'

GR. CRETU
. PROFESOR
!, .

TIPOGRAFTILE DIN RONIAMA

A`la-1 e4-6-1 DELA 1801 PANA ASTAZI
,

(Extract, cm Intimater! $1 adause, din Prefata ultimg (1909) a earth

TIpografine, Xilograflile, LibrgrliIe $1 Leggtoriile din BArlad
.
de AntonovIci $i Cretu)

- Editia a doua din 1907 a Prefetei citate se anexeaza" la sfaiiit

I.

BUCUEIETI
1114PRIMERIA STATULUI
; 4910
,
4-

www.digibuc.ro
GR. CRETU
PROFEBOR

r^

TIPOGRAHILE MN ROMANIA
DELA 1801 PANA ASTAZI

(Extract, su Indreptdrl $1 adause, din Prefata ultlmä (1909) a clirtii

TIpografIlle, XilografIlle, Librdrffle $1 LegAtorilIe din Bár lad
de Antonovicl $1 Cretu)

Editia a doua din 1907 a Prefetei citate se anexeazi la sfirfiit

----""allVIIIKC

BUCURE$TI
IMPRIMEFtIA STATULUI
1910

www.digibuc.ro
 PUBLICATIlLE PROFESORULU1 GR.. CRETU
ANONYMUS CARANSEBESIENSIS, cel mai vechiu dictionar la-
tino-românesc circa 1670, cu introducere (Revista
,Tineriinea ronidnet din 1898);
LEXICON SLAVO-ROMANESC SI TALCUIREA NUMELOR DIN 1649 DE
MARDARIE COZIA1NUL, cu studiu, note, indice románesc
$i facsimile, 1_900 (editia Aeademiei române);
TIPOGRAFHLE, XILOGRAFIILE, LIBRARIILE 81 LEGATORIILE DIN BAR-
LAD (in colaborare cu econ. T. Antonovici), 1909-10;
$i urmatoarele studii :
DOUA STIHUIRI DIN SECULUL TRECUT (Convorbiri literare din
1875).;
CATEVA SPECIMINE DE E TIMOLOGIA POPORANA ROMANA (Columna
lui Traian din 4883);
INTAIUL PRANIU SAU APOSTOL ROM1NESC TIPARIT, circa 1570
(Revista pentru lstorie, Arheologie i Filologie, vol. V
din 18g5 ;
CODICELE VORONETEAN DE I. AL LUI G. SBIERA : critica (aceea$
revista, vol. VI din 1891, editie separata 1886);
0 NOUA ETIMOLOGIE A NUMERALULUI ROMANESC 0 (aceea$ re-
vista, vol. VI din 1891, editie separata. 1888);
CATEVA ETIMOLOGII ROMANWI : raspuns d-lui Ovid Densu-
$anu (aceeas revista, vol. IX din 1903);
/%.PTE ETIMOLOGII ROMANESTI (Buletinul Societeitii filologice,
anul I (1.905), No. 2, $i anul II (1906), No. 1, doind
mai desvoltat in Junimea literard din Suceava, anul
IV (1907),No. 6 $i 7);
CEL MAI VECHIU DICTIONAR LATINO-ROMAN DE TODOR CORBEA
(manuscript circa 1700) : notita extrasä din Vointa
nationald, anul XXII, No. 6.135 dela 15 Oct. 1905 ;
APEL CATRA TIPOGRAFI, LITOGRAFI, LIBRARI, ANTICVARI, LEGA-
TORI, PROFESORI, PREUTI 1 STUDENT] (in Bulet. expozit.
gen. romdne din 1906, No. 7, p. 174-77, apoi adaus
in Solidaritatea anul I, No.19 $i 20, $i in alte ziare
si reviste; din primele 2 $i editii separate : I $i II).
TIPOGRAFIILE DIN BUCURETI 1678-1860 : tirme, patroni, ma-
ini cilindrice, date (Revista p. Istorie, XI din 1910).

www.digibuc.ro
 TIPOGRAFIILE DIN ROMANIA
DE LA 1801 PANA ASTAZI

Acest studiu este un extract, cu oarecari indreptärl

adause, din ultimele 2 5 pagine (I 6-3 2 h) ale Prefetei
(editia III), ce am tiparit in fruntea cartii Tipografiile,
Xilografiile, Librariile §i Legatoriile de carti din
Beirlad, publicata in colaborare cu econom I. Antonovici,
Bucuresti 1909-910. Extractul cuprinde pe scurt par-
tea I a cercetarilor despre Tipografiile, Xilografiile,
Litografiile,LibreiriileiLegittoriile din Románia de
la 18or pawl azi, cu cari ma ocup de cativa: ani, in-
semnand primele tipografii din toate localitatile, cum de-
almintrelea facusem Si in editia precedenta, acum insa
cu indreptari i completari noua si and atentia cuvenita
celor din i6 centre mai mari, in special acelora din aman-
doua capitalele regatului, unde se va vorbl de mai toate
aceste asezáminte.
Insemnarea cuprinde tipografrile din 50 de comune
urbane resedinte i neresedinte de judet, intre cari se
num4a si cele 4 orase cu scaune mitropolitane i epi-
scopale (Bucuresti, Iasi, Buzau si,Ramnicul-Valcii), 3 ma-
nästiri (Neamtul, Caldarusanii i Manolea-Suceava), cum
si 5 comune rurale (cu Moinestii i Sinaia ar fi 7). La
fiecare tipografie, pe langa loc si date, cari uneori sant
numai aproximativechiar de n'ar aveA litera c. (circa)
inainte oH c.p. (cel putin) dupase mai arata firma si pro -
prietarul. La unele se vor insernnA cataloagele publicate,
izvoarele speciale si note privitoare mai ales la data infiin-
t6rii, can d stabilirea ei prezenta greutati. Notele cele multe
'relative la tipografiile de dup. i 86o din editia II a prefe-
tei nu se mai repeta aici ; de aceea editia II in unele pri-
vinte completeaza..pe a III-a, precum fireste i aceasta pe
aceea in alte privinte. Pentru acest motiv la multe exem-
plare ale cartii si la brosura de fatä s'a anexat editia II
a prefetei.

www.digibuc.ro
 4

lath. cum se explica inlocuirea ei cu alta reclactie._

Una din notele Prefefei, editia I si mai ales II (pagi-
nele 12-17), relativa la anul 1818 al infiintárii tipo-
grafiei de la Cismeaua lui Mavrogheni, din cauza desba-
terii chestiei: Cine e autorul carticelei anonime Rost
de poezii [Sibiu], 1822" ?, la care dadii nastere, crescit
pe neasteptate in chip extraordinar chiar in cursul ti-
paririi i asA deveni un adevarat excurs.
Mai tarziu aflaiu cu oarecare greutate in Catalogul
(nealfabetic!) al bibliotecei V. A. Ureche din Galati,
rarul exemplar (poate unic) din Rost de poezii, adicei
Stihuri, de Paris Mumuleanul, in Bucuresti, in cea de
nou facuta tipografie (de la Cismea), 1820", a drui data.
inchipuitä (1817) numitul academician Ureche, la pagi-
nele 428 si 438 ale Istoriei Romanilor X i la pact. 212
a Istoriei Koalelor IV ca si Aron Densusanu, Al. Fi-
lipide, Lazar Saineanu (Autorii români moderni), W.
Rudow Geschischte des rumanischen Schrif turns 49),
Moses Gaster ( Grundriss der roman. philologie ha
355), Ovid Densusanu ( Ist. lit. rom. contemp., curs
stenografiat, 458) si altii o daduse dupa Eliade, nu
dupa exemplarul sau, de unde luä numai tipografia.
Afland acest exemplar din editia I de la anul 1820,
cu autor, loc i data Insernnate anume, nu ca editia II-a
anonima de la 1822 [I. Bart, Sibiu], si examinandu-1
de aproape, reveniiu asupra ipotezei mele, propuse in
ed. I si II a Prefetei, ea' aceste versuri ar fi ale lui Iancu
Vacarescu. De aceea hotkiiu sa public alta prefata
(aded aceasta), Para acea nota, ramanand materialul
adunat acolo de oarecare folos pentru studiile de limba,
bibliografie, cronologie i altele relative la Mumuleanu
Vackesti etc., din cari voiu relevà aici numai data mortii
gramaticului-poet Ianache Vadrescu, a ratatä de mine
pentru prima oara: 12 Iulie 1797 (cf. ms. Acad. 1650, 6).
Centrele mai mult sau mai putin mari din punct de
vedere al numarului, importantei i vechimii tipografiilor
sant urmatoarele 16 : Bucuresti, Iasi, Buzau, Ramnicul-

www.digibuc.ro
 5

Valcii, mänástirea Neamtul, Craiova, Bräila, Galati,

Focani, Bolgrad, Botopni, P1oeti, Bath', Turnul-Se-
verin, Bar lad, Roman 1).
1) La alcituirea luerArii mele intrebuintaiu pe langh cermtarile-mi
directe i prin corespondenta, datele primelor carti i ziare, aflate
acestea din urind dup6 Registrele respective ale Academiei, dupà Pe-
riodicele române de Al. Pop si cele de Nerva Hodos si Al. Sadi Ionescu
(lit. A-0) si dupä Om% CluIrdOCKPIT* namominoi 113AAHIla, Sofia
1903, ca apArute in cutare tipografie i loc ; apoi listele tipogrk-
flilor existente in tail la 24 Ianuarie 1839, la 43 (pentru cele din
Bucuresti), la 1 Septernvrie 65, la 10 Martie si 1 Maiu 70, la 72
(pentru Bucuresti), 73, 1 Martie 81 (pentru Iasi) si 7 Sept. 81 (pentru
Bucuresti), 16 Oct. 84 si 17 Fevruarie 85 (dupA Curierul rum. X
12, Itopainigg's Bucurester Hauskalender auf 1844, p. 28, 7ipo-
graful roman, No. 3, 10 si 12, Catalogul-Iarcu din 65 (p. 13) si 73
(p. XVII), Guide du voyageur a Bucarest par Ulysse de Marsillac,
1873, p. 172 6, Solidaritatea I 25 si Vocea lucratorului tipo-
graf I 2, arnandouA din 8 t , apoi Tabloul tipografiilor din Romania,
intocmit de directia statisticei din ministerul justitiei cu ajutorul
prefecturilor 1 i trimis la data indicata mai sus, sub No. 12.669,
Academiei, care 1-a primit la 17 Oetomvrie acelas an 84, No. 2.613,
si care 1-a modificat putin in 85-86 si completat in anii urmAtori
prin functionarii bibliotecei, fará ardtarea datelor infiintArii cum si
dupa ziarul Tipografia I 3 din 85) ; asemenea rezultatele anche-
tei fAcute la 96 prin tipografi de citatul director tehnie-tipograf
G. lonescu, Spicuirite §i alte scrieri ale acestuia ; Ancheta indu-
striala facutA de serviciul statisticei din ministerul domeniilor la 1901
si 902, parte (adecA rezultatele) pubhcath in 903-4 (v. in special I
24, 11 362-3 si 948-9), partea cea mai mare insA pAstratA in
mai multe zeci de cartoane cu raspunsuri scrise. 0 parte din
rAspunsurile trimise de corespondentii miei se publicara prin Vo-
inta nafionala de la 17 Maiu 1907 pAnA' la 29 Ian. 1908,
anume ale directorilor de prefecturA dela Dorohoiu, Botosani, Su-
ceava i Falciu : N. Nicolescu, C. Caniola, Chr. C. Gheorghiu si I.
Atanasiu, al politaiului de la TArgul-Neamtului Al. I. Rizeanu, ale
tipografilor de la Sulina i Calafat : G P. Avgherinos si P. Ghergu-
lescu, al institutorului de la Slatina G. Poboran si al profe,orului
Em. Leonescu de la Botosani (No 6.593, 617, 619, 635, 637, 652,
785, 788 combinat cu 793). Alte scrisori si comunicAri utilizate se
vor publick ori semnalk alta data. Aici tnsemn cfiteva nume de per-
soane cari au contribuit mai mult la lmbunatatirea lucrului : tipo-
gra6i G. Nicoles.cu Micioc, I. S. Radulescu din Bucuresti i Ralian
Samitca din Craiovi, profesorii N. Crapelianu din Ploesti si N. Droo
Barceanu din Giurgiu, institutorul N. Cadelcu de la Tecuciu, si Dr.

www.digibuc.ro
 6

Bucure§-ti i)
1. Tipografia Mitropoliei 1678 1836 §i Aug..
Al. Vasiliu din Roman Unele nume fireste s'au citat la locurile
cuvenite. Despre nJunirneau i nNationalaa din Iasi am 2 scrisori de
la Jacob Negruzzi i 1 dela patronul acestei din urmd (I. S. fonescu).
Pentru tipogral ile din Iasi si Galati anterioai e anului 1860 con-
sultaiu dosarele respective ale sucursalei Arhivelor Statului din
cdutate cu pricepere i trimise la Arhiva de aici de seful sucur-
salei G. lonescu, dupä binevoitoarea intervenire a directiei cen
trate; iar in mäsurd mai mica servira dosarele censurei.din Moldova,
manuscript afidtor astdzi in biblioteca A cademiei, No. 3.116 27.
De folos furit i Annuawe géheral de Rounianie. fondé par Fr.
Dame en 1873 ; Anuarul Ronuiniei, editat de ( h. Delattre intaiu
la 1890; Anuarul ,,ational al Romciniei, intocmit de Emile
Melbert dela 1900 inainte, cum si cel general al Rometniei
de C. I. Brdiloiu, apdrut intdia ()ail pe 1905 ; Cartea de adrese
a Bucurepttlor pe 1881 [de G. Ionescu, subsef de biurou in mi .

nisterul finantelor] i Ay:liar-1d Bucuregilor dela 1884 incoace

(afar& de 85, care nu aparn), aintindoua editate de Carol Gal; Al-
n2anahul tipografic al lui G. Filip de la 1897 inainte si mai multe
jurnale ale deosehitelor grupuri orisocietdti do tipografi. trig Anua-
vele mai ales trebue utiliz.te cu mare precautie, pentrucd nu tot-
deauna-s publicate cu ingrijire. AO. in Anuaru pe 1874 al lui Dame
vedem la Ismail si Bräila trecute nun ele tipografilor de la Bacdu si
Craiova : I. B. Steffiniu de o parte, Chitu i Teodorian de alta.
Din jurnalele tipografilor de utilizat insemn pe cele mai vechi si
pe cele mai importante: Tipograful roman, scris de Scarlet Walter,
Petru Ispirescu i Ioan Eliade Radulescu, 1865, 70, 71 ; ,inalele
tipografice de Radu V. Domsa, 69-70 ; Uvrierul i Lucrotorul
roman de C. I. 13orsan si I. S. Radulescu, 72-3; Solidaritateo,red.
I. S[avu] Rädulescu, 80-2, apoi de D. C. Ionescu si AL Lebrun.
905 6; Vocca lucratecrului tipograf de G. Iorgulescu i Nae Io-
nescu 8 t 2 Tipografia de I. S. Rddulescu, 85; Tipografia romand
de C. Petrescu Condit: atu, 86-92 Gutenberg hitaiu al lucrator. ti-
pografi, apoi al societ. lucr. tip., 86, 88-90, 93-94, 96-902 si
908; Bidet. tipogr. ronuine de G. Ionescu, 89-90. Si alte 18 afard
de 3 umoristice mai toate din Bucuresti si mai mutt san mai putin
efemere. Un izvor pretios-pentru materialele i masinele importate
trebuincioase tipograthlor i altor meserii inrudite sânt Analete 1sta-
tistice iJ econornice de' Dion. P. Martian, I de pe 1860, p. 105-9 ;
II 80 s. si 82 ss.; V 128; Analele statistice III 103 ; IV 122-23 ;
134-5, 136 172; VI 290, 92; VII 66; VIII 93 ; IX 119; X 117,
18, cu date din anii imediat precedenti Izvoarele specfale se vor at At&
la locurde respective. Cf. V. Pop, Disertatie d. tipogralii, 51-88,
si N. Sulu, Notile statist. as. Mold. trad. Codrescu, 99,105, 6, 22.
1) Cf. articulul n,ieu Tipografiile din Bucuregi, 1678 1860,
In Re-vista pentru Istorie, Arheologie i Filologie, XI 96.

www.digibuc.ro
 7

1851-6o 1). 2. ',Tip. de la Civneaua lui Mavrogheni,,, I 9

Apr. 1818 xi Oct. 30 2). 3. Tip. de muzic i. biseri-
ceasca. a lui Petru Efesiul, 1820 3). 4-5. loan Eliade,
13 Martie 30 Sept. 48. Eliade si Aseciatii, De-
cernvrie 59-65 4). 6. Tip. greceasca "Eliade si Fratii

1) Data initialg o determinaiu dupg aparitia Cheii inlelesulut .

De la 1856 firma n Tipogralia bisericeascg a Mitropolieiu se schimbá
in Nifon Mitropolitul, iar de prin Iulie 60 se zise " Ti p. Statului,
numitg Nifonu. Cf. Spicuiri de G. Ionescu 33 ss. Pentru socotelele
tipografiei din intgiul period al seculului XIX ar II in Arhiva Sta-
tului piste dosare de pe la 1827. Despre reinfiintare cf. Zimbru
II 30 din 11 Oct. 1851 si N. lorga, Viala i domnia lui Barba D.
tirbei, in Anal. Acad., ist. XXVIII, p. 100, unde se citeazá Dosa-
rele Arhivei Stat. 3.157 si 3.169.
2) N umitä si Nou-in6intatä a dr. C. Cat aces, stolnic. Radu Clin-
ceanul si sluger. D. Topliceanul. Despre primul din acestia (1773
30.0ct. 1828), vezi articulul lui Gion in Revista nottii III 281-88.
Intre multe alte cärti românesti si grecesti, s'a tiparit aici Procla-
maria lui Theodor Vlddimirescu din Martie 1821, cum dovedese
caracterele tiparului. La 11 Oct. 1830 Irina Caracas vinde privilegiul,
cäpatat la inceput pe 20 de ani, pentru 25.000 lei slugerului N.
Rädulescu (zis mai tgrziu Racota) si nepotului de soil al acestuia
I Eliade (Rädulescu), redactorul Curieralui rumdnec, cari tin to-
värdsia Ong la 18 Maiu 32. Cf. Dosarul frafilor Etiade &Ulu-
lescu de la Creditul urban, No. 1 490, actele cu No. 7 si 8.
3) Prima tipogratie de muzicg bisericeascg din tot Orientul, a
profesorului scoalei de psaltichie dela biserica Sf. Niculae din Se-
lari, Grecul Petru Manuel Efesiu!, la care Anton Pann, in prefata
Bazului Tnuzicei bseriLeti XXXIII, zice cg a fost director, 1820
Notele se sdpara de argintarul Sera6m Hristodulo. Mai in uring
(1827) caracterele de psaltichie se cumpgrarg pentru tipografia Mi-
tropoliei. Efesiul 1840. Eu nu aflain dealt o singura carte cu textul
(notele si vorbele grecesti) tiparit, dupa cum cred, in tipogra6a lui
Efesiul, iar prefata (greceasca) si lista prenunierantilor la ,IGisrneau.
Ea se numeste Niov Avcmcotpaciptov. Altä carte a lui (Zgytolim
bioEaszciptov) e tipdritä toatä la Cisrnea, dar notele trebue sgt fie ale
lui Efesiul, anume cele din a doua lui incercare, deci mai frumoase.
E tot din 1820. Imitatiile, denuntate de Anton Pann in nota 6 dela
aceea§ paging si cari i-ar fi adus lui Etesiu supgrgri i pagube cguzg-
toare de moarte, eu pAnti acum nu le-am putut dovedl.
Intgia tipografie a lui Eliade fu la inceput mica, cu literd noug
adusg probabil de la Lipsca. El o unl cu cea de la Cismeg abia In
1832; aci Statisticct oro§alui Bucure0i din Dcc. 1831, dd tot 3

www.digibuc.ro
 8

Cristide, 36-38 1). 7. ,Tip.Curtii Frederic Walbaum,

Noem. 37 46. 8. Serdarul Zah. Carcalechi, 18 Ian.
38-30 Ian. 57 2). 9. August Ruof, de la i6 Apr.-25
Sept. 39.10. Tip. Colegiului Sf. Sava, I Apr. 39-60 3).
11. Pitarul Const. Pencovici, primAvara 39-44. 12. Iosif
tipograDi : de sigur a Mitropoliei, cea de la Ci0neh 0 a lui Eliade
(cf. Curierul um. IV 13). Eliade intrebuintase aceastá tipagrafie
numai pentru scoaterea jurnalului, publicat intaiu (de la 8 Aprilie
1829) la mitropolie, unde er1 atunci ci redactia (nu la Clinceanu
ft Topliceanu, cum cred Ureche, Istoria vcoaletor 1 123, G.- lo-
nescu, Almanach lipografic V 98 s., 0 N. Iorga, Istoria them-
turii rom. in see. XIX, 114), iar de la izbucnirea ciurnei (10 Maiu
acela an : vezi No. rezpectiv al Curierului rurncinPsc) intr'un tease
irnprumutat de la aceeac institutie bisericeasca §i tras, prohabil in
al doilea local de redactie pe podul TrIrgului-de-afard, No. 708. cr.
Dosarul administrativ vechiu, No. 1206 (cu albastru), divanul
siivdriitor, din 1829, la Arhivele Statului, 1. 45, §i Curierul ru-
meznese 11 1 din 15 Martie 1830, asemenea I 76 din 3 Dec. 1829
0 V 43 din 21 Sept 1833. Ureche, lstoria poatelor 1 153, critic&
pe Carcalechi, care afirnlä in Bibliot. rom din 1830 (No II 0 ultim
din acel an, p. 39, cu care cf. p. 37) c5. Eliade tip'arete Curierta
rum. la mitropolie, lucru, preemie am v5zut, exact pentru timpul
de la inceput 0 in parte pentru continuare pin5. la 15 Martie
1830, cand i tiparul se schimba.
In ultinaul an al ei a doua tipografie Eliade Asoaiatii (Gr. Bosue-
ceanu, G. si I. Raureanu) de pela Oa. 64, flied acezata in vro 2 Ca-
mere ale otelului Menu, se conduce de lucratorul evreu francez Lopp,
sub firma ',Franco romtmau. Poate acum erau alti tovard0.Eliade
publia Catalog de carpi in Cutegere de scrieri din 1836, separat
la 1837, asemenea prin jurnalele sale i in Operele lui Cezar Boliac.
Cf Alm. tip. V 97-123 0 Nafionalut Il 108 din 24 Dec. 1859.
4) Sau a Frati1or Cristizi (Mih. 0 Sim.). Catalog In Ist.Caliroei 1838.
2) Despre Z Carcalechi, v. Curierul rurntineic IX 1; Cantor de
aviz 38 (18 Ian. 38); Vestitorul 73 (20 Apr. 39) 0 XXI 74; Istoria
bisericeasca de Al. Geanoglu-Lesviodax, p. 485, Bukarester Deutsche
Zeitung XII 8, Calendarld Dacia din ladi I. Vezi Adause.
3) La 1860 tip. Colegiului national, ca 0 a Mitropoliei, se declara
proprietate a Statului 0 din 61 li se zice Wripografia Statului Sf.
Sava 0 Nifonu ; iar dela 13 Iunie 63, flied unite amindoua c1 en a
Comisiunii centrale dela Foc§ani, mu numirea de Tipogralla Statu-
lui", in c ire la 68 se contope0e §i a minister. de rAsboiu (inchisa 66).
Data fonddrii tipografrei Colegiului national fu cea mai chinuitb,
aci se ivira deosebite pAreri : 1. M. Gaster, Introducerea artei Ii-
pogra fice, in Darea de seamci a comit. soc. Gutenberg dela ince-

www.digibuc.ro
 9

Copainig, 44 59. 13. Anton Pann, 44-54. 14-15.

