuţora, unde se varsă în Jîjîea.

33. Alcătuirea, Ocîrmuirea şi gospodăriea

unui Judeţ.
Cîte-va plăşî alcătuesc o întindere de pămînt, numită j u ­
d e ţ.— Ocîrmuitorîul unuî judeţ se numeşte P refect.— Prefectul,
cu ajutorîul Sub?Prefecţilor şi al Primarilor, păzeşte şi prvighea-
ză a se păzi Legile, cari apără: vieaţa, averea şi on oarea oa­
menilor din judeţ.— Oraşul în care se află P refectu ra , se nu­
meşte cap itala ju d e ţu lu i.
Un judeţ se megieşeşte cu alte judeţe.— De la un judeţ la
altul, sunt făcute drumuri anume.— Drumurile care duc de la un
judeţ la alt judeţ, se cheamă căî-ju deţen e. — Drumurile care
duc de la o comună la alta, se cheamă că i-v e cin a le .— Ear dru­
murile care duc de la o cotună la alta, se cheamă că î-com u -
nale.— Drumurile şi podurile comunale şi vecinale sunt făcute cu
bheltueala comunelor.— Ear pentru facerea şi ţinerea în bună stare
a drumurilor şi podurilor judeţene, îngrijeşte C on siliu l sau Sfa­
tu l Judeţan.
 Membrii acestui consiliti sunt aleşi de Românii fruntaşi din
judeţ.— 'Consiliul Judeţan strînge toate veniturile judeţene; şi
din banii adunaţi, face şi ţine în bună stare şcoalele rurale, bise­
ricile, drumurile, podurile şi alte lucruri trebuitore tuturor oa­
menilor din judeţ.— Tot din banii judeţului se plătesc doctorii de
plăşi, moaşele de comune şi alte cheltueli.
Căpiteniea Consiliului judeţan este Prefectul Judeţului. La
vreme hotărîtă, Prefectul, împreună cu membri! Consiliului Judeţan,
se întrunesc la P refectu ra J u d eţu lu i şi să sfâtuesc pentru fa­
cerea celor trebuitoare în judeţ. Aşa dar, Prefectul şi cu membrii
Consiliului Judeţan sunt gospodarii unui Judeţ.
34. Alcătuirea, întinderea, populaţiea, ocupaţiea
locuitorilor, feliul pămintului şi izvoarele
de bogăţie din Judeţul Iaşii.
Plăşile : C opoă, Turiea, Bahlulti, Cîrligătura, Stavnic,
C odru şi Braniştea, alcătuite din 42 de comune rurale şi din
2 comune urbane : îaşil şi Tîrgul-Frumos, împreună cu toată în­
tinderea de pămînt, pe care se află, alcătuesc Judeţul Iaşii. Ju­
deţul îaşi! are o întindere de vr’o 291,137 hectare de pămînt;
dintre care, vr’o 80 de mii de hectare se ară şi se samănă; ear
pe întinderea celor 211 mii şi maî bine, sunt: tîrgurl, sate, pă­
duri, dealuri, vii, livezi, fînaţe im aşurl, rîurl, părîe eazuri,
m laştini şi lo c u ri sterpe.— într’un hectarîti sunt aproape 56 de
prăjini fălceşti.—
In Judeţul Iaşii, sunt la vr’o 160 de mii de locuitori, sta­
torniciţi în vr’o 267 de sate, în O raşul-Iaşii, în Tîrgu-Frum os şi
în tîrguşoarele: P od u -Iloael, B ivolarii, Sculenii, Poenii, Să-
răriea, T rei-F în tînî, Ţibana, Dam ache, Ţiganaşii şi Galata.
Dintre toţi locuitorii Judeţului Iaşii, vr’o 80 de mii trăesc
prin tîrgurl şi tîrguşoare, îndeletuicindu-se cu meşteşuguri, negoţ
şi alte ocupaţii; ear ceîa-lalţl vr’o 80 de mii şi mal bine, trăesc
prin sate şi se îndeletnicesc cu lucrarea pămintului şi cu cre­
şterea vitelor.
în satele şi Tîrguşoarele Judeţului Iaşii sunt vr’o 87 de şcoale
primare-rurale, de băeţî şi de fete; o şcoală primară-urbană, de
băeţî şi una de fete, în Tîrgu-Frumos, şi 174 de biserici, afară
de şcoalele şi bisericile din Oraşul Iaşii.
în Judeţul Iaşii se cresc şi se îngrijesc pe an, vr’o 120 mii de ol,
vr’o 90 mii de bol şi vaci, vr’o 25 mii de porci, vr’o 10 mii de cal, vro
2 mii de capre şi vr’o 1000 de bivoli şi bivoliţe. Stupi încă sunt;
dar nu aşa de mulţi, ca mal înainte vreme. Ear gîndacil de mă-
i tasă, cari asemine erau un izvor de bogăţie, s’au stârpit mal
, cu totul.
în Judeţul Iaşii sunt multe păduri, multe podgorii şi multe
livezi. Dar, din nenorocire, pădurile se tae fără cruţare; ear
podgoriile şi livezile se împuţinează.
în Judeţul Iaşii se fac grîne şi păpuşoae frumoase.— Fînaţe
şi imaşurî mal întinse avem în Plasa Turiea, în Plasa Braniştea
şi în Plasa Bahluîtt.
Grădinăriî, cu tot soiul de legume, încă sunt multe, maî cu
samă în Plasa Braniştea, între Jîjîea şi Prut.
, Judeţul Iaşii eră mai de mult vestit pentru înmulţirea şi
creşterea cailor de soiu bun; de aceea, m arca Judeţului Iaşii,
este ch ip u l un u i cal.
Capitala Judeţului Iaşii este O raşul Iaşii, de la care ş’a
luat numire şi judeţul. Prefectura acestui judeţ se află în Pa­
latul Administrativ din Iaşi. Tot în Palatul Administrativ se află
Tribunalul şi Curtea de apel din Iaşi, Casa Telegrafo-poştală şi
Casieriea generală a Judeţului Iaşii.