put pana la 1884, p. 16, crede cá aceastd tipografie se inflinta ori

se reinfiintd pe la 1835. El fu urmat de G. lonescu In Bidet. tipo-
grafiei rom. 1 2 si indirect de redactorul Bulet. soc. libr. din Ro-
mania (M. Canianu) II 4, care o precizeazd: 1835. 2. N. lorga,
Geschichte des rurnein. Volkes II 262, zice cd Fl. Aaron incepir la
1835, in din nen fondata tipografie a Colegiului national, publi-
carea Istoriei patriel. 3. Ulysse de Marsillac, Guide du voyageur
Bucarest, 1873, p. -172, spune cá tipografia tinir de la 38-61.
Durata Apr. sau Main 38-63 o adrnite V. A. Ureche, Istoria qcoa-
lelor II 4, 86 si 87 (cf. I 358), fard sã indrepte asertia din vol. I
153 ca in 1830 31 exista La Bucuresti tipografia Eforiei scoale-
lor. G. lonescu, Arhiva ti1 ogru fiat rom. 6, Ca/auza tipografu-
lui 138 si Spicuiri 140 primeste pdrerea lui Ur eche (38 63), insä
peste ciiteva randuri din ultima-i lu Kare citeaza, dupd D. larcu,
urmat de A. Pop, 3 jurnale, aparute in aceeas tipografie a Golegiu-
lui la 36, pe and, in Almanah tij ografic III 71 §i in Carol
Gobi XVIII, punea inceputul tipografiei cu un an mai inainte de
Marsillac-Ureche, deci 37-63.
Gaster se intemeeaza pe Catalogul Iarcu, ed. II, care la p. XVII,
rândul 9 si '10, spune cd dupd tip. Eliade din '1830, vine la 1834,
a lui Valbaum, Pencovici i Carcalechi [tovdrasie I, si de ce nu e
pus Pencovici la urrna ?J; a Mitropohei, a Goleiului Sf. Sava [de cc
nu invers 9] etc."; iar la p. 35 pune Universul lui Lisa Genilie, tip.
Sf. Sava, sub anul 1835, in loc de 45. Iorga e influentat de lo-
curile citate din Jaren i confundd tip. lui Eliade, uncle se tiparird
in realitate cele 3 vol. ale Istoriei principatutui rarii romanesti
de Fl. Aaron, cu tip. Sf. Sava, neexistentä inainte de 1 Apr. 39.
Ureche, in tomul I al 1storiei seoalelor, confunda Eforii scoa-
lelor cu Eforia tipografie.i de la Cismea, nu bagd-de-slma nepotri-
virea intre torn. I si II, combina apoi presupunerea scriitorului unui
act din Fevr. 38, care sperà sá soseasca tipografia peste 2-3 luni
(speranta care nu se realiz9.), cu data gresita a 3 Manuale I, II §i III
iSilabism §i Citit, Ruyaciuni, Invataturi extrase din Sr Scrip-
tura aparote, dupfi Iarcu, in 38 la Garcalechi, Pencovici [C..1 i Sf.
Sava (iar companie!, acum fart Walbaum), pe cand in realitate
toate cele 3 mici Manuale se publicara in tip. C.Ircalechi, singura
existentd in acel an din cele 3.
G. Ionescu reproduse in tâiu pe Gaster; in incercarea a doua (cu 1837)
se lud dupd data cornandei tipegrafiei cu 2.000 galbeni la casa Didot
din Paris, care, presupunea el, o va fi executat in acelas an ; in a
treia (cu 38 036) fu victirna lui Ureche pe de o parte, iar pe de alta
a lui Iarcu si Al. Pop, cari in Cataloagele lor trecurd unele jurnale
tipärite, ce e drept, la Sf. Sava, dar avand la ei date mai vechi cu

www.digibuc.ro
 10

C. A. Rosetti et Enric Winterhalder; 46 52; a

10 0 20 de ani decal In realitate, cum sant Universul citat al lui

Genilie si Le Courrier de Bucarest al lui Alfred Poissonier ; iar
unora din ele, desi li se pune data exacta, li se atribue alt director
si alta tipografie, dovada Muzeul National, publicat nu de Sim.
Marcovici singur, cum arata G. Ionescu, nici de Poenaru, Aaron 0
Sim. Marcovici, cum zice Iarcu, in tip. SI. Sava, neexistenta la 36, ci
de Eliade in tip. sa. 1mpdrtirea darurilor (premiilor) in Colegiul
Sf. Sava la anul (§colar) 1837 38, in-4°, de care 'farm, sub anul
1838 (p. 40), afirm a. ca e editia scoalei si tiparita la Sf. Sava si deci
asta ar fi proba nediscutabila pentru toti de existenta acestei tipo-
grafii in 1838, Impirlirea darurilor, zic, examinata cu bagare
de sama, marturiseste ca e un simplu extras fara frontispiciu (deci
Para aratarea datei si tipografiei) al discursurilor .tinute la acea so-
lemnitate, din ziarul Romania, redactat si publicat la Walbaum (nu
la Sf. Sava) de oratorul principal al serbärii in chestie Aaron si de
colegul sau Hill.
Dovezile mele despre data exacta (1 Apr. 1839) a deschiderii ti-
pografiei se cuprind in Curierul rurndnesc X 12, 109, 111 din 24
Ianuarie, 2 Iulie, 7 Iulie 39 ; Almanahul Statului pc 1840 ; Bud-
getele tipografiei colegiului Sf. Sava dintre 38 §i 44, publicate in
partea I a Analelor parlam. IX si XIXIV cu desbaterile dintre
40-47. Curierul rumdn, din 24 Ian. 39 arata ca in prima-
vara viitoare sant a se in tocmi inoa doua tipograffi : una a Cole-
giului national din Sf. Sava si alta la Braila ; iar numarul din 2 Julie
acela§ an anunta aparitia primei brosuri de10 coale din Dictionarul
frantezo-ronidnesc al lui Poenaru, Aaron si Hill, de care Marsillac,
loc cit., incredinteaza ca e cel dintaiu product al nurnitei tipografii.
Almanahul Statului pe 1840 pomeneste pentru prima oara acest
institut. Pp. 485-83 si 516-47 din vol. XIV al Analelor parla-
rnentare cuprind veniturile i cheltuelile iipografiei Colegiului deIa
1 Aprilie 39-44. Din acelea§ Anale, cu deosebire din Xl 284 s.,
290 s., XII 37, se vede cit primul inspector (director) al tipografiei hi
G Hill a carui biografie e in Ioseph Trausch Schliftiteller-Lexikon.
Izvorul principal pentru istoria imprimeriei Sf. Sava si a Statu-
lui sant budgetele Statului de la 1839 liana astazi, publicate in par-
tea I a Anolelor parlamentare IX si XI XIV (vor urmi) si in
Monitorul oficial, unele si in editii separate. Despre aceea§ impri-
merie scrisera Ulysse de Marsillac, op. si loc cit.; V. A. Ureche, in 1-
storia gcoalelor 1 153, 358, II 4, 86, 87, 96, 259 s., III 51, 216,
243 ; G. Ionesch in Arhiva tipografied romcinii, No. 6, 0 Spicuiri
140-58, cum si N..D Popescu, in Buletinul soc. librarilor din
.Romdnia III 8. Cf. Almanahul Statului Tdrii-rom. pe 1840 0
urmatorii, Albumul imprimeriei Steitului de C. I. Boron, care spune

www.digibuc.ro
 11.

doua oarä, probabil si a treia oarä C. A. Rosetti, Ian. 5 8

(vro 2 sAptamâni) i Fevr. 58-73. 16. Ferd, Ohm,
52,-61. 17, Nationa1a Iosif Romanov et Co., 55-12
Mar. 6o; Nationalau St. Rasidescu, 6o-66, asociat secret
cu C. N. Ridulescu, 67-- 76. 18. vNoua tipografie Natio-
nalä C. N. Ràdulescui St. Rasidescu, iOct. 77-dupa
7 Apr. 8o ; M. Hagi Jecu, -90 1). 19. Secolul Gr. Bo-.
suioceanu, 13 Maiu-5 Decemvrie 57. 20. Emanoil Poe-.
nescu, 57 (3 luni) i Noemvrie 59-62 2). 21. Lexi-
cograficA Nifon Bàlàqescu, 57-58. 22. Nationalul
V. Boerescu, 19 Dec. 57-63. 23. Carol Wahlsteinr,
58 - zo Dec. 6o, urmat de fiii Iosif i Gheorghie
mai mult pârA in vara 66. 24. Adolf Ulrich, 23 Iulie
59 - 63. 25. Carol Sathmari, 6o - 61. 26. Ministe-
rul de rAzboiu, 6o-66. 27. Oprea Demetrescu, 61-64.
26. Spectatorul. Tabacopulo (greco-româneascA), i&
Martie 62 - 63. 29. Toma Teodorescu, 62 - c. 81 3).
30. Gheorghe Danielopulo et Co , 62-63. 31. Cezar Bol-
liac, Iu.n. 63-65. 32. Adolf Baumgarten, c. 15 Noem. 63
panä la .a 4). 33. T. Vaidescu, toamna 63-Iun. 71 5).
34. T. MihAescu, Iun. 71-23 Apr. 81 6). 35. Lucr6.--
torii asociatic, e. Main 65-83-azi7).. 36. Tip. Monito-
cA la 56-se aduse prima presii roecanicA (masinA cilindricd); aseme-
nea Specimen de caractere tipografice de I. Petrescu 1894 (ales tabela
din partea ultimii a VI); Solidaritatea 1(1880) 7, 33, 36,1153; Tipo-
grafia romeind 11 din Apr. 87; Revista p porului XIV, 11; Almanah
tipografie V 0 VII (cu biografiile mai multor lucrAtori meritosi).
1) In timpul lui Jecu (+1 Apr. 93) tip. se mai numi Progresul" si
La Liberté" i stete inchisd in 2 rânduri, cam intre 84-87 0
90-98. In urmi trecii prin mai multe mAni : Mat. Raclulescu (n Vocea
invAlator." si Carmen Silva "), H. Carp si Marinescu ( ,,Muncau) etc.
2) Pe urmA se servi cAnd de bostoane, and de tease (d. e. in 94).
3) Vezi ed. II a Prefelei, p..24, nota 2.
4) Chiar din primul an insi sub firma specialistului Ioan Weiss,
adus de la Brasov in Martie 64, de care v. No. 44 de mai jos.
5) De la 67 tovarAs cu T. Mihipscu.
5) De la 78 tovargs cu T. Oprescu la o tip. de muzia, foastA a
lui I. Cart intre 65 -75.
1) Franz Göbl, Scarlat Walter si P. Ispirescu ; insa ultimul se
retrase in 68, al doilea muri hr Feyr. 77, dupA care firma deveni

www.digibuc.ro
 12

rului., 24 Oct. 65 - 15 Maiu 66 1). 37. Tip. de muzicA a

lui I. Cart, 65 -752). 38, Noua tip. Laboratorii rom'aniu
68-7 93). 39. C. Petrescu Conduratu, slarsitul 69-794).
40-41. Teara,, §i a Le Peuple roumain .N. Bla-
ramberg, prima 70-7 2, a doua 85- 86. 42. Al. Andrici,
70-74. 43. Socec, Sander et Teclu, 26 Oct. 7 -azi 5).
44. Iohann Weiss, 7 2- 18 Sept. 89-95 6). 45. Anton
Panescu, 73 -76, zisA apoi Dorotea P. Cucu7). 46. Dim.
Aug. Laurian, 73-74. 47, Tip. buleareascä Svobodau
Liuben Caravelof, 73-76 sau 77. 48. Tip. bidgareasca
D. Ivansco, 7 4-76 sau 7 7. 49. Al. Al. Grecescu, sfarsitul
73- 23 Apr. 86-8 7. 50, ',Iris. a lui Pantazopol, C. 7 5 -
87 -c.958). 51, a Romanul,, Carol Göbl, i 6 Apr. 7 6-azi9)
eFr. Göbl Fii". De la 70 furaisori ai Curtii. Cf. Almanah tipogra-
fic IV, p. xi -xiii si V, cum si Calendar pentru tOi fla Romd-
niei pe 1906 de N. D. Popescu, pp. 144 si 162 s.. In Alm. tip. V e si
biogr lui D. C. lonescu, seful de atelier al lui loser GObl.
4) Era concesionata lui N. Ceaur Asian, N. Catargiu [si Gr. Bals].
2) La 71 era tovaras cu loan Weiss, unde se vede ca trimitea for-
mele de tiparit.
3) Asociatii furl P. Ispirescu, P. Jorjan, C. P. Conduratu, lega-
torul I. Buznea, Preutul Petre dela Mavrogheni i ginerele acestuia
lancu Economescu, functionar Dupa 79 'linage a lui lspirescu pân
la moarte (21 Noem. 87). De la 7 Sept. 77 lira firma ',Tip. Societatii
acadernice rornane". Apoi trecii in posesia altora: Iosef Schlesinger
la 16 Apr. 91, Theodor John et Freudenberg la 1 Oct. 93, Lazar
Motateanu in 94. Cf. brosura Petre Ispirescu din 1898.
4) Se ziceh uneori ',Dacia" si ',Moldova". El se stramuta apoi la
Giurgiu, tiind in doua randuri un fel de sucursala in capitalà, unde
inainte i dui-A 79 avii pe timp scurt cate un tovaras : I. Buznea,
I. G. Costescu, D. A. Laurian, I S. Rddulescu prin 1884-5 si Eniu
Bälteanu, acesta la 88 -89. Cf. Min. tip. V, p xi -xv : Conduratu.
5) Institut de arte grafice. Sander se retrase in 77, Teclu la 89.
Da la Maiu 1905 firma e ,Socec et Co., societate anonima". Cf.
Alm. tip. II, p. Ix, si V 52-4, cum si Solid,iritatea 1 (1905), 2.
6) In periodul I, incepind dela 1 Septem. 1872, avii asociat pe
Fred. Thiel, venit dela Galati. Cf. Gutenberg V (s II) 15, Alm. tip.
VI si Buletinul of. al corporaliei artelor graf. 1 135 -44.
/) Firma a doua o lua tip. dupeVemäritarea vAduvei in Aug 76
cu P. 111. Cum. Pentru acest din urma. cf. Alm. tip VI, p. ix -xii.
8) In ultimul period proprietatea lui Alcibiade Z. Sardelis.
9) Dela 89 acest institut de arte grafice publica lucrarile Acade-
miei romane. Cf. Carol Göht [de G. Ionescu] §i Calendar- Popescu
citat, 144 §i 162. Dela S. 1901 in firma e i S-sor I. S. Rasidescu.

www.digibuc.ro
 13

52. tefan Mihàlescu §i Grigorie Luis, August 76 - c.

Septemvrie 79, primul singur 86. 53, Hajoetz
Mihel Aziel, i Noem. 77-azi. 54. Max Becker, 77-78.
55, Centru N. Miulescu, Oct. 78-azi, numitä intaiu
nIndependenta,, Dimitrie Papazolu 1). 56. L'Orient,,
Emile Galli, Apr. §i jumät. din Maiu 78 2). 57. Co-
mercia16.,, Elia Grasiany, Apr. 78 - azi. 56. Tribuna
romanäcc, N. Ionescu §i Gr. Cezar, 15 Maiu 78-Iunie
8o 3). 59. Isac Binder, 15 Sept. 78 azi. 60. Femeia
romana,,, Maria Flechtenmacher, 2 Dec. 79-12 Apr.
81. 61. Modern6m Gr. Luis, toamna 79 - 82 4). 62.
RomanA,, Samuel L. Offenberg et Wundermann, C. p.
2 9 Iunie 79-8i 5). 63. Amicul literaturei Maria (Ma-
qinca) Birnstigl, Oct. So-i7 Oct. 84. Firma e i n 94.
64. Bäncii Naiionale, Sept. 8o - azi. 65. Tip. romano-
greceascA Curierul roman §i Curierul Romanieic,
Hristodul I. Suliotis, 15 Aug. 81 - 8 Mar. 82 8).
66. Govorau Gr. Har. Grandea, Dec. 81-7 F. 86.-
61. Tip. Cartilor biserice§ti a Sinodului, de la un
timp a Casei §coalelor, 17 Ian. 82-azi. - 60. Portofo-
liul roman Bonifaciu Florescu, prima jumät. 82. -
69. Sillogiii Timoleon Rubinis, 7 Martie 82-c. 84 7)
70. Poporul,, Niculae Basarabescu, 17 Aprilie 82-20
Aprilie 92. 71. Ioan G. Costescu, 23 Apr. 82 - 84 8).
4) Din Maiu -Noem. 85 o adminislra lucratorul Lache Miulescu,
apoi statil inchisa 2-3 ani, dupa care se redeschise sub numele Eu-
frosinei N. Miulescu, foasta tovarasa cu Dim. Papazolu, 1878-80.
2) Galli mai evil o tipografie de la Fundescu, Dec. 89-5 Ian. 90.
5) Cand se vinde lui Emile Galli pentru L'Independance rou-
rnainea. Cf. Alm. tip. II, p. VII s.: G. Em Lahovari portr. i biogr.
4) Dupa aceasta firma continua pana azi, desi masinele se eman-
cipara cu totul abia dupa moartea patronului prin Oct 1894. bespre
seful de atelier I. S. Radulescu cf. Alm. tip. V.
5) Cand.p vandura lui Ioseph Margulies 0 Avram Samuel Gold,
care la 84 o trecii lui I. C. Fundescu. Despre Gold v. Eneiclope-
dia ebraiod, Varsovia 1890, p. 15, asemenea Almanah israelit pe
1903 - 4, p. 253 si 19 din Adaus.
8) Atunci se vandh lui Timoleon Rubinis pentru ziarul Sylloghi,
care o inii nurnai vr'un an doi.
7) E amintita prin Anu%re pana la 87.
5) Cf. Alm. tip. VII, 11-14.

www.digibuc.ro
 It

72. Minerva a cdpitanului francmason Constantin

M. Moroiu) 84-87. 73. Moritz Benedict Baer 84
pand azi 1). 74. Macri et Co., 84. 75. Româno-ita-
Hand Universul Luigi Cazzavillan, I Aug. 84azi 2).
76. Telegraful I. C. Fundescu, Noem. 84 31
Aug. 88. 77. Tipo-litografia Nationaldu (!) Ascher
et Klein. 85-89 c. p. 78. Presa (teascul) Mateiu Ba-
sarab Al. G. Cantacuzino, 85. 79. *tefan Petrescu cu
tease 85 3).-80. nRevista literard,, T. M. Stoenescu, 86
Aug. 87.-8t Sigmund Schwartz, 86--82. Tipo-lito-
grafia Eduard Wiegand, C. 86-97 4). 133. Weisberg et
Klein, 86.-84-85. Epoca N. FilipegCu, 19 Oct.86 to
Maiu 89; 21 Noem. 95-19 Jul. 98. 86. Centralau
C. Popescu et Weisberg sau Fraii Popescu, N. 86Mai
91.-87. >, Romanul a Vintilà C. A. Rosetti, I 3 Ian 86-18
Noemvrie 95. Tipogratiile cu firmä infiinfate dupd 18 Mar.
1884, data promulgdrii Legii firmelor, se pot aflA in re-
gistrele tribunalelor locale ; iar cele infiintate dupd 18.86
se pot urrnzi u§or prin Anuare §i prin Almanahurile
tipografice i mai sigur in Registrelecartilor *Jurna-
lelor legale ale Acadenziei romeine i ale bibliot. Cen-
trale din 11-qi. D aceea de aici inaifite void insemnA
numai pe celeimportante: 88. «Calle ferate româneo, 15
Oct. 93 st. n.azi. 89.1,Adevdrul, 7 Noein. 95. rr).azi.
90. Clementa,,, stabil. tipo-lito-zincografic §i d.e legat
Iacob Táranu, I. Reiniger ilVI. Reiner, 98 azi: 91. 'I, Mi-
nerva,,, stabil. de arte graf. §i editurd, Sept] sau Oct.
98.azi. Are catalog. Despre directorul G. Filip cf. S )-
liclarit. I, I, din 15 Aug. 19o5. Dintre cele streine voiu

I) Panä la F. 99 execut5. mai numai lucrdri comerciale. Cf. Alm.

tip. V §i Calendar-Popescu citat, p. 1440 163, cum i Calduza tip.,
ed. 11, p. IV §i 242, unde sant biograila-§i publicatiile lui G. Ionescu,
unul din propr. tip. Elv,vir, cumparatä de succesorul Albert Baer.
2) Cf. Universul III 46, Note zllustrative sullo stabtlimento
nUniversulu, Almanah tipograficV i Solidaritatea I (1905), 2.
3) Cf Solidarstatea II 37 din 31 August 81, Tribuna tipogr.13.
4) Cand devine Universalau, apoi Tiparulu j iar Universatau.
5) Cf. Almanahul Adeveirului pe 1909, p. 114 ss.

www.digibuc.ro
 15

aminti 2 : 92. Patris, i Dec. 90-3 I Dec. 904, §i 93.

Rumänischer Lloyd., 1893 §i 2 lunie 98
La 19o9 erau in capitala 54 tipografii.
a0
1. Tip. Mitropoliei, 16 Dec. 1679-1848. 1) 2. Tipo-
grafia e1ineasc6. de la mAnästirea Treierarhi, 1813-2 I 2).
1) Cf. Uricarul 111 102 s.; C. Erbiceanu, Istoria mitropoliei
Moldovei XLVIII s , document din 7 Oct. 1799; Nom Revistei
romanci, volumul 1V, p. 99-1 15, unde G. Ionescu publica mono-
grafia acestei tipografii cu material mai mult imprumutat dela arhie-
reul Narcis Cretulescu. V. si Dosarul2352 din 1846 (recte 1855) al
sucursarei Arhivelor Statului din Iasi. *Tipografia Politiceascau, in ,

care se tipari Calendarul pe 189,1, ttebue sä fie sectia Inzestrata

cii litere zise rusesti a acestuias stabiliment bisericesc. Tipografia
Mitropoliei fu a doua in'acest oras, deoarece cea nDomneiscau func-
tionase dela 1641 46.
2) Pentru inflintare starui Manuil Bernard din Greta, care se
numi director. Subscriptorii iubitori de muze ai tipografiei grecesti
(mir opolitul i boierii) sant insemnati la stlirsitul cartilor ZCivocpc.4
p.eTca-ti z'ijc NozelpIpti 'AxoX8I3Cac 1813-14 si Ovo:pdic 1814. Nu-
mele eforilor, principele Sc. Ghica si medicul-fizic Eustatiu, cum si
ale epitrdpilor An. Mihail Ghitzas, Pan. Dioghenidis si Man. Ver-
nardos Kris, se afla pe pp. 417, 18 si 20 ale primei dintre ele. Din
acest stabiliment esiya vro 10 carti. Mih. Cogalniceanu, pe atunci
caprian, in Memoarut usupra aqezdrii unei tipografil a minis-
teriului diulduntru din t Noem. 1839, prezentat domnu'ui Mih.
Sturza (cf. Dosarul sucurs. Arhiv Stat. din Icqi, No 1202, 1. 9.)
admite anul 1812 ca data a intemeierii ti.grec. Dar aceastä data se
infirma prin prefata carticelei Alfavitarion a lui Manuel Bernard
Critelinul din 1813, care o arata ca intaia lucrare apartita aici. De
altmintrelea' i datele celorlalte tipogralli moldov. mentionate
de Cogalniceanu in acela memoriu, nu-s exacte. Dansul a luat
datele din cunoscula Disertatie despre tipografitle rom. a dr. V.
Pop, adaugand ceeace auzise despre tipografia elineasch i afirmand
a calugeirul Duca Stoicovici infiiata i tipografia dela man.
Neamtul (I). Cogalniceanu fficepe lista amintita a tipografiilor din
Moldova cu aceea dela 1512 (I), din care ar fi esit intaia Biblie
slay. tiparita, intemeindu-se pe lstoria imperiului rusesc a lui
Caramzin, trad. dupa ed. II originala de Fr..von Hauenschild, Lipsca,
1820-33, in special pe nota 488, p. 203 : a In bibliot. tip. spiri-
tuale din Moscva se aflk o Evanghelie din 1512 tip. In U[n]gro-Vlahia
/Moldova]. (I) Cogalniceanu repeta ideea sa gresita in Cumint in-
troducttv la cursul din istoria nationalci, publicat In Leto-
_pimple Mold I xxxvi, idee pe care Al. Papadopol Calimah o a-
.

www.digibuc.ro
 16

51),
3. «Institutul Albineio Gheorghie Asachi, i Ian. 3 2
4. Fra0i Foureau, 33 2). 5. Profesor Kemminger, 33 3)
proba, in 0 pagind din Istoria tipograflei romeine, manuscript al.
Acad. D27, p. 9.
1) I. Negrea si C. Calmuschi, in biografiile ce fac lui G. Asachi,
pp. 72 019, pun infiintarea Institutului Albinei la 1828. Alexandru
Papadopol Calimah, op. cit. 229 ; V. A. Urechia, Istoria §coale-
lor I 153, s. a. 1830-31 ; Iarcu 2, p. 29, combinata cu 30 ; G. Io-
nescu Aim. tip. III 71; N. Iorga, G eschichte des rumdn. Volkes IT 260
si 1st. lit. rom. sec. XIX, 114, admit data 1829. Asachi insus uitä
anul infiintärii tipografiei sale, cand spune cä o fonda la 1829 odata
cu jurnalul, anume in Dosarul sucurs. Arhiv. Statului din Ia§i,
lit. A, No. 272 (cu rosu) din 1829, ff. 3 si 12 (act din 24 Oct.
1833); in Albina rom. XVIII 74 din 19 S. 1846 si in Autobiografla
din fruntea Novelelor istorice 3, dela 1863, p. VIII. Cogalniceanu,
In Memoarul citat, afirma ca Asachi aseza tip. la 1830. Dar
adevaaul este altul. In urma invoirii date lui G. Asachi de Obsteasca
adunare a divanurilor din 23 Dec. 1830, de a deschide tipolitograrie
cu privileghiu pe 15 ani, el infin46, la 1 Ian. 1832, tipografia Albi-
nei, care Vnu panala 1875, in ultimii 6 ani fiind stapanita de colo-
nelul A. G. Asachi, dupa ce adecd G. Asachi muri la 12 Noernvrie
1869 (cf. Dosarul citat mai sus, ff. 8 si 9, 2 si 5, 3 si 15).
In anul I (1832) Asachi publick pe langa Albina sa, numai 2
a/1i : Intdile cutiqtinie de litere §i idei de G. Seulescu si vol. I
din Istbria .Rusiei de Ivan Candanov, tradusä de insu§ Asachi.
Litografia o deschise la inreputul lui Noem. acelas an, (cf. Albina
rom. 3 N. 1832 si Prefola2 32, n. 1, unde se vorbeste de xilogra-
ful Dimitrios Contoleos Romanos §i de primele 5 tablouri esite din
Anstitutul Albina, din cari III si 1V se litografiara de Friedrich
[nu K. F.] Hoffmann). Ask se inflinta ninstitutul Albineiu, care avii
masina cilindrica. din 1849 si turnatorie dinainte de 1850.
Dupii primirea privileghiului teascul Mitropoliei, in care se tiparia
Albinau, se stramuta la redactie, asezatä mai de mult in man.
Treierarhi (cf. Dosarul sucurs. Arhivelor Statuluilqi. No.1.202
din 1839, ff. 65 si 66). La 11 Aug. 32, redactia si tip. se aflau in
casele rapos. vornic Iordache Draghici, cum spune Albina No. 63,
de unde apoi se mutará in casa proprie dupa zidirea acesteia la 1834
(Uricar IX 111 s., nota) sau la 1835 (loan Negrea, op. cit. 72).
Asachi publica Catalog de cdrti in Calendar nou pe 1841 §i Cata-
log de ccirti tipdrite fi de manuscriptele dfldtoare la lnstitutul
Albinei, 1847. G. Ionescu publica un articul despre ninstitutul Al-
bineig, in Revista p. lstorie, Arheol4i Filol. XI 208-29; dar i.
acestei tipografli ii atribue gresit carti esite de aiuria.
2) Pentru tiparirea afiselor de teatru.
3) Pentru tiparirea carfilor de vizit5.

www.digibuc.ro
 17

f, Tipografia evreeascä, 331). 7, Cantora Foaei sAteti

a lui Mihail Cogllniceanu, 4 Fevruarie 4oMaiu 462).
1), Româno-francezä Dim. Gane, primavara 50-55.
9. Buciumul roman", i Iun. 50-22 Mar. 94-906
c. p 3) 10. Adolf Moritz Bermann, 55 62 79.
11. Scarlat Savul, cumpárátorul ei, 79 -
86. 12, Herqcu
-
- -
Goldner, evreeascA, 23 Maiuio Iunie 56, romh"no-evr.
5 Sept. 56 azi. 13, C. Gane, io Iun. 5 Sept. 56 4).
U. E. C. Miclescu, 59. 15. Tip. Statului, Sept. 59 -
Maiu 6o. 16, Tribuna românä. N. Ionescu, intermitent
6 Ap. 61-76. 17. Junimea nJunimeaa a soc. Junimea,,, 24 Sept.
1) Din aceasta se gasird instrumente la 3 Evrei, dar nu se stie ce
se tiptri. Pentru aceste 3 cf. R. Rosetti, Censura in Moldova, Anal.
Acad. XXIX ist. 210.
2) La inceput zist ti mCantora Daciei literareu, mai scurt a nJur-
naluluiu, intaiu la Mitropolie, iar de prin 1845 probabil In casele
Bincheritei din strada sr. Sava. In 1846 o vAndii lui G Asachi, care
-o last pe loc, asezand acolo i pe a sa. Cantora Foaei sttesti pant
la 1844, poate i in anul viitor, constk din o parte a tipografiei Mi-
tropolitane (dont teascuri), puse sub ingrijirea lui Cogalniceanu,
care o imbunatati. S,e infinta, spre a satisface cumva art. 141,
cap, IV, din liegulam or 7anic, dupt cererea lui M. CogtIniceanu
<si Matei Millo) din 8 Martie 1839 Cf. Awd. parlani., IV, u, 331,
317, en lucrtri de ale depart. din ltuntru dela Chen. 1832-1
Julie 1R3:1. Publicatiile lipogr ifiei in Calendar p. p )porul roman
los. 1842-46 recto 45). Cf. Albums rant. din 1831 (Vo. penultim)
si eel din 26 Maiu 184q ; poarta naciei Iiterare, ed. I; Romdriia lit.
I, 4 (art. subscris de A. Berrnann); prefata asa zisului Album literar,
scrisä de T. Codrescu, 1854 ; V. A. Ureche, 1st. scoal. IL 190. 206
si 273 ; Convorbiri lit. XLII 342 s. : Tipografla Cogalniceanu de
-0. Lugosanu; Semcinatorul IX 262 : Tip. Cantora Foaei satestig
de G. Ionescu; Dosarul Arltivei dirt Iasi 1 202 din 39.
3) Intaiu erau 5 asociati: P. Cazimir, G. Seulescu, T. Stamate, T.
Codrescu §i D. Gusti, dintre eari din an. II ramasera numai ultimii
doi, iar pe la 67 Codrescu singur pant la moarte (22 Mar. 94). Alai
o sucursala in str. Veche cam intro 76-86. Aceasta trebue st se fi
arend lucrttorilor rornani grevisti jumAtAte de an din 87 (11. Anun-
ciatorul din Imi). Parte se mutt in 89 la Galati si in 97 se curn-
.ptra de P. P. Sttneseu. In Registrele Acad. pe 1906, Inca se vede
tip. Bucium., strada Codrescu 9, ca find proprietate a lui Corn. T.
Codrescu. Catalogul tipografiei in Calendarele casei pe 52 58.
4) C. Gane e interpus pentru H. Goldner. Cf. Ordinea Bucuresti.
111 685 din 8 Apr. 1910.

www.digibuc.ro
 18

66-i Oct. 71 1). 18-19. A lucratorului D. Ghiorghiu,

70-1 Noem. 832). A doua oara Nouä, 84-943).
20-22. A lucratorilor români asociati, 10 Oct. 71-
72, devenitä a Gradinei botanice dr. An. FAtu, 74-
77, vanduta in urma altor ,Lucratori ron,ani asociatia,
Oct. 83-904). 23. Nationala a unor Asociati 5), 2 Fevr..
72-azi. 24. Mih. Caichi, c. 75-80. 25. Teodor Bala-
san, I Iulie 76-18 Ian. 946). 26. Wagal §i Z. Leinwand,
76- azi 7). 27. Aurorau S. L. Offenberg, 77 78. 28.
Steaua Romaniei,,, 30 Ian. 79- Apr. 81. 29. Onicescu,
81. 30. Universala,, Isidor Schor, 86-90 2. 31. M..Gott-
lieb, c. 86-azi. 32. P. C. Popovici, 90-97-906. 33. Noi.fa'
Mathes, 90-928). 34. Miron Costin,,, Corn. Codrescu,
91-97 9). 35. Reischer, 80-900 36. A la minute" cu 2
lucratori, 93. 37. ',Gutenberg", 93 -904 C p.10). 38. ',Eve-
nimentul,,, 18 Ian. 94- azi. 39. Con- erciala a legato-
1) Asta tipogralie, foasta a ,Conces. Monitorulniu, fu pe rand a lui
Dim. Cozadini §i Nicu Casu, cari facura un fel de tovard§le cu nJuni-
ineau. Cf. Semanatorul din Bucure§ti, IX 172.
2) Cand se arenda Unirii, a I Lutratorilor romani asociatiu (P.
C. Popovici, I. Tufescu i ali 14) pima la Fevruarie 90, in car e an
ei o i curnpara, dar peste cateva luni ramfine pe sama celui intaiu.
3) Dupa moarte (1884) se inchiriè parte lucratorilor romfini aso-
ciali (in N. 86), parte socialistilor (prin 89) panala 92, apoi prin 94
se contopi cu a lui Balasan in nEvenimentulu. nTipografia Nousä a fost
identica cu *Nona Tipografieu, sub administratia ziarului Lupta, 86.
4) Primii lucrätori asociati se numiau Andrei Agapi, C. Luchi zi
Alexa Abrahamfi, iar ultimii sant cei rnentionati in nota precedenta 2.
4) Unul din acestia e specialistul I. S. Ionescu, administrator, de
care v. Alm. tip. VII 84-87. De la 15 F. 72-'1 Ian. 73 se inti-
tuli Tipolitografia Nationalau. Vezi Adause.
6) De la 80 zisa a nCurtiiu. Vezi Adause.
7) La Oct. 84 C. Nicolau (1) si Wagsal, azi numai Z. Leinwand..
La 14 Fevr. 86 pare ca nu exista.
8) Trecü apoi in alte mani : I. Kuppermann, I. Goldenberg (± vara
909), asociat cu C. Habermann, care exista i azi.
3) Se I/audit Fratilor §araga i lui lose! Leibovici, de la cari o
luA Jacob Tsranu et Co. din Bucuresti. FU cea mai mare din Iasi.
13) Fu cumparata in 98 poate numai de forma de la Corn. Co-
drescu de P. P. Stanescu, pe care-1 atlam si la Galati atat ca patron
tipograf cot si Ca patron legator. Pentru predare catra Stanescu, v.,
Gutenberg III 1 (1 Oct. 98), pe cand Stanescu insu§ imi scrie ott
a stapanit-o dela 99-904.

www.digibuc.ro
 19

rului Leib Rabinovici, 94 azi. 40, Dacia, i Maiu

97-99.1) 41. Sol. Stein §i M. Stâncä, fabrica de tiparit
capsule farmaceutice, c. 99azi. 42. Tip. $coalei acade-
mice" G. Butman, Sept. 900-908 2). 43, Progr esul ,
A. Grinberg, 1905azi. La 1906 erau 13 tipografii, din
cari Universala,, inchisa pe timp nedeterminat. /9d9 %O.

BuzAu.
1.. Tipogr. provizlie de la episcopie, 1832 33 3).
2. Tip. Episcopiei, 1691 1704, 1743-47, 67 69,
slar§itul an. 1834c. 70 4). 3. nNoua tipografie romana
Al. Georgesca, Maiu 73 azi. La 1909 erau 5 tipografii.
RAmni cul-Vdlcii
1. Tip. Episcopiei, 1705-1827 §i Aug. 6oc. 66 5).
2. Oprea Dumitrescu din Bucure§ti, 7i azi. 3. Oscar Thii-
ringer, de pe la 1902azi. In 909 erau acelea 3 tipografii.
1) Fu a unui grup de profesori conservatori (Gr. Butureanu, Al.
BadArdu i publicistul evreu Jaques Levin), dela 16 Ian. 149 a pro-
prietarilor libräriei n Noudu P. Iliescu si D. Grosu, cari in 906 cum pard
§i pe a lui Popovici.
2) La 1906 nPrietenul poporuluiu, la 908 ,Modernau Maria Butman.
3) Teascul i litertle le cerii de la mitropolie mitropolitul Grigo-
rie, oprit aici de Ru§i la intoarcerea-i din Basarabia. Cf. prefeVle
cartilor tipdrite de el atunci acolo.
4) Se reinfiinid de episcopul Chesarie, se intrerupse de pe la
47-51 §i 61.-68. Cf. Dosarul adrninistrativ al Arhivelor Stat.
No. 4.698 (albastru) din 30 Martie 34, mai ales f. 6 §i 7. Director fu
la incepnt (anii 34c. 39) V. Man. Buga, care aduse slove de la
tipografia universitglii de Buda §i teascuri regulate.
Am zis se reinfiintd, pentruca asemenea a§ezdmânt la Buzdu fu-
sese §i mai inainte, anume de la anul 1691 pang. la 1704, dupd
care in acela§ veac (XVIII) nu mai dä semne de viald decat intre
1743-47 si 1767-69. Cf. Biblioteca rom. a lui Carcalechi VIII
32, Disertalie despre tipografiile romdnegi de dr. V. Pop, p. 70 s.,
Dictionarul geografic al judelului Buzau de V. Iorgulescu, p. 127
si 130-32, Spicuiri de G. Ionescu, p. 199 s , dupd Rev. p. ist. X.
5) In acest din urmd period se numi Calinic Episcopul, care la
sfilr§itul vietii (68) ddrui tipografia Comunei. Cf. V. Pop, Disertalie
despre tipografii. 71.7 4; Amicul literaturei romdne 1 5 din 18
August 1860; sfar§itul Mineiului ; e Dec. din 1862 ; Atanasie epi-
scopul, Istoricul eparhiei Rdmnicul 266-84; G. Ionescu, Spicuiri
224 ss., reproducere din Rev. p. Istortie, Arheol. §i, Filol. X.

www.digibuc.ro
 20

MArAstirea Neamtul, 1807-83 I)

Craiova
1. Pietorul Const. Leca, c. 25 Oct. 1838Sept. 46 1).
Iosif LegAtorul, zis dela 58 Samitca, Sept. 46-78 3).
4. Prof. T. Macinca, Sept. 62-64. 4. 13 rima tip. românägc
4) Narcis CretulescuG. lonescu, in monografia lor din N. Rev.
vont. III 27 (p.110) afirmt, pe baza pornelniCului, f. 94 '126, a Mih.
Strilbitki la 18 lulie 1800, därui manastifii tipografia sa de la Du -
basari cu tease de par si et acest tipograf forint doi ucenici din-
tre monahi : Ignatie si S ,fronie (1). Al. Papadopol Calimah, 0 pag.
d. ist. tip.rorn. 234 s. (ms Acad. 927-28), spune ca aici exista o tipo
gratie f. veelle, din care esirt multe carti bisericesti si profane (!).
Dr. V Pop, Disertatie 83, zice cA aceastd tipografie se inflintä
dupa 1800 Gaster, 0 S:hipi 16, ,pe la 1800", Cretulesculonescu,
be cit., 1800 sau 802,4, Al. Filipide, Introducere . . . 206, si N TA .
nitsescu, Veniamin Costache 22, 1809u, date ori gresite ori prea
putin precize si cari nu concorda intre ele. Din cele patru carti dintre
1802 - 5, citate de Cretulescu, spre a dovedi vechimea tipografiei,
in realitate don't n'au data tiparitt i filigranul celeidintAiu este Fo-
-gara3 1830, iar celetalte clout sant tiparite la mitropolia de Iasi.
De aceea eu am dedus data deschiderii tipografiei din Viefile sfln-
litor pa Septemcrie, prima carte sigurii, aparuta de sub teascurile a-
zestei tipografi in ziva de 4 a lunei Iutie l807. carte pe care staretul
Dosoteiu si rnitropolitul Veniimin in precuvantarile lor, o prezenta
ca pdrgd (adecä incept Ituri) a ostenelelor calogArilor §i la inceputul
cAriia se Old icoana Inà1drii, hramul mandstirii Neamtului, sapatt
de rnonahul Ghervasie in acelas an 1807.Primii tipografi flirt Ig-
matie, 1807, si Gherontie, originar din Uidesti-Suceava, care lucreazA
in 1806 la tipografia Mitropoliei din Iasi, conduce mai intdiu cu Ig-
natie i apoi singur tipografia din manastire de la 1807-32, cand
vine la episcopia de Buzau, unde inert vr'un an, apoi probabil la
mitropolia din Bucuresti, spre a calabora la tiparirea Vietilor sfin-
Vidor, 34-36. Despre acest Gherontie v. lorga, Istoria literaturei
rom. in sec. XIX, II 396, n. 4, si poarta exemplarului din Viefile
stinhilor pe Sept., aflator in biblioteca Academiei. No. 5.776, unde
e o nolá au togra fa a lui. De tip. NeanyVilui vorbe§te N. Banescu in Sta-
relul Neonil, pp. 39 40, 57, 66, 74-76-78, 80 81, 84-91, 95.
2) Se la dela Carcalechi. Pentru data initiala cf. Romania I 298.
3) it eesta cumpdrä tiplgratiili No 1,3 si 4, awl tovaras pe geam-
giul lancu Moise (Taubznann) dela 48-63 si sub tirma "Natio-
-natio, pe profeiorul T. Macinca, 64 73. La 78 ia locul fiul
Ralian, la 86 intri i Ignatz in tovarasie. Cf. Jubiteut de 50 /Mi. dela
jondarea tip )grafiei Samitca i Atrnanah tipJgraficV §i VI. Cata-
log de editurei regulat ar fi dela 82/3.

www.digibuc.ro
 21

G. Chitu §i I. Teodorian, 16 Sept. 7 I N. 76.1 5. Filip

Lazar, urmat de fii, C. 74-96/7-900/1. 6, Santu Ben-
venisti, urmat de fratele s'au David, 76azi. 7, ,Aso-
ciacii Rom'ani in num'ar de 5, 28 Dec. 83azil). In
1909 erau 8 tipografii.
BrAila
1. I. Penescu §i Co., 18 Dec. 1839-41 2). 2. Sucurs.
Francisc Monferrato-Galati, Sept. 48. 3, Dim. I. Samo-
lada, 53-683). 4, Preutul An. R. Braileanu, 58.5. Unirea
Ilie Boerescu §i Per. M. Pestemalgioglu, 58 69 azi 4).
6. Românobulg. St. Rasidescu, 63-4. 7. Idem, Hagi T. Va-
clidov, 64.8. Idem, Hagi D. Panicikof, 70-76 5). Din ti-
pogx-afiile urrnAtoare insemn 9. Universala C. P. Ni-
colau, 88 azi, 10. Moderná Max Frankel, 96azi.
In 1909 erau 9 tipografii, maioritatea cu firme evreesti.
Galati
1. Francisc Momferrato, i Ian. 1847-71 6). 2, A Co-
misiei europeene a Dunarii, c. 56c. 71. 3, Fried. Thiel,
4) Din asociatii : N. I. Macavei, Al. Eumitrescu, D. Cdlinescu,
I. Viteleanu, comercianti, si I. Teranu, fost bbrar-tipograf in Temi-
;oar a, peste 5 6 ani rAmase nu mai intaiul de prin Noem. sau Dec. 89.
2) Pitarul I. Penescu fu i profesor. Tovar6s ava pe fratele säu
mai mare, serdarul G. Penescu, adevara(ul patron al tipografiei (cf.
prefala Ecorviniei casnice de I. Penescu).
3) Turnatcr la Anton Pann din Bucuresti in 46. TipAri mai numai
lucräri comerciale.
4) Luatä prohabil dela precedentul. Se numi in urrna. nTriangul ,
a SocietAtii francmasonikr locali, iar dela 72 ',Dacia. a lui Per.
M. Pesteinalgioglu sau numai ,Pestemalgiogluu, care dela 80 ii zice
prima tipo-litografie P. M. Pestemalgiogluu. La 902 acesta murind
4n varsta de 70 de ani, fu succedat de sotie.
3) Aceste 3 sant prohabil una i aceeas, trecutä din manä in
man4. Profesorul Panicieof treat apoi in Bulgaria la Svistov.
6) Zis6 prin 49-51 tipografia Gturnalultei de Galati. Cf. Dosa-
rut sucursolei Arhivetor Statului din. la0 No. 2 181 din 1845,
ff. 13 si 21, 2 si 5, 1, 7, 15 si 20, 23-28, cari infirm& data
1846 dela p. 70 a Geogroflei lui Dim. Gusti din 1849, §i dela ff.
38 si 41 a Dosarului 2 722 din 49 (cu suplica lui Fr. Memferrato
!inns din 13 Sept. 58) si en atat mai mult data nprimávara an.
1845", din Cartea judetului Covurluiu a lui Moise Pacu I, p.182,
comunicatä acestuia de dr. I Fr. Momferrato, i admisal de mine in
ad. I si II a Prefetei. Aceastii tipografie arfi avut la Inceput teaec de

www.digibuc.ro
 22

c. 60 - 73 1). 4, Otto Bielig; 7 I -73. 5. Comdrcialsac, Isi-

dor Schenk, 73-azi; 6. Romanac, a unei societati,
apoi a profes. G. Mihailescu, 73-88. Din cele I 6 tipo-
grafii urmatoare mie cunoscute, insemn: 7-8 ,,Danu-
biansa Iacob Hubert, 73 - 81, Vanduta fratilor Nebu-
nelli (loan §i Timoleon); 6. Lucrätorii asociatic, G. BMA-
qescu §i D. Chiriac, 15 F. 77-azi; 10. Nationala,,,.
Avram Friedmann, 78 - azi ; 11. Dacia a advocat.
C. Resu, So -14 Oct. 84 ; 12. Cooperativac, a advo-
cat. Costin Varlam i Sotir Manios, 83-e. 88, deve-
nita, dupa o intrerupere, a unor Lucratori asociati, 92;
13, Aurora Fratii C. Dimitriadi, 6 Dec. 92 azi ;
14-15. Muterperl et Kohan, i5 Aug. 87, care probabil
ajunse in mânile lui 1VIarcu Srulovit ( ,,Unirea ); 16. ,,Mo-
derrfa,, Ap. P. A ntoniade, institut de arte grafice al Curtii
regale, 9 2 -azi. Despre poligramistul Antoniadi, v. So-
lidaritatea III io din 17 Noem. 82. In 1909 erau to ti-
pografii. cf. Pacu, op. cit., 189-91. V. Adause.-
Focani
1. Tip. Comisiunii centrale, Maiu 186o - Maiu 62.
2. Dim. Samolacià, 68-94 "). 3. C. Goldner, 69-76.7--
94 3)- 4 Unirea A. Codreanu, 83 -azi. In 1909 erau
5 tipografii.
Bolgrad
1. Tip. coalei centrale, - - I
9 Oct. 78 4). 2. Ecoul
Boleyadului T. Boldur Lät.escu, Iulie 72-,.Maiu 73.
lame, existent pant astäzi in podul caselor dr. Momferrato a carui
mam5 traete inch'. Se yin:Oil farmacistului Otto Bielig in 1871. Din
cele 13 publicatii ale acestui stabiliment, ca.te cunose, citez numai
Jurnatu/ Dumarea al lui Mariu Cogino, 1 Ian. 47-50. Pe la 68
aceasti tipografie, ca si a lui Thiel, era asezata in strada Domneased.
i) B. Strasser fii, se vede, numai director al tip. Monferrato, 1864-65.
2) Inca de la 88 uneori sub firma Nae D. Samolada, care se vede
si asociat cu 'M. Luis la tip. Modern5., 88-90-Apr. 91.
3) In periodul 11 tinuth de va'Auva sub firma fratelui säu, bancherul
M. J. Kremnitzer, dar se pare c5. sthtii inchis5. dela 6 Maiu 85-pe la 91.
4) Desiiintatá curand dupa retrocedare. Era chiar in scoal6
si se conducea in ultimul deceniu de profesorul Constantinov care
Se servia de §colari spre a tiptri c5rti bulgáre§ti pentru coat. S'au
tipArit ins i ateva cfirli romane0i.

www.digibuc.ro
 9:3

Botoani
1 5 Tip. Botosani I. Veniamin Adrian, Apr.
66-75 1). 6. La Concurentam Clara Marcovici et Co.,
80 9oo. 7. Progresul Bernhardt Seidmann, 92 azi
8. Moldova de sus a prof. G. Buzoianu, 96 2). La
1909 erau 5 tipografii. Cf. Notiuni istorice desfiretipo-
grafiile din Botuani de Em. Leonescu, in Vointa natio-
nak anul XXV, No. 6.788 si 793, unde vorbeste si de
librärii, cum si de halcografia lui M. L Schwefelberg.
Ploesti
1. G. Wallenstein, Iunie 1866 toamna 72. 2. I. G.
Costescu, Aug. 72.APr. 82. 3. Tip. bulgareased Asén
Dim. Panicicov, 77-78. 4. Progresul. C. T. Grigorescu,
proprietarul Democratului,.Apr. 80-82, and deveni
proprietatea lui D. A. Dräghiceanu, care, cu inginera I.
Gheorghiu, zidi la 84 Fabrica Progresul, stabiliment de
arte grafice, confectiuni de hartie si carton Cf. Alm tip..
VIJ.63So. 5, a Democratu1,,, 26 Aug. 83 88, cand 11-
mase lucrátorului Ikron Trifu. In 1909 erau 7 tipografii.
4 Bacthi
1. Tip. oBacsauck Fratii T. §i I. Thutu, sfAr§. 1866-93.
2. i,FrAtia,, a unei societ., Fevr. 68 azi 3). La 1909 existau
5:t1p0g1 . Cf. C. Radu,Bacaul d. 1850-1900,p. 77 si 114.
Turnul-Severin
1 Sucursala tipografiei Teodor Macinca §i Josef Sa-
mitca din Craiova, Maiu 1868azi. cu oarecare intre-
4) Tree]) pe rand in posesia lui V. Buaila, 75-85, a lucratorului
C. Hudi§teanu sub firma *Nationale" 85, a lui Goldschleger et Co.,
85-119, i apoi in a tovardsilor sal Segall et Marcu (Reinviereau).
2) Trecii pe rand in manile lui Leibsor de la 900 si al lui Her -
§covici 906, sub firma 1,Viitorul".
3) Societatea era facuta pe actiuni si se conducea. de G. Leca si I.
Negura. Tree(' pe rand in posesia lui C. Radu, M. Climescu, I. B.
SteIdniu (pe la 1873), Avram LObel (pe la 77), H Margulies,
care D luà la 80 si cu timpul o imbunatati. Aceleias tipogralli i s'a
zis pe -la 76 1,Junimea", iar pe la 78 079 probabil nindependenta".
La 81 cele 2 tip. existente se numesc Centru" i "Nationala".