35. Judecătoriile de ocoale din Judeţul laşii.

în Judeţul Iaşii sunt trei judecătorii de ocoale şi anume:
1. J u d ecătoriea O colu lu i S tavnic cuprinde plăşile: S tav­
nic, Codru, şi comunele : C ostulenii, P risăcan ii, Bosiea, H ol-
hoca §i Ţuţora, din Plasa Braniştea, cu reşedinţa la B u ciu m i.
2. Judecătoriea O colu lu i C opou cuprinde plăşile: C o­
p ou Turiea şi comunele: Grolăeştiî, Stînca şi S cu len iî, din
Plasa Braniştea, precum şi C om una Ş ipotele, din Plasa Bahluiu,
cu reşedinţa la Ţiganaşi.
3. J u decătoriea O colu lu i B a h lu iu cuprinde plăşile: C îr-
ligătu ra şi B ahluiu, fără Comuna Şipotele. Reşedinţa acestei
judecătorii este la T îrgu -F ru m os.

86. Megieşiile Judeţului Iaşii.

Judeţul Iaşii se megieşeşte, la mează-noapte, cu J u d eţu l B o ­
toşanii ; la apus, se megieşeşte cu J u d eţu l S uceava şi c’o parte
din J u d eţu l R o m a n ; la mează-zi, se megieşeşte c’o parte din
Ju deţu l R om an, cu J u d eţu l V a slu îu şi c’o mică parte din
din partea răsăriteană a Oraşului Îaşiî, de la Bariera Ţuţora; şi duce
spre răsărit, pene la Ţuţora.
10. D ru m u l ju d e ţa n Îaşi-Făleift p rin Costulenî.—
Acest drum începe din drumul naţional Îaşî-Ţuţora, de la Chipe-
reştî; şi duce spre mează-zi-răsărit, trecend prin Osoiti, şi prin
Costulenî; apoî întră în Judeţul Fălciti, şi duce la Huşi.
11. D rum ul d ig -v e cin a l al P ru tu lu i.— A cest. drum în­
cepe de la Trifeştî, din drumul Judeţan Îaşî-Botoşanî; şi duce
în jos spre mează-zi, pe lîngă malul drept al Prutuluî, trecend pe
la Hermeziu, Yladomira, Şăndrenî, Sorea, Frăsulenî, Sculenî, Me­
deleni, Golăeştî, Bosiea, Unghenî, Ţuţora, Oprişenî, Morenî, Pri-
săcanî şi Măcăreştî; apoî întră în Judeţul Fălciti şi duce la Huşi.
Acest drum pune în legătură Judeţul Îaşiî, cu judeţele de pe lîngă
malul drept al Prutuluî; şi este făcut anume, ca să împedice văr­
săturile Prutului.
Judeţul Îaşiî maî este pus în legătură cu judeţele megieşe, prin
calea ferată îaşi-Paşcani, prin calea ferată Îaşi-D orohoîu şi
Îa ş î-V a s lu iu ; ear cu Rusiea, prin calea ferată Îaşî-Ungheni.
Dacă trecem din Judeţul Îaşiî în alt judeţ, găsim şi acolo
sate şi oraşe, Primari în comunele rurale şi urbane, Comisari în
oraşe, Sub-Prefecţi în plăşî, Consiliti Judeţan şi Prefect de ju­
deţ, Tribunal şi alte autorităţi.— Primarii comunelor urbane,
Prefecţii de Poliţie, Membrii Consiliului Judeţan şi Prefecţii de
Judeţ, ascultă de M iniştri, cari sunt cel maî înalţi slujbaşi ai ţăreî.
Eară maî mare de cît Miniştriî este Majestatea Sa Carol I
R eg ele R om ân iei ; care, cu ajutorîul M iniştrilor, al Deputaţi­
lo r şi al Senatorilor, aleşi de ţară, ocîrmueşte Rom ăniea în­
treagă, care este alcătuită din 32 de judeţe, cu - cele dotie de
peste Dunârea, din D obrogea.
 ripsm/
CO N T U R U L GENERAL ) '
Bivolarii
^Epim nii a l
Oneste

(Rosccoua
H crm ezim j'

^ J ia d en ii - - _>_ y '■
C ăm ila-
Cef/Mu/a
UT.RQSVJLtSlJ.
CCamiriaJ^âU.)

^ReditiMwS,
ftciueni
^B acceail
Erbi/mi. Zahorn/i
vO ■ \ V }Stânca
A O BdrleşU /
\ feN®;z) v*"77 ' ^ / n' i i .
Podgo.^fof)^ \
anii' /O I <
j Hoiseste ţ / /
A ibm

SjnesfcQ1 y ./ rV oytesfc i V/
rwaca#A
xQPoenii

\ Moyofdsti*

\ M w o n e s a 'X I

^ J OTibcma//'S