www.digibuc.ro
 24

0
rumpere. 2. C. M. Georgescu, 76-82, asociat cava timp
cu Schlenger, in 82 cu Samitca qi din 83-92 singur, in
care timp se numi Modernacc47. 3. Emil I. Knoll, 8o-azi.
4. I. 0. Niculescu, urmat de sotia sa Lucretia (remari-
tata) Cutuiu, c. 95-9o3-azi. In 909 erau 4 tipografii.
Eidr. lad
1. Tip. asociatiunii pe actiuni Unireau, in frunte cu
prof. I. Popescu, Iu lie 1869-Martie 94. 2. G. Catza-
fany, 20 Oct. 78-908. 3. nRomAnä,, a librarilor V. D.
Vasiliu si G. Man. Barbu, i Maiu 87-88. 4. G. V. Mun-
teanu, 27 Oct. 9o-azi. 5. Noua tip.c sau Progresul
Sigmund Gross, 94 -9oo. 6. ,,Moderna Gutenberg"
(Sam. Segall si Hermann Stein), 96-c.9o2/3. 7. ',Comer-
ciala C. S. Letcae, god-I Sept. 908, când se muta la
Hu§i. 8. C. D. Lupwu, 18 Fevr. 9o3-azi. Cf. Tipogra-
flile etc. din Barlad de I. Antonovici §i Gr. Cretu, pag.
33-98. In 1909 erau 3 tipografii: Mih. Budi§teanu§i Co.
(Catzafany),ryunteanu (mort in Maiu 191o) §i Lupa§cu.
Roman
1. G. V. Sandu, zisa §i Armonia,,, Fevr. 70-Iunie 87.
2, Asociatii N. lonescu si G. Cubelca, C. 75-78. 3. Noua
tipografie G. I. Cubelca, 79-92. 4. Louis Smolinski, c.
84-901. 5, nie G. Rac14, 91-92, and parte s'a van-
dut lui Leon Friedmann. In 1909 erau 3 tipografii.
Alte localitAti
,Giurgru a lui T. Vaidescu, 2 2 Apr. 1871. Piatra
,Muntele-Pion T. Täutu, vara 18712). Sulina Socra-
tes a lui G. P. Avgherinos, 1871. Hu§i Asociatii,
Octomvrie 1871 3). Pite§ti Al. Al. Grecescu si G. Po-
pescu, Maiu 1872 4). Turnu-Magurele G. Wallenstein,
2) Subvenlionatg 5 ani de primarie. Cf. Jtjbiteui Samitca, p. 6.
2) In anul urmAtor judelul 10 infiinteazä tipogratie proprie, zisä
a rDistrjctului Neamtul .
3) A arhim. Policarp Popescu, arhim. Inochentie Moisiu, insti-
tutor. V. Moisiu, prof. Sava Costächescu §i advoc. N. Constantinescu.
4) Cf. Uvrierul I 1, din 10 Iul. 1872 0 Prefala2 18, n. 1.

www.digibuc.ro
 25

toamna 1872 1). Folticeni Fratii T. si I. TAutu, Maiu

73 toamn a 75 2). Ismail a Dunärii-de-jos Avram
Friedmann, vara 1873 3)-78. Targovi§te T. Mihäescu,
18744). Vasluiu C. Andrievici, 18745). Ramnicul-SArat
P. T. Pecetescu, 14 Dec. 1874 6). Caracal sucurs. tip. Chi-
tu-Teodorian Craiova, c. 1874 7). CAlArasi a judetului
Ialomita, 24 Fevr. 1875. Dorohoiu Ilie G. Radis, Aug.
1875 9i. Satul Man olea-Suceava a Schitului lip ove-
nesc, toamna 1875 8). Cahul ,,Basarabia C. Teodorescu,
Oct. 1875 9). Tecuciu G. Bälasescu i D. Chiriac, i Oct.
1876F. 77. Tulcea A. Franghia, 15 Aug. 187719). Slatina
Moritz Libelsohn, c. i87 g 81 11). MAn. CAlcraruani sta-
4/ Cf. PrIfola2 48 n. 3 In awastA notA se discutA datele 1nflin-
tArii primelortipografii de la Ploesti, Roman, Giurgiu, Bachu, Bo-
tosani, Turnul-Severin i Gherla-Ardeal. Data 1845 admisA pentru
Galati e gresitA. CAtrA sfArsit gAsiiu prilejul de a face un rezumat de
tot ce putuiu aflA despre pictorul-profesor-tipograf Carol Wahlsteinr.
2) Sucursala celei din BacAu. Cf Prefata221, n. J. Dupä ultimele
-cercetari ale lui Artur Gorovei, Fratii TAutu incepurA la Maiu 73,
-apoi tip. Judetului Suceava4 pe rAnd a lui T. Avram (nAscut 1845
la Lusca-Roman, adaug eu), G. Mdcarescu, A. H. Goldner, zisA pe
la 86-7 nAsociati", lucrA de la lulie 75 7 Aug. 76c. Oct.
76 azi i 4unirnea M Seidmann et Co. dela 30 Aug. 79 azi.
Lea mai veche tipAriturA localA dupa acelas, sant versurile 0 lacrimd
lamormdntui Ti(ei $olddnescu,ndscutd Grigorescu, de sotul ei G.
V. Soldänescu, Oct. 75.
3) Gaud apare Gazeta de Ismail. Cf. Prefala2 18. n. 2.
4) Preutul-prof. V. Pocitan zice 74-5 si comunica intre al tele data
mortii lui MihAiescu (4 Ignie 83 . Cf. Prefa(a2 21, n. 2. Tip,afft-e-
..
. ; . ,
-*)
5) Mai exact a sotiei sale Mica, n. tipograful D. Gheorghiu-1asi.
4) Cf. Psefaia2 21, n. 1.
7) Veun an. Urma wCaracalla F. Fallon et Co. a subloc. Danill
Ionesca 15 Oct. 82 8 1, si aceeas. dupA ce se primblA pe la Craiova
(Macavei) a lui Iorgu Petrescu 23 Apr. 84 Cf. Prefat,12 24, n. 3.
81 Ar ii tiparit cu litere rusesti pAnä pe la 85 un Ceaslou i o
Isaltire. Cf. Voinfa nationald XXV 67-85.
9) Ajunse mai tArziu in posesia l,ii G. Catzafany. Cf. cap. A. § II
-din Tipografiile etc. din Bdrlad de Antonovici i Cretu.
I°, Cf. Prefola223, n. 1.Firma tip. Tecuciu: Lucr. rom. asoc."
it Urmat pe rAnd de Filip Lazar ci lorgu Petrescu, c. 81-84,
ci de lagnoranticiduls Sfintescn i PArocanu, 1864-89. Cf. Pre-
iala2 22, n. 3.
*)La T ft r g o vi st e 1nainte de 1874 functionaserA alte 3 tipo-
grafii :Dim. Litiliavici, nepotul lui Bojidar Vucovici, 1545-47, cea
.DomneascA, dela mitropolie 1649-52 si a Mitropolial (A/19m Ivi-
reanul) 1709-15 si 1725. leromonahul slab Macarie, mitropolit dela
1512, dupli altul tot Barb (Maxim), trebue sA fi lucrat dela 15911
12 cele 3 &Atli slavice bisericesti la Curtea-de-Arges, unde era
scaunul mitropolitan. www.digibuc.ro
 26

retul Teofilact Dinu, Mar. 187s I). Constanta sucursala

lui Per. M. Pestemalgioglu din Braila, 12 Maiu 1880.
Targul-Jiu Nationala N. D. Milo§escu, 5 Dec. 1880 2).
Man. Cernica Toma Teodorescu, c. 1881 3). Ca'mpu-
lung G. Popescu din Pitesti, in Oct. 1885 4). Thrgul-
Ocnei sucurs. tip. H. Margulies-Bacthi, 1886. Targul-
Neamtului Lupu Eisen§tein, c. 87 5). Alexandria Intaia
tipografie i librarie Asociatii, 9 lunie 1889 6). Harlau
a lui H. Frank, Maiu 1890. Sinaia I. Baboianu, 4 Iu lie
1890 7). Tnrgul-Frumos Alter Grünstein, 1890. Cala-
fat Petre Ghergulescu, 15 Iun'e 1892. M11§6.te§ti-Arge
a soc. Cultura Täranilor,,, 8 Noem. 1892 8). Carnpina
I. Baboianu, i 2 Apr. 1894. Rosiorii-de-Vede
31 Iu lie 1894 9). Oltenita a rui Nita MAnzu, 22 Iu lie 96.
Cuza-Vodd-Roman a invatator. G. Crainiceanu, 15 Aug.
1897 10). Corabia a lui Die C. RAclulescu, 9 Noem. 1897..
Moinesti a lui M. Rabinovici, 1900. Breaza-de-sus-Pra-
hova I. Baboianu, 1902 11). Botesti-Falciu a revister
Plugul, 31 Ianuarie 1904 12). Bals-Romanati N. M. Io-

4) Cedata dupa 6 luni lui Nae Miulescu din Bucuresti, care ; i azi
are acea masina L. Kaiser, No. 196, format 11, din antl 1878.
2) Cf. Prerala2, p.21, rand. 13-15, si 24, n. 1. Biografia lui Milo-
sescu e tn Alnutn. tipografic VII 77 -83, asemenea a tovarasu-
lui säu, cunoscutul desemnator V. Rola Piekaraki in anul VI, p.
8) Cf. Prefala2 24, n. 2.
4) Urmat dela Oct. 86 de G. T. S'arbu, care fu la Inceput repre-
zentantul lui Popescu. Litre 1635-50 mai fusese aici o tipografie.
8) Zis i Lupu sin Fail*. Cf Prefala2 25, n. 2.
6) A lui I. C. Bdnescu, St. Mandreanu, C. Georgescu i A. N.
Vasilescu. Cf. Pretaia2 25, n. 3.
7) Cf. Prefala2 25. n. 4.
8) Intaiu (vro 6 ani) sub direc.tia tnva%atorului-deputat C. Do-
brescu-Arges. Cf. Frefala2 25, n. 5.
9) E sucursala tipografiei lui. P. S. Vorvoreanu din Turnul-Ma-
gurele.
20) Cf. Prefala2 26, n 1.
42) Cf. Prefaia2 26, n. 2.
42) Revista rurala Plugul, bimensuala, era sub direcOa lui L. C..
Chibaia, care scoase numai No. 1, de 3 foi in-8.

www.digibuc.ro
 27

rescu, 23 Octomvrie x9051). Valenii-de-Munte Neamul

romanesc cc, 24 Aprilie 1908 2).
In mai multe din aceste localitäti, activitatea tipogra-
fia se intrerupse, fie de tot, ca la manastirea Neam-
tul, Bolgrad, Cahul, man. aldäru§ani, man. Cernica,
Breaza 0 Bote§ti, fie numai pe un timp,- ca la Bucuresti,
i8io 16, Ramnicul-Valcii, 18 28 59, apoi Braila, Bu-
zau, Fogani, Tecuciu, Ismail, Caracal, Targul-Ocnei, Si-.
naia, Targul-Neamtului, Corabia §i Campina.

Bostoane qi teascuri
Uncle din tipografii incepura cu ma§ini mid Bos-
tom, : Sulina, Targul-Neamtului, Calafat §i Harlau. In
alte locuri bostoanele inlocuirá teascurile primilor tipo-
grafi. Asa facura la Targul-Ocnei cei 3 tipografi, ur-
matori lui Margulies, intre 1889 0 906, apoi la Targul-
Frumos Nathan Bickman de la 1897 si. Simon Hersohn
de la 906, dui:6 ce predecesorul lor t0 vanduse atelierul
lui Z. Leinwand din. Ia0 pe la 92.
In jumatatea intaia a seculului XIX, tipografii se ser-
viau de teascuri, cari multe erau de lemn. A§A full
teascurile ramase la Ramnicul-Valcii dupa 1827, cele
facute de Iacov Stamati (1799) pentru tipografia Mi-
tropoliei din Ia0, 0 cari trebue srt fi lucrat pana pe la
1840, teascul de par daruit manastirii Neamtul de Stril-
bitki la i800, probabil §i cel mai vechiu al lui I. Eliade,
acutu, se vede, pe loc dupa modelul celor dela Mitro-
polie ; asemenea primul teasc al lui Momferrato din Galati
dela 1847, unul din cele 2 ale ,Buciumului roman Ia0
din 1850 §i &tell& din cele din Bucuresti dela 53, anume
ate unul din cele ce aveau atat Carcalechi cat §i Anton
Pann. Incetul cu Incetul, aceste prese de lemn se inlo-
1) Dupi care urrneazA , Glasul Oltenieis a societgii ,I Sfinta Cruceu,
.condusi de invätatorul G Vasilescu 0 Co., Dec. 1905.
2) Societate cooperativä in frunte cu N. Iorga, al drii bilant dela
31 Dee 1908 si 9 se publid in n Neamul Romthiesca IV 15 si V27.
E poate cel mai igienic atelier tipografie si de legatorie din %ad.

www.digibuc.ro
 28

cuirn cu altele mai perfectionate, avand la inceput numai

fundamentul si laba (placa presntoare), de care Os-
treaz n. incn una tipograful Samitca dela Craiova, de alamn.
sau de tuciu, iar in urm n. toate pnrtile de tuciu. Trebue
Insn. sn. adaug a din cati tipografi am intrebat in ultimii
4 ani nici unul n'a apucat teascuri intregi de lemn.
MaOni cilindrice
Presele mecanice sau masinele cilindrice se introdusera
la noi mai thrziu.
La mAnastirea Neampl staretul Neonil aduse
presa No. 129, format No. 6, din fabrica Leo Muller,
succesor Witwe in Wien, 1845, care in 1859 devine a
Statului la Iasi si in 6o-62 a Comisiunii centrale din
Focsani si care astnzi functioneazá la imprimeria Statului
din Bucuresti pentru mnruntisuri.
La Iasi G. Asachi aduse a doua presn mecanicn in
1849, probabil dela acela§ fabricant. Pe aceasta a des-
fiintat-o Jacob TAranu in 1903, dupä ce.Statul, cnruia ii
propusese sn o "primeasa in dar pentru muzeu, ii ceruse
sn o §i transporte de la Iasi. T. Codrescu si D. Gusti isi
procurará in 1852 No. 2o2, format 10, dela acelas Mid-
ler, care existn si azi la tip. ,, Moldova ,, din Galati, pe and
a doua masinn a lor dela Georg Sigl-Wien[-Berlini, cu
data acum stearsn, dar probabil de pe la 1861, lucreath
din 1889 la tip. ,, Buciumului Roman u din Galati, astnzi a lui
P. P. Stnnescu. Dupd Solidaritatea II 25 la ,, Buciumul ro-
man a din Iasi al lui Codrescu, in Fevruarie 1881, lucrau a
masinä veche si 3 de sistem nou, pe and cea dela sucur-
sath, dupä asigurarea lui G. I. Tufescu, tipärià numai ju-
mntate de coaln. Tipografia Statului din Iasi, precum am
vnzut, intrebuinteazn vr'o jumntate de an in 1859-6o
masina mänästirii Neamtul. H. Goldner cumpära, una Sigl
in 1866, când incepii §i ,, Junimea cu un Heinrich Loser-
Wien, adus din Bucure§ti, unde servise Concesiunii Mo-
nitorului oficial. Aceastá masinn ajunse la 7i in stn.-
pftnirea lui Goldner, care pe la 74 mai cumpArá una dela
Kaiser et Fried. Costache Rosetti Solescu si T. Balasan
adusern. din Viena, in Ianuarie 72, un Liiser vechiu, for-

www.digibuc.ro
 29

mat 12, pentru ,,Nationala, care in 83 trecil ca material

brut la fabrica lui Albert et Co. din Frankenthal, pe cand
Balasan singur la 76 i§i procura un Kaiser nou. 'In 81
mai aveau masina tipograful D. Gheorghiu si ziarul
Steaua Romániei. Cele io tipografii ierne din prima-
vara anului 1881 dispuneau de cel putin 10 masini dlin-
drice qi 7 teascuri, din cari unul din ale lui Goldner pen-
tru tiparirea cartilor de joc.
La Bucureqti Copainig comanda masina Miller in
1845, dar ramase in nelucrare pana la 185 21 din lipsa
unui masinist special. Mitropolia de aici aduse asemenea
cate una dela Loser in 1851 si 52, cand veni i masini-
stul Franz GObl. Romanov si Rasidescu isi procurara in
1855 alte 2 asemenea, din cari una, format io, trebue sa
fie cea in fiinta azi la C. Constantinescu dela Slatina. Co-
legiul Sf. Sava ii cumpara in 56 tot un LOser din 55. Pen-
tru alte masini din capitala (tip. Eliade, Ohm, Boerescu,
Min. de räzboiu) vezi articulul mieu Tipografiile din
Bucuregi dela 1678-1860, in Revista p. istorie etc.,
XI 96. G. Ionescu, in Carol Gal, p. XXXVIII, arata
6, in Aprilie 1876 cele 14 tipografii din Bucuresti dispu-
neau de 40 masini cilindrice si numai de 1 2 teascuri.
La Focqani Comisiunea centrala are dela 186o-6 2
la dispozitie masina foasta a man. Neamtul si a Statului
dela Iagi; H. Goldner trimite prin Dec. 1871 masina sa
LOser, foasta a ,, Junimiia, care curand ramane in stapa-
nirea fratelui sat.' mai mic Calman, administratorul stabi-
limentului. Unde este oare acum aceasta masina ?
L a Craiova Macinca i Samitca adusera, in 1867
sau 68, un Alauzet-Paris, ce fusese expus la expozitia u-
niversala din acel an, si pe la 1874 un Augsburg ; iar
Chitu qi Teodorian in e

Maiu 72 una ,,Uni-

verselleu de 5.500 lei si in anul urmator alta mai mica
Andispensable de 1.66o lei, amandoua acestea dela
Hippolyte Marinoni-Paris.
La Gala;i Thiel ava- masina No. 1343, format io,
dela Konig et Bauer, Kloster Oberzell bei Wiirzburg,
sosita in Noem. 1868, montata i condusa mai multi ani

www.digibuc.ro
 30

de masinistul german Schmidt, presa acum in functie la

Nationalac, lui Melinescu din Tulcea; iar in 1873 G. Mi-
hailescu cumpara un Sigl vechiu, forrnat.No. zo, delaWeiss
din Bucuresti, care trebue sä fi fost cel adus de Ohm dela
Berlin prin 1856 i trecut pe rand prin marine lui St.
Rasidescu si Baumgarten. Tot pe atunci Bielig comisiona
un Augsburg, format ro. .

La Braila Pestemalgioglu a lucrat intaiu cu No. 1483

Konig et Bauer, format io, sosit in Noem. 69. La 4 De-
cemvrie 1907 se vandii lui St. Leondari din Vasluiu.
La Roman Sandu aduse poate cel intaiu pe calea fe-
rata. romaneasca un Sigl-Viena in Fevr. 1870. La Bu-
zau in Maiu 73 un L. Kaiser et Fried (succesorii lui H.
Loser), se procura de Al. Georgescu, prin intermediul
tipografiei Nationale C. N. Radulescu si St. Rasidescu
din Bucuresti. . -.

La
Calaraqi judetul cumpara in 1875 un Augsburg No. 6
din 1873. La Ploe§ti I. Costescu avii un Augsburg
No. 6 din 75, care e si acum la Universul,, din capitala.
La Slatina ar Ii lucrat Lobelsohn dela 7s cu un Mari-
noni format Fr, luat dela fostul sari patron si var., Filip
Lazar din Craiova, si-eare-ar
. La Turnul-Severin Macinca
Samitca, proprietarii1VNationale din Craiova, isi tri-
miser a Alausetul prin amangstirea Caldaruani
L. Kaiser vinde in 7s o presa din 1878 egumenului Teo-
filact Dinu, curand cedata lui Nae Miulescu din capitala.
La Giurgiu Conduratu duce din Bucuresti in 1879 un
Konig et Bauer circular, format 12, odata, cu tipografia.
La Boto§ani Clara Marcovici incepe la 188o cu ma-
sina. La Ramnicul-Sarat Pecetescu aduce in acelas
an 8o sau in cel urmator, No. 2 21 Kaiser 188o, care
azi functioneath la ,,Aurora din capitala. La Barlad
Catzafany instaleaza o masina Augsburg, format 58x8o,
in 188r, cand si T. Mihaescu Ii duce la Targovi§te
pe a sa, format No. 12, dela Bucuresti, odata cu intreaga
tipograqe.

www.digibuc.ro
 31

Din celelalte ora§e insemn numai patru: La Pite§ti.

G. Popescu ti procura in 1883 o ma§ina No. io, fabri-
cata de Sigl, Wien-Berlin 188 t. La Vasluiu inginerul
J. Prospere Vojen cumpärä una din Bucure§ti (poate
dela Jecu), care impreuna cu tipografia a costat 12.000
lei; dar n'a putut gäsi de lucru deck dela 1884-90,
cand s'a intors In capitala. La R:amnicul-rAlcii, de
pe la 1888, Oprea Dumitrescu se serve§te de un Ma-
rinoni No. 6. La Bacdu Margulies aduce un Augsburg
dela Bucure§ti in 1892.
Comisionarul Emil Appel, nascut in 1841 la Coburg,
venit in tara la 64, marturise§te ea intre 1866-87, cat
a fost asociat in afacere cu cei 2 frati ai sai (Hermann,
venit la 1862, mort in 1891, i Moritz, mort pe la 1903),
au adus ca la 6o de ma§ini cilindrice, mai ales din Ja-
brica Augsburgu (Bavaria). E cunoscut ca. de aceste prese
au cele mai insemnate tipografii din tall : a Statului, Franz
Göbl et Fii, Carol Göbl, Iosef Göbl etc. Socec inca are 6
asemenea maini dintre 1873-907; dar in anii din urma
(1899-906) aduse 3 §i dela Albert et Co. din Fran-
kenthal (Bavaria), -in 19o5 una dela Heidelberg i in
1908 un Kaiser. Are §i un ,,Fonix,, dela Schelter et
Giesecke-Wien.
Gr. Cretu, profesor,
30 Sep temv rie 1910. Strada Tunari, No. 37.
Nota. La stIrsit mai insemn rAteva. cataloage (= cat.): ale Fra-
/nor Cristide, in Octoih grecesc din 1836, ErtaroXdpwv zoi.voTeXk
din 1837, Xplicreoplthata din 1838 §i Curier rumdnesc IX 14; An-
ton Pann, in prefetele cArtilor lui si in Viola §i Operele lui Punn
de Teodorescu; Rosetti i Winterhalder, cum si Carol Göbl, in
cartile despre ei, publ. de G. Ionescu ; Mitropolia Bucuresti, in
Zimbru (lasi) 11 30; Romanov i Rasidescu, in lstoria civilizaliei
lui Guizot, tr. de Baronzi (coperte) ; Socec, in catt. de editurA ; tip.
CArtilor bisericesti", catalog special; ',Minerva", in Calendare
cat. separat; H. Goldner (Iasi), in Bibliogrofia rom. a lui Degen-
mann I 200 s. ; Neamul romAnesc", in gazetA i separat.
Asemenea amintesc unele biografii de tipografi (patroni i lu-
crAtori distinsi) cu portrete, publicate in Solidaritatea : masinistul
G. Lascu si I. Eliade (I 23 §i II 45 din 1881); In Almanah tipo-
grafic : G. Em. Lahovari (an. I si II, cf. Arhiva tipogr., No. 2), C. A.
Rosetti(M), masinistul St. Dimitriu (IV), C. P. Con duratu, G. Cu

www.digibuc.ro
 32

-curuzescu, loan Ionescu (pentru ace§ii 2 vezi §i Revista art. gra f . I 1),
G. Iorgulescu (cf. Arhiva Tipogr. rom., No. 4), G. Teodoru, Al Io-
nescu, D. C. Ionescu, G. A. Lázareanu (V), Ghitá Georgescu, Iancu
Ionescu (VI), N. D. Rddulescu, Ioseph E. Engelleiter, I. Radulescu,
Pavel I. Cristea (Ia0), I. Petrescu i ma§inistul Petre Marinescu
(VU); in Arhiva tipogr. rom., No. 1-6: Giibl Ioseph i Carol, de
specialitate ma§inist, Carol Salborn, St. Rasidescu, P. Ispirescu si
Cucuruzescu ; In Calendarul pe 1906 al lui Popescu : Rasidescu
(cf. Tipografla romdna din N. 0. D. 1887), C. N. Ridulescu (ma-
§inistul), Ispirescu, P. Jorjan (p. 161 s.); in Gutenberg V 21 (15
Oct. 1900): G. Panaitiu; in Revista jubilard-Gutenberg : Lázärea-
nu 0 portretul lui Sc. Walter, de care vorbe§te Cartea de aur a
donatorilor Casei roalelor, p. 38; in Cuvdntari de Moise Pacu,
p. 195: G. Baldsescu din Galali. Pentru T. Codrescu v. Dosarul
Arhivei-bmi 2.317 din 1846 (recte 1849, pp. 6, 13, 18). Zimbru I
(No. 28 29, 89), Uricar VII 200, XIII 341 ss., XIV 32 s. XXIV (p. n
ci vi), XXV ; Solidaritatea I (1880)12, II 64; Anal. Acad. XXX, ist.
3; iar despre Adolf Hermann notita lui din Romania literard. I 4.
Portrete i biografli se mai afla in Tribuna tipografica I 3-4.
6-7, 9-10 : St.Petrescu, Al. (1)Iorgulescu, N. D. Radulescu, Al.
Constantinescu (=-Alcon), N. Predescu, N. Vintilescu; i in Soli-
daritatea I (1905-6) 1 6, 8 9 : G. Filip, I. Weiss (cf. Buka-
rester Tagblatt III 92 §i Independenta tipografica 112 8), Luigi
Cazzavillan, G. Em. Lahovari, G. A. Lazdreanu, St. Dimitriu, Gr.
Stefanescu, Elia Grasiany. - Despre P. Ispirescu, cf. Romdnul
dela 24 Dec. 1887, cu cuvantarea rostità de Al. Odobescu in §edinta
Acaderniei romane dela 11 Decemvrie acela§ an.
Mirarea, fotografla sau statistica atelierelor tipografice, mai ales
din Bucure0i, se publica in Solidaritatea I 4, 15, 18, II 34 din 7
Iulie, 5 Oct., 1.1 Dec. 1880, 13 Iulie 81 0 pentru Ia§i cu mai multe
amanunte de un X (lucratorul tipograf G. Butman) in I 25 din 23
Martie 81 ; in 12 (1905-6) 1, 2, 3 ; 7 (tip. Caner ferate); in Tri-
buna tipograficd I 3, 5, 6 ; 8 (Craiova); in Gutenberg 112 (1896) 3,
5, 9, IR 4 (15 Noem. 98), V 21 (15 Oct. 1900); in FederatiuneaI
1 (Caile ferate" i Anuarul general" .

ADAUSE
La pag. 7, nota 3. Despre Petra Efesiul i tovara§ii lui la tipo-
_wale argintarul Serafim Hristodor §i Gr. Raz o. in intaiul rand,
Stefan D., prim argintar din Linotopiu i Hagi Theodosie Ster-
ghiu din Nausis, in rândul al doilea, cf. N. M. Popescu, Viata
dascatului de cdntdri Macarie ieromonahul (teza) p. 16 0 17.
La pag. 8, nota 2. Z. Carcalechi fu tovara§ dela 18 Ian. 38 Oa.
In Apr. 39 cu librarul T. Pencovici, fapt care a facut pe D. Iarcu si
creada in tovara§ia lui Carcalechi, cu functionarul Const. Penco-
vici, patronul tipograf cunoscut intre 4839 0 44, fratele mai mic cu

www.digibuc.ro
 33

3-4 ani al numitului librar.RamAind Lip. tovdräsiei Z. Carcalechi

T. Pencovici pe sama acestui din urnid, el o v5ndfi imediat, pare-se,..
fratelui shit amintit mai sus, iar Carcalechi ti procurd una noud oi
lu d. tovarAs pe fiul sau Alexandru, turndtor. Z. Care. ± 6 Oct.1856.
La pag. 41, rAndul 2. C. A. Rosetti avil de prin August 1865
Fen'. 66 si o tipografie clandestind, adus5. de Eugeniu Carada de la
Paris, in care publica sub conducerea lui C. P. Conduratu, Clopotut
oi alte scrieri contra lui Cuza-Vodd. Pe atunci locuinta i tipografia
lui Rosetti erau in strada Academiei (actuala berdrie-gradind Carpa-
tii). Cf. 1ipografia romana, No. de pe Aprilie, anul VIII (1894).
La pag. 13, nota 3 i 2. Al. Dumitrescu dela imprimeria Statului,
modified intru câtvà datele mele relathe la tipografia lui Galli, de oare-
ceafirmit ca a lucrat la el intiliu dela Iunie 1879 si al doilea d. N. 88.
La pag. 18, nota 5. Nationalau se infiing cu masina veche de C.
Rosetti Solescu, care dede mai tot capitalul, si de T. Balasan. Se
vândit curAnd tovarAsilor Iacob Negruzzi, Al. Stoianovici, St. Tar-
golici, Anton Naum, Eug. Filipescu Dubdu §i N. Gane, la care mai
tArziu se asoci6 i advocalul V. Mircea. Acestia la 81 o reviindurd
unei societiiti compuse din institutorii: I. A. Darzau, C. Grigorescu,
I. Creanga, V. Raceanu, Eleft. C. Ropala, I. Mardariu §i G. Ena-
chescu, preut; profesorii Al. Nanu i G. Bou §i lucrdtorul tipograf I.
S. Ionescu, care o adrniuistrk si care dela 1905 rdnaase singur sta-
pan. V. Semanatorut din Bucuresti IX, p. 172-3. Cartea de aur
a clonatorilor Casei roa'elor, p. 245 46, consacra ate o notith
biografica institutorilor-autori Distrzdu*I. Antonie i Roped C. Eleft.,
cari au daruit bibliotecele lor scoalei dela Treierarhi,unde servisera.
L4 pag. 18, nota 6.Balasan mai avuse o tipografioara cu teaqc, cum-
parata dela N. Ionescu i zisa Modernau, 2 Noem. 71 15 Fevr. 72.
La pag. 20, nota 1 . Slaretul Neonil, in Fevr. 1850, scrie episco-
pului Andreiu §aguna dela Sibiiu intre altele ca tipografia mAnastirii
ar fi fondatd din zilele staretului Paiie, deci intre 14 Aug. 1779 si
45 Noem. 1.794 (cf. N. Bdnescu, op. cit., p. 76); e vederat insa ca
Neonil, care se nascuse in Suceava la 1789 si trebue sh fi venit la
Neamt dupa 1800, se inselà.
La pag. 21, r. 7 (No. 2). Cf. ziarul brailean grecoromAnesc Mer-
curiu I 1 si 2 (6 si 10 Sept. 1848), in primul i articulul de fond.
La pag. 22, rAndul 18. Intre tipograffile din Galati meritd nfl
se citeze i Buciumul Roman" T. Codrescu, urrnat de fiul Come-
liu, 89 97, cand o cumpard P. P. Stanescu. Adaug totodatd ca
de la 11 Fevr. 67-26 Ian. 68 Iimpui se tipdreste in tipografia
Momferrato et Solomos i ca D. G. Chiriac s'a retras din tovi-
rooia.4 cu G. BdlAsescu la 1878. Bernard Strasser e amintit ca tipo-
graf in Mercuriu din 1864, lama de Galali din 65, mai preciz in
L'Echo danubien I 9 de la 21/2 N. 65 §i Tipograful roman, No. 3
si 12 din 65 si 70 ; se vede insd cd el n'a fost cleat director sau eel
mull arendas al tipografiei Momferrato in 1864 65, mai putin pro-
babil in 70.

www.digibuc.ro
 CUPRINSUL
Pa gika
Introducere, izvoare 3
Bucuresti 8
las"' 15
Buzau, R6mnicu1-Va1cii . 19

Braila, Galati ........ .

Manastirea Neamtul, Craiova
.
Focsani, Bolgrad . . . . . . . . . . . . .
. , .
..
. .
20
21
22
Botosani, Ploesti, Back', Turnul-Severin 23
Bar lad, Roman, alte localitati 24
Intrerumperea activitatii tipografice in unele locuri . . 27
Bostoane, teascuri, masini cilindrice 27
Cataloage de tipografii . .. . 31 .
Biografii si portrete de tipografi 31
Miscarea atelierelor tipografice 32
Adause 32

ai,

www.digibuc.ro
 CERCETARI
DESPRE

111POGRAFIIL, XILOGRAFIL, LIBRARIIE

0,

LEGATOMILE DE all MN ORANL DARLA% JUDETUL TUTUA

DE

ECONOMUL I. ANTONOVICI si GR. CREW

PROFES01.11

CU HERTA SI NOTE DE ACEST DIN URIIIA

PREFATA
CU UN EXCURS DESPRE AUTORUL ANONIM AL ROSTULUI DE POEZII",
SIBIU 1822, LISTA CRONOLOGICA. A PRIMELOR 55 TROGRAFII DIN DEOSEBITE
COMUNE ALE TARII, DELA 1807 PANA ASTAZI
SI 0 ILTJSTRATIE

EDITIA A. DOUA
(Extras din auletinul expozit. gener. rornane din 1906D, No.15, p. 571-579)

EITJCTJRE$TI
I M P B I M E R I A STATTJLTJI
1907

www.digibuc.ro
 PUBLICATIILE PROFESORULUI GR. CRETU

ANONYMUS CARANSEBESIENSIS, cel mai vechiu dictionar la-

tino-românesc circa 1670, ea introducere (Revista
Tinerimea rorndnei,, din 1898);
LEXICON SLAVO-ROMANESC SI TALCUIREA NUMELOR DIN 1649 DE
. MARDARIE COZIANUL, Cu Strldill, note, indice românesc
si facsimile, 1900 (edilda Academiei romane);
qi urmatoarele studii :
Doui STIHUIRI DIN SECULUL TRECUT (Convorbiri literare din
1875);
CATEVA SPECIMINE DE ETIMOLOGIA POPORANA ROMANA (Colianna
lui Traian din 4883);
INTAIUL PRIXIU SAU APOSTOL ROMANESC TIPARIT, circa 1570
(Revista pentru istorie, arheologie i filologie, vol. V
din 1885);
CODICELE VORONETEAN DE I. AL LUI G. &HERA : critica (aceeas
revistä, vol. VI din 1891, editie separattt 1886);
0 NOUA ETIMOLOGIE A NUMERALULUI ROMANESC 0 (aceeas re-
vista, vol. VI din 1891, editie separata 1888);
CATEVA ETIMOLOGH ROMINE§TI : riispuns d-lui Ovid Densu-
sanu (aceea§ revistä, vol. IX din 1903);
7 ETIMOLOGH ROMANESTI (Buletinul societeitii filologice, a-
nul I (1905), No. 2, si anul II (1906), No. 1, doina
mai desvoltat in Junimea literarei din Suceava, anul
IV (1907), No. 6 si 7) ;
CEL MAI VECHIU DICTIONAR LATINO-ROMAN DE TODOR CORREA
(manuscript circa 1700) : notitA extrasä din Vointa
nationala, anul XXII, No. 6.135 dela 15 Oct. 1905 ;
APEL CATRA TIPOGRAFI, LITOGRAFI, LIBRARI. ANTICVARI, LEGA-
TORI, PROFESORI, PREUTI SI STUDENT] (in Bulet. Expozit
gen. romeine din 1906, No. 7, p. 174-77, apoi adaus
Iii Solidaritatea anul I, No. 19 si 20, si in alte ziare
pi reviste; din primele 2 si editii separate : I si II).

1) Bibliografla economului loan Antonovici se vede in cuprinsul

lucrarii intregi, cap. A., IV 1-3 (carp) si 1 (zia re) si § VIII 5 (ziare).
Se poate urmari i dupa indicate nardii.

www.digibuc.ro
 Tipografii : G. Catzafany, G. V. Munteanu, C. D. Lupa.u, C. S. Letrae.
Prof. I. Popescu, directorul tipografiei asociatiunii Unirea"
Librarii : Man. Barbu, N. A. Petrof.Legatorii : Diaeonul G. Albu, G. V. Radu.

www.digibuc.ro
1
 p REF ATA

In primávara anului trecut 1906 am fäcut un Apel

clitra tipografi, litografi, librari, anticvari, legeitori
de ceirfi,profesori, preufi i studenfi, care s'a publicat
in Buletinul expozifiunii generale romeine, No. 7,
p. 174 177, si in alte reviste i jurnale 2), cum si in &min.
Aceasta prefald s'a publicat mai inainte in Literaturet §i arta
romand XI 2 75-83, de unde s'a scos i editie separata, apoi in
Vointa nationald XXIV 6580 83 si Reinsta artelor grafice I
2-4 si 6, din care nurnär ultim Inca s'au facut cloud extrase. Acum
insd se publica in forma mai completä si mai exacta.Se tipareste
asemenea in &oala qi Biserica.
2) Vointa nationald XXIII 6.293, Romtinul literar IV 20 si 21,
Solidaritated 119 si 20, Buletinul oficial al asociatiunit generale
a librarilor din Romania III 9 si 10, ?coala i Biserica IX 7 0 8.
Prin Apel propuneam sa se strangi si sa se trimitd la expositie toate
publicatiile din judete, mai ales cele vechi si rare, cum si manuscrip-
tele, ori cel putin cataloagele cronologice exacte ale acelora si mono-
graBile tipo- i litografidor, librariilor i legatoriiior romdnesti vechi
sau noud din Ord si de peste hotare ; arAtain importanta copertelor
dela carti si a cataloagelor scoase de tipografi i librari, cu dense-
hire a acelora ce cuprind i manuscriptele rAmase nepublicate ;
enumerarn bibliografiile i cataloagele bibliotecelor mai impor-
tante (intre cari nu trebue sA se uite Catalogul bibliotecci Aso-
ciatiunii transilvane de N. Togan, Sibiu 1895, cele ale bibliote-
celor gimnaziului din Blaj si a Socientii p. liter. rom. i cultura
pop. rom. din Bucovina nefiind Inca tipbrite) ; enumeram ase-
menea monografiile tipografiilor de dincoace si de dincolo de Munti,
citind mai multe tipografii cu datele lor din Ord si de afard, ales din
Basarabia, Rusia i (loud. din Tur ia. Intdmplator am vorbit de
icoana sau stampa care reprezentd Lupta biruitoare a lui Alexan-
dru Machedon contra impdratului pagan Poriu i ingropdciunea
acestuia, sdpatd de Pop Gheorgbieu, probabil la Sibiu, in N1817g,
de care profesorul din lakinnicul-Valeii G. Matetscu, originar dela
Curtea-de Arges, posecla un exemplar identic. Acesta e tot de Pop G.,

www.digibuc.ro
 6

editii separate. La acest Abel pärintele econom I. An-

ddr fara versurile latinesti, din 1798, va sd zicä apArut curAnd
dupd impritnarea Alexandriei la Sibiu 1794 si circa 1797, Cum si la
Movildu 1796, cdriia trebue sa-i fi servit cumvd ca ilustratie. Exern-
plarul de 39 X 62 cm. a rAmas dAnsului diva moartea mosului sdu
Mihail Radovici, fost arenda in Muscel , mort la anul 1883,
in vArstã de 92 de ani, la schitul Ciocanul din acelas judet, uncle
la batranete se calugarise sub numele de Macarie.
La sfarsitul Apelului exprimam niste deziderate, din cari unul,
cel relativ la cArtile de joc moldovenesti, editate cu ingrijire pe Ia
1850 de J. Sageders (nu Saadecker) 'tin Wienu, s'a implinit, prin
aflarea unei parechi complete la fostul cap al atelierului de tiparit
al tipograllei Statului, Daniil Rat, care le-a daruit acum 3 luni Aca-
demiei romAne. In niste Adause, apArute numai in ziarele i revis-
tele citate si in extrasul din Solidaritatea, completam i indreptam
unele parti i rugam pe bibliotecarii Acadetniei, universitAtii din
Iai si Fundatiunii nCarol Ia, sh compund i ä trimita prefecturilor
un indreptar de orientare tipArit, pentru lAmuririle ce acestea shot
datoare a da despre institutele grafice existente la inceputul fiecArui
an, cu deosebire in privinta datei infiintdrii lor, pentru ca tablourile
respective sd fie uniforme si mai complete. Luam ca pildd pe cele
inaintate de prefectii de Neamt, Dorohoiu si mai ales Arges, care
inseamnd : strada i nurndrul tipografiel, nationalitatea proprieta-
rului, data infiintdrii, numele fabrioantutui masinei, nurndrul lucrd-
torilor i felul lucrArilor, pe lAngd firmd, numele proprietarului si
schimbärile eventuate din cursul anului. Anunt cu plAcere cd prof. C.
Mateescu prepard un Catalog complet al ccirtilor qite din tipografia
dela Nonni(' i cd are intentia sd-1 publice in Cuveintul adevdru-
lui din localitate. Pand atunci amatorii se pot servi de capit. VII.
Tipoqraiia episcopiei Rcimnicul din frumosul Istoric al eparhiei
Rdninicul-Noul-Severin, ah:dtuit de Atanasie al RAmnicului, Bu-
curesti 1906, p. 267 s., capitul In care se vorbeste i despre tipo-
grafia dela Govora, dAndu-se i bibliografia respectiva. Alt efect al
Apelului mien a fost cd a provocat pe G. Ionescu, directorul tehnic
al institutului de arte grafice Carol Göbl, sd-si strAngd la un bac
destul de bogatul sdu material pentru istoria tipograflitor romanesti
scris i tiparit i sd publice partea relativd la Campulung, Govora,
mandstirea Dealului, Targoviste i Bucuresti in Buletinul expozi
fiunii generale romdne, No. 9-43, sub titlul Spicuiri din tre
cutul tipografiei cu privire mai ales la tipograftile romdnegi,
care ese i in editie separatd. pe spesele soc. de tipografi etc. ,Soli-
daritateau. Sper ca aceasta va gdsi mijloace pentru publicarea intre-
gei lucrdri. Neat insd cd unele cdrti sAnt gresit atribuite cutdrii tipo-
grafii I Tot aici indrept greseala de tipar din Apel in data Bibliografiei
Rorndniei de G. Sretea pe MartieAugust 1893 (deci nu 190).

www.digibuc.ro
 7

tonovici, profesor din Bar lad, cunoscut prin mai multe

lucrari, in special prin Istoria comunei Bogdana din
Tit lova, premiata de Academia romana, s'a T-rabit a
raspunde, Meal-1.d monografia tifiografiilor, librariilor
si legatoriilor de thrti din Bar lad.
Lucrarea era gata la io Septemvrie 1906. Autorul se
ocupa de cele cinci tipografii: a asociatiunii Uniream, da-
torita staruintelor profesorului I. Popescu, din 1869, a
lui Catzafany, Munteanu, Comerciala (Letcae) §i Lu-
pa§cu; apoi de cele patru librarii: Barbu 1852, Nousau
(V: Vasiliu, urmat de N. Petro°, a ,Scoalelor (G. Va-
siliu succedat de fratii Frumuzachi); in sfar§it, mai pe scurt,
de legatorli: dascalii Alexa §i Iancu §i. paraclisierul Stan
Zraroiu, de pe la 1840, diaconii V. Ionescu §i G. Albu, doi
Evrei (Avram Frankel §i Haim Fischof), legatoriile tipo-
grafiilor Catzafany, Letcae i Lupa§cu §i cea speciala de
azi G. V. Radu, amintind tot deodata trimiterea spre a
invata legatoria a mai multor baieti peste hotar de card
pre§edintele Societatii pentru invatatura poporului ro-
man din Tutova I. Popescu. Autorul producea i lista
cartilor, bro§urilor i ziarelor aparute in fiecare tipo-
grafie (primele peste tot in numar de 40, ziarele 26,
intre cari §i revistele principale: G. Lazar i Fatfrumos),
la maT multe din aceste institute and §i alte lamuriri,
ca de exemplu mijloacele, felul ma§inei, numarul luera-
torilor, iar in capit. B. (devenit in urma C.) aratand car-
tile editate de unii librari, felul cartilor ce se cetesc mai
mult §i altele.
Autorul imi prezenta in Septemvrie monografia sa,
spre a se publica in Buletinul expozitiunii, cu ruga-
ciunea ca sa fac o prefata i corecturile la tipar.
Cercetand lucrarea, am constatat ca este meritorie,
de§i cam inegala. In acela§ timp Ins, banuind cä biblio-
grafia e incornpletä, am inceput a face cercetari din ce
in ce mai incordate in biblioteca Academie, unde, mai
ales cu ajutorul celor patru Registre zise ale cartilor
legale, carti al caror numar trece de 32.100 (nu 35.100,
eaci numerele curente de la 2.I05 inainte sant marite

www.digibuc.ro
 8

din greseala cu 3.000), am aflat, pe langa cele 66 de pu-

blicatii consemnate de autor la prima incercare, ifica
vro 300 atftt dinainte de II Octomvrie 1885, cat si cu
deosebire in urma acestei date a infiintarii acelor regi-
stre. Defectul acesta al lucrarii primitive se explica prin
lipsa de biblioteci judetene, in cari sä se steanga, de
pilda la cea maY importanth coal secundara din orasul
principal al tinutului, tot ce se publica in localitate, bi-
blioteci pe cari le-ar putea avea in vedere legiuitorul
prin adaugerea unui articul la Legea fientru obliga-
tiunile atelierelor de arte grafice din 1904.
Pe de aká parte, eu insumi am intimpinat greuiate,
la urmarirea literaturei barlädene In citatele Regis-
ire de carti legale ale Academie, de oare ce ih aces-
tea, desi era aratat la fiecare carte locul (orasul) tiparirii,
lipsia rubrica (coloana) speciala respectiva, rubrica
care s'a infiintat numaY acum dela 5 Oct. 1906, in urma
cererii mele, si care ar fi de dorit sa se infiinteze, daca
nu e, i in Registrele bibliotecei Centrale dela Iasi. Re-
gistrul Fundatiunii Carol e numai din 1904.
Oarecari inlesniri ar aduce scopului ce urmarim pu-
blicarea tuturor cataloagelor bibliotecelor de pe la ma-
nästiri, scoalele secundare i alte institutii, buna oara din
cinci in cinci ani, cum au facut directia seminariului din
Bucuresti, a gimnaziului din Folticeni, a liceelor din Ga-
lati, T:-Severin (aici frá locuri si date !) i Ploesti, ultima
intrebuintancl produsul unei serbari scolare patro-
nate de ministrul instructiei. Insa in catalogul ace-
stui liceu am aflat numai i i carti locale intr'un total de
2.517, cu toate ca si la Ploesti trebue sa. fi aparut cel
putin eateva sute de publicatii 1). Chiar pe langa unele

1) Multe publicatii locale s'ar puteh strange, socot, in modul ur-

mãtor. Directia unui liceu sau gimnaziu de pilda ar scrie un apel;
pe care 1-ar face cunoscut afigandu-1 pe poarta scoalei, dându-1 sco
larilor, trimitându-1 unora din cet*ni i publicandu-1 prin ziarele
orasului in mai multi ani. Prin apel ar ardth ci doreste sd corn-
pleteze numárul imprimatelor locale: cdrti, brosuri, jurnale,
reviste, note ile muzicá, hàri, planuri, stampe, portrete, tablouri

www.digibuc.ro
 9

§coale primare sant biblioteci destul cle bogate, cum este

a §coalei primare de baieti No. i din Carr= lung, unde
dupa D. Iarcu, Catalogul gen, de ccirtile rom., el. I 14
§i ed. II 163, pe la 186o erau 1.710 carti romane §i
streine 1). Ace la§ Iarcu, care avea date numai pentru §coa-
lele primare de baieti cismilcovene, in ed. I, spune cá
biblioteca §coalei primare din Buzau poseda la 1858
633 volume, pe eand la 1865 numai 29.
$i mai mare folos ar aduce introducerea bunei dis-
pozitii, ce se aplica in Franca, ca ministerul de interne
sa primeasca ate un exemplar legal din toate tiparitu-
rile §i s. publice cate un catalog anual al lor, lucru fi-
re§te care 1-ar putea face la noi §i una din cele trei in-
stitutii ce beneficieaza. de lege.
Mare batae de cap mi-au pricinuit cartile fard data;
*e§ite mai ales din pana §i din tipografia lui Catzafany, de
cad acum nu poate da sama nici autorul-tipograf insu§,
precum se intaiiipla uneori chiar autorilor-profesori,
daca. nu §i-au insemnat la timp locul, tipografia §i anul
deosebitelor lor carti §i editii nepnstrate, fie ca-i intreaba
cineva, fie ca-§i publica bibliografia, care daca ese pe
fert gre§ita, se indreptatesc, zicand ea au scris-o din
memorie sau ca mi §i-au facut in§i§ corectura la tipar.
Unor asemenea carti nedatate le-am atribuit date aproxi-
mative, pe cad le-am pus intre parenteze.
Controland materialul adunat de pnrintele Anton ovici,
am indreptat §i oarecari grerli. Astfel pe nesimtite am
foi volante din biblioteca scoalei, unde Ora acum nu sant decal
cele din lista alaturata, lista care se va preface in fiecare an. Asta
pentru cartile din trecut. Pentru viitor, Ora la schimbarea legii in
senzul aratat, s'ar face apel la tipogratii, xilografii, litografii, zin-
cografii, editorii si autorii din judetul respectiv. Unele publicatii s'ar
(umpara, iar dubletele s'ar putea schimbh.
4) Dupa comunicarea directorului scoalei I. N. Ionescu, biblioteca
se darui de jurisconsultul D. Urianu, in anul mortii 1852, se pastra
intr'}in timp la primarie pand la facerea nbibliotecarului 1883, nu-
mará astäzi aproape 1.000 de volume tiparite intre 1669 si 1840,
cele mai multe de drept de ale tuturor natiunilor, altele de litera-
t Ira si sant cetite mai mull de advocati i magistrati.

www.digibuc.ro
 10

devenit colaboratorul sf. sale. Corn anicandu-i aceasta §i

mai multe deziderate in deosebite randuri, dansul a im-
plinit, cu acelas devotament, multe lacune, din cari cele
mai insemnate sant relative la inceputul tipografiei U-
nireau, care s'a lAmurit, dup'a ce s'au descoperit Actele
gestiunii af acerilor tipografiei asociat. ,Unirea pe
(1869 p*,) 1870, i ash, prin conlucrarea amandurora,
monografia s'a imbunAthtit si s'a m6rit inch de ase ori.
Prin cercethrile mele i provothrile ce am acut au-
torului s'au aflat, afarA de un num'ar de thrti, de cari
am mai vorbit, intre altele, 3 tipografii: Roman a li-
brarilor Vasile D. Vasiliu si G. M. Barbu, ,Nouä sau
Progresul Sigmund Gross, care avea si biblioteth
de lectuth pentru imprumutare, i Modernä Guten-
bergu Samuel Seg-all qi Hermann Stein, care tinea si pape-
thrie; apoi trei xilografii: pecetarul M. Weingarten I 870,
D. M. Serrea I dela Tecuciu i Letcae; asemenea libräria
de pe langd tipografia Catzafany, cum si leggtoriile de
pe lang-A tipografia Munteanu si a lui Gross.
In acest stuiiu, cum se prezenth acum, nu s'ar mai
puteà deosebi usor partea mea de a primului autor, afara
de prefath si de note, cari toate sant scrise de subsem-
natul, cateva insA cu material comunicat de sfintia sa.
Una din notele prefetei, anume a doua din cele urmas-
toare, relativrt la anul 1.818 al infiinthrii tipografiei dela
Cismeaua lui Mavrogheni, din cauza desbaterii chestiei
Cine e autorul thrticelei anonime Rost de poezii, [Sibiu]
1822" ?, la care cholii nastere, crescU pe neasteptate in
chip extraordinar, chiar in cursul tipririi, i asa deveni
un adev6rat excurs. CAtth sfarsitul altei note lungi (a
cincia din cele urmritoare) Osiiu prilejul de a face un re-
zumat din cele ce putuiu afla despre pictorul-profesor-
tipograf Carol Wahlsteinr. Fiind inthia monografie
serioasá de acest fel din cele compuse in timpul expo-
zitiei i pentru expozitie, lucrarea cred Ca merith a se
publica in Buletin, de unde, extrasri in editie separat6,
se va puteà thspandi i va servi ca model thrturarilor
din celelalte orase doritori de a se ocupà cu aseme-

www.digibuc.ro
 11

nea chestii, in special cu istoria tipografiilor din secu-

lul XIX.
De aceea reamintesc dupa. Afiel datele infiintarii tipo-
grafiilor noastre din seculul trecut cu indreptarile si
completarile cuvenite /Dana astazi. Fac aceste comple-
tari, fiind-ca in timpul din urmi avuiu putinta de a ur-
marl si datele primelor tipografii infiintate sau si
numai stramutate mai intaiu dela 1866 'Dana pe la
1870-72, apoi dela 1871 pana astazi, in celelalte orase
din tara, resedinte ori neresedinte de juclet, cum si la
trei manastiri, ba chiar in 4 comune rurale (cu Moinestii
si Sinaia ar fi 6). Acestea toate, in numar de 58 (prime
numai 55), se vor insirà mai jos, unele date insa sant
numai aproximative. La fiecare tipografie, pe langi loc
(oras) si data, se va mai at-Mà firma si proprietarul.
La alcatuirea acestei liste am intrebuintat, pe langä
cercetari1e-mi proprii directe i prin corespondenta,
datele primelor carti i ziare, aflate, aceste din urma
mai ales dupa Registrele respective ale Academiei ro-
mane, ca aparute in cutare tipografie i loc; apoi listele
tipografiilor existente in tara la i Septernvrie 1865,
Maiu 1870 si 16 Octomvrie 1884 (dupa Tipograful
roman No. 3 si 12 cf. Romanul de la 18 Julie
1870 i dupa Tabloid tipografiilor din Romania
intocmit de directia statisticei din ministerul justitiei cu
ajutorul prefecturilor i trimis la data indicata mai sus,
sub No. 12.669, Academiei, care I-a primit la 17 Oc-
tomvrie acelas an 1884, No. 2.613, si care 1-a modificat
putin in 1885-6 i completat in anii urmatori prin
functionarii bibliotecei, fará aratarea datelor infiintarii;
asemenea rezultatele anchetei facute la 1896 prin tipo-
grafi de des citatul director tehnic-tipograf G. Ionescu,
care o pastreaza in manuscript ; in sarsit ancheta in-
dustrialä facutá de serviciul statisticei din ministerul do-
meniilor la 1901 si mai ales 1902, parte (adeca rezul-
tatele) publicate in 1903-4, (vezi in special I 24, H
362-3 si 948-9),.partea cea mai mare insa pstrata
in mai multe zeci de cartoane cu raspunsuri scrise.,

www.digibuc.ro
 12

De folos pot fi §i Annuaire general de Roumanie

fonde par Fr. Dame en 1873, Anuarul Romelniei edi-
tat de Ch. Delattre intaiu la 1890, Anuarul national
al României intocmit de Emile Melbert dela 1900
inainte, cum §i cel general al Romeiniei de C. I. Bräi-
loiu apärut intâia oar4 pe 1905, Cartea de adrese a
Bucuregilor pe 1883 de G. Ionescu, suloef de biurou
Th minist. financ., i Anuarul Bucuregilor dela 1884
incoace, editate de Carol Göbl, Almanahul tipografic
al lui G. Filip dela 1897 inainte §i jurnalele deosebitelor
grupe ori societAti de tipografi ca Solidaritatea 188o-2,
Vocea lumeitorului tipograf 1881-2 etc.
IacA lista tipografiilor in chestie: cea dela mAnAstirea
Neamtul 18071), cele dela Iai, unde dela 1813-1821
a existat o tipografie Elineascä la Trei-Ierarhi, infiin-
tatA prin ajutorul iubitorilor de neam §i de frunws, apoi
Institutul Albinei al lui G. Asachi 2 Apr. 1831 §i a. ; ase-
menea cele din Bucure§ti, incepând cu cea dela Ci§meaua
lui Mavrogheni a dr. C. Caraca§, stolnic. R. Clinceanul
9i sluger. D. Topliceanul 19 Aprilie 18182), cea de mu-
zicA biser. a prof. grec Petru Man. Efesiul I820 §i alui I.
1) An dedus din Vie lite sfinfilor pe Septernurie, prima carte sigurd
apdrutd de sub teascurile acelei tipogimfli la 4 Iu lie 1807, carte pe
care staretul Dosotheiu i mitropolitul Veniamm, in precuvântdrile
tor, o prezenta ea pelrgei a ostenelelor cdlugarilor si la inceputul ca-
riia se afla icana Indlifirii, hrarnul mànástirii, sdpata inacelas an.
2) Anul acesta 1818 1-am dat exact in Butetinul exporitiattii,
unde s'a tipdrit intdiu Apelul, anume la pag. 176 ; iar in celelalte
reviste si ziare, ea si in efliile separate citate, am adoptat anul
1817, ludndu-rna dupd articulul Spiewiri din trecutul tipografiei,
publicat de directorul tehnic G. loneseu in Almanah tipografic III
71. Dar aceastd data (3 Noem. 1817) e gresita, pentruca atunci aso-
ciatii dr. Caracas, Clinceanu i Topliceanu au cerut numai invoirea
de a deschide tipografia privilegiatd, aducerea ei insd si inceperea
funclionärii se fagaduid abid peste 6 luni (19 Aprilie 1818), cum
aratà documentele ce publica V. A. Ureehe in Istoria Romanilor,
X 427 s , i in Istoria feoalelor IV 204 s., docurnente reproduse
de G. Ionescu, Calduza tipografului 133 s. i Buletinul expozi-
fiunii gene?. rorn. 305 s. Iata i nota pusa la titlul poeliei Tipo-
grafia a lui I. Vdedreseu, in Poezii ale.se, (Sibiu) 1830, p. 53, si in
Coleetie de poezii, Dueuresti 1848, p. 295 : nCa din partea ei (a ti-

www.digibuc.ro
 43

Eliade i5 Martie 1830 etc.; in urrná cele din judete : Bu-

pografiei) and s'a inceput la 1818 Apr. 19 la Izvorul tämäduiri[i],

in Gismeaoa lui Mavrogheni, in zioa acestui prasnic a biserici[i] de
acolou. Ceea ce sustin V. A. Creche la p. 428 si 438 si la p. 212 ale
operelor citate, Ar'on Densusanu, Al. Filipide, Moses Caster (Grun-
driss der roman. Philol. II 355), Neculae lorga (acesta indreapta
data), Ovid Densusanu (1st. lit. rom. contemp.. curs stenogr.1458)
cum a brosura Rost de poezii ar fi scos-o Barbu Paris Mumu-
leanu sau Mamuleanu la 1817, sprijinindu-se pe afirmarea lui I. E-
liade, din prefata Poeziilor lui Mumuleanu 1837 IV, ca acesta si-ar
fi publicat Oda la interneierea §coalei din St. Sava sub G. Lazar,
in capul brclureii sale din 1817, asemenea afirmare, zic, cuprinde
doua greseli : 1. autorul nenumit al brosurei de VI + 66 pag. in-12°
trebue sa. fie logofatul Iancu Vacarescu, nu Mumuleanu, 2. carticica
s'a publicat Mira indicarea locului i tipografiei in 1822, iar anul
1817 il va fi pus Eliade dupa data infiintárii colegiului. Cat priveste
locul tiparirii, caracterele tiparului arata pe loan Bart dela Sibiu si
deci atribuirea acestei carti teascurilor dela Cismeaua lui Mavrogheni
din Bucuresti de Mil V. A. Ureche, Istoria Romdnilor, torn. cit.
428 si 438 j Istoria §coalelor, kc citat, si de G. lonescu in Bule-
tinul expoz., unde adauge si Hecuba lui Euripide, tradusa de A.
Nanescu, acea atribuire, socot, n'are temeiu. Mara de aceasta mo-
delurile celor doi autori Inca se deosebesc, al poetului roman anonim
fiind pentru parte din bua ti Lirica anacreonticului neogree Atanasie
Hristopol, cum &dal% insus anonimul catra sfarsitul prefetei sale,
iar ale lui Mumuleanu, ales la inceput, poetii romani mai mult
sau mai Kin populari predecesori lui ; asemenea nici fondul
(patriotismul, amorul mai ales si placerile bakhice, feluri de subiecte
tractate toate de lancu Vacarescu si in alte carti) nici forma (limba,
ortografia i versificatia) nu se aseamänä. In special, se deosebesc
dispoziiile sufletesti permanente ale kr : multamirea unuia i me-
lancolia celuialalt. Se vede apoi bine ca autorul Rostului de poezii
din 1822 avea talent si cultura mai mare decat Mumuleanu, alcil-
tuitorul Caracterurilor dela 1825 si al Poeziilor dela 1837,
carte de poezii care nu cuprinde nimic din cele doua scrieri amintite
mai sus si deci nu se poate numi editia II sau III, cum ii zice Gaster,
kc. cit. Astral, mai intaiu nestiinta (In aceasta chestie) i nebagarea
de sama a lui Eliade din 1837, apoi parenteza Catalogului lui D.
Iarcu i aceea a fisei 71 A. 2.855 (Paris Mumuleanu), Rost de poezii"
din Catalogut manuscript al Academiei romane, au incurcat pe toatfi
lumea. Catalogului lui Iarcu apoi se datoreste greseala relativa la
locul (iBucuresti u), unde s'au tiparit la 1830 Poezii alese ale lui
Iancu Vacarescu, gresealä care se repeta in op. cit. a lui M. Gaster
354, cum si in lstoria limbei §i liter. rom. a lui Filipide si a lui

www.digibuc.ro
 14

zriu a episcopiei 1832 (reinfiintare), Craiova a pictorului-

profesor C. Leca 1838, Braila a institutor.-publicist I.

Adamescu, in ale carui 3 editii data (1836) din Apend. bibliogr.

inca e neexacta, iar vorba a doua din titlul Poezti originale (in loc
de alese) e luatd dela Dim. larcu sau V. Gramen Pop. Tot gresite
sant atat data (1832) cat i titlul repetat dupa aIii in Eneicl. rom.
Despre unele din clYestiile atinse mai sus adaug cateva larnuriri.
Ovid Densusanu, loc. cit., crede ca editia din 1822 ar fi a doua,
desi pe carte insas nu se vede asa ceva i nici s'a allat vr'un exem-
plar dela 1817, in cat este evident di Joan ELiade n'a avut la in-
demand Abrosurau, al carii titlu negresit inca-I uitase de mult, cand
a scris prefata Poeziilor lui Paris Mumuleanu. Cu aceasta se inla-
tura si data n18204 a Rostului de poezit (ed. II I), ardtat de Gaster,
op. cit. 355. CarVle publicate la Sibiu intre 1820 si 1840 de autori
ilw Tara-romaneasca, Mra arataiea numelui si mai ales a locului si
tipografiei. sant multe. De 12 din ele dintre anii 1828 si 1831 vor-
beste dr. V. Pop in Disertalie despre tipograliile romanesti, Sibiu
1838, p. 35, declarand insa ea nu stie anume tipografia, ceea ce
voiu incerch en a spune altä data. Intre cele 12 carti se numara
Poezii alese ale logofatului Iancu Vacarescu 1830, tiparite, ca i Vo-
cabularium nemtese si romanese 1822 si Gram. rumdn. 1828 a
lui I. Eliade, editorul Rieziilor alese, la Martin Hochmeister, dovada
asernanarea literelor din notele acestora, p. 55 si 54, cu cele din cailile
amintite. Despre piesa Hecuba vorbeste Dim. 011anescu, Istoria tea-
trului la Romani II .1 11-12, unde zice ca aceea a fost tradusa
ai jucatä la1819 sau 1820. Dacd aceasta este intaia piesa româneasca
jucatá de scolarii colegiului Sf. Sava si daca I. Ebade si V. A. Ureche
au dreptate, cand afIrmd, primul in Oratia funebra la immor-
mcintarea rdposatului Joanne Vdcdrescul, Bueuresti 1863, p.13 s
al doilea in Iskoria seoalelor 1 212, ea teatrul din Bucuresti s'a des-
ehis in 1818 sau npe la 1818" (cf. T. Burada, Cercetari asupra
scoa(ei filarmonice din Bucuresti,. in Convorbiri literare XXIV 3
s.), atunci s'ar putea admite aceeas data si pentru traducerea si ju-
carea /1-( cubei ; dar nu stiu sd se spue undeva cd s'a i publicat, si
inca in 1817, la tipograGa dela Cismeaua lui Mavrogheni. Cf. poezia
lui 1. Vacarescu La deschiderea teatrulni intdias data in Bucu-
resti in anul 1819, la p. 291 a Colectiei de poezii din 1848. Roq
de poezii, adeca stihuri, acum intai alcatuite in lin2ba roma-
neaca, cu motto din poetul epigramatic francez Claude Mermet
(1550-1607), cauta sA cuprinda produqii de ale lui I. Vdcarescu
din prima perioada, cand poetul era sub influenta literaturii grece;ti
ai franceze. Ca autorul numitei carticele n'a lost Mumuleanu se poate
deduce si din fraza prefetei : ,De o asemenea miscare a patimilor
celor din launtru find plecat si eu, indernnul cel de din afara m'au

www.digibuc.ro
 15

Penescu 1839, Galati a Grecului Francisc Monferrato in

supus acestor ostenele, si in slobozeniia vremii cei politicegi am
intins condeiul spre ceaia ce fandasiia au ajuns, iar nu si ajutoriul
stiintelorm, fraza care dovedeste ed el juca un rol politic in Ora (ca-
minarul i biv vel caminarul I. Vacarescu, poet apretiat din '1814,
cand se intitula, ea si in anul urmator, biv vel comis, era la 18'16-1817
ispravnic de Dambovita si in 1820 ajunse vel logofat, cf. ms. Acad.
1651, 2, 302 ; 3 ; 8, 14 etc. si V. A. Ureche, 1st. Rom. XII 38), pe
cand Mumuleanu era om nevoias, a trait mult in slujba vistierului C.
Filipescu, insotindu-1 si in surgunul la mosia-i Bucovul din Prahova
pand la moartea acestuia in 1817; n'a stiut greeeste i numai tarziu
frantuzeste. Oda rdvnitoare spre invdratura, dela inceputul Ros-
tului de poezii, pare a fl fost inspirata lui Iancu Vacarescu si de tes-
tamentul mosului su dupa tata Ianache Vacarescu (± la 12 lulie
1797, cf. ms. Acad. 1650, 6); caci strofele 6, 9 si 14 indeamna la
cresterea limbei romanesti", iar celelalte, si mai ales 5, '10-12,
15-16, 18-20 la n a patriei cinstireg.
Aceste idei le-a exprimat Ianache numai in proza, la sfarsitul
prefetei ce se afli in ed. I a Gramaticei sale, Rimnic 1787 (nu si
in a II dela Viena acelas an): 'dart( de ma voiu invrednici (adeca sa
aduc i un dictionaru la vederedespre cele 2 lexicoane mss. ale
lui din biblioteca Academiei am amintit in Lexiconul lui Mardarie
Cozianul 390) lasu clironomi si pa fii miei cei trupesti si pa Ili
miei cei grammaticesti, ea sa clironorniseasca dragostea, ravna ei
ei silinta mea cea pantru binele, cinstea i folosul sympatriatilor ei
a patrieiu. Redaetarea aceloras idei, in cunoscutele versuri de mai
arziu :
-Urmasilor miei Veiceiregi
Las noua mostenire
-Cregerea limbei romdnegi
n patriei cinstire,,
-
se datoreste probabil lui Iancu.
Pe 1. 3 a. a manuscriptului Academiei 2706, lost 67 al rnuzeului
(cf. N. lorga, Ist. lit. rom. in sec. XVIII, II 489, nota 1), aflu titlul
Rostu de poezi (sic) adecd I Stihuri I Aacum (sic) intdiu alca-
suite in. limba rumancascd I de I Paris Mumuleanu, in cea de nou
tacuta I
tipografie I : 1820 : I Innainte cuvantareu §i pe f. 4-5,
ultimele 7 versuri ale poeziei Nastere slavitd i cele 3 poezii ur-
matoare din Rostul di-la Sibiu 1822, p. 57-61. Scriitorul citatului
titlu si al poeziilor scrie cu greseli mari pe 'Artie dela nOrlathu
din 1824,,, nu arata orasul unde era cea de nou facuta tipografle,
pune apoi vorba innainte cuvantare tot pe frontispiciu. Acestea ma
indreptatese a crede ca el era un tinerel, care a copiat si a cercat

www.digibuc.ro
 16

primAvara a. 1845, Focpni a n Comisiuniicentrale 1859,

cumvk condeiul, cum se zice, pe la 1825-30, chid erau proaspete

Caracterurile publicate, in tipografia dela Cismeaua lui Mavrogheni,
de Mumuleanu, caruia-i atribui Rostul, nestiind ca autor mai putek
fi i alteineva ; iar anul 1820 il va fi pus cu aproximatie ti numai in
cifra rotunda, intru cat nu va fi avut chiar atunci pe masa exempla-
rul imprimat ori se va fi rupt foaea 1 intreaga sau numai marginea
de jos a ei din brosura dela Sibiu, ce o avea Imprumutatä, unde,
cum am mai spus, nu se arata ca e a doua tiparitura. Acest titlu
fabricat astfel a indus in eroare pe Moses Gaster, si creaza ca. Mu-
muleanu a reeditat prima sa carticica din 1817 (0 in 1820 (1),
undeva la Sibiu, fard sa banueasca ca are face in parte cu o jucarie
de Miat. Ca acesta n'a avut de gand sa faca o copie exacta a titlului
o mai dovedeste atat modul gresit de asezare a vorbelor din titlul sal]
in randuri, ash cum le-am despartit prin linii verticale, cat i faptul
ca in loc de motto al autorului dupa poetul Mermet : nDe va vorbi
nestine din zavistie pornit pentru I carticica ce am facut. Eu II rog
fara nelcaz sa faca alta mai devavaisitu, copistur scrie 3 randuri,
far& rima, fárä punctuatie i cu accentuare neregulata : Cand vei
visa ca anti, sä te pazesti foarte tare ; cä, de nu te vei päzi, te
I

vei bate cu cinevas. I Aceasta sii o tii negresit ca o vei pfiE".

Spre a ma convinge mai mult despre temeinicia parerii male in
privinta autorului, am cercetat comparativ limba urmatoareIor
scrieri : 1) Rost de poezii, (Sibiu) 1822, prescurtat Ro., 2) manu-
scriptul Academiei române No 1.651 de pe la 1814-22, care cu-
prinde corespondenta dintre Nicolae i lancu Vacarescu i incercari
literare de ale amandurora = Ms., 3) Poezii alese ale lui lancu VA-
carescu, Sibiu 1830 = A/., 4) Caracteruri de Paris Mumuleanu,
Bucuresti 1825 = Ca., si am constatat ci Ro. III intrebuinteazi
inainte cuveintare: Ca. 1 procuvantare; Ro. VI am alceituie: Ca. 75
au compus ; Ro. VI obgeascd: Ca 93 de comun ; Ro. 7 si 11 pohtesc,
pohtelor, Ms. 1 pohtegi : Ca. 5, 113 etc. polte; Ro. 4,11, 14 puru-
rea 0 65 totd'auna, Ms. 326, 363 b. si Al. 29,55 (de a) pururea,
forme cari amandoua se afia si in Ianache Vacarescu, Gram. rum. 2
100 pururea, tutu deuna : Ca. 2, 82 tot deauna, 29 tot dauna,
pe cand pururea 48 il ia dinteun psalm; Ro. I, V, Ms. 326 si 383, ca
0 Gram. 165 etc , stihuri : Ca. 37 si 155 versi uri) ; Ro. 22.0 24
amurezat: Ca. 142 amoreaza; Ro. 38 coltivarisege: Ca. 58 cultivirea
Ro. 46 galanterie : Ca. 120 galantarii ; Ro. haractir 49, haractér
27, 47 : Ca 22 carcicterul,81, 130, 142 caractir ; Ito. 2, 3, 49 muse-
te), 1 musicesc, Museu, 62 musicos, Al. 4, 10 muse, Gram. cit. 169
musa : Ca. muzele 42, 45, 50, 80; Ro. 1 sympatrioti (cf. Gram. 4
10, 12), Ms. 45, 239 symbatriotti (bucata.de C. Herascu) : Ca. 38,
76 cumpatriotii, 49, 57 compatriotii ; Ro. 57 Afrodita, Al. 5 Vi-

www.digibuc.ro
 17

Bolgrad a 5coalei centrale,, i86i (desfiintata. dupa 9 Oct.

1878), Botosani a lui loan, Veniamin Adrian 1866 prin
Aprilie, Ploesti 18 Iunie 1866 (data brevetului de stra-
mutare a tipografiei din Bucuresti a lui G. Wallenstein),
Bacau a fraOlor T. si I. Tautu catra sfarsital anului 1866,
Turnul-Severin Nationala4 T. Macinca i Ralian Sa-
mitca 1868 prin Martie, BArlad a asociatiei Unireaa
15 Iulie 1869, Roman a institutorului G. V. Sandu 1870
prin Fevruarie, Giurgiu a lui T. Vaidescu 22. Aprilie 187 I ,
Sulina Socrates a lui Gh. P. Avgherinos acelas an%
. Husi Asodati Oct.'acelas an, Pitesti a lui Al. Al. Gre-

neri : Ca. 1.26 Venerea ; Ro. IV Virghilie, ca i Gram.2 cit. 166 :

Ca. 166 Virjil ; Ro. 48 Athina : Ca. 43 Atina. Expresiile favorite
lui Iancu Vacarescu : ei=vei Ro. 17, 18,30, Al. 12, 42; (ma) arat
invederat Ro. 50 (cf. in faptci inv ed er at Ro. 1), Al. 47 (cf. 'n-
v ederat foloS 10) : Ca. 1 inved er at lucru este ; minutul Ro.
23, 51., Ms. 1, AL 33 : minut Ca. 111. ; planisit 11, planisege 16,
32 de origine gr. 'inseale sant in Caracteruri ori rar de tot ori nu s
de loc, cum nu se afla in acestea nici vorbele de origine slavica lib yv,
Ro. 7 sau libóv 31 si blagoslovenie din Ms. 26 (cf. Al. 27) ; iar in
loc de ocazione al Ms 1 (cf. cong,untione, construtione etc. ale
Gram. cit. 105, 409 etc.), Ca. 142 are ocazion. §i din contra mai
multe alte vorbe din Caracteruri: cevallea 98, 1.37, eczempluil) 4.
163 etc., de leac `de fel', `de loc' 154, 1.60. surda 89, 99 : (Ro. 41
9iaba), cum i ardelenismele insusite de Mumuleanu din lecturi:
de lipsd 30, 34. 61 Irebuincios' i cd in fraze ca vor zice cd ce am
s:ris 34 nu ne 'ntimpina in cele 3 scrieri ale lui Vacarescu. Tot. aici
amintesc ca d din buzdunariut 19 si 20 si i din tindr 39 ale Ros-
tului au fost puse inconstient de culegatorii sibieni. 0 particularitate
interesanta a lui Iancu VA.carescu este fabricarea substantivelor
pbstverbale nd/uc Ro. V, zdnzbu 49, tdngu Al. 15, cari fireste nu
se vdd la Mumuleanu i tu cari cf. ornor( ut auz(ul) etc. din limba
comuna. Dacä nu se afld in Rostul de poezii inversiunile indraznete
ca : se vdzdnd 7 , se intorcdnd 14, pociu m a int dr i, se mi;ctind
19, pot se so co t i 42 din Poezii alese, aceasta trebue sa se explice
prin aceea ca poetul va fi luat apucatura dupa 1822. In urma
acestora se poate consideih, crez, ca autor probabil al minunatei
brosuri Rost de poezii, Sibiu 1822, Iancu Vacarescu, care aveh
atunci 30 de an-i (cf. Convorbiri literare XL 389). Vezi Adause.
1) Vezi raspunsul acestui tipograf la scrisoarea-mi cir entail, in
Vointa nationala XXIV 6619.
2

www.digibuc.ro
 8
cescu §i G. Popescu 18721), Ismail a k Dun Aril- de-j os
Avram Friedmann din vara an. 187 2 2), Piatra a distric-
tului Neamt §i Turnul-Mágurele a lui G. Wallenstein
acela an 3).
1) Dupi G. Ionescu; dar tea mai veche carte de acolo, ce am putut
eu did, este Memorialul capitanului de infanterie: instructiune
practica a campaniei de Em. Catacatz, tipografia Al. Al. Grecescu
si G. Popescu 1873, rdmasa, dupa cum se vede de pe coperta ace-
leias carti din 1874, proprietatea acestui din urma singur, primul
din tovarasi revenind, catri sfArsitul anului 1873, la Bncuresti, cum
afirma G. Ionescu si cum rezulta din publiéarea, intre 1874-84,
a mai multor aro si ziare la tipografia cu aceasta firma din Bucu-
resti (cf. G. Popescu, ease ani de lit. rom. 30, 49, etc., si Al. Pop,
Bibliogr. publicat. per. rom. 82).
2) In Oct. 1878 aceasti tipografie se stramuta la Galati, sub firma
,Nationalas. Pre la 1882-90 cel putin exist& in Ismail tipografia
ruseasca a lui Iasciuc. Tipograful de acum se numeste Dimov. Nu-
mele tipografului I. B. Steraniu, ardtat de Annuaire general de
Roumanie pour 1874 al lui Fr. Damé XXXV ca existent aid la 1873,
când incepü a esi Gareta de Ismai1, se datoreste probabil confuziei
cu al aceluia dela BacAu. Vezinota relativd la tip. din Tulcea de mai jos.
3) Cdtevh din datele acestea direr de cele din Apel, pe cari le-ain
schimbat in urma cercetärilor ulterioare acute la fata locului di-
rect, ca la Ploesti, sou indirect. Ask dar nu sânt de admisurmätoarele
date: Galati 1847 (cf. Moise Pacu, Cartea jud. Covurluiu I 189) si
cele comunicate de directorul tehnic al tipografiei Carol Göbl, G.
Ionescu, pentru Giurgiu 1864,, ',Roman 1866, si cu ata
mai mult pentru ,Ploesti 1841, (data propusa si in Caccuza Tipo-
grafului de acelas, care se inseala, si cand afirma tot acolo cd la
Braila si Galati primate tipografii dateazd de la 1838 si 1847). Ca
inainte de 1866 nici Carol (tat5.1) nici Gheorghe (fiul) Wallenstein
nici altul n'a avut tipografie in Ploesti o mai confirmd atdt faptul
cd nu s'a aflat nici o tiparitura ploesteana de pe atunci cdt si cer-
cetarile fAcute pentru mine de vechiul profesor si director al liceului
local N. Grapellianu. Asemenea e neadmisibild data ',Roman 1868,
propusa de Dim. larcu, A. Pop si de mine, pe baza existentei in acel
an a jurnalului Femeea, care numai incepuse a se redact& in 18681a
Roman, dar se tipdrià la Buciumul roman" din Iasi. Aceastd data
se schimba de doud ori: 1) prin corespondenta dectorului primar
A. Vasiliu, fratele intdiului tipograf romasean G. V. Sandu, care
si-ar fi amintind cd tipografia lui Sandu a inceput a lucrà prin Noem-
vrie 1869, 2) prin afiarea Analelor tipografice II 8 din 15 Ianuarie
1870, in care redactorul R. V. Dornsa aratd, dupd Curierul de
kt§i dela 4 Ianuarie acela§ an, cd G. (V.) Sandu vrea sä infiinteze in

www.digibuc.ro
 19

Urmeaz a. acum primele tipografii mai noua. infiintate-

Roman a tipografie. De aceea data cea mai probabila a fondArii

acesteia nu este Noemvrie 1869, cum crede dr. Al. Vasiliu, ci Ia-
nuarie. 1870, an in care s'a tipArit Aldna destinului, roman ame-
rican, de Alphonse Flugge, tradus de I. I. Teodor, profesor la semi-
nar (dupA Catalogul intocmit pentru mine de mai sus numitul
medic). Este gresit si anul 1878 pentru Giurgiu, propus de mine
in Apelut ccitrd tipografl, prin confuzie cu cel relativ la Rimnicul-
sArat, in loc de 1884, cAnd dupA Al. Pop, Bibliografia publica-
tiunilor periodice 155, ar fi apgrut primul ziar giurgiuvean Ambele
date deci, adecA 1878 si 1884, sAnt eronate i indreptate de prof.
N. Droc Barcianu, directorul gimnaziului local, care-mi afirmA cri. la
1871, Aprilie 22, a apArut acolo prima tipAriturA Gazeta comunei,
sub redactia sa si a lui G. Baronzi, in tipografia lui T. Vaidescu,
venit din Bucuresti cu cfitevA zile inainte. Neexactà e si data nBa-
dm 1867g (cf. C. Radu, Bacdul dela 1850-1900, p. 77).
Nu de mult primiiu dela directorul prefecturii din Botosani G.
Caniola informatia cA cea dintaiu tipografie de acolo o infiintA I. V.
Adrian, ziarist, fost profesor de istorie la gimnaziu i politaiu al
orasului, la 1 Septemvrie 1866, an care trebue admis cu atAt mai
mult ca tot de atunci avem prima tipariturA localA "Progresul
Evreii Ii Romania de Eduard Gherghely, 1866 imprimeria Boto-
sanig, adecA a lui Adrian. In privirea lunei pArerea mea e putin
deosebitA, pentru cA Gherghely la p. 50 spune c brosura lui era
publicatA inainte de 15 Iunie a aceluias an, deci prin Maiu. Data
ndupd 1 August (mai corect dupd 1 Septemvrie) 1865a am primit-o
in Apel §i in editiile precedente ale Prefetei, intemeindu-mA pe
credinta c anul 1865, atribuit, ziarului Curierul Botopnilor esit
in tipografia lui N. Frankel, de catra Al. Pop, Bibliografla publicat.
per. rom., p. 31, este exact, credinta combinatá cu lipsa Botosanilor
din lista ora§elor cu tipografii, publicatä de Tipograful roman, No. 3,
dela 1 Septemvrie 1865. Dar acum parasesc acea-AA Were (adeca data
n1865 dupA I Septemvrieg ), pentruca pe deoparte localnicii declarA
cA la anul 1865 nu era nici o tipografie in oras, iar pe de alta pen-
trucA pe acel tipograf Frankel nu-1 gäsim deck peste 20 ani,
anume in Tabloul tipograflilor alcAtuit de ministerul justitiei la
1884, si apoi in 1885, &and el editeazd Voacea Botopnilor, avand,
dupa Al. Pop, acela§girant, pe Antonie I. Gheorghiu, care figureazA si
la citatul ziar cu pricina Curierul Boto§anilor, ziar din greseala
pus de Pop sub anul 1865, in loc de 1885. In adevar aceastA gazeta
incepe a apareh de cloud ori pe sAptamAnA, pe la sfArsitul lui Maiu
1885, No. 42 din an. I, singurul existent la Acadenrie, find dela
24 Octomvrie acelas an. Tipografia liii N. Frankel nu e trecutA in
Anuarul Dame pe 1882. Prin urmare e probabil cA tipografia Adrian

www.digibuc.ro
 20

in celelalte orase si in sate, cum si la trei manastiri:

s'a deschis cu catevh zile inainte de intaiu Maiu 1866, adecA la
sf. Gheorghie din luna precedenta Aprilie, cand se .fac mutarile.
Tipografia lui Adrian fu singurA in Botosani cel putin 10 ani, cat
hal intaiul ei proprietar, adecd !Ana la 14 Aprilie 1875, ba eu
n'am putut afla nici o carte, brosurA sau jurnal tipArit in altà tipo-
grafie localA pana la 1883, desi in 1884 Tabloul ministerului jus-
titiei constatA acolo 4 tipografii: Noua tipografie romAnd (Ilia Raclis),
N..Frankel, Concurenta" (Clara Marcovici) i Vasile Buzilä (cum-
pAratorul intaiei tipografii), caruia (± In 1885) urmeazA firma tipogr.
Nationala" (C. Hudisteanu), unde se tipareste o parte din Voacea
Botganilor VI (cf. Pop, op. citata. 94). In 1891, dupA Dick. geogr.
al jud. Boto§ani de Nadejde i Titu, erau 3 tipografii, dela 1896
se vAd mai numai firma evreesti intaiu in nurnAr de 5, cari in 1898
se urcd la 7, prin 1900-1903 scade la 6 i In 1907 la 4, toate in
mini evreesti, cum sant i toate cele din Folticeni, Roman, Harlau
Targul-frumos, Targul-Neamtului, Targul-Ocnei, Moinesti i cele
mai multe de la Dorohoiu, 1ai, Piatra, BacAu. IncA din 1896 dispar
toate firmele mai vechi, afarh de a Clarei Marcovici et Co., care, dupa
Em. Leonescu, tine dela 1880-1900, pe and tip. ei dela Dorohoiu de
prin 1884, dacA a existat (cf. Tabloul min. just.), avit scurtä duratA.
Tot odatA coreg i anul 1874, gresit atribuit infiintArii tipografiei
Aurora" a lui A. Tudoran din Gherla-Ardeal, de mine dupA A.
Pop, In prima edifie a Apelului, in loc de 1881, tipografie numitA
mai inainte ',Gheorghe Lazar i foastA a lui popa N. Fechete Ne-
grut 1879-81.--Adaug aici a prima tipografie dela Turnul a func-
tionat numai un an, din toamna lui 1872, dup5. venirea proprietarului
ei G. Wallenstein, fost tipograf la Ploesti 1866-72 si mai inainte
la Bucuresti 1860-66. El a trAit dela 1839-1875 si era fiul cel
mai mic a al lui Carol Wahlsteinr, recta Carol de Vella, care s'a
nAscut la 1795 in Gospici langa AgramAustria si a murit la 1860,
in Bucuresti, strada CAlärasi No. 24, azi 34, unde aveh casa proprie
ai tipografie inflintatA pe la 1858. Acest Croat cult, harnic i consti-
entios a fust mai inainte profesor de desemn la colegiul Sf. Sava
1832-1847 si intaiul conservator al muzeului de istorie naturalA si
de antichitati 1837 pang pe la 1857. A. publicat in Bucuresti Elem.
de desemn i arhitecturd, Walbaum si Weise 1836, si Elem. de orni-
tologie dupa proprii observatii locale in Tara-romaneasca, tipografia
mitropoliei pe la 1853, 24 pag., fragment de probA a intregei opere ori-
ginale, al cArii manuscript ar fi de dorit sA se gaseascA. A lucrat mul-
time de tablouri in uleiu, din cari se cunosc vro 20, si nista acuarele.
Din tablouri 5 sau 6 se AA la o nepoata a pictorului, domiciliatA in
Alexandria Teleorman, celelalte in Bucuresti la pinacoteca (din care
unul a ars), in sacristia catedralei catolice Sf. losef si la urmasi §i

www.digibuc.ro
 21

Ramnicul-sarat a lui P. C. Pecetescu (§i .t. Popescu,

adauge G. Ionescu) 1873 1), Targovi§te a lui T. Mi-
häiescu tot 18732), Folticeni a lui T. Täutu August acela
an 3), Vasluiu a Micei C. Andrievici, 1-1"scutA tipo-
graful D. Gheorghiu din Ia§i, 1874, Dorohoiu a lui
rude.Data inflintarii primei tipografii in Turnul-Severin mi se co-
municA prin intervenirea fostului institutor si depu tat de Mehedinti
N. D. Spineanu, chiar de C. M. Georgescu, administratorul acelei nti-
pografii si librArii Nationale T. Macinca (profesor) si losef Samitcau,
cunoscutii proprietari asociati si ai institutului similar din Craiova,
administrator care in 1870 deveni copatron al ei si care imbunA-
tati si tinu numita tipografie (zisi in urmA ModernA, ) pAna la 1892.
Acum el are tipografte in Craiova, dui:4 ce tinü si la TArgul-Jiu
1881 88 una reluatA dela N. D. Milosescu, care apoi si-a räscum-
parat-o si a perfectionat-o, si dupA ce se desfAcii de Nae Macavei.
I) Dupg. G. lonescu ; insA cartea cea mai veche ce am afiat eu din
cele esite acolo este Cunoginfe industriale de Eufr. C. Homori-
ceanu, tip. P. C. Pecetescu 1875, an in care trebue sä fi inceput a
apAreh §i Gazeta oficiald.
2) DupA G. lonescu, T. MihAiescu inflintA aici cu o parte din ma-
terialul säu o tipogrAfioard (Cf. Bulet. expoz. generale, p. 241), pe
care peste vr'un an o intoarse in capitala. El o reinfiinta in TArgo-
viste numai la 1878, cAnd, adaug eu, profesorul G. 0. GArbea scoase
prin Septemvrie 4 numere sAptämAnale din inthia foaie politico-lite-
rarA tArgovisteanA Kindia, despre care vezi coperta Tdlcului lui
boy de acelas, Bucuresti 1898. La 1881 (nu 1879), probabil pe la
23 Aprilie, Mihaiescu se mug cu totul in capitala judetului DAm-
bovita; chci Solidaritatea 1 2, 4, 7, 11, 18 dintre 15 lunie si 11
Dec. 1880 vorbeste de aceastA tipografie ca find la Bucuresti, strada
Teatrului 8, in rAnd cu gradina Otetelisanu, pe cAnd articulul Mil-
earea atelierelor (bucurestene) din II 34 dela 13 Julie 1881 nu mai
cuprinde aceastA firmA. Cf. III 5 (20 August 1882).
3) G. Ionescu pune intre 1870 72 existenta acestei tipografii
(adusa din BacAu, adaug eu) si la 1874 pe a profesorului T. Avram,
care la 1875, o cedeaza lui G. MArArescu. Artur Goroveivt, care corn-
pune monografla tipograflilor, librdriilor §i legeitoriilor din Fol-
ticeni, imi scrie cu oarecari rezerve cA tipografia TA utu a lucrat
acolo dela 1868 70, a prin 1871 T. Avram a infiintat alta cu
tease adus din Viena, dar in Septernvrie 1873 a vAndut-o lui Albert
Goldner, fiul tipografului iesan Herscu Goldner, nitAnd pe urmacul
lui Avram, G. MdcareKu. Aceastä tipografie functioneaza si azi. Pre-
fecture judetului, in tabloul trimis Academiei, ii ati Mlle data 1876,
pe cAnd a lui M. Seidmann, care incA existA, ar fi din 1878. Eu nu
cunosc vro tipAriturA folticeneanA anterioara ziarului saptamAnal

www.digibuc.ro
 22

Ilie G. Racli August acelas an 1), satul Manolea-Su-

ceava a schitului lipovenesc 1875, Cglärasi a judetului
Ialomiog i Cahul Basarabia,, a lui C. Teodorescu aceras
an Fevr. 24 si Oct. 2), Slatina sucursala tip. Filip La-
zär din Craiova pe la 1876 3), Tecuciu a lui G. BA-
Plaqul, scos de numitul Avram si al ca'rui No. 9, singurul existent
la Academie, apare abia la 18 Iu lie 4876
Gereetarile mai noud ale directorultu prefecturei de Suceava Ghr.
G. Gheorghiu rectificá i completeaza mai multe din datele de mai
sus. Ash prima tipografie a lui T. Tautu se fonda la August 4873.
Aceasta in 1875 se cumparä la licitatie cu 40 galbeni de reprezen-
tantii schitului lipovenesc din satul Manolea, comuna Uidesti, jud.
Suceava. La 1876 directorul Avram de pe la Back' fonda, in unire
cu G. Mdcarescu din localitate, altä tip. in care se tipäri ;,Plciemlu
sub directia advocatilor Gamulea i Bonachi. La 1877 ea trecn in pose-
sia lui Albert Herscu Goldner. La 1878 infrint'a i M.Seidmann o ti-
pografie, unde se tipAri Manualul de limba francezd al lui Vaguer,
profesor la gimnaziu, §i a doua editie a Geografiei jud. Suceava a
lui I. Stino, prima fiind imprimata la Goldner. In fine la sfarsitul lui
1906 se deschise a treia tipografie a lui losub Bendit. In aceste 2
din urmà este si librarie. Acest rasp.ins semi-oficial la scrisoarea-mi
circulara dela 26 Aprilie a. c., publicata in Revista, artelor grafice
I 3 7, Vointa nalionald XXIV 6.578 §i Secolul IX 2.316, aparn,
ca i raspunsul directorului prefecturii de Botosani C. Caniola, in
Voinfa nationala XXIV 6.617. Despre cel Ile la Dorohoiu a se vedea
nota urmatoare. Adaug cä I-a editie a Geografiei lui Stino, apro-
bath' la 16 Nuemvrie 1877, cuin e arata pe frontispiciu, se tipäri la
slarsitul acelui an, nu in 1878, cum am zis eu in Revista artelor
grafice I 6 10, luAndu-ma dupa G. Popescu, &ase ani de liter.
rom., 61, care citeaz5, ed. II din 1878, färá a spune a cata e i ti-
pografia. Edit. III (II trehue sa fie gresit), IV si V aparura tot la
Goldner in 1880, 86 si 87, dar ultirnele doug arata firma schimbatä
a wAsociatilor.0 Gorovei afirmä acum ca Avram infiintä prin Iunie 75
tip., ce Macarescu cumpärA 7/8 si Goldner 6/4076, si cã cea mai veche
carte tip. in Folticeni e fasc. I Codicele civile roman, comentat de Al.
Gregoriady Bonachi, tip. Suceavau 1876 (cf. G. Popescu, op. cit. 7)
Vezi comunicarea directorului prefecturei locale N. Nicolescu,
publicata in Vointa nationald XXIV 6.593.
2) Tipografia aBasarabiag ajunse mai tarziu in psesia lui G. Ca-
tzafany, cf. cap. A § II de mai jos.
3) G. Ionescu, in Almanah tipografic III 74-5, arata. c6, Oprea
Dumitrescu si-a strlmutat in 1874 tipografia din Bucuresti (1862
74, in Buletinul expoziriunii generale romecne, p. 343: 1861-3)
la Slatina, unde insa, adaug eu, dupa cum insus 0. Dumitrescu imi

www.digibuc.ro
 23

lásescu 1877, Tulcea a lui A. Franghia 15 August

acelas an 1), man. Caldarusani a staretului Teofilact
Dinu 1878 prin Martie (cedata dupa. 6 luni lui Nae
Miulescu, care si azi are masina H. User din acel an),
comunicá, prin profesorul C. Mateescu, n'a avut tipografie, ci numa
la Bucuresti una mica cumpAratä dela ypictorulu [Carol] Szatmary
1862-64 si mai ales la Ramrricul-Vhlcii dela 1871 incoace, de cAnd
repará pe cea dintaiu i o completä cu masini aduse de peste gra-
Mid. Prima brosurA ce a putut gdsi institutorul Poboran ca tipArita
in mica tipografie comercialä din Slatina e Statutele societiitii Diana
1882. In 1884 institutorii I. G. Sfintescu si Marin G. PArosanu,
acesta din Bucuresti, curripärä, zice Poboran, dela [Al.] Grecescu
din capitala, o tipografie cu masin& veche, foast& a lui [C. A.] Rosetti
M apoi a lui [St.] Rasidescu, i infiinteaz& tipografia "Ignorantici-
dulu, din care ese brosura Domnia Fanariotilor de S6ntescu,1885.
V. räspunsul lui G. Poboran in Vointa nat. XXIV, 6637. G. Ionescu
insA, care a scris d. tipograflile Rosetti i Rasidescu, se indoeste cã
acea masin& Heinrich Löser-Wien 1855 ai fi din ale acestora. Iorgu
Petrescu dela Caracal spune a tip. din Slatina ar fi exist&nd dela 1867.
4) Tip. bulgareasca a lui A. Franghia, dupa ancheta lui G. Ionescu,
fAcutä aici prin tipograful D. P. Maloikitsky. De prin Iulie1.879 gasim
in acest oras tipografia RornAnA a a lui T. Vaidescu, in care C. Scheletti
publicA brosura Dobrogea: organizarea i pe care in primAvara a.1880
Vaidescu o ced& lui B. Silbermann. Maloskitsky pune gresit inflin-
area tip. nRorn&ne, a lui Silbermann abia la 1882, când ii aflu gi
eu tipArind in tip. sa n Roman din Tulcea ziarul Mdhmudia, ince-
put prin Iulie 1882, din care la Academie este I 3 dela 1 August. In
1879 si A. Friedmann poseda la Tulcea o tipografie, numitA 'Aurora
Dobrogiis (Maloskitsky in ancheta lui G. IoAescu si in scrisoarea-i
special& din zilele trecute zice tipografiei lui Friedmann ',National&
1880), la care avir gerant pe (Bercu) Silbermann On& la 27 Noem-
vrie (cf. Steaua Dobrogii I 14) si care pe la 1882 se ced& lui Basile
BrAnistea nu, director al Ecoului Bolgradului prin 1872-3 si al Stelei
Dobrogii pe fa 3 Sept. 1888, cAnd are prilej a spune c& se trage din
o veche familie din Moldova. Numitul Avram Friedmann este ace-
las pe care 1-am vgzut dela 1872-78 in Ismail si care in 'Oct.
1878 se mutA la Gala-0, aici cu firma permanentA Nationala .
Prof. N.Droc Barcianu arat4 c tipograful ardelean T. Vaidescu din
Giurgiu ar fi fost chemat la Macin de invätatul monah Nifon Bala-
sescu, care deschisese in acel orA sel o scoalA româneasc& inainte de an e-
xarea Dobrogii; dar Maria, foasta a doua so0e a lui V., afirma Ca el a
avut tip. in Dobrogea numai la Tulcea. BalAsescu muri in Dobrogea
anurne in comuna Vdc&reni din plasa Macin, unde era inväldtor, cu,
cAteva zile inainte de 17 Octornvrie 1880, nu 1881, cum spune Aron

www.digibuc.ro
 24

Constanta sucursala lui Pericle M. Pestemalgioglu din

Br Alla 12 Maiu 188o (când apare Farul Constantei),
Targul-Jiu Nationala lui N. D. Miloescu cu presg.
5 Decemvrie 188o 1), mAnästirea Cernica din Ilfov a lui
Toma Teodorescu dui:A 24 Sept. 18812), Caracal Ca-
racallau F. Fallon et Comp. a sublocotenentului Daniil Io-
nescu 15 Octomvrie 1882 3), Tftrgul-Ocnei sucursala cu
Densusanu In lstoria limbei §i liter. rom2., p. 263 ; iar Vaidescu
se sfArsi in Bucuresti, la 24 Noemvrie 1880. Solidaritatea I 17 (1 Dec.
1880) anuntA faptul in chipul urmAtor: n T. Vaidescu, proprietar de
tipografie in Tulcea, a incetat din viatA In etate de 58 de aniu.
linde sA fie cele 11 lAzi de cArti ce BAlAsescu avea cu sine ?
2) AceastA presa de t-istemul cel dintaiu dupa teascurile de lemn
servise si la deschiderea primei tipografii in Turnu-Severin si pro-
babil fusese adusa. de C. Leca la Craiova in 1838. Acum e in muzeul
expozitiei de la Filaret.
2) and Toma Teodowscu Ii mutA aici mica sa tipografie cu chi-
rilice din Bucuresti, strada Plantelor 9. G. lonescu, in Almanah ti-
pografic III 74 si Buletinul expozifiunii generale 343, crede ca
aceastA tipografie de cArti bisericesti a lucrat in Bucuresti dela
1862-74 ; G. Popescu insä, in $ease ani de lit. rom., p. 24 si 54,
citeazA o carte tipAritA de T. T. in capitalA la 1875 si alta la 1878.
In Tabloul ministerului justitiei de la 1884 el e trecut intre tipo-
graili din Bucuresti, dar in Repertoriul Academiei din 1885 se zice
cA e la satul Cernica. Despre el si tipografia lui dela mAnAstire
vorbeste Gutenberg II 20 (1 Aug. 1888). Acum 5 (nu 4) anill vAzuiu
si eu tot acolo : er a. bAtran i abAtut. Al. T. Dumitrescu, functionar
la Academie, imi comunicA ca. Teodorescu trAeste, ca e cantAret de
vro doi ani la biserica Capra din marginea capitalei i cA, dupA
spusa lui, odatA ar fi tipArit la o cramA manifeste revolutionare mai
ales de ale lui 1. BrAtianu. Dupd cercetari directe se constatA cä el
venia numai Cate odatA la Capra, ou deosebire la bramuri, cA a mu-
nit la 18 lanuarie 1903 in satul Pantelimon, unde fAcea pe
cantaretul bisericei, cA s'a inmormantat la mAnAstirea Cernica si cif
tipografia lui lAsatA in pArAsire (teascul) s'a vandut in Bucuresti cu
30 de lei. Data matArii la mAnAstire corespunde cu a vanzdrii silite
a imobilului din strada Plantelor 9 (24 Sept. 1881).
3) Sublocot. Ionescu, azi maior in rezervA la Calafat, cumpAra o
tipografie parAsita, se ziceh, pentru datorii de niste nihiliti, in
strada Grivitei din Bucuresti. Dansul aveh scopul de a creh o revistA
militarA, dar, ministerul de rAzboiu neincuviintand, o tinü vro lunA,
ca tipografie comercialA sub firma arAtatä (unde intrA cam de formA
numele unui medic local) si apoi sub firma Caracallaa Elisabeta

www.digibuc.ro
 25

teasc a tipografiei H. Margulies din Bac Au 1886, Campu-

lung a lui G. T. Sarbu 1887 I), Targul-Neamtului a lui
Lupu Eisenstein, zis §i Lupu sin Faibi§ pe la 1887 2), Ale-
xandria Intaia tipografie §i librArie Asociatii I. C. BA-
nescu §i alti trei 9 Iunie 1889 3), Harläu a lui H. Frank
Maiu 1890, Sinaia a lui I. Baboianu 4 Iu lie 1890 4), Tar-
gul-frumos a lui Alter Grünstein 1890, Calafat a
lui Petre Ghergulescu 15 Iunie 1892, Mu§Ate§ti-Arge§
a societätii ,Cultura tAraniloru sub directia invatatorului
deputat C. Dobrescu-Arge§ 8 Noemvrie acela§ an 5),
( Daniil) lonescu, ndscutd Piled, de pe la 15 Noemvrie 1882Iulie
1883, cAnd o v&ndi lui Nae Macavei, care o 1u5. la Craiova. Dela acesta
In sfArsit o cumpArd actualul proprietar Iorgu Petrescu, Care o des-
chise la 23 Aprilie 1884. Dan. Ionescu tipari o singurd carte : Modele
tipe de raporturi asupra luptelor de maior Paul Budisteanu, 1883.
Petrescu spune cd i Samitca avà la Caracal tip. vro 2 luni pe la 1875.
1) Cf. G. Ionescu in Spicuiri etc., din Buletinul expozifiunii ge-
nerale, p. 227.
2) In 1892 acest tipograf aduse dela Folticeni o masind mare (dupa
Gorovei, teascul de fier al lui Seidmann); dar, la Ianuarie 1900 &And
faliment, plea' 1 a America, cum fAcurd i alti colegi a i lui, ca Sigmund
Gross din BArlad si H. Vechsler din Targul-Ocnei prin 1902 si cum
Meuse inaintea acestora H. Frank dela HArldu, care venise din
America la 1890 si se intoarse tot acolo la 1894. Despre tipografia
din Targul-Neamtului, vezi rdspunsul politaiului local Al. I. Rizeanu
la scrisoarea-mi circulard, in Vointa nationald XXIV 6635.
3) Mad ese ziarul Steagul liberal, insA cea mai veche carte ce
stiu sd fi apArut acolo este Luptele Dalienilor pentru libertate si
unitate de G. Secdseanu, profesor la gimnaziu, editatd de librdria (si
tipografia) C. Georgesem si A. N. Vasilescu, 1892. Cf. articulul Tubi-
leul unui tipograf, adecA al lui Anghel N. Vasilescu, in Alegiitorul
Ube/. II 5 din 12 Fevruarie 4906. Acest tipograf, in unire cu publicis-
tul Anton A. VdcAreanu i cu advocatul CeacArdu, au hotArAt sd scrie
monografia tipografiilor,librdriilor, i legatortilor din Alexandria.
4) CAnd apdrii ziarul Sinaia, in tipografia lui I. Baboianu, strd-
mutatd in 18941a CAmpina, in 1902 sau 3 la Breaza-de-sus, i in
sfArsit in 1904 iards la Sinaia, unde reapärii citatul ziar la 21 Noemvrie.
5) DupA ultima stiintd irimisd pentru Academie de primAria lo-
cald, aceastä tipografie s'ar fi infiintat in 1891, pe cAnd tabloul pre-
fecturei din anul trecut fixd data 1892, and, anume la 15 Noemvrie,
adaug eu, aparii Gazeta taranilor, care vietui pAnd la 25 Martie
anul curent (1907), apoi si altele. Al. Valescu, restauratorul si pro-
prietarul ei de la 1894 pAnd astAzi, imi scrie la 8 a lunei tree. din

www.digibuc.ro
 26

Campina a lui I. Baboianu 12 Aprilie 1894, Rosiorii-de-

Vede sucursala tiPografiei lui P. S. Vorvoreanu din
Turnul-Mägurele in primAvara aceluias an, Oltenita a lui
Nitá Mânzu 22 Iu lie 1896, Cuza-Vodá-Roman a invatä-
torului-publicist G. Crainiceanu 15 August 1897 1), Co-
rabia a lui Ilie C. RAdulescu 9 Noemvrie 1897, Moi-
nesti a lui M. Rabinovici 1900, Breaza-de-sus-Prahova
a lui I. Baboianu 1902 2), Botesti-Falciu a revistei sà:
testi Plugul 31 Ianuarie 1904 3). Vezi Aclause.
In mai multe din aceste Iocahitâi, activitatea tipo-
graficA a fost intrerupth, fie de tot, ca la rnsdnAstirea
Neamtului, Bolgrad, Cahul, mAnást. Cernica, Breaza si
Botesti, fie numai pe un timp, ca la Bucuresti 1810-17,
Ramnicul-Valcii 1828 6o, apoi Buzáu, Focsani, Turnul-
Mägurele, Ismail, Caracal, Targul-Ocnei, Sinaia ) Tar-
gul-Neamtului, Corabia i Campina. Unele din tipografii
au inceput cu masini mici Boston,, : Slatina (poate pe la
1867), Sulina, Targul-Neamtului, Calafat si Harlau, masiná
de care, dupä ce Margulies si-a retras teascul la 1888, s'au
servit cei 3 tipografi urmátori din Targul-Ocnei dela 1889
panA la 1906, cum au fficut si cei de pe urmA doi tipo-
grafi din Targul-frumos, Nathan Bickmann (nu Broch-
mann) dela 1897 si urmasul säu Simon Hersohn, dela

arestul preventiv dela Giurgiu, ea prima tipografie din acea comunA

se cumparA veche si se instalA la 8 Noernv. 1892. Episc. Argesului Ghe -
nadie dede pe ea 11.000 lei mostenitorului minor al tipogr. T. Mihãescu
din Targoviste, pe cari acesta-i impArl cu nego/iatorul afacerii Do-
brescu-Arges. Tipogr. lui Al. Valescu se numia a Gazetei laraniloru.
i) Gaud eI revista &oala sdtenilor, care tinii 6 ani, i altele.
2) Dacd aceastä comuna dimpreunA cu Mushtestii, Moinestii vi
Cuza-VodAeste una din c-le 4 cu tipografli aflätoare in comunele
rurale din judelele Arges, BacAu, Prahova si Roman, in timpul an-
chetei industriate (cf. opera cu asemenea titlu II 362-363, unde
insA numele comunelor nu sant trecute); iar, dacá aceea nu este
Breaza-de-sus, atunci data iniiintarii sau mai bine a strAmutárii ti-
pografiei acesteia se poate deduce din aparitia ziarului Breaza la
19 Octomvrie 1903.
3) Din aceastA revistA himenzualA, al cArii proprietar-director era
L. C. Chihaia, apara numai No. 1, de 3 foi in-80.

www.digibuc.ro
 27

1906, dupa ce predecesorul lor si-a vandut tipografia

tipografului Z. Leinwand din Iasi pc la 1892 1).
Incercarea econ. Antonovici se aseamana cu a insti-
tutorului P. Condrea tot din Bar lad, care acum 2 2 ani
iaras primul i singurul a raspuns la apelul Societatii
geografice romane, scriind Dictionarul geografic al
judelului Tutova, desi in acel intaiu an (1886) nu fuse-
sera puse la concurs de cat judetele Ilfov si Iai, ca cele
ce erau presupuse mai bogate In elemente culte.
Un exemplu laudabil all dat i tipografii din capitala
Tutovei, din cari trei, ca si par. Antonovici, au partici-
pat la expozitia dela Filaret, pe cand altii din orase
mai mari s'au abtinut. Acei trei tipografi sant : G. Ca-
tzafany, C. S. Letcae si C. D. Lupascu.
Precum se va vedek au publicat carti, brosuri, reviste
jurnale Barladeni de categorii i stari deosebite: pro-
fesOri, medici, militari, advocati i oameni politici, stu-
denti (teze), Futorithti, societati stientifice si economice,
intre cari citez Ateneul, ai carui primi (vice)presedinti au
fost I. M. Kostache Epureanu i doctorul C. C. Codrescu.
Cf. No. 55 dela tipografia Catzafany.
Ziarele locale au fost si sant saptamanale, afara de
numerele unice si de reviste. Iata numele revistelor : G.
Lazar 1887-89 (26 numere lunare), Revista 1896
(vro 15 2 o numere saptamanale), Palodaliterarei 1904
(1 2 numere lunare de cate o coala), Feit-frumos
1904-1906 (35 numere bimenzuale), Crucea 1906
(trei numere lunare).
In tipografiile dela Barlad tiparira i scriitori sau au-
toritati din judetele limitrofe : Vasluiu, Falciu i Tecuciu,
1) Informatiile despre T.-Ocnei se datoresc tipografilor B. H.
Margulies din BacAu, A. Hoessohn (acum rentier) i Iancu Flachs din
localitate, iar cele dela T.-frumos iostitutorului C. Motit, informatii
venite, ca si ale institutorului Poboran dela Slatina, ale politaiului
de Neamt Rizeanu si ale directorului prefecturii de Fälciu S. Atana-
siu, in zilele din urmg, si ean l. toate schimbä datele publicate mai
inainte in Revista artelor graftce I 6 11, pe can(' ale váduvei Eca-
terina Ilie C. Rädulescu precizeazd data Inuit:Orli primei tipografii la
Corabia. Raspunsul dela Husi vezi-1 in Vointanatiortala, XXIV 6652.

www.digibuc.ro
 28

chiar dupä ce se Infiintará in capitalele acestora tipo-

grafii. Contrariul nu se intampla de cat rar 0 din anumite
cauze. Aceasta dovede§te cä tiarladul a avut ascendenta
culturald in partea sud-estica a Moldovei. Cateva bro-
§uri insn, scrise pentru trebuintele judetului Tutova, se
vnd imprimate la Foc§ani i fire§te alte carti, mai ales
inainte, la Ia§i, probabil 0 la Galati, i cu atat mai
mult, de la Unire incoace, la Bucure§ti.
Lista cartilor, bro§urilor, ziarelor i revistelor e§ite din
o tipografie s'a a§ezat in ordine cronologica la sfar§itul
istoricului ei, avand fiecare carte un alineat. Am tinut
sama cu deosebire de editia cea mai veche, cele urmä-
toare puindu-le sub acela§ numar. Insá scrierile unuia 5i
aceluia§ autor §i cele Carä autor, cari aveau aceea§ vorba
la Inceput, ca : budget, compt, expunerea situafiunii,
raport, regulament, statute §i in parte §i anuar, s'au
pus la locul cuvenit dupä anul primei din ele, urmand
immediat in acela§ alineat toate celelalte de aceastä cate-
gorie pana la cea mai noun, fará sa se mai repeteasca
numele autorului sau Intaiul cuvant din titlu. Am facut
cuvenitele trimiteri la cartile acelora§ autori i la bud-
getele, regulamentele etc., aparute in alte tipografii din
ora§. Am introdus toate bro§urile oricat de mici, pentru
eä fiecare reprezenta o idee, o stare de lucruri existenta
in cutare tinut i timp. De altmintrelea aceasta prima lu-
crare pentru un ora§ de provincie va putea aráta altoi
studio§i la ce material se pot a§tepta.
Numarul cartilor, bro§urilor i jurnalelor aflate pana
azi s'ar urca la 3751): 324 carti §i bro§uri, 46 de ziare §i
5 reviste. Suma totala insa de 375 nu reprezenta exact
numarul publicatiflor barlädene, pentruca pe de o parte
n'am pus la socoteala de cat prima editie a unei c6rti
1) Numgrul de 375 (respectiv 352) este sub realitate, pentruca
in timpul tip6ririi am mai a flat vro 7 cArti sau brosuri si 2 ziare (4
din cele dintaiu i ziarele tipArite de Catzafany), cari s'au trecut
Intre cele adause la sfarsitul bibliografiei fiearii tipografii. La cal-
cularea numArului cartdor i ziarelor din editiile precedente ale
acestei Prefete s'au facut oarecari greseli.

www.digibuc.ro
 29

esite din o tipografie, iar pe de altá parte 10 jurnale (si

reviste) s'au tipdrit in mai multe tipografii, ,ceea ce, s'a
intamplat i cu deosebite editii a sease cArti, asa cA nu-
mele unui ziar sau cärti revine mai de multe ori1). Astfel
numärul cArtilor i brosurilor esite in prima editie la
Barlad se poate socoti la 317, iar al ziarelor i revistelor
la 30+5, peste tot deci 352 de publicatii, mai toate ti-
Orite in limba romanA, in curs de 38 ani, la 8 tipo-
grafii, din caH cele patru acum existente sant ale unor pro-
prietari crestini (unul Grec romanizat, ceialalti trei Ro-
mani). Trebue stint ca multe din publicatii nu-s de
cat mici brosuri de putinA insemn'atate atat ca valoare
realä cat si ca originalitate ; un numsar de c6.rti apoi
fireste sant traduceri. Din publicatiile periodice iaräs
ziare i dou'a reviste au aparut timp scurt, in
tot cazul mai putin de un an, cum sant gazetele ce au
esit pe vremea alegerilor ; si in starsit sase s'au tipárit
numai in cate un num'ar unic sau ocazional, in maioritate
scoase de Evrei, mai ales pe timpul emigearilor acestora
din 1900. Tot deodata insä se cuvine a relevA i unele
lucrAri de valoare nefagAduitA, cum sant: Notife istorice
despre Beirlad de academicianul Al. Papadopol Calimah;
Igiena generald ci afilicaM i Medicina populard (ed.
a doua) de dr. C. Codrescu si Istoria comunei Bogdana
de econ. I. Antonovici, toate trei acestea premiate de
Academia romaná ; Sama generald a epitropiei spi-
talului pe trei perioade, scrisa de medicul Codrescu si
de altii; Analele medicale ale spitalului, publicate de
dr. T. Cerchez in Barlad, Iasi i Vasluiu ; revista G.
Lazar, caH toate (Samd, Anale si revistd) au ap6rut
mai multi ani. i altele. Tot aici cautá a aminti cA. Gra-
matica romilnd a lui St. Neagoe a esit in io editii,
adeca mai mult de cat toate celelalte cart.' din Barlad, si
cä gazeta Paloda, fondatá de acelas Neagoe, se publicá
de 25 ani de cAtrsa" tipograful-proprietar Catzafany, care

4) Anurne 6 ziare s'au tipArit in ale 2 tipografii, 2 in 3 0 alte 2

in 4 ; iar din carti 5 in 2, 1 in 3.

www.digibuc.ro
 30

a scos i o Bibliotecci populard, tradusä de dânsul din

grece§te, de cel putin 18 numere 0 a tip4rit 219 drti
sau broquri, 15 gazete i 3 reviste in totul sau in parte,
deci mai mult de cat toci ceialalti tipografi la olalta..
In unele note am drätat cArtile tiparite in alte orw
de scriitorii barladeni respectivi, domiciliati in Barlad qi
caH au publicat cev6. §i in capitala Tutovei. In o notä
mai lunga. de la inceputul capit. A. Tipografiile, citez
.40 de bArbati §i 3 femei cu oarecare cultura. din Bâilad dela
1853 i pe scriitorii originari din. Tutova cari au tipärit
numai aiuria, fie inainte, fie. dupà 1869, domiciliati la
BArlad sau.in altà localitate, arafand la mai toti orapil
unde §i datele mai insemnate când §i-au scos lucrarile,
iar la cei vechi puind i titlurile. 1) In notele relative
la reviste am dat numele colaboratorilor, explicand
pseudonimele. Astfel lucrarea aceasta este intru catvA
oglinda intregei culturi a Barladului de pre la 1850
incoace.
Imi pare rat' ct n'am putut da la fiecare carte for-
matul §i numa'rul paginelor sau cA nu s'au desemnat
macar cu vorba brouraa cartile cu mai putin de ioo pa-
gine. Numarul aratátor al deosebitelor editii s'a exprimat

1) Acesti scriitoh, pe cat am putut afla liana acum, Stint in nutrial.

de 22 si anume: 1-2) fratii Gr. si Man. Kostache Epureanti, 3) I.
Dobreanu, 4) monahul Sofronie Varnav, 5) N. I. Istrati, 6) G. D.
Paladi, 7) I. Vargolici, 8) G. Bou, 9) St. G. Vargolici, 10) P. Ras-
canu, 11) Al. Filipide, 12) Al. Viahuo, 13) G. C. Dragu, 14) C. Li-
tzica, 15) Anton Davidoglu, 16) Alfred Juvark 17)- Em. Fr. Pa-
gano si 18) G. I. Diamandi, cum si medicii 19) V. Mihail, 20) G. C.
Nanu, 21) Al. §aahner-Tuduri si 22) Ernest Juvard. Despre 2, 4,
6, 9, 12, 13 si 21 cf. D. R. Rosetti, Diet. contempoian. din Ro-
mania, asemenea despre 2, 6, 9, 10, 11, 12 si 13 Enciclopedia
româner. Biografia lui M. K. Epureanu o dau i Atcyer's-Konversa-
tionslexico i Brockhaus-Konversationslexicon, in acesta insd
data mortii 1884 e gresita, in loc de 4880. Dupa A. de Gubernatis,
Dictionnaire international des écrivains du jour, ca i dupä actul
de nastere dela cele 2 casatorii, St. Vargolici se nasal la Borlesti,
judetul Neamt, in capitala caruia trecu scoala primarti. ; totus el poate
ramânea i aici, Vargolicestii fiind mazili i räzei vechi in Tutova.

www.digibuc.ro
 31

de multe oH printr'un exponent. Uneori am intrebuintat

scurtari : Catz7= Catzafany, Hunt. = Munteanu, ed..=
editia, soc.=societate,asoc.=asociatiune, p. ci. prim.=
pentru clasele primare, cf.=latin. confer, -adeca. 'corn-
. para', s. = sequens. Schimbarea de data a cartilor din ca-
talogul fiecarii tipografii se arata prin imprimarea cu alt-
fel de caractere, anume cu compacte, a anului corespun-
zator, operatie ce se aplica numai la prima dintre ele,
cand sânt mai multe carti cu date identice. Voiu in-
cheià lucrarea cu catevA adause i cu un indice de nume.
Am introdus. 7 ilustratii zincografice de I. Brand si
(No. 5) xilogra4ca, cari reproduc in rnarime redusa :
I) Tabloul cu portretele prof. I. Popescu, promotorul
asoc. Unirea i directorul primei tipografii, ale celor
patru tipografi actuali citati, ale librarilor Manolache
Barbu si N. Petrof; Cum si ale lega'torilor G. Albu dia-
conul si G. Radu, 2) Prospectul din 1869 al tipografiei
asociat. Unirea.,,, 3) Calendarul de biurou pe 1884 al
tip. Catzafany, 4-5) Portretulxilografului D. M. Serrea
I, din 1876 si al lui Vlad Tepo sapat de el, 6-7) Douei
anunfuri cu litere sapate in lemn de tipograful C. S.
Letcae si 8) Stampa lui Pop Gheorghie din 1798, de
care am vorbit in nota intAia, ca anexa.
Mai multe lamuriri in privinta publicatillor perio-
dice mi-a dat harnicul functionar al Academiei române
Alexandru Sadi ( = Sandi) Ionescu, iar cele relative la
unele publicatii facute de Evrei le datoresc institutorului
Adolf Axelrad i functionarului comercial Salomon Se-
gall, amândoi träitori acum in Bucuresti. Profesorul Gr.
Negura, fost senator de Tutova, a binevoit a face cercetari
despre trecutul familiei juristului I. Dobreanu, semnalat
mie mai intaiu de publicistul N. Patrascu. Acelas profe-
sor a izbutit a scoate dela tipograful Catzafany ni§te
marturisiri, cari,m'au ajutat intru chtvà s. descopar nu-
mele adevarat al Mariei N.rkla Banca, pseudonim sub
care un colaborator al ziarului Tutova-Paloda s'a ascuns
cu mare discretie i abilitate timp de 15 ani. Cf. No.
al ziarelor dela tipografia Catzafany.

www.digibuc.ro
 32

Sper cä cetitorii cari vor observA oarecari lipse

bibliografice oH de altá natura le vor semnalà unuia din
autori, pentru a le ava. In vedere la vreun supliment
sau la editia a doua 1).
Bucuregti, zo Septemvrie z9o7,
Gr. Crepi, profesor,
Strada Tunari, No. 37.

I) In nota a doua dela inceputul acestei prefele aratam cä dezide-

ratul din Apelul mieu cdtrii tipo-lirografi etc., relativ la cdrlile
de joc editate de Sageder, s'a implinit. Aici pot adauge ea si scar-
tea cu starnpa s5pata in Iasi la 1818, de care ma interesam in
acela§ Apel, pare a s'a de6coperit Dar acum nu mai poate fi vorba
de un product al litografiei, arta, dupa Ioan Eliade (cf. Curierul
rumdnesc dela 10 Maiu 1829), noua chiar in Europa, ci de o lucrare
xilografica, anume chipul prorocului David sapat de Dimi tri(os) Con-
toleo(s) Romano(s) in 'Avarpoth r1ç Opypzeiac v `E.Fdpccicov xal Teav
ifiEttow abriav, tradusä din limba nmoldoveneascau de I. Gheorghiu §i
despre care vorbeste M. Cogalniceanu in Catalogut dela 1845 al
cdrf ilor sale de vcinzare, carte citata cam gre§it de I. M. Codrescu
in Baciumul roman 1 383. Aceasta carte este traducerea Infrun-
tdrii Jidovilor asupra legii i bbiceiurilor lor, cea compusa de ie-
rodiaconuf Cavsocalivit Neofit, fost rabin botezat (cf A. Papadopulos
Vretos, NeoeXkfivocil,130,oXoira II, p. 275), Iasi, tip. mitropoliei, 1803.
Fostul profesor §.1 administrator al Casei §coalelor V. Palade, in seri-
soarea-i, de altmintrelea interesanta, din Iasi 18 Aprilie 1906, se
inseald, and banueste ca G. Asachi a scos tablourile istorice in in-
stitutul sàu lito-tipografic aaa de curand, adech pe la inceputul pa-
trarului II din seculul trecut, deci pe la 1828, deoarece Asachi a
infiintat litografia la inceputul lui N. 1832, dupa care, Oa. la 47,
a descris si editat tablourile : Muma lui Stefan cel Mare 1833,
Stefan rostege testamentul sew politic 34, Alexandru cel Bun
prime§te insigniile impeirtitegi 39, Dochia si Traian 40 si Lupta
Moldovenilor cu cavalerii teutoni 45. Primele 2 tablouri au fost
compuse (intaiul la Roma 1812) de Asachi si litografiate de I. Mil-
er, HI compus de elevii Academiei mihailene, IV de Schiavoni si aman-
doud litogr. de K. F. Hoffmann, V compus de artistul polonez A.
Leessler dupa proiectul Asachi si litogr. de elevul G. Bartazar Pa-
naiteanu. Despre inflintarea acestei prime litografifin Iai si aparitia
tabl. II, v. Albina .rom. dela 3 N. 1832, 1 F. si 22 Martie 1834.
Presupun dar cä comunicarea ce Palade facuse altä data tipografu-
lui I. St. Rasidescu era o rerniniscentä a lecturei locului amintit din
Buciumul roman sau chiar a vederii acelei stampe din 1818.

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro