ANUL XIX Nr.

5 1 - 5 2 lulie-Decembrie 1924

BULETINUL
SOCIETĂŢII NUMISMATICE ROMÂNE
REVISTĂ PENTRU NUMISMATICA'ŞI ŞTIINŢELE AUXILIARE

SUB ÎNGRIJIREA D-XUI

CONSTANTIN MOISIL
PROFESOR, DIRECTORUL GENERAL AL ARHIVELOR STATULUI,
 COMITETUL SOCIETĂŢII NUMISMATICE* ROMANE
1922—1924

P r e ş e d i n t e : M. G. Sutxu; v i c e - p r e ş e d i n t e : ţ Al. Cantaeuxino ;

s e c r e t a r g e n e r a l : Dr. O. Severeanu; c a s i e r - c o n t a b i l : V. N.
Popp; m e m b r i : N. Bipteuleseu, f W. Kneehtel, Gonst. Moisil, M.
Seulescu, O. I. Zamfirescu; s e c r e t a r - r e d a c t o r al B u l e t i n u l u i :
Const. Moisil.

CUPRINSUL

f ALEXANDRU G. CANTACUZINO.
Dr. G. Severeanu, É t u d e s u r les t e t r á d r a c h m e s t y p e
A l e x a n d r e le G r a n d .
Const. Moisil, P r o b l e m a m o n e t a r ă în Ţ a r a - R o m â n e a s c ă ;

î n a n i i 1848 — 1849. C ü d o c u m e n t e ( u r m a r e şi
sfârşit).
/ Karadja, N o t i ţ ă despre preţurile lucrurilor pe la
sfârşitul evului m e d i u .

Redacţia nu răspunde de părerile exprimate de

către autorii studiilor publicate în revistă.

Abonament anual lei 50. Membrii societăţii primesc revista gratuit.

Redacţia: Str. Arhivelor 4.
Administratoare: D-na Elena 0. Moisil, Str. Arhivelor 4.
 +
ALEXANDRU G. CANTACUZINO

A murit la 4 Iulie a. c, în vârstă de 8 2 de ani,

Alexandru G. Cantacuzino, întemeietorul acestei
reviste şi föst multă vreme viee preşedinte al socie­
tăţii noastre numismatice.
Om de inimă şi de iniţiativă, plin de devotament
pentru ţară şi de dragoste pentru cultură, Alexandrii
G. Cantacuzino a fost timp de 2 0 ani sufletul acestei
societăţi, pe care a căutat din toate puterile sale
să o îndrumeze spre continuă propăşire.
Buletinul era pentru el cel mai important semn
de manifestare a activităţii societăţii şi pentru sus­
ţinerea şi regulata lui apariţiune şi-a dat el tot
concursul moral şi material de care a fost capabil.
De aceea atât membrii Societăţii numismatice,
cât şi cei ce colaborează la această revistă, îi vor
păstra adâncă recunoştinţă şi veşnică amintire.
 50

É T U D E SUR LES T É T R A D R A C H M E S
T Y P E A L E X A N D R E LE G R A N D
FRAPPÉS DANS LES VILLES P O N T I Q U E S D E LA MOESIE INFÉRIEURE

U n p r o b l e m e n u m i s m a t i q u e q u i a é t é l'objet d ' i m p o r t a n t e s
é t u d e s e t p u b l i c a t i o n s , e s t celui relatif a u x m o n n a i e s d ' A l e x a n d r e
l e G r a n d , d o n t le t y p e fut a d o p t é p a r l e s n o m b r e u s e s villes s o u m i s e s
â l a d o m i n a t i o n m a c é d o n i e n n e , n o n s e u l e m e n t d u r a n t la v i e d u h é r o s ,
m a i s e n c o r e p l u s i e u r s siécles a p r é s sa m o r t , ces m o n n a i e s c o n t i -
n u a n t â étre frappée et â circuler c o m m e m o n n a i e internationale.
L e s o u v e n i r v i v a n t d ' A l e x a n d r e , q u i p a r ses v i c t o i r e s d é t r u i s i t
l'inflúence politique et militaire, ainsi qu'une g r a n d é partié du com­
m e r c e g r e c , .ne s'éffaca n i chez les M a e é d o n n i e n s , n i d a n s la m a j o -
r i t é d e s villes q u i f i r e n t p a r t d e la c o n s t é l l a t i o n p o l i t i q u e d e ceux-ci.
B i e n a u c o n t r a i r e , ils le c o n s i d é r é r e n t c o m m e u n d i e u i n c a r n a n t la
s a n t é , l a force e t la b e a u t é d e la j e u n e s s e .
L e s R o m a i n s a u s s i c o n s e r v é r e n t ce c u l t e p e n d a n t d e s siécles.
A e l l i u s L a m p r i d i u s cite A l e x a n d r e S e v e r e , q u i d i v i n i s a n t A l e ­
x a n d r e le G r a n d , l u i é l é v é u n b u s t e a u p r é s d e ses d i e u x p r é f é r é s .
T r e b e i l i u s P o l l i o n r a c o n t e c o m m e n t l e s R o m a i n s d u " M - e s.
portaient des bracelets et des bagues, et mérne des broderies sur
leurs tuniques avec l'image du héros macédonien, constituant, d'aprés
C o r n e l i u s Macer, d e v r a i s t a l i s m a n s d e p r o t e c t i o n p o u r le p o r t e u r .
Tellement grandé était devenue cette vénération, que nous
t r o u v o n s les c h r é t i e n s d'Asie M i n e u r e a u i - e r siécle, a u t e m p s d e
J e a n C h r i s o s t o m e , p o r t a n t d e s m é d a i l l e s d o n t u n c ö t é se r e v é t d e
l'effigie d ' A l e x a n d r e , e t l ' a u t r e d u m o n o g r a m m e d u C h r i s t , m é d a i l l e s
a s s u r a n t la s a u v e g a r d e c o n t r e t o u t d a n g e r .
L ' o r i g i n e d e ce c u l t e n e d o i t p a s é t r e c h e r c h é e u n i q u e m e n t
d a n s les v i c t o i r e s d ' A l e x a n d r e , m a i s le fait, qu'il s e p r o c l a m e l u i -
m é m e . f i l s d e J u p i t e r A m o n , c o n t r i b u a l a r g e m e n t â la p r o p a g a t i o n
d ' u n e legende s u r n a t u r e l l e .
A i n s i s ' e x p l i q u e p o u r q u o i c h e z les p e u p l e s d ' O r i e n t , m a l g r é la
h a i n e i n h é r e n t e a u x n a t i d n s v a i n c u e s e t t o m b é e s s o u s le j o u g d u
c o n q u é r a n t , c e t t e h a i n e c h a n g e a e n u n e v é n é r a t i o n q u e la m o r t
p r é m a t u r é e d u h é r o s e t le d é m e m b r e m e n t d e l ' e m p i r e m a c é d o n i e n n e
f i r e n t q u ' a c c r o í t r e e t d o n t l ' e x i s t e n c e n o u s est d é m o n t r é e p a r l ' a d o p -
 51

tion d u t y p e d e la m o n n a i e d ' A l e x a n d r e c o m m e m o n n a i e c o u r a n t e
chez t o u s les p e u p l e s s u b j u g u é s .
N o u s e n t r o u v o n s u n e x e m p l e f r a p p a n t d a n s les villes p o n -
tiques d e la M o e s i e I n t e r i e u r e q u i f u r e n t o c c u p p é e s p a r P h i l i p p e e t
A l e x a n d r e le G r a n d e t qui, a p r é s le d é c l i n d e lá d o m i n a t i o n m a c é -
d o n i e n n e , f u r e n t c o n t r a i n t e s d e ce g r o u p e r e n u n e l i g u e p o l i t i q u e
et é c o n o m i q u e p o u r faire face a u x e n n e m i s e n v i r o n n a n t s .
Ces v i l l e s c o n t i n u é r e n t â f r a p p e r m o n n a i e s u r l e t y p e d'Ale­
x a n d r e j u s q u ' â l a p r e m i e r e m o i t i é d u I-e s. a i n s i q u e n o u s p o u v o n s
le c o n s t a t e r s u r t r o i s t é t r a d r a c h m e s r é c e m m e n t d é c o u v e r t s p a r n o u s ,
et qui, c o m m e n o u s le d é m o n t r e r o n s p l u s loin m e t t e n t e n é v i d e n c e
t o u t le p r o b l e m e n u m i s m a t i q u e d e s v i l l e s p o n t i q u e s d e l a M o e s i e
Inférieure jusqu'â l'introduction du denier romain.
P o u r m i e u x c o m p r e n d r e c o m m e n t Ies villes p o n t i q u e s a d o p t e -
r é n t et m a i n t i n r e n t p e n d a n t 3.siécles les t é t r a d r a c h m e s d ' A l e x a n d r e ,
d e m m e u r a n t a i n s i a u p o i n t d e v u e n u m i s m a t i q u e c o m m e u n ilot
isolé a u m i l i e u d e s p e u p l e s v o i s i n s q u i c h a n g é r e n t l e u r t y p e e t l e u r
Systeme m o n e t a i r e , n o u s r a p p e l l e r o n s ici q u e l q u e s u n e s d e s lois d ' a p p r é s
les quelles o n f r a p p a i t m o n n a i e d a n s l ' a n t i q u i t é , a i n s i q u e les é v é n e -
m e n t s p o l i t i q u e s qui r e l i é r e n t la v i e a u t o n o m e d e ces p e u p l e s p o n ­
tiques.
II e s t r e c o n n u q u e chez les H é l l é n e s , d a n s l ' a n t i q u i t é , le d r o i t
d e frappe, e n special p o u r la m o n n a i e , d ' o r o u d ' a r g e n t c o n s t i t u a i t
u n a t t r i b u t exclusif d e la s o u v e r a i n e t é ^ e t q u e l e s villes se t r o u v a n t
sous la d é p e n d a n c e g r e c q u e , d e v a i e n t a c c e p t e r la m o n n a i e d e la Me­
tropole, q u i o b t e n a i t a i n s i u n e c i r c u l a t i o n i r r t e r n a t i o n a l e .
R a p p e l o n s ici le r ö l e j o u é d a n s le c o m m e r c e m o n d i a l p a r l e
t e t r a d r a c h m e d ' A t h é n e s a d o p t é p a r t o u t d u V-e â la m o i t i é d u I V - e s.
a
- J- Chr. a p r é s q u o i ils f u r e n t r a p i d e m e n t r e m p l a c é s p a r le t é t r a "
d r a c h m e d e R h o d o s . N o u s t r o u v o n s le c o m m e r c e a c c e p t a n t , c o m m e
piece d'or l e s t a t é r d e C y z i q u e , , r e m p l a c é e n s u i t e l o r s q u e s u r v i n t
la d é v a l o r i s a t i o n d u m e t a l , p a r le s t a t é r d e P h i l i p p e , d ' A l e x a n d r e
et de L y s i m a q u e . C o m m e p i é c e d ' a r g e n t le t e t r a d r a c h m e m a c é d o -
nien t y p e P h i l i p p e e t s u r t o u t t y p e A l e x a n d r e le G r a n d o b t i e n t u n e
circulation i n t e r n a t i o n a l e g r â c e â l a q u a l i t é d e son a r g e n t e t a u
Poid fixe d u m e t a l , a i n s i q u ' â la p o l i t i q u e l a r g e d e s M a c é d o n i e n s .
E n effet P h i l i p p e e s t le p r e m i e r qui, a p r é s la c o n q u é t e d e la
Thrace et de la Pannonié, c h a n g e a t le Systeme politique helléné
 52

en accordant u n e large a u t o n o m i e a u x villes soumises, y compris

l e d r o i t d e f r a p p e r m o n n a i e a u t o n o m e ( M i o n n e t I p . 485).
Afin d e d o n n e r u n c o u r s i n t e r n a t i o n a l â l e u r s m o n n a i e s , ces
v i l l e s Ies f r a p p a i e n t e n b o n a r g e n t e t â p o i d s i d e n t i q u e a u t é t r e -
d r a c h m e d e la m e t r o p o l e , e x é c u t é e s s u r le m é r n e t y p e a v e c le n o m d u
roi m a c é d o n i e n e t l e t i t r e d e BocaiXer^ a u q u e l ils a j o u t a i e n t le m o n o -
g r a m m e d e l e u r viile, a i n s i q u e le n o m d u m a g i s t r a t c h a r g é d e la
f r a p p e e t r e s p o n s a b l e p o u r le p u r e t é e t le p o i d s d u m é t a l e m p l o y é .
Cetté m o n n a i e internationale type Alexandre, bien que gardée
c o m m e m o n n a i e d ' E t a t ou d e m u n i c i p e p a r d e n o m b r e u s e s v i l l e s
• l i g u é s o u h o r s d e la H g u e , est r e m p l a c é e â u n m o m e n t d o n n é p a r
d ' a u t r e s t y p e m o n é t a i r e s c i r c u l a n t d a n s le c o m m e r c e m o n d i a l .
A i n s i t r o u v o n s - n o u s a u I l I - e s. a. J. C. e t p l u s t a r d , c i r c u l a n t
d e p a i r a v e c les t é t r a d r a c h m e s d ' A l e x a n d r e , Ies d r a c h m e s d e D y r r -
a c h i u m e t C o r c y r e , fort r e c h e r c h é e s c o m m e m o n n a i e divizionn^iire
g r â c e â la p u r e t é d e l e u r m e t a l ( P l i n e H . N . X X X 3. 46)
T o u j o u r s a u I I I e t I I - e siécle o. J. C. la T h r a c e a d o p t e p r e s q u '
e x c l u s i v e m e n t l a m o n n a i e d e P h i l i p p e (359-336) q u e Ies p e u p l e s
h a b i t a n t le c o u r s i n f é r i e u r d u D a n u b e , la D a c i e e t la P a n n o n i é
i m i t e n t en d e n o m b r e u s e s v a r i a n t e s .
D a n s la p â r t i e o u e s t d e l a Mcesie e t d e s r é g i o n s o c c u p é e s a c -
t u e l l m e n t p a r Ies S e r b e s e t p a r n o t r e B a n a t , Ies p e u p l e s a d o p t é r e n t
le t é t r a d r a c h m e d e L a r i s s a , q u ' i l s i m i t é r e n t d a n s d e s t y p e s b a r b a r e s .
D a n s le I I et I-e s. a. J. C. l a T h r a c e c h a n g e l ' a n c i e n t y p e m a c é ­
d o n i e n , a d o p t a n t p r e s q u e e x c l u s i v e m e n t le t é t r a d r a c h m e t h a s s i q u e ,
f r a p p é n o n s e u l e m e n t p a r Ies p e u p l e s d e cet e n d r o i t , m a i s a u s s i p a r
c e u x h a b i t a n t les t e r r i t o i r e s a c t u e l s d e la V a l a c h i e , T r a n s y l v a n i e ,
M o l d a v i e , B e s s a r a b i e , e t les c ó t e s s u d d e la R u s s i e . E n ce q u i c o n c e r n e
c e s t é t r a d r a c h m e s , n o u s d e v o n s r a p p e l e r q u e l e u r n o m b r e e s t si
g r a n d qu'il d é p a s s e t o u t e i m a g i n a t i o n .
A i n s i q u e n o u s le d é m o n t r e P l u t a r q u e c e t t é f a b u l e u s e é m i s s i o n
de tétradrachmes, s'explique par l'exiştence de riches mines d'argent
en Macédoine, exploitées n a g u é r e par Philippe II, Alexandre et
P h i l i p p e I I I , f a i s a n t la r i c h e s s e d e ceux-ci. C e t t e e x p l o i t a t i o n , i n -
t e r r o m p u e p a r le t r a i t é d e 168 j u s q u ' e n 158 a. J. C. fut r e p r i s e
i n t e n s é m e n t d a n s la s u i t e ; e n 146 e. J. C. le p e u p l e T h a s s i q u e
y e x e c u t e s o u s l ' é g i d e d e s a u t o r i t é s r o m a i n e s les t é t r a d r a c h m e s
c o n n u s d u t y p e H é r a c l é s a v e c l ' i n s c r i p t i o n HPAKAEQS SOTHPOS
0A2IÍ2N.
 53

T a n d i s q u e c i r c u l a i e n t a i n s i d a n s la p e n i n s u l e B a l c a n i q u e ces
t y p e s d e m o n n a i e d o n t la v i e c o m m e r c i a l e fut p l u s o u m o i n s l o n g u e ,
se r e m p l a e a n t Ies u n e s Ies a u t r e s a i n s i q u e n o u s l ' a v o n s v u , le t é -
t r a d r a c h m e d ' A l e x a n d r e , d e m e u r e l e t y p e d e la m o n n a i e m u n i c i p a l e
des villes p o n t i q u e s d e la Mcesie Inf. m é r n e a p r é s q u e fut é t a b l i e
la p r e m i e r e i n f l u e n c e r o m a i n e .
E n effet p a r l ' é t u d e a p p r o f o n d i e d e s t é t r a d r a c h m e s r e p r é s e n t é s
s u r la p l a n c h e , a i n s i q u e p a r l a c o n n a i s s a n c e d e la p o l i t i q u e s u i v i e
p a r les p r e m i e r s e m p e r e u r s r o m a i n s d a n s les t e r r i t o i r e s o c c u p é s
p a r e u x , e t q u ' i l s a l l a i e n t t r a n s f o r m e r e n p r o v i n c e s r o m a i n e s , il n e
r e s t é p l u s d e d o u t e que, a u d é b u t d u l-e siécle, a u t e m p s d e la
p r e m i e r e i n f i l t r a t i o n r o m a i n e le l o n g d u D a n u b e , a u m o i n s O d e s s o s
n'ait e u sa m o n n a i e a u t o n o m e , le t é t r a d r a c h m e t y p e d ' A l e x a n d r e .
S u r l ' a v e r s d e n o t r e t é t r a d r a c h m e n o u s t r o u v o n s f r a p p é e s en
c r e u x s u r la face d ' H é r a c l é s d e u x l e t t r e s q u i s e m b l e n t i d e n t i q u e s
a u x c o n t r e m a r q u e s q u i se t r o u v e n t s u r Ies d e n i e r s c o n s u l a i r e s e t
c e u x d ' A u g u s t e q u i c i r c u l a i e n t d a n s Ies p a y s d a n u b i e n s . Q u e l q u e s u n s
de ceux-ci, t r o u v é s d a n s le t r é s o r d e G h e r g h i n a q u e n o u s a v o n s
1
étudié et décrit ) n o u s ont m o n t r é q u e :
1. L e s c o n t r e m a r q u e s c o n s i s t a n t e n l e t t r e s g r e c q u e s é t a i e n t
f r a p p é e s u l t é r i e u r e m e n t c o m m e m a r q u e d e v é r i f i c a t i o n p o u r la p u r e t é
du métal.
2. Ces c o n t r e m a r q u e s é t a n t a p p o s é e s a u t e m p s d e la d o m i n a t i o n
r o m a i n e , d é m o n t r e n t la p o l i t i q u e s u i v i e p a r les R o m a i n s d e p u i s C é s a r
en O r i e n t ; lâ oú il e x i s t a i t u n e c u l t u r e g r e q u e a n t é r i e ü r e , les
l é g i o n s r o m a i n e s v e n a n t en c o n t a c t a v e c les b a r b a r e s , p r o c l a m a i e n t
la c i v i l i s a t i o n d a n s la l a n g u e H e l l e n e ( M o m m s e n H i s t . R a u . V I I 273).
D e ces d a t e s n o u s p o u v o n s c o n c l u r e q u e les c o n t r e m a r q u e s ,
t a n t s u r les d e n i e r s r o m a i n s q u i o n t e u c o u r s v e r s les b o u c h e s d ú
D a n u b e a u c o m m e n c e m e n t d e l'ére c h r é t i e n n e , q u e s u r les t é t r a ­
d r a c h m e s d'Odessos, p r o u v e n t q u e ces d e r n i e r s c i r c u l a i e n t s i m u l t a -
n é m e n t a v e c les d e r n i e r s r o m a i n s , d o n c â la m é r n e é p o q u e , é t a n t
d o n n é q u ' a u p o i n t d e la c i r c u l a t i o n m o n é t a i r e , les R o m a i n s l a i s s a i e n t
aux peuples une g r a n d é liberte et autonomie monétaire. N o u s
s a v o n s q u ' A u g u s t e o r d o n n a i t q u e les p a y e m e n t s f u s s e n t effectués
en d é n i e r s r o m a i n s d o n t le p o i d s et le t i t r e d e v a i e n t é t r e o b l i g a -

') V o i r Bukt. Soc, Kum. Rom. 1919. N o . 31-32

 54

t o i r e s d a n s t o u t l ' e m p i r e (Dio C a s s i u s I I 30) m a i s qui'l n e s u p p r i m e

t o u t e f o i s p a s la m o n n a i e l o c a l e e t p r o v i n c i a l e . D a n s le Corp. I n s .
G r a e c . N o . 4350 n o u s v o y o n s u n e i n s c r i p t i o n ' t r o u v é e â C i b y r e
(Asie Min.) d a n s l e q u e l l e u n p a y e m e n t e s t s t i p u l é e n d r a c h m e s d e
R h o d e s , la c o n t r e v a l e u r en d é n i e r s r o m a i n s y é t a n t e n m é r n e t e m p s
indiquée. N o u s pouvons donc a d m e t t r e que les légions r o m a i n e s o n t
l a i s s é l i b r e la c i r c u l a t i o n d u t é t r a d r a c h m e c h e z Ies n a t i o n s p o n -
tiques pour leurs transactions commerciales.
Maintenant que nous avons établi â quelle époque circulaient
les tétradrachmes, type Alexandre, â Odessos^ cherchons â d é t e r m i n e r
si â la m é r n e é p o q u e ce m é r n e t y p e m o n é t a i r e r é p r e s e n t a n t a u s s i
l a m o n n a i e m u n i c i p a l e d e s a u t r e s villes p o n t i q u e s v o i s i n e s d ' O d e s s o s .
P a r m i les v i l l e s p o n t i q u e s d e la M o e s i e I n í é r i e u r e , d e s q u e l l e s
n o u s d e v o n s d e s m a i n t e n a n t e x c l u r e B y z a n t i u m q u i a d o p t a la m o n ­
n a i e t y p e L y s i m a q u e , il e n e s t chez l e s q u e l l e s n o u s t r o u v o n s le
t é t r a d r a c h m e d ' A l e x a n d r e r e p r é s e n t é p a r les t y p e s b i e n c o n n u s d e
l ' o u v r ä g e c l a s s i q u e d e Müller.
E n t r e ces v i l l e s e x i s t a i t des le t e m p s d e la d o m i n a t i o n m a -
cédonienne, u n e association sous forme de confédération ( K O I N O N )
p a r e i l l e a u x l i g u e s d e T h r a c e , M a c é d o i n e , G r é c e , etc., e t q u i r é u -
n i s s a i t a i n s i â u n m o m e n t d o n n é 5 v i l l e s f o r m á n t la l i g u e P e n t a -
poide, e t p l u s t a r d 6, la l i g u e Hexapo'fde. C e t t é l i g u e s o u s le t i t r e
d e wjg TOVTOMraXewc; ou xotvSv xcov EXATJVWV a v e c u n «sxwv TÖV x o t v o v
T & V eXMjViov q u i p o r t a i t l e t i t r e d e p o n t a r c h e (rovxapxTjcj) d i s t i n c t d u
pontarche du pont Bythinien,
D e c e t t é l i g u e s e m b l e n t a v o i r fait p a r t : I s t r p s , T o m i s , K a l l a t i s ,
Dyonisopolis, Odessos et Messembria qui s'unirent dans u n e action
c o m m u n e offensive et d e f e n s i v e p o u r la s a u v e g a r d e d e l e u r s i n t é -
r é t s p o l i t i q u e s , é c o n o m i q u e s e t m i l i t a i r e s (avfi^ajria). Bien q u ' a i n s i
g r o u p é e ces villes g a r d a i e n t n é a u m o i n s e n p r i n c i p e la l i b e r t e d e
l e u r C o n s t i t u t i o n e t d e l e u r s lois. E l l e s f r a p p é r e n t m o n n a i e a u ­
t o n o m e a u s s i b i e n q u e p o u r la l i g u e , m a i s n ' a v a i e n t t o u t e f o i s p a s
le pouvoir de contracter d'autre alliance, ni de déclarer la g u e r r e
p o u r leur propre compte. N o u s t r o u v o n s u n exemple de l'aide
q u ' e l l e s s'offraient m u t u e l l e m e n t , d a n s l ' h i s t o i r e d e la v i l l e K a l l a t i s
q u i a u IY-es. j o u a le r o l e d e c o n d u c t r i c e d a n s la x o i v o v Tija raVTaTtoAeiös.
P o u r d é t r u i r e la p u i s s a n c e d e c e t e l i g u e , E y s i m a q u e e n v a h i t
avec u n e puissante a r m é e et investit Kallatis, Istros et Odessos
qui r e s t é r e n t s o u s le j o u g j u s q u ' e n 313 a J. C. l o r s q u e la g a r n i s o n
 55

d u r o i M a c é d o n i e n fut c h a s s é e t o u t â fait d e K a l l a t i s , I s t r o s e t
d ' O d e s s o s , e t q u e c e s villes r e s s e r r e n t â n o u v e a u l e u r a l l i a n c e â
l e q u e l l e se j o i g n e n t l a T h r a c e e t l a S c y t h i e v o i s i n e .
C e t t é n o u v e l l e a l l i a n c e füt d e c o u r t e d u r é e , c a r L y s i m a q u e défit
les O d e s s i e n s , l e s T h r a c e s e t l e s S c y t h e s , e t s e u l e K a l l a t i s s e m b l e
lui a v o i r r é s i s t é . C e t t e v i i l e t r a î n e e n c o r e p e n d a n t u n siécle o u
d e u x u n e e x i s t e n c e d e p l u s e n p l u s m a l h e u r e u s e (voir P â r v a n :
G e r u s s i a d i n K a l l a t i s 1920).
T o u s ces é v é n e m e n t s p o l i t i q u e s e u r e n t l e u r r é p e r c u s s i o n s u r
la n u m i s m a t i q u e d e s villes p o n t i q u e s , q u i n ' o n t s u r e m e n t p u f r a p p e r
m o n n a i e d ' a r g e n t q u e d a n s l e u r s p é r i o d e s d e liberte, r i c h e s s e e t
prospérité.
A u x p r e m i e r s t e m p s d e la P e n t a p o l i d e . l e m a n q u e d e t é t r a -
d r a c h m e s d ' I s t o s , T o m i s e t K a l l a t i s n o u s i n d i q u e q u e ces villes
e m p l o y é r e n t les piéces frappées â Odessos et Messembria, ou se trou-
v a i t le siege mérne d u p o n t a r c h e monétaire. O n a t r o u v é d'ailleurs
d a n s n o s villes p o n t i q u e de b e a u x t é t r a d r a c h m e s , s u r t o u t d'Odessos,
q u i n o u s m o n t r e n t c o m b i é n i n t e n s e é t a i t la c i r c u l a t i o n d e c e u x - c i
a K a l l a t i s et â T o m i s .
U n tétradrachme frappé â Messembria p e n d a n t l'époque de
p r o s p é r i t é d e la l i g u e ( t y p e I V Müller) e s t r e v é t u d e s i n i t i a l e s d u
p o n t a r c h e , ce q u i n o u s p r o u v e c l a i r e m e n t q u e le l i e u d e f r a p p e p o u r
les m o n n a i e s p o n t i q u e s s e t r o u v a i t a l o r s â M e s s e m b r i a .
L a Situation p o l i t i q u e q u i a l l a i t e n s ' e m p i r a n t p o u r n o s v i l l e s
p o n t i q u e s d e la S c y t h i a Minor, e t les n o m b r e u s e s g u e r r e s q u ' e l l e s
e u r e n t â soutenir, a m e n é r e n t u n r e l â c h e m e n t de la l i g u e ; seules
Odessos et Messembria semblant étre restées fermement unies.
E t c o m m e O d e s s o s e u t p l u s â souffrir q u e M e s s e m b r i a p a r s u i t e
des g u e r r e s et des invasions barbares, nous t r o u v o n s les tétra­
d r a c h m e s d ' O d e s s o s a u I er s. a. J. C. p r e n a n t u n a s p e c t s e m b l a b l e
a u x i m i t a t i o n s b a r b a r e s e x é c u t é e s p a r l e s p e u p l e s t h r a c e s s u r le
type connue des tétradrachmes tassiques. La téte d'Heraclés qui
n a g u é r e r e v é t a i t l e s t r a i t s c l a s s i q u e s d ' A l e x a n d r e le G r a n d , p e r d
t o u t e r e s s e m b l a n c e , e t a u r e v e r s , J u p i t e r s u r son t h r o n e n o u s a p p a -
r a î t g r a v é a v e c u n m a n q u e a b s o l u d e g o ű t a r t i s t i q u e . S o u v e n t Ies
i n s c r i p t i o n s d e v i e n n e n t é r o n n é e s , m a i s elles n e d e s c e n d e n t t o u t e f o i s
j a m a i s a u n i v e a u des imitations tassiques d a n s lesquelles toute trace de
lettre est remplacée p a r des lignes et des points dénués de tout sens.
E n dépit de cette décadence artistique bien marquée, carac-
 56

t é r i s t i q u e p o u r les d e r n i é r e s s é r i e s d e m o n n a i e a u t o n o m e f r a p p é e s
â O d e s s o s , la q u a l i t é e t le p o i d s d u m é t a l r e s t e n t i m m u a b l e s .
L e p o n t a r c h e , c h a r g é de la f r a p p e c o n s e r v e a v e c sóin la v a l e u r
m é t a l l i q u e , afin d e n e p a s d é p r é c i e r la m o n n a i e e t q u e celle-ci p u t
c o n s e r v e r i n t a c t e sa p u i s s a n c e d ' a c h a t .
II e x i s t e s u r ce p o i n t i d e n t i t é a v e c le t é t r a d r a c h m e t a s s i q u e
c i r c u l a n t d a n s Ies B a l c a n s e t les p a y s d a n u b i e n s e t q u i n o u s m o n t r e
q u e le c o m m e r c e d e s villes p o n t i q u e s é t a i t e n c o r e f l o r i s s a n t e t q u e
les t é t r a d r a c h m e s d ' O d e s s o s é t a i e n t b i e n r e c u s p a r t o u t e s Ies villes
du Pont.
L'identité de cette valeur nous est prouvée aussi p a r notre
t é t r a d r a c h m e (fig. i — 2 s u r l ' a v e r s d u q u é l n o u s t r o u v o n s d e s t r a c e s
v i s i b l e s d e l ' a n c i e n n e f r a p p e t a s s i q u e d a n s les l e t t r e s AKAE q u i
s i g n i f i e n t HPAKAE£22 e t q u i c o n f i r m e n t l ' h a b i t u d e q u ' a v a i e n t Ies
Odessiens de prendre. l'argent nécessaire â leurs tétradrachmes aux
piéces tassiques, circulant, c o m m e nous l'avons vu, en q u a n t i t é pro-
d i g i e u s e â t r a v e r s l a p e n i n s u l e Balcanique.'
L a f i g u r e 5 r e p r é s e n t e le r e v e r s d ' u n e t é t r a d r a c h m e q u i se
t r o u v e a u m u s é e d e Sofia (Bulgarie) e t q u i ' a y a n t é t é f r a p p é e â
Odessos sur u n e ancienne tétradrachme thassique. On peut par-
f a i t e m e n t s'en r e n d r e c o m p t e en r é g a r d a n t l ' a n c i e n n e i n s c r i p t i o n
q u i est r e s t e e .
L ' u s a g e d e se p r o c u r e r l ' a r g e n t p a r la f a u t e d e s p i é c e s d é m o -
nétisées au autres, est d'ailleurs bien connu des n u m i s m a t e s . D a n s
u n c a t a l o g u e d u B r i t i s h M u s e u m (Moesia Inf. p. 206) n o u s t r o u v o n s
la d e s c r i p t i o n d ' u n t é t r a d r a c h m e f r a p p é â Mostis, s u r l e q u e l les t r a c e s
d e la m a r q u e d e s a n c i e n s t é t r a d r a c h m e s t a s s i q u e s s o n t b i e u v i s i b l e s .
N o u s possédons d a n s n o t r e collection u n t é t r a d r a c h m e t y p e
A l e x a n d r e f r a p p é d a n s la ville d e M a r o n e a s u r u n a n c i e n t é t r a -
d r a c h m e m a c é d o n i e n f r a p p é a u t e m p s d e P h i l i p p e V, s o i t d ' A n t i g o n
G o n a t a s soit e n c o r e s o u s la d o m i n a t i o n r o m a i n e a p r é s la d é f a i t e
d e s R o m a i n s p a r A n d r i s c o s 149 (fig. 3—4) e t s u r l ' i v e r s d u q u e l ,
a u t o u r d e la t é t e d ' H é r a c l é s a p p a r a i t n e t t e m e n t le b o u c l i e r m a c é -
d o n i e n , t a n d i s q u ' a u r e v e r s les l e t t r e s I A E Q S s o n t les t r a c e s d e
l ' i n s c r i p t i o n BASIAEQS d o n t s e ' r e v é t a i e n t ces m o n n a i e s .

E n ce q u i c o n c e r n e les t é t r a d r a c h m e s t y p e A l e x a n d r e le G r a n d
il n o u s r e s t é e n c o r e â p a r i e r d u p r o b l e m e d e la r e p r é s e n t a t i o n d e
la t é t e d ' H e r a c l é s .
 57

P r e s q u e t o u s les n u m i s m a t e s , en t é t e d e s q u e l s n o u s c i t e r o n s
M ü l l e r q u i n o u s d o n n a Ja d e s c r i p t i o n la p l u s c o m p l e t e d e la n u -
m i s m a t i q u e d ' A l e x a n d r e e t d e D y s i m a q u e , a i n s i q u e V i s c o n t i , Cou­
sinen-, L-enormant, I m h o i - B l u m e r , J u l e s N a u é etc. c o n s i d e r e n t q u e
les g r a v e u r s d u t e m p s , a p r é s la m o r t d u h é r o s c h e r c h é r e n t â d o n n e r
â H e r a c l é s t o u t e s les c a r a c t é r i s t i q u e s d u v i s a g e d ' A l e x a n d r e le G r a n d ,
et q u e s u r ce p o i n t n o u s n e p o u v o n s r e t r o u v e r n u l l e p a r t m i e u x
q u e s u r les t é t r a d r a c h m e s d e L y s i m a q u e , n i m é m e a u H e r m e s d u
L o u v r e , u n e p l u s g r a n d é - r e s s e m b l a n c e á v e c la d e s c r i p t i o n d e ces
t r a i ţ s q u e n o u s o n t l a i s s é e les a u t e u r s a n t i q u e s .
N o u s y v o y o n s en effet:
L e s c h e v e u x r e l e v é s s u r le front, r e t o m b a n t s u r la n u q u e c o m m e
u n e c r i n i é r e l é o n i n e , le c r a n e p e u élévé, le f r o n t s é p a r é p r e s q u ' e n
d e u x , f u y a n t l é g é r e m e n t d a n s sa p a r t i é s u p é r i e u r e , les a r c a d e s s o u r -
cilliéres b i e n m a r q u é e s , les y e u x e n f o n c é s d a n s l e u r s o r b i t e s , l a r g e -
m e n t o u v e r t s , a u r e g a r d r e l é v é , la d é p r e s s i o n p r o f o n d e e n t r e la r a c i n e
d u n e z e t le front, le n e z l o n g e t m i n c e , l é g é r e m e n t b u s q u é , les
l é v r e s c h a r n u e s e t s e n s u e l l e s e t le m e n t ő n p u i s s a n t .
S i n o u s c o m p a r o n s e n t r e e u x les 7 t y p e s d e t é t r a d r a c h m e s
d ' A l e x a n d r e , n o u s c o n s t a t o n s u n e g r a n d é différence d a n s l e s d i v e r s e s
r e p r é s e n t a t i o n s d ' H e r a c l é s . T a n d i s q u e s u r les p r e m i e r e s p i é c e s <
f r a p p é e s p e n d a n t la v i e d u roi, le v i s a g e n e p r é s e n t e a u c u n e d e s
c a r a c t é r i s t i q u e s d e ce d e r n i e r , n o u s t r o u v o n s d a n s l e s é p o q u e s p o s -
térieures, Heraclés e m p r u n t a n t â Alexandre u n e ressamblance a u x
t r a i t s e x a g é r é s , a i n s i q u ' i l e s t d ' a i l l e u r s h a b i t u e l d a n s les p o r t r a i t s
monetaires.
N o u s retrouvons cetté ressemblance jusque sur notre tétra-
d r a c h m e f r a p p é â O d e s s o s v e r s le d é b u t d e l'ére c h r é t i e n n e e t c e t t é
piéce, b i e n q u e b a r b a r i s é e , n o u s p r é s e n t e la t é t e d u d i e u assez a r t i s -
t i q u e m e n t - t r a v a i l l é e , p o r t a n t t o u t e s les c a r a c t é r i s t i q u e s d u v i s a g e
d e ce roi m a c é d o n i e n .
Ces d a t e s n u m i s m a t i q u e s , c o n c o r d e n t p a r f a i t e m e n t a v e c l ' o p i n i o n
que n o u s émettions aú c o m m e n c e m e n t de cetté étude et n o t a m m e n t
(jue: t o u s les p e u p l e s v e n u s e n c o n t a c t a v e c la p u i s s a n c e d ' A l e x a n d r e
le G r a n d , le d i v i n i s é r e n t ; e t s ű r e m e n t a u c u n a u t r e d i e u n ' e u t p u
m i e u x r e p r é s e n t e r les d o n s s u r n a t u r e l s p r é t é s â A l e x a n d r e , q u e
H e r a c l é s ; ce d e r n i e r é t a i t d^ailleurs a u s s i le d i e u é p o n y m e d e s
cités p o n t i q u e s .
D u fait q u e n o u s p o s s é d o n s d a n s n o s c o l l e c t i o n s u n e t é t e e n
 58

terre-cuite p r é s e n t a n t les traits d'Alexandre, travail r o m á i n de la

m e i l l e u r e é p o q u e , t é t e t r o u v é e e n 1 8 8 4 a u x fouilles d e C h i u s e (Italie)
n o u s p r o f i t e r o n s d e c e t t é o c c a s i o n p o u r é t u d i e r q u e l q u e p e u l'ico-
n o g r a p h i e d ' A l e x a n d r e , i n t i m e m e n t liée d ' a i l l e u r s , c o m m e n o u s l e
d i s i o n s p l u s h a u t , â l ' é t u d e d e la n u m i s m a t i q u e m a c é d o n i e n n e .
P a r m i les s t a t u e s d ' A l e x a n d r e q u i se t r o u v e n t d a n s l e s diffé-
r e n t s m u s é e s e t c o l l e c t i o n s , e t b i e n n o m b r e u s e s s o n t les s c u l p t u r e s
r e s s e m b l a n t au. roi m a c é d o n i e n , le H e r m e s d u L o u v r e e t la Statuette
e n b r o n z é d e l a c o l l e c t i o n N é l i d o v , s o n t c o n s i d e r é s c o m m e les p l u s
réussis.
L e b u s t e d e m a r b r e c o n n u s o u s le n o m d e H e r m e s d u L o u ­
v r e , e t d é c o u v e r t e n I 7 7 g a u x a b o r d s de- R o m e , â T i v o l i , e t q u i
semble d'aprés certaines a u t e u r s avoir été copié sur u n original en
b r o n z é d e L y s i p p e , p r é s e n t e e n effet le c a r a c t e r e t y p i q u e d u roi
bien que d'autres auteurs, eritiquant l'exécution au point de v u e
a r t i s t i q u e a c c o r d e n t e n ceci la s u p r e m a ţ i e a u b r o n z é d e la collection
Nélidov. '
C e t t é Statuette d e 9 8 m / m d e h a u t , s u r l e q u e l l e Wolff éerivit
u n e monographie documentée, représente Alexandre, armé d'une
l a n c e d o n t il n e r e s t é q u ' u n t r o c o n ; l a p a r t i é i n f é r i e u r e d u b r o n z é
e s t b r i s é e a u - d e s s o u s d e s g e n o u x . M a i s en c o n t e m p l a n t l ' a r d e u r d e s
t r a i t s , l a m a j e s t é d u corp, l'on r e s t é f r a p p é d ' a d m i r a t i o n e n face d e
la technique a d m i r a b l e d a n s lequelle b e a u c o u p d'auteurs reconnais-
s e n t d a n s t o u t e s a m a í t r i s e le chef d ' o e u v r e d e L y s i p p e .
L a t é t e e n t é r r e c u i t e d e n o t r e leolleetion (voir la p l a n c h e )
p r é s e n t e les c a r a c t é r i s t i q u e s i c o n o g r a p h i q u e s d u roi m a c é d o n i e n ,
a y a n t b e a u c o u p d e r e s s e m b l a n c e a v e c la s t a t u e d ' A l e x a n d r e le G r a n d
d i t d e M a g n e s i e , se t r o u v a n t a u m u s é e d e C o n s t a n t i n o p o l e , a i n s i
q u ' a v e c la s t a t u e d u B r i t i s h M u s e u m e t celle e n m a r b r e d e la G l y p -
tothéque â Münich.
A i n s i q u e s u r ces s t a t u e s , l a t é t e e n t é r r e c u i t e n o u s m o n t r e
u n A l e x a n d r e j e u n e d'â p e i n e 20 a n s . L e s l é v r e s j o i n t e s b i e n d e s -
s i n é e s d o n n e n t a u x t r a i t s u n e e x p r e s s i o n d e s é v é r i t é e t m é r n e d'a-
m e r t u m e . L e front c a r a c t é r i s t i q u e a u x a r c a d e s s o u r c i l l i é r e s b i e n
développées et la racine d u nez assez l a r g e r e s s e m b l a n t â la s t a t u e
d u B r i t i s h M u s e u m , d é m o n t r e n t u n a c c r o i s s e m e n t d e s os d e la r é ­
g i o n n a s a l e . L e cou e s t t r é s p u i s s a n t en ceci b i e n c a r a c t é r i s t i q u e ,
d o n n a n t ainsi â la téte u n e g r a n d é v a l e u r iconographique.
L e s cheveux, resserrés sur la téte p a r u n bandeau, forment
 59

des boucles riches, r e t o m b a n t en arriére sur la n u q u e et r e c o u v r a n t

les oreilles p r e s q u ' a n t i é r e m e n t .
Ces d o n n é e s a n a t o m i q u e s n o u s p o r t e n t â c r o i r e q u e la t é t e e s t
u n t r a v a i l r o m á i n a u x t r a i t s d ' A l e x a n d r e le G r a n d , r e p r o d u i t p r o -
bablement d'aprés une oeuvre grecque et qui a du servir â son
p o s s e s s e u r c o m m e d i e u d e la force, d e la s a n t é d e la b e a u t é e t d e
la j e u n e s s e ; e t c o m m e tel, n o u s c o n c l u e r o n s d a n s le m é r n e o r d r e
d'idées q u e celui e x p o s é a u c o m m e n c e m e n t d e c e t t é é t u d e , q u e :
Alexandre le G r a n d continua k rester dans l'imagination
p o p u l a i r e b i e n d e s siécle a p r é s s a m o r t , le h e r o s préféré, d o u é d e
p u i s s a n c e s s u r n a t u r e l l e s , e t c o m m e tel fut é l é v é a u r a n g d e s d i e u x ,
t a n t s o u s l ' a s p e c t d ' H é r a c l é s , c o m m e s u r les m o n n a i e s p o n t i q u e s e t
d ' a u t r e s villes g r e c q u e s e n O r i e n t , t a n t ő t c o m m e d i v i n i t é d e l a
force, s a s t a t u e p r e n a n t p l a c e a u p r é s d e celle d ' a u t r e s d i e u x , c o m m e
d a n s i e s j a r d i n s d ' A l e x a n d r e Severe.

DE. G. SEVEREANO.

PROBLEMA MONETARĂ
ÎN Ţ A R A R O M Â N E A S C Ă ÎN ANII 1848-1849

2. F l u c t u a ţ i i l e c u r s u l u i m o n e t a r în t i m p u l o c u p a ţ i e i
m i l i t a r e t u r c o - r u s e ş t i şi a b u z u r i l e î n c e r c a t e d e c o m a n d a n ţ i i
a r m a t e l o r străine.

D u p ă c u m a m văzut mai sus, g u v e r n u l revoluţionar recunoscu

de b u n cursul m o n e t a r stabilit de Obişnuita Obştească A d u n a r e în
u l t i m a e p o c ă a d o m n e i l u i E i b e s c u - V o d ă şi a d m i s e p u n e r e a l u i î n
a p l i c a r e p e z i u a d e 3 S e p t e m v r i e 1848, t e r m e n c e fusese fixat d e
fostul D o m n i t o r .
C ă i m ă c ă m i a l u i C o n s t a n t i n C a n t a c u z i n o , l u â n d la 13 S e p t e m ­
v r i e locul g u v e r n u l u i r e v o l u ţ i o n a r , a m e n ţ i n u t a c e s t e d i s p o z i ţ i u n i
şi astfel a r m a t e l e d e o c u p a ţ i e fură n e v o i t e să facă s c h i m b u l b a n i l o r
în c o n f o r m i t a t e c u a c e s t c u r s m o n e t a r , c a r e î n s ă e r â m a i s c ă z u t d e c â t
cel a n t e r i o r .
D e altfel e s t e u ş o r d e î n ţ e l e s , că în s i t u a ţ i a e x c e p ţ i o n a l ă d e
a t u n c i c u r s u l oficial n u e r a ţ i n u t î n s e a m ă d e c â t î n t r a n s a c ţ i i l e cu
v i s t e r i a , p e c â t ă v r e m e î n t o a t e c e l e l a l t e afaceri b a n c h e r i i şi n e -
 60

g u s t o r i i i m p u n e a u m o n e t e l o r p r e ţ u r i c u m u l t m a i u r c a t e şi cari
v a r i a u d u p ă f l u c t u a ţ i i l e pieţei.
Astfel s'a a j u n s la d o u ă c u r s u r i m o n e t a r e d i f e r i t e : u n u l oficial,
al V i s t i e r i e i , şi a î t u l al c o m e r ţ u l u i .
F a p t u l a c e s t a , c a r e p r o d u c e a n u n u m a i g r a v e t u r b u r ă r i în
m e r s u l afacerilor, d a r şi m a r i p a g u b e n e g o ţ u l u i , a d e t e r m i n a t p e
r e p r e z e n t a n ţ i i « c o r p u l u i c o m e r ţ i a l » s ă î n a i n t e z e la 15 O c t o m v r i e o
r e c l a m a ţ i e c ă t r e V i s t i e r i e , c e r â n d să-se m a i p u b l i c e o d a t ă n o u l c u r s
i n t r a t î n v i g o a r e la 3 S e p t e m v r i e şi să-se ia m ă s u r i c o n t r a s p e c u ­
l a n ţ i l o r . R e c l a m a ţ i a e r â s e m n a t ă d e t r e i d i n t r e m a r i i n e g u s t o r i şi b a n ­
c h e r i d i n B u c u r e ş t i : I o a n M a n o v i c i , I o a n T e o d o r e s c u şi A r o n H i l l e l .
M i n i s t r u l d e F i n a n ţ e , A l e x a n d r u G h i c a , a p u s l a 18 O c t o m v r i e
o rezoluţie foarte drastică pe această cerere, acuzând de «venali­
t a t e » p e cei ce n u r e s p e c t ă n o u l c u r s ; o r d o n â n d p o l i ţ i e i să-1 p u ­
b l i c e d i n n o u î n t o t c u p r i n s u l C a p i t a l e i ; şi a m e n i n ţ â n d cu p e d e p s e
a s p r e p e cei ce v o r î n d r ă z n i «să d e a s a u s ă i a m o n e t e l e î n a l t
curs mai înălţat».
D a r în m o m e n t u l c â n d A l e x a n d r u G h i c a p u n e a o r e z o l u ţ i e
a t â t d e h o t ă r â t ă , c u r s u l oficial al m o n e t e l o r suferise o g r a v ă l o v i t u r ă
d i n p a r t e a c o m a n d a n t u l u i a r m a t e i r u s e ş t i d e o c u p a ţ i e , şi e r â a m e n i n ţ a t
să m a i s u f e r e a l t a şi m a i g r a v ă d i n p a r t e a c o m i s a r u l u i t u r c .
î n c ă la 1 O c t o m v r i e g e n e r a l u l L ü d e r s , c o m a n d a n t u l a r m a t e i
ruseşti de ocupaţie, trimisese o n o t ă Căimăcămiei, prin care cerea ca
m o n e t e l e d e a u r r u s e ş t i să fie p r i m i t e la s c h i m b d u p ă c u r s u l cel
v e c h i , m a i r i d i c a t . M o t i v u l p e c a r e îl i n v o c ă p e n t r u j u s t i f i c a r e a
cererii s a l e erâ, că în R u s i a a c e s t e m o n e t e se p r i m e a u a t â t d e
casieriile s t a t u l u i c â t şi d e p a r t i c u l a r i c u o b o n i f i c a r e d e 3°/o p e s t e
v a l o a r e a l o r n o m i n a l ă . D e c i p r e t i n d e a , ca şi în Ţ a r a - R o m â n e a s c ă
j u m ă t ă ţ i l e d e g a l b e n i r u s e ş t i , c a r i d u p ă n o u l c u r s oficial v a l o r a u 5
r u b l e d e a r g i n t , să fie c o t a t e î n v a l o a r e d e 5 r u b l e şi 15 c a p e i c i ;
i a r p i e s e l e d e a u r d e t r e i r u b l e să fie c o t a t e în v a l o a r e d e 3
r u b l e şi 9 capeici. Ş i c u m r u b l a d e a r g i n t e r a p r e ţ u i t ă d u p ă n o u l
c u r s la 10 lei şi 20 p a r a l e , u r m a ca j u m ă t a t e a d e g a l b e n să v a l o ­
r e z e d e a c u m î n a i n t e 54 lei 10 p a r a l e , i a r p i e s a d e 3 r u b l e 32 lei
şi j u m ă t a t e .
N a t u r a l că g u v e r n u l r o m â n n u p u t e a refuza a c e a s t ă c e r e r e a
c o m a n d a n t u l u i a r m a t e l o r r u s e ş t i şi astfel m i n i s t r u l d e f i n a n ţ e se
v ă z u n e v o i t să p u b l i c e în t o a t ă ţ a r a a c e a s t ă m a j o r a r e a b u z i v ă a
cursului monetelor ruseşti;
 61

E x e m p l u l l u i L ü d e r s a fost i m i t a t , s c u r t t i m p î n u r m ă , d e
c ă t r e F u a d E f e n d i , î n a l t u l c o m i s a r t u r c în P r i n c i p a t e . P e la m i j ­
locul l u i O c t o m v r i e a c e s t a c o n s t a t ă , că şi m o n e t e l e t u r c e ş t i se p r e ­
ţ u i e s c p e u n c u r s m a i s c ă z u t d e c â t î n a i n t e , d i n c a r e cauz.ă o s t a ş i i
î m p ă r ă t e ş t i sufer p a g u b e s i m ţ i t o a r e , şi cere, p r i n u r m a r e , să se
a c o r d e şi m o n e t e l o r o t o m a n e a v a n t a g i i l e ce s'au a c o r d a t m o n e t e l o r
ruseşti.
P r e c u m v e d e m în a m â n d o u ă c a z u r i l e d e f o r m ă n u se a d u c e a
o a t i n g e r e d i r e c t ă a c u r s u l u i oficial, ci n u m a i o m a j o r a r e a p r e ţ u l u i
m o n e t e l o r s t r ă i n e ; d e f a p t î n s ă efectul e r ă acelaş, căci se i m p u n e a
a c e s t o r m o n e t e u n c u r s forţat, c a r e a v e a r e p e r c u s i u n e a s u p r a î n t r e ­
gului t â r g ' monetar.
I n faţa p r e t e n ţ i e i l u i F u a d E f e n d i , a t â t m i n i s t r u l d e f i n a n ţ e
cât şi c a i m a c a m u l se g ă s e a u î n t r ' o s i t u a ţ i e p e n i b i l ă , d e o a r e c e îşi
d ă d e a u s e a m a , că p r i n a c e a s t a a n a r h i a m o n e t a r ă v a d e v e n i şi m a i
m a r e . D e a c e i a ei c a u t ă d e o p a r t e să r e d u c ă p r e t e n ţ i i l e lui F u a d
E f e n d i , d e a l t ă p a r t e să a m â n e c â t m a i m u l t î n d e p l i n i r e a lor.
Astfel m a i î n t â i c a i m a c a m u l c o m u n i c ă numai v e r b a l m i n i s t r u l u i
de f i n a n ţ e d o r i n ţ a c o m i s a r u l u i t u r c , c e e a c e 1-a făcut p e m i n i s t r u
să n u ia l a î n c e p u t nici o m ă s u r ă . D a r F u a d s t ă r u i n d d i n n o u ,
a r e loc o c o n s f ă t u i r e a c a i m a c a m u l u i c u m i n i ş t r i i d e f i n a n ţ e şi d e
j u s t i ţ i e şi cu F u a d E f e n d i , în c a r e d u p ă ce m i n i ş t r i i a u i n s i s t a t
a s u p r a « n e c u v i i n ţ e i » ce a r i z v o r î d i n t r ' o n o u ă s c h i m b a r e a c u r s u l u i
m o n e t e l o r , s'a h o t ă r â t să se facă o e x c e p ţ i e cu i c o s a r u l d e a u r şi
de a r g i n t , cari să fie c o n s i d e r a ţ i ca m o n e t e c o n v e n ţ i o n a l e , a v â n d
c u r s u l f o r ţ a t d e lei 12 p a r a l e 30. D a r cu d o u ă c o n d i ţ i i : î n t â i , d e
a c e s t c u r s să n u p o a t ă beneficia d e c â t n u m a i o s t a ş i i t u r c i p e n t r u
c u m p ă r ă t u r i l e n e c e s a r e ; al doilea, s ă n u fie v a l a b i l d e c â t n u m a i
a t â t a t i m p c â t v a r ă m â n e în ţ a r ă a r m a t a t u r c e a s c ă .
P e n t r u ca a c e a s t ă î n ţ e l e g e r e s ă p o a t e fi p u s ă în a p l i c a r e , g u ­
v e r n u l s'a c r e z u t d a t o r să o s u p u n ă S f a t u l u i A d m i n i s t r a t i v E x t r a ­
o r d i n a r . P r i n a c e a s t a s'a p r o v o c a t o n o u ă a m â n a r e , căci S f a t u l n u
s'a î n t r u n i t d e c â t la 27 O c t o m v r i e ; şi în a c e l a ş t i m p s'a a d u s şi o
r e s t r â n g e r e p r e t e n ţ i i l o r t u r c e ş t i , căci S f a t u l n ' a a d m i s c u r s u l f o r ţ a t
d e c â t n u m a i p e n t r u «icosarul d e a r g i n t şi fracţiile lui», t r e c â n d cu
vederea icosarul de aur.
I n e x e c u t a r e a d e c i z i u n i i S f a t u l u i s'a p r o d u s o n o u ă a m â n a r e
de către poliţia Capitalei. Deşi D e p a r t a m e n t u l finanţelor ceruse
poliţiei î n c ă l a 5 N o e m v r i e sJu4Uiblice în t o t o r a ş u l n o u l c u r s al
 62

i c o s a r u l u i d e a r g i n t , a c e a s t a n u l'a p u b l i c a t d e c â t î n z i u a d e 9
N o e m v r i e , d u p ă ce a i n t e r v e n i t l a V i s t e r i e î n s u ş i O m e r - P a ş a , co­
m a n d a n t u l oştirii t u r c e ş t i .
A c u m î n s ă se r i d i c ă c o n t r a a c e s t u i c u r s f o r ţ a t n e g u s t o r i i Ca­
p i t a l e i , şi la 18 N o e m v r i e a d r e s e a z ă u n l u n g p r o t e s t c ă t r e F u a d j
E f e n d i . E i a r a t ă că a c e a s t ă d i s p o z i ţ i u n e «care p u n e o s i n g u r ă m o - ,
n e t ă în d i s p r o p o r ţ i u n e c u t o a t e c e l e l a l t e al c ă r o r c u r s r e g u l e a z ă ;
t r a n s a c ţ i i l e c o m e r c i a l e cu s t r ă i n ă t a t e a , a d u c e t u t u r o r n e g u s t o r i l o r o
p i e r d e r e d e 4°/o, c a r e în t o t a l se r i d i c ă l a m a i m u l t e m i l i o a n e ; p r o ­
v o a c ă o c o n f u s i u n e f o a r t e m a r e în t o a t e s o c o t e l i l e şi c h i a r în m i c u l
c o m e r ţ zilnic, şi d u p ă ce n u v a s e r v i d e c â t să î n l e s n e a s c ă pofta d e
c â ş t i g şi u z u r a c â t o r v a s p e c u l a n ţ i , în p a g u b a şi d e t r i m e n t u l g e n e r a l
a l p r i n c i p a l i l o r n e g u s t o r i ce s u n t î n l e g ă t u r ă c u E u r o p a , c u m şi
al ţ ă r ă n i m e i , n u - ş i v a p u t e a î m p l i n i nici s c o p u l p e n t r u c a r e a fost
l u a t ă . Căci o r i c e v â n z ă t o r o b l i g a t s ă p r i m e a s c ă i c o s a r u l dela c u m ­
p ă r ă t o r u l s ă u t u r c p e p r e ţ u l d e 12 lei 30 p a r a l e , v a c ă u t a d e s i g u r
s ă se d e s p ă g u b e a s c ă n u m a i decât, r i d i c â n d şi el p r e ţ u l m ă r f u r i l o r » .
P r o t e s t u l n e g u s t o r i l o r a d a t prilej l u i F u a d E f e n d i să i n t e r ­
v i n ă d i n n o u î n c h e s t i u n e a m o n e t a r ă . I n aceiaşi zi el p u n e în cu
r e n t p e _ c a i m a c a m d e s p r e a c e s t p r o t e s t , a m i n t i n d u - i t o t o d a t ă că ce­
r e r e a s a d e a-se r e s t a b i l i v e c h i u l c u r s al m o n e t e l o r t u r c e ş t i n ' a
fost s a t i s f ă c u t ă d e c â t î n ce p r i v e ş t e i c o s a r u l d e a r g i n t , p e c â t ă
v r e m e p e u t r u i c o s a r u l d e a u r n u s'a l u a t nici o m ă s u r ă . D e a c e e a
c o m i s a r u l t u r c c e r e să se r e z o l v e în m o d d e f i n i t i v p r o b l e m a m o n e ­
t a r ă . D e c i î n c ă a d o u a zi el a r a t ă c ă i m ă c ă m i e i m ă s u r i l e ce t r e b u i e
să ia în a c e s t s c o p :
« M a r e l e V i s t i e r să a d u n e î m p r e j u r u - i p e cei m a i d e c ă p e t e n i e
n e g u ţ ă t o r i , b a n c h e r i şi o a m e n i p r a c t i c o ş i şi î m p r e u n ă cu a c e ş t i a să
c a t e m i j l o a c e l e p r i n c a r e s'ar p u t e a î n d r e p t a a c e s t e n e c u v i i n ţ e şi
fără z ă b a v ă să i-se a r a t e » . I a r p e n t r u a o b ţ i n e r e z u l t a t u l d o r i t «co­
m i s i a a c e a s t a d e n e g u ţ ă t o r i t r e b u i e m a i î n t â i să se o c u p e d e a să
face în fiinţa sa î n c e r c ă r i l e t r e b u i n c i o a s e p e n t r u a se d o v e d i i n t r i n ­
seca v a l o a r e a d e o s e b i t e l o r m o n e t e , c a r e să s l u j e a s c ă d e t e m e i la
s o c o t e a l a sa».
D u p ă c u m se v e d e F u a d E f e n d i era d e c i s să u t i l i z e z e m e t o d a
cea m a i p r a c t i c ă p e n t r u r e z o l v i r e a p r o b l e m e i m o n e t a r e : c o n s t a t a r e a
în m o d ştiinţific a v a l o a r e i i n t r i n s e c e a fiecărei specii d e b a n i ce
circulau în ţară.
D a r M a r e l e V i s t i e r n u se g r ă b i â d e loc. D e ş i p r i m i s e î n c ă la
 63

ig N o e m v r i e a d r e s a C ă i m ă c ă m i e i c a r e îi făcea c u n o s c u t ă d o r i n ţ a l u i
F u a d E f e n d i , m i n i s t r u l d e f i n a n ţ e n u l u a s e nici o m ă s u r ă p â n ă l a
4 D e c e m v r i e , astfel că la a c e a s t ă d a t ă c a i m a c a m u l se v e d e n e v o i t
să-i r e p e t e c e r e r e a c o m i s a r u l u i t u r c .
I n t r e t i m p F u a d p r i m i s e la 29 N o e m v r i e o n o u ă r e c l a m a ţ i e
a « c o r p u l u i c o m e r ţ i a l » . I n t r ' î n s a se a t r ă g e a a t e n ţ i u n e a c o m i s a r u l u i
t u r c , că g u v e r n u l p r e g ă t e ş t e u n p r o i e c t p r i n c a r e se s t a b i l e ş t e u n
c u r s m o n e t a r m a i r i d i c a t , f i x â n d u - s e r u b l a d e a r g i n t la 11 lei, r u -
b i e u a la 6 iei, i c o s a r u l l a 12 lei 30 p a r a l e şi d u c a t u l i m p e r i a l l a
14 sfanţi; d a r în a c e l a ş t i m p se î n g ă d u i a ca v i s t i e r i a să u r m e z e î n
t r a n s a c ţ i i l e sale t o t d u p ă c u r s u l f i x a t d e R e g u l a m e n t u l O r g a n i c şi
p u s î n v i g o a r e la 3 S e p t e m v r i e . A c e s t p r o c e d e u , s u s ţ i n e a u n e g u ­
storii, deşi î n a p a r e n ţ ă c a u t ă să s a t i s f a c ă n e v o i l e c o m e r ţ u l u i , î n r e a ­
l i t a t e î n s ă d i s t r u g e «tot ce e s t e m a i a v a n t a j o s î n i d e i a u n u i p r e ţ
fix al t u t u r o r m o n e t e l o r » , p r i n f a p t u l că v i s t i e r i a e s t e s c o a s ă d e
sub p r e v e d e r i i e . c u r s u l u i i m p u s c o m e r c i a n ţ i l o r .
D e c i ei cer, ca î n c a z u l c â n d p r o i e c t u l g u v e r n u l u i v a d e v e n i
r e a l i t a t e , c u r s u l s t a b i l i t să fie o b l i g a t o r n u n u m a i p e n t r u n e g u s t o r i
şi p a r t i c u l a r i , ci şi p e n t r u c a s i e r i i l e p u b l i c e şi î n s p e c i a l p e n t r u c a s a ,
vistieriei.
E s t e f o a r t e p r o b a b i l că u n astfel d e p r o i e c t a e x i s t a t şi că
g u v e r n u l , s p r e a î m p ă c a p r e t e n ţ i i l e a r m a t e l o r d e o c u p a ţ i u n e şi ce­
r i n ţ e l e c o m e r ţ u l u i , s'a g â n d i t s ă fixeze u n c u r s m a i r i d i c a t p e n t r u
t o a t e m o n e t e l e , c u r s c a r e să fie a p l i c a t u n i f o r m în t o a t ă ţ a r a . P r o ­
b a b i l că n i c i F u a d E f e n d i , nici g e n e r a l u l L ü d e r s n u e r a u s t r ă i n i d e
a c e s t p r o i e c t , c a r e d e altfel f a v o r i z a şi m o n e t e l e t u r c e ş t i şi p e cele
r u s e ş t i . Ş i s e p o a t e că d i n a c e a s t ă c a u z ă g u v e r n u l a m â n a a t â t d e
m u l t satisfacerea pretenţiilor ridicate de F u a d Efendi.
D a r î n faţa m a r i l o r i n c o n v e n i e n t e ce p r e z e n t a p u n e r e a î n
a p l i c a r e a a c e s t u i proiect, el a fost a b a n d o n a t şi c ă i m ă c ă m i a c e r u
ministerului de finanţe să n u m a i întârzie a satisface ultima cerere
a l u i F u a d F f e n d i şi s ă p r o c e d e z e l a c e r c e t a r e a v a l o r i i i n t r i n s e c e
a m o n e t e l o r , s p r e a fixa î n s f â r ş i t u n c u r s d e f i n i t i v al lor. P e n t r u
a grăbi lucrările, F u a d Efendi însuşi a propus pe membrii comi-
siunii, î n t r e cari e r a şi s e c r e t a r u l s ă u i n t i m , R ü s t e n Bey. D i n t r e
n e g u s t o r i a n u m i t p e I. M a n o v i c i , L e o n i d a C e r l e n t i , S a m u e l H i l l e l
şi H i l l e l M a n o a h , i a r d e p a r t a m e n t u l f i n a n ţ e l o r a fost r e p r e z e n t a t
p r i n c l u c e r u l I. A r i o n şi N . G h e r m a n .
C o m i s i a s'a î n t r u n i t la v i s t i e r i e î n z i u a d e 14 D e c e m v r i e s u b
 64

p r e z i d e n ţ i a m i n i s t r u l u i d e f i n a n ţ e şi a p o i s'a t r a n s p o r t a t a d o u a zi î n
a t e l i e r u l a r g i n t a r u l u i R e i c h ( R e ş c h ?) u n d e t i m p d e p a t r u zile^a a s i s t a t
la p r o b e l e c h i m i c e t ă c u t e a s u p r a d i f e r i t e l o r m o n e t e . D u p ă ce a u dis­
c u t a t p e b a z a a c e s t o r p r o b e în m o d t e m e i n i c î n t r e a g a p r o b l e m ă
m o n e t a r ă , şi-au f i x a t î n t r ' u n p r o c e s v e r b a l , î n c h e i a t la 24 S e p t e m ­
v r i e , p r o p u n e r i l e p r i v i t o a r e la m ă s u r i l e ce t r e b u i a u l u a t e .
M a i î n t â i c o m i s i u n e a se p r o n u n ţ ă h o t ă r â t c o n t r a s i s t e m u l u i
d e a-se s t a b i l i d o u ă c u r s u r i , u n u l p e n t r u v i s t i e r i e şi a l t u l p e n t r u
c o m e r ţ . A p o i o p i n e a z ă , că c u r s u l cel m a i b u n e s t e cel s t a b i l i t d e
c ă t r e O b ş t e a s c a A d u n a r e d i n t i m p u l l u i B i b e s c u şi p e c a r e g u ­
v e r n u l 1-a p u s în a p l i c a r e la 3 S e p t e m v r i e . D a r î n a c e l a ş t i m p e a
c r e d e , că lira o t o m a n ă d e 100 p i a ş t r i (lei), c a r e în r e a l i t a t e a v e a o
v a l o a r e i n t r i n s e c ă m a i m a r e d e c â t 5 p i e s e d e a u r d e c â t e 20 pia­
ştri, t r e b u i e r e d u s ă la 62 p i a ş t r i , s p r e a se p u n e o d a t ă c a p ă t
speculei.
P a t r u a n e x e cari c u p r i n d e a u diferite r e z u l t a t e ale p r o b e l o r
c h i m i c e şi ale c a l c u l e l o r m a t e m a t i c e b a z a t e p e a c e s t e p r o b e , înso-
ţ i a u p r o c e s u l v e r b a l al c o m i s i e i . D i n t o a t e reieşiâ, că c u r s u l oficial
a d o p t a t şi s u s ţ i n u t d e V i s t i e r i e , e r ă cel m a i a p r o p i a t d e r e a l i t a t e şi
că p r e t e n ţ i i l e lui F u a d E f e n d i în f a v o a r e a m o n e t e l o r t u r c e ş t i n u
erau întemeiate. CONST. MOISIL

D O C U M E N T E
10.
184S Oct. 2. Căimăcămia comunică Ministerului ele Finanţe noti­
ficarea generalului Lüders de a se fixă un curs mai ridicat pentru
monetele de aur ruseşti.
Căimăcămia -Prinţipatului Ţării Româneşti
C i n s t i t u l u i D e p a r t a m e n t al V i s t i e r i e i

E c s e l e n ţ i a S a G h e n e r a l u l L i d e r s p r i n n o t a N r . 2070 d e la
1 O c t o m v r i e a r a t ă Caimacamii că s'a î n ş t i i n ţ a t , că în o r a ş u l B u c u ­
reşti, p r e c u m şi în t o t p r i n ţ i p a t u l , să p r i i m e s c d e o a m e n i p a r t i c o l a r i
j u m ă t ă ţ i l e d e i m p e r i a l u r i r o ş e ş t i n u m a i în cinci r u b l e d e a r g i n t .
Şi f i i n d c ă în R o ş i a e s t e h o t ă r â t p r i n c u r s s t a t o r n i c al s t ă p â n i r e i ,
d u p ă p r e ţ u l a u r u l u i , a să p r i i m i , a t â t î n h a z n ă c â t şi î n ţ i r c o l a ţ i a
p u b l i c ă , c u t r e i d e p r o ţ e n t (folos) la r u b l ă m a i s u s d e n u m i r e a p r e ­
ţ u l u i lor, a d e c ă j u m ă t a t e d e i m p e r i a l î n cinci r u b l e şi c i n c i s p r e z e c e
c a p e c e d e a r g i n t , i a r m o n e d a d e a u r d e t r e i r u b l e în t r e i r u b l e şi
 65

n o u ă c a p e c e d e a r g i n t , şi d u p ă a c e s t c u r s să d a u î n p l a t a lefi o ş t i ­
rilor şi t u t u l o r c h e l t u e l e l o r h a z n e l e i î n d e o b ş t e , c e r e E c . S a ca se
s(e) p u b l i c u i a s c ă în t o a t ă V a l a h i a , ca să fie p r i i m i t e p r e t u t i n d e n e a
fără p r i c i n u i r e j u m ă t ă ţ i l e d e i m p e r i a l u r i r o ş e ş t i în cinci r u b l e şi
c i n c i s p r e z e c e c a p e c e d e a r g i n t , i a r r u b l a d e a r g i n t , s o c o t i n d u - s e lei
zece p a r a l e d o u ă z e c i , j u m ă t a t e d e i m p e r i a l face lei cincizeci şi p a t r u
p a r a l e z e c e ; i a r m o n e d a d e a u r în t r e i r u b l e şi n o u ă . c a p e c e s a u lei
treizeci şi doi şi j u m ă t a t e .
C ă i m ă c ă m i a g r ă b e ş t e a d a în c u n o ş t i n ţ a a c e s t u i C i n s t i t D e p a r ­
t a m e n t d i s p o z i ţ i i l e d e m a i s u s din n o t a E c s e l e n ţ i i S a l e G h e n e r a ­
l u l u i L i d e r s şi-1 pofteşte, ca î n d a t ă să facă d i n p a r t e - i p u n e r e a la
cale p e n t r u î n t o c m a i î n d e p l i n i r e .
N r . 216 C a i m a c a m u l (ss) Constandin Cantacozino
A n u 1848. O c t o m . 2. (Arh. Stat., D o s . 1262 f. 96).

1848 Oct. 4. Departamentul Vistieriei ordonă poliţiei să publice

in oraş noul curs al monetelor de aur ruseşti.
#

Cin(stita) C ă i m ă c ă r n i e p r i n d e c r e t cu N r . 216 î n c u n o ş t i i n ţ e a z ă a-
c e s t u i D e p a r t a m e n t n o t a E c s e l e n ţ i i S a l e G e n e r a l u l L i d e r s c u N r . 2070,
p r i n c a r e a r a t ă că s'au î n ş t i i n ţ a t , că î n o r a ş u l B u c u r e ş t i să p r i i m e ş t e
de oameni particulari jumătăţile de imperialuri ruseşti n u m a i în 5
r u b l e d e a r g i n t şi că în R o ş i a i e s t e h o t ă r â t p r i n c u r s u s t a t o r n i c a l
s t ă p â n i r i i , d u p ă p r e ţ u l a u r u l u i , a s ă p r i i m i a t â t în h a z n a , cât şi î n
ţ i r c u l a r e p u b l i c ă cu trei d e p r o ţ e n t (folos) la r u b l ă m a i s u s d e
n u m i r e a p r e ţ u l u i lor. A d i c ă j u m ă t a t e d e i m p e r i a l în 5 r u b l e şi 15
capici a r g i n t , i a r m o n e d a d e a u r d e 3 r u b l e , în t r e i r u b l e şi n o u ă
capici d e a r g i n t . D ' a c e e a i e s t e p o f t i t ă ci(nstita) P o l i ţ i e , ca î n d a t ă d u p ă
p r i m i r e a a c e ş t i a şi fără cea m a i m i c a î n t â r z i e r e , s ă p u b l i c u i a s c ă î n
t o t c u p r i n s u l o r a ş u l u i a t â t p r i n d a r a b a n ă , c â t şi p r i n c o m i s i i l e r e s ­
p e c t i v e , ca în d ă r i şi l u ă r i să fie p r i i m i t ă m o n e d a d e j u m ă t a t e d e
i m p e r i a l r u s e s c u în 5 r u b l e şi 15 capici d e a r g i n t , i a r r u b l a soco­
t i t ă p e lei zece p a r [ a l e ] d o u ă z e c i , j u m ă t a t e i m p e r i a l face lei 54
par[ale] 1 0 ; i a r m o n e d a d e a u r în trei r u b l e şi n o u ă capici, face lei
32 parfale] 20. Ş i d e u r m a r e ce [va face î n d a t ă v a c i n s t i p ă a c e s t
D e p a r t a m e n t cu r ă s p u n s .
1848 Oct. 4. (ss) Alexandru Ghica
(Arh. Stat., D o s . 1262 f. 97) ]
5
 66

12.
1848 Oct. 11. Cererea corpului comercial de a se publica din nou
şi impune tuturor respectarea cursului monetar fixat la 3 Martie 1848.
C ă t r e C i n s t i t u l D e p a r t a m e n t al F i n a n ţ e l o r

C o r p u l c b m e r ţ i a l p r e c u m şi t o t o m u l i u b i t o r <îe b i n e l e p a t r i e i
cu b u c u r i e au s a l u t a t chipzuirea cinstitei Obicinuitei Obşteşti A d u ­
nări din a n u l acesta, privitoare la statornicirea u n u i curs obştesc
a l m o n e d e l o r , d u p ă c u m să c e r u s e d e a c e s t c o r p î n c ă d e m a i m u l ţ i
ani, s p r e î n c e t a r e a p a g u b e i ce î n c e r c a p u b l i c u l c o m e r ţ i a l p r i n d e o ­
sebirea cursului pieţei.
D u p ă j u r n a l u l C i n s t i t u l u i S f a t A d m i n i s t r a t i v E c s t r a o r d i n a r şi
p r i n l u m i n a t u l Ofis D o m n e s c c u N r . 181 d e l a 3 M a r t i e a. c. a c e a s t ă
s t a t o r n i c i r e s'a şi p o r u n c i t , şi d e l a t e r m i n u l s ă u — 3 S e p t . — î n c o a c e
să şi u r m e a z ă î n p u b l i c .
I n s ă s â n t , cu t o a t e a c e s t e a î n c ă m u l ţ i , carii d i n î n d ă r ă t n i c i e ,
l a p l a t e l e lor — c h i a r şi la socoteli m a i n o i d e c â t l e g i u i r e a a c e a s t a —
î m b l a a sili p e c r e d i t o r i i l o r d'a le p r i i m i m o n e d a t o t d u p ă a b u ­
zivul curs desfiinţat.
D e a c e e a s u b t î n s e m n a ţ i i a m aflat d e l i p s ă a r u g a p l e c a t p e
C i n s t i t u l D e p a r t a m e n t , ca, s p r e r i d i c a r e a u n o r a s e m e n e a n e c u v i i n ţ e ,
să binevoească a m a i publica încă odată p o m e n i t a legiuire m o n e t a r ă ,
p o r u n c i n d t o t d ' o d a t ă , ca s ă s ă u r m e z e d e c ă t r e t o ţ i î n t o c m a i , f ă r ă
d e vre-o abatere.
Cu c u v e n i t u l a d â n c r e s p e c t , ai C i n s t i t u l u i D e p a r t a m e n t p l e c a ţ i
slugi.
(ss) Ioau Manovici, I. Theodorescu, Fraţii Aron Hilel.

B u c u r e ş t i î n 11 Oct. 1848. (Arh. Stat. Dos. 1262, f. 129).

Rezoluţia Şefului Departamentului Vistieriei: Alt nimic nu însemnează o

a s e m e n e a u r m a r e ca cea d e s c r i s ă î n r e c l a m a ţ i a aici iscăliţilor c o m e r s a n ţ i ,
d e c â t o s i m p l ă n e s u p u n e r e şi o d i s p o z i ţ i e d e v e n a l i t a t e a a c e l o r a , c a r i s ă
c u t e a z ă a p ă ş i s u p t m a r e a lor r ă s p o n s a b i l i t a t e p e s t e m ă s u r i l e î n t o c m i t e d e
l e g i u i t u l g u v e r n şi p u b l i c a t e cu o î n d e s t u l d e î n d e l u n g a t ă v r e m e m a i ' n a i n t e a
î n d e p l i n i r i i t e r m e n u l u i p r e s c r i s , fiind foarte f a v o r a b i l ă a c e a s t a p e n t r u toţi d e
o b ş t e , ca în c u r s u l m i j l o c i t e i s o r o c i r i s ă s ă p o a t ă fiecare r e g u l ă , î n c â t să n u -
i s ă p r i c i n u i a s c ă v r e - o p a g u b ă ce a r fi fost n e t ă g ă d u i t ă p e n t r u m u l ţ i , d a c ă
m ă s u r a s t a t o r n i c i r i i c u r s u l u i m o n e d e l o r î n t r ' o u n i f o r m i t a t e în t o a t ă ţ a r a s'ar
fi p u s în l u c r a r e î n d a t ă d u p ă î n t ă r i r e a j u r n a l u l u i S f a t u l u i E c s t r a o r d i n a r p r i n
ofisul d o m n e s c , ca o s o g l ă s u i t o a r e cu a r t . 65 al R e g u l a m e n t u l u i O r g a n i c . P r i n
 67

u r m a r e să se scrie d i n n o u la p o l i ţ i e , ca î n d a t ă s ă p u b l i c e în c o p r i n s u l C a p i ­
talei, p r i n b a r a b a n e (sie.) şi r e s p e c t i v e l e c o m i s i i , a n u î n d r ă s n i n i m e n i a , s u b
nici u n fel de c u v â n t şi p r e t e x t , s ă d e a s a u s ă ia m o n e d e l e cu alt c u r s m a i
î n ă l ţ a t , d e c â t a c e l a o b l i g a t p r i n j u r n a l u l d e l a 3 ale t r e c u t u l u i M a r t i e , căci cel
ce să v a d e s c o p e r i u r m ă t o r î m p o t r i v ă s ă v a p r i v i ca u n v i c l e a n şi n e s u p u s
p o r u n c i l o r l e g i u i t u l u i g u v e r n şi ca u n a s e m e n e a v a c ă d e a în m a r e r ă s p u n ­
d e r e . 1848 Oct. 18.
Altă rezoluţie mai târzie: I n u r m a r e z o l u ţ i e i d e m a i sus, ce s'a g ă s i t d e
c u v i i n ţ ă a s ă p u n e a s u p r a a c e ş t i i jălbi, ca o c o n f o r m ă cu m ă s u r a c h i b z u i t ă
î n t ă r i t ă , p u b l i c a t ă şi p u s ă în l u c r a r e cu î n c e p e r e încă d e l a 3 ale t r e c u t e i l u n i
Septemvrie, adresându-se către Sfatul A d m i n i s t r a t i v decretul Cinstitei C a i m a ­
camii de s u p t 575, s'a v ă z u t d i n c o p r i n d e r e a lui s t ă r u i n ţ a E x . S a l e F u a d E -
fendi, c o m i s a r u l î n a l t e i P o r ţ i O t o m a n e şi t o t o d a t ă şi a D - l u i C a i m a c a m , a
să r e s t a t o r n i c i i a r ă ş i c u r s u l t u t u r o r m o n e d e l o r , p r e c u m s'a u r m a t în t o a t ă
ţ a r a m a i ' n a i n t e d e 3 S e p t e m v r i e . D a r fiindcă o a s e m e n e a r e t r a c t a ţ i e a r fi
p u t u t î n v e d e r a t t r a g e d u p ă d â n s a m u l t e c o m p l i c a ţ i i în p r i v i n ţ a t r a n s a c ţ i i l o r
şi a v e r i caria altei relaţii d e d a r a v e r u r i cât d e m i c i şi n e î n s e m r i ă t o a r e , m ă c a r
î n t r e felurite feţe, s p r e d e p ă r t a r e a u n e i a s e m e n e a n e c u v i i n ţ e şi d i n p r e u n ă cu
I). C a i m a c a m şi D. L o g o f ă t u l D r e p t ă ţ i i , î n ţ e l e g â n d u - m ă cu E x . S a F u a d E f e n d i ,
i-am s u p u s a t â t n e c u v i i n ţ a ce v a izvorî d i n p r e s c h i m b a r e a p u b l i c a t e i m ă s u r i ,
c â t şi n e p u t i n ţ a ce s ă p r e v e d e î n t r u a t r e c e m o n e d e l e cu c u r s u n i f o r m şi în
V a l a h i a - M i c ă , căci acolo a t â t g a l b e n u l î n p ă r ă t e s c cât şi celelante m o n e d e
t r e c şi ţ i r c u l e a z ă fără cea m a i m i c ă p r e s c h i m b a r e d i n ceeace l e g i u e ş t e a r t . 65
a R e g u l a m e n t u l u i , p r e ţ u i n d u - s ă fiecare f e l u r i m e şi d i n t r e m o n e d e l e t u r c e ş t i
d u p ă i n t r i n s e c a p r e ţ u i r e de lei 31, par(ale) 20 a g a l b e n u l u i ; în u r m a c a r i a î n ţ e ­
legeri, m a i c h i b z u i n d u - s ă în p r i c i n a d e c a r e e s t e v o r b a p e n t r u mijloacele cele
m a i p o t r i v i t e , s p r e a n u cercă şi o ş t i r i l e î m p ă r ă t e ş t i foarte s i m ţ i t ă p a g u b ă
d i n c u r s u l s c ă z u t şi m ă s u r i i s t a t o r n i c i t e p e n t r u o b ş t e s c u l c u r s al m o n e d e l o r
s ă n u să a d u c ă v r e - o p r e s c h i m b a r e , însfârşit s'a g ă s i t d e c u v i i n ţ ă ca p r e z i s ă
m ă s u r ă s ă r ă m î i e n e a t i n s ă î n t r u c e e a c e v a p r i v i t o a t e m o n e d e l e celelante,
a f a r ă n u m a i d e i c o s a r u l a t â t d e a u r cît şi d e a r g i n t , c a r e p r i v i n d u - s ă v r e -
m e l n i c e ş t e ca o m o n e d ă d e c o n v e n ţ i e , s ă t r e a c ă în v i i t o r cu c u r s u l d e lei d o i ­
sprezece, p a r a l e treizeci, d u p ă c u m şi m a i ' n a i n t e , şi a c e s t î n s ă c u r s să n u s ă
p r i v e a s c ă p e n t r u toţi d e o b ş t e î n g ă d u i t , fără n u m a i p e n t r u oştirile î m p ă r ă ­
t e ş t i o t o m a n e , p r e c â t s ă v o r afla aici, c a r e l e în d a r a v e r i l e şi c u m p ă r ă t o r i l e ce
v o r face p e n t r u cele t r e b u i n c i o a s e lor n e a p ă r a t v o r d a în s c h i m b u r i p r e z i s ă
m o n e d ă cu a r ă t a t u l c u r s .
A c e a s t ă c h i b z u i r e să v a e x p u n e p r i n j u r n a l cu t o a t e a m ă r u n t u r i l e şi
d ă s l u ş i r i l e m a i s u s făcute, şi j u r n a l u l d u p ă ce s ă v a înfăţişa l a Sfatul E x t r a ­
o r d i n a r s p r e iscâlire, a p o i s ă v a s u p u n e p e l â n g ă r a p o r t u l a c e s t u i D e p a r t a ­
m e n t la a p r o b a ţ i a C i n s t i t e i C a i m a c a m i i , ca l a u r m ă s ă să p u b l i c e î n d a t ă s p r e
ştiinţa tuturor.
( A m â n d o u ă r e z o l u ţ i i l e s u n t scrise d e m â n a l u i Al. G h i c a ) .
1848 Oct. 25.
 68

T-3-
1848 Oct. 18. Adresa Câimăcâmiei către Sfatul Administrativ Extra­
ordinar cerând să favorizeze schimbul monetelor turceşti pentru armata
de ocupaţie.
C ă i m ă c ă m i a Ţării- R o m â n e ş t i
C i n s t i t u l u i Sfat A d m i n i s t r a t i v E x t r a o r d i n a r

D u p ă v e r b a l a î n ţ e l e g e r e ce a m a v u t c u E x e l e n ţ i a S a F u a d -
E f e n d i , a s u p r a scăderii c u r s u l u i m o n e d e i aici în P r i n ţ i p a t d i n c e e a c e
e r a m a i ' n a i n t e d e î n t â m p l a t a t u r b u r a r e în ţară,'* d i n c a r e p r i c i n ă
să a d u c e s i m ţ i t o a r e p a g u b ă o s t a ş i l o r î m p ă r ă t e ş t i , c a r i i îşi p r i m e s c
leafa în c u r s u l u r c a t al m o n e d e i o t o m a n e , m ' a m g r ă b i t s u b i s c ă l i t u l
a pofti, i a r ă ş p r i n v o r b ă , p e d u m n e a l u i Şeful D e p a r t a m e n t u l u i
i V i s t i e r i i , p e n t r u ca p r i v i n d i a i n t e r e s u l î m p ă r ă t e ş t i l o r o s t a ş i o t o m a n i ,
să facă p r i n C i n s t i t u l S f a t a r ă m â n e a c u r s u l m o n e d e i t o t a c e l a ce
e r e a m a i n a i n t e a s c ă d e r i i lui. P â n ă a c u m însă, c â n d e s t e o î n d e s t u l ă
v r e m e t r e c u t ă , n u s'a v ă z u t nici o p u n e r e la cale î n t r u a c e e a d i n
p a r t e a d u m n e a l u i Marelui Vistier, încât E x e l e n ţ i a Sa F u a d Efendi
p r i n n o t ă d e astăzi, r e p e t â n d a c e a î n ţ e l e g e r e ce a a v u t c u s u b ­
iscălitul, o b s e r v e a z ă , că m ă s u r a ce s'a l u a t p e n t r u s c ă d e r e a m o n e d e i
s'a d e s f i i n ţ a t p ă c â t p r i v e ş t e u n e l e m o n e d e s t r ă i n e , şi s ă p ă s t r e a z ă
p e n t r u m o n e d e l e o t o m a n e ; că n u v a p u t e a p r i v i cu r ă c e a l ă o m ă ­
s u r ă c a r e a d u c e o î n s e m n ă t o a r e p a g u b ă o s t a ş i l o r din î m p ă r ă t e a s c a
a r m i e , cari îşi p r i m e s c leafa în m o n e d ă o t o m a n ă ; că a r fi c r e z u t că
înnalta generozitate de care Mărirea Sa împărătească' S u l t a n u l
d ă î n c ă d o v a d ă V a l a h i e i , n e p r i m i n d ca c h e l t u e l i l e ţ i n e r i i o ş t i r i l o r
S a l e să fie în s a r c i n a ţării, a r fi t r e b u i t m a i m u l t d e c â t t o t d e a u n a
să î n d a t o r e z e a u t o r i t ă ţ i l e l o c a l e s ă ia t r e b u i n c i o a s e l e m ă s u r i p e n t r u
î m p u ţ i n a r e a , p r e c â t s t ă p u t i n ţ ă , a p a g u b e i ce s o l d a ţ i i d i n î m p ă r ă ­
t e a s c a a r m i e s u f e r ă p e t o a t ă zioa d e l a m o n e d ă ; şi că r a p o r t u r i l e ce
p r i m e ş t e E x e l e n ţ i a S a d e l a ofiţerii d i n d e o s e b i t e p u n c t u r i ale p r i n -
ţ i p a t u l u i îi î n s e m n e a z ă î n c ă şi a b u z u r i , ce s'ar p r e t i n d e s ă se i n t r o ­
d u c ă în d e o s e b i t e l o c u r i , v r â n d î n c ă s ă se m a i scază c u r s u l m o n e d e i
o t o m a n e ; şi a ş a c h e a m ă a s u b i s c ă l i t u l u i s e r i o a s ă a t e n ţ i e a s u p r a u n u i
p u n c t a t â t d e i m p o r t a n t şi cere, ca fără z ă b a v ă , să se ia t r e b u i n ­
c i o a s e l e m ă s u r i , p e n t r u ca şi m o n e d e l e o t o m a n e să a i b ă a c e l e a ş
foloase c a r e l e s'au a c o r d a t m o n e d e l o r s t r e i n e p r i n s u s p e n s i a celei
d i n u r m ă m ă s u r i , c a r e le s u p u n e a s c ă d e r i i d e 3 °/o, p r e c u m î n c ă să
s e ia şi t o a t e c e l e l a l t e t r e b u i n c i o a s e m ă s u r i , p e n t r u ca să se p u i e
 69

u n frâu a b u z u r i l o r , ce a r v o i c i n e v a sa s ă v â r ş a s c ă î n v r e o p a r t e d e
loc s p r e p a g u b a s o l d a ţ i l o r d i n î m p ă r ă t e a s c a a r m i e .
S u b i s c ă l i t u l a d u c â n d la c u n o ş t i i n ţ a C i n s t i t u l u i Sfat A d m i n i s t r a t i v
E x t r a o r d i n e r a t â t v e r b a l e l e î n ţ e l e g e r i î n t r u a c e e a cu E x e l e n ţ i a S a
F u a d E f e n d i şi D-lui Şeful D e p a r t a m e n t u l u i V i s t i e r i e i , c â t şi c o p r i n -
d e r e a cei d e a c u m . n o t e a Eixelenţiei S a l e , îl pofteşte, ca a d u n â n -
du-să, să h o t ă r a s c ă , p r i v i n d la i n t e r e s u l î m p ă r ă t e ş t i l o r o s t a ş i o t o m a n i ,
încetarea măsurii luate p e n t r u scăderea monedelor din cursul lor
de m a i naifite în p i a ţ ă şi m ă r g i n i r e a lor î n c u r s u l ce a u a v u t m a i
n a i n t e d e t r e c u t a l u n ă S e p t e m v r i e ; p r e c u m î n c ă să h o t ă r a s c ă şi m ă ­
s u r i l e ce s'ar c u v e n i s ă se ia, ca acel c u r s d e m o n e d ă î n p a r t u l a r e l e
' (sic) t r e i secţii, să fie d e o b ş t e c u n o s c u t e , m a i v â r t o s că a c e a s t ă
m ă s u r ă v a fi v r e m e l n i c ă .
C i n s t i t u l S f a t v a g r ă b i a a d u c e la c u n o ş t i n ţ a C a i m a c a m i i
h o t ă r î r e a sa î n t r u a c e a s t a , s p r e a se d a şi d i n p a r t e - i î n c u n o ş t i n ţ a
Exelenţiei Sale Fuad-Eifendi.
D-lui Şeful D e p a r t a m e n t u l u i V i s t i e r i e i e s t e î n s ă r c i n a t c u g r a b ­
n i c ă a d u c e r e a la î n d e p l i n i r e a d i s p o z i ţ i u n i l o r a c e s t e i a d r e s e .
C a i m a c a m u l (ss) Constandin Cantacozino

N o : 575 (Arh. Stat. D o s a r 1262 f.. 126)

B u c u r e ş t i , 1848 O c t o m v r i e 19

Rezoluţia (scrisă de m â n a lui A. G h i c a ) : S ă se facă l u c r a r e în p r i c i n a d e

care a c e s t d e c r e t se a t i n g e , p o t r i v i t cu r e z o l u ţ i a ce a m p u s p e j a l b a cu c a r e
s'au î n f ă ţ i ş a t aici la V i s t i e r i e u n i i d i n t r e n e g u ţ ă t o r i i , ce se v ă d î n t r ' î n s a iscăliţi,
în p r i v i n ţ a c u r s u l u i m o n e d e l o r .
1848 O c t o m v r i e 25
(Vezi r e z o l u ţ i a a d o u a d e l a a c t u l N r . 13).

14.

1848 Oct. 27. Jurnalul Sfatului Administrativ Extraordinar prin

care fixează cursul forţat al manetei otomane. *

Jurnal,
Astăzi, M i e r c u r i la 27 ale l u i O c t o m v r i e a n u l 1848, c i t i n d u - s e
la S f a t u l A d m i n i s t r a t i v E x t r a o r d i n a r d e c r e t u l C i n s t i t e i C a i m a c a m i i
d e s u b t N r . 575, s'a v ă z u t d i n c o p r i n d e r e a l u i s t ă r u i n ţ a E c s e l e n ţ i i
 70

S a l e F u a d E f e n d i , c o m i s a r u l î n a l t e i P o r ţ i O t o m a n e , şi t o t d e o d a t ă
şi a D - l u i C a i m a c a m , d'a se r e s t a ţ o r n i c i i a r ă ş c u r s u l t u t u l o r m o n e ­
d e l o r p r e c u m s'au u r m a t î n t o a t ă ţ a r a m a i ' n a i n t e d e 3 S e p t e m ­
v r i e . D a r fiindcă o a s e m e n e a r e t r a c t a ţ i e a r fi p u t u t î n v e d e r a t să
t r a g ă d u p ă d â n s a m u l t e c o m p l i c a ţ i i î n p r i v i n ţ a t r a n s a c ţ i i l o r şi a
v e r i c ă r e i a a l t e r e l a ţ i i d e d a r a v e r i c â t d e m i c i şi n e î n s e m n ă t o a r e , '
măcar î n t r e felurite feţe; spre depărtarea uuei asemenea n e c u v i i n ţ e
D [ u m n e a ] l u i Şeful D e p a r t a m e n t u l u i F i n a n ţ e l o r d i n p r e u n ă c u D .
C a i m a c a m şi D. L o g o f ă t u l D r e p t ă ţ i i , î n ţ e l e g â n d u - s e c u E c s e l e n ţ i a S a
F u a d E f e n d i , i-au s u p u s n e c u v i i n ţ a ce v a i z v o r î d i n p r e s c h i m b a r e a
p u b l i c a t e i m ă s u r i , c â t şi n e p u t i n ţ a ce se p r e v e d e î n t r u a t r e c e m o ­
n e d e l e cu c u r s u n i f o r m şi î n V a l a h i a - M i c ă , căci acolo a t â t g a l b e n u l
î m p ă r ă t e s c , c â t şi c e l e l a l t e m o n e d e t r e c şi ţ i r c u l e a z ă fără c e a m a i
m i c ă p r e s c h i m b a r e d i n c e e a c e l e g i u i e ş t e a r t . 65 al R e g u l a m e n t u l u i ,
p r e ţ u i n d u - s e fiecare f e l u r i m e şi d i n t r e m o n e d e l e t u r c e ş t i d u p ă î n -
t r â n s e c a p r e ţ u i r e d e lei 31 p a r . 20 a l e g a l b e n u l u i . I n u r m a c ă r e i a
înţelegeri, m a i chibzuindu-se în pricina de care este vorba pentru
m i j l o a c e l e cele m a i p o t r i v i t e s p r e a n u c e r c a şi o ş t i r i l e î m p ă r ă t e ş t i
f o a r t e s i m ţ i t ă p a g u b ă d i n c u r s u l s c ă z u t şi m ă s u r i i s t a t o r n i c i t ă p e n ­
t r u o b ş t e s c u l c u r s al m o n e d e l o r să n u se a d u c ă vre-o p r e s c h i m b a r e
şi î n s f â r ş i t s'a g ă s i t d e c u v i i n ţ ă ca p r e z i s ă m ă s u r ă să r ă m â i e n e a t i n s ă
î n t r u ceea ce v a p r i v i t o a t e m o n e d e l e celelalte, afară n u m a i d e ico­
s a r u l d e a r g i n t , c â t şi fracsiile lui, care, p r i v i n d u - s e v r e m e l n i c e ş t e
c a o ' m o n e d ă d e c o n v e n ţ i e , să t r e a c ă î n viitor c u c u r s d e lei d o i ­
s p r e z e c e par[ale] treizeci, d u p ă c u m şi m a i î n a i n t e , n u m a i p r e c â t s e
se v o r affla (sic) aici o ş t i r i l e î m p ă r ă t e ş t i .
D [ u m n e a ] l u i Şeful D e p a r t a m e n t u l u i F i n a n ţ e l o r v a s u p u n e a c e s t
j u r n a l l a c u n o ş t i n ţ a Ci[nstitei] Caimacamii, cu a d ă o g i r e d i n p a r t e - i
că d e se v a a p r o b a , s ă b i n e v o i a s c ă Cifnstita] C ă i m ă c ă m i e să d e a p u ­
n e r e a a c e a s t a l a cale p e n t r u c e e a ce se a t i n g e d e i c o s a r u l d e a r ­
g i n t î n c u n o ş t i n ţ a D [ u m n e a ] l u i C o m i s a r u l u i î n a l t e i P o r ţ i , ca s'o
p u b l i c u i a s c ă t u t u r o r o ş t i r i l o r o t o m a n e , c a r e se află î n P r i n ţ i p a t şi
a p o i c o p r i n d e r e a a c e s t u i j u r n a l s a se p u b l i c u i a s c ă s p r e ş t i i n ţ a t u t u r o r .
(ss) Ioan Filipescu, Costache Belu, Alexandru
Ghica, Ioan Câmpineanu, Ioan Alex. Filipescu.

(Arh. Stat. D o s a r 1262 f. 127 c o n c e p t n e s e m n a t şi .

f. 134 s e m n a t ; cf. Buletin Ofiţial d i n 1848 N r . 58 p . 229).
 71

15-
1848. Noem. 4. Căimăcămia aprobă hotărârea Sfatului Adminis­
trativ Extraordinar \cu privire la schimbul forţat al monetelor tur­
ceşti şi care să se publice.
Căimăcămia Ţării-Româneşti
C i n s t i t u l u i D e p a r t a m e n t al V i s t i e r i e i

A p r o b e a z ă C ă i m ă c ă m i a c h i b z u i r e a C i n s t i t u l u i Sfat A d m i n i s t r a t i v
a ş t e r n u t ă î n j u r n a l u l c a r e l e î n c o p i e s'a a l ă t u r a t p e l â n g ă a d r e s a
acelui C i n s t i t D e p a r t a m e n t N r . 380, î n p r i v i n ţ a c u r s u l u i al i c o s a r u l u i
d e a r g i n t şi al fracţiilor l u i p ă lei d o i s p r e z e c e şi p a r a l e treizeci, p ă
c â t ă v r e m e n u m a i să v o r afla aci î m p ă r ă t e ş t i l e o ş t i r i o t o m a n i c e ş t i ,
cu a c e a s t ă o s ă b i r e n u m a i , ca C i n s t i t u l D e p a r t a m e n t s ă î n g r i j e a s c ă ,
ca c â n d v r e m e a v a a j u n g e ca i a r ă ş i c o s a r u l d e a r g i n t să m e a r g ă
p ă lei d o i s p r e z e c e şi p a r a l e zece, s ă v e s t e a s c ă î n o b ş t e s c ă d e r e a c u
doi lei, m a i n a i n t e d e a l u i s c ă d e r e , s p r e a p u t e a sluji a c e a s t a d e
r e g u l ă celor ce v o r a v e a acel fel d e m o n e d ă .
C i n s t i t u l D e p a r t a m e n t d a r e s t e poftit, ca î n d a t ă să p u b l i c e
d u p ă t o a t e f o r m e l e a c e a c h i b z u i r e a S f a t u l u i cu m o d i f i c a ţ i a ce îi m a i
face C ă i m ă c ă m i a şi să a r a t ă m a i s u s .
C a i m a c a m (ss) Constandin Cantacozino
N r . 829
Bucureşti, Noemvr. 4—1848

Rezoluţia: S ă s e scrie a t â t Agii c â t şi r e d a c ţ i i B u l e t i n u l u i , p r e c u m şi p e

la t o a t e c â r m u i r i l e s ă se facă ţ i r c u l a r e ca să o b ş t e a s c a î n d a t ă , că i c o s a r u l d e
a r g i n t p r e c u m şi fracţiile lui a u se s i r c u l e z e (sic) cu c u r s u l d e lei d o i s p r e z e c e
p a r a l e treizeci, d i n zioa c a r e s e va p u b l i c u l a c e a s t ă p u n e r e l a cale. T o t d e
o d a t ă fiindcă a c e a s t ă p u n e r e la cale e s t e n u m a i p e c â t ă v r e m e se v o r afla
oştirile o t o m a n e în p r i n ţ i p a t , de a c e e a la v r e m e şi cu d o u ă l u n i d e zile m a i
n a i n t e , c â n d v a fi să se s c a z ă i a r ă ş i c o s a r u l la c u r s u l d e lei d o i s p r e z e c e p a ­
r a l e zece, se v a o b ş t i i a r ă ş t o t cu c h i p u l d e a c u m . ( N e s e m n a t ă . S c r i s u l l u i
Alex. Gbica).
(Arh. Stat. D o s . 1262 f. 133).

16. .
1848 Nov. 5 Departamentul Vistieriei cere poliţiei Capitalei să
publice noul curs al monetelor turceşti.
Ci[nstitei] P o l i ţ i i a Capitalei

Cu c i n s t e să a l ă t u r ă p e l â n g ă a c e a s t a Ci[nstitei] P o l i ţ i i î n
copie j u r n a l u l C i n s t i t u l u i ] S f a t A d m i n i s t r a t i v E x t r a o r d i n a r , c a r e
s'au a p r o b a t şi d e c ă t r e Ci[instita] C ă i m ă c ă m i e p r i n d e c r e t u l c u N r .
 72

829 şi t o t o d a t ă să p o f t e ş t e ca î n d a t ă s ă p u e l a cale a-1 p u b l i c a p r i n

b a r a b a n (sic) s p r e ş t i i n ţ a t u t u l o r d ' o b ş t e , c u m a r e să ţ i r c u l e z e i c o ­
s a r u l d e a r g i n t , c u m şi fracţiile l u i d i n z i u a p u b l i c a ţ i i .
(ss) I n d e s c i f r a b i l .
N r . 400
N o e m v r i e 5—1848
(Arh. Stat. D o s . 1262 f. 135)

17.
1848 Noemtrie 9. Departamentul Vistieriei cere din nou Poliţiei
Capitalei să publice prin toate mijloacele noul curs al monetelor turceşti.

Către Poliţiia Capitalei. Grabnică.

M ă c a r că p r i n a d r e s u l a c e s t u i D e p a r t a m e n t d e s u p t N r . [400]
s'a d a t î n c u n o ş t i n ţ a C i n s t i t e i Poliţii v r e m e l n i c a m ă s u r ă c h i b z u i t ă
d e Sfat[ul] A d m i n i s t r a t i v E x t r f a o r d i n a r ] p r i n j u r n a l u l î n c h e i a t î n
p r e s u s d v i t a (sic) sa p e n t r u r e s t a t o r n i c i r e a c u r s u l u i i c o s a r u l u i d e a r g i n t
î n cel d e lei d o i s p r e z e c e p a r a l e , treizeci, c u c a r e ţ i r c u l â în t o t felul d e
d a r a v e r ă m a i n a i n t e d e trei ale t r e c u t e i l u n i S e p t e m v r i e , p e t e m e i u l
c u v i n t e l o r e x p u s e în p r e z i s u l j u r n a l , şi n u i e s t e î n d o i a l ă că a c e a
Ci[nstită] P o l i ţ i e se v a fi c o n f o r m a t c u c o p r i n s e l e (sic) î n a d r e s u l
V i s t i e r i i î n t r u ceiiace se a t i n g d e g r a b n i c a p u b l i c i t a t e c e r u t ă n e a p ă r a t
a s ă face s p r e ş t i i n ţ a t u t u r o r ; d a r f i i n d c ă d u p ă v e r b a l a î n ţ e l e g e r e
ce s u p t i s c ă l i t u l a u a v u t a s e a r ă cu E c s . S a O m e r - P a ş a , a c u n o s c u t ,
că p o a t e î n c ă să fie m i j l o c i n d v r e o n e d o m i r i r e î n t r e o r ă ş e n i în felul
p r e z i s u l u i o b ş t i t c u r s , şi că p r i n u r m a r e o ş t i r i l e î m p ă r ă t e ş t i v o r
fi c e r c â n d v r e o p a g u b ă în s c h i m b u r i l e ce f á c ; d e a c e i a s p r e d e p ă r ­
t a r e a d e t o t felul d e b ă n u i a l ă şi s p r e a să p u t e a d o b â n d i d e p l i n a
î n c r e d i n ţ a r e , că şi V i s t i e r i a şi C[instita] P o l i ţ i e a u î n g r i j i t a r ă s p â n d i
a c e a ş t i i n ţ ă cu cea m a i p u t i n c i o a s ă p u b l i c i t a t e , n e î n t â r z i i a t şi cu r e -
p e t i t o a r e m i j l o a c e să p o h t e ş t e , ca î n d a t ă d u p ă p r i m i r e a a c e ş t i i a , şi
a n u m e a s t ă z i , să p u e d e i z n o a v ă la cale a să p u b l i c u l a t â t p r i n
c a n a l u l c o m i s i i l o r d e s p ă r ţ i r i l o r r e s p e c t i v e , în t o t c o p r i n s u l C a p i t a l e i ,
cât şi p r i n b a r a b a n (sic) şi î n t r ' o d i s t a n ţ ă p o t r i v i t ă d e l a l o c u i n ţ e l e
E c s [ e l e n ţ i i ] l o r lor F u a d - E f e n d i şi O m e r - P a ş a , s p r e a fi şi c h i a r s u p t
a u z u l , d e a r s t a mijloc, o b ş t i r e a ce din n o u să v a face. I a r d e p u ­
n e r e a la cale s ă să î n p ă r t ă ş a s c ă D e p a r t a m e n t u l fără z ă b a v ă şi cu
trebuinciosul raport.

1848 N o e m v . 9, N r . 446
(Arh. Stai. D o s . 1262 f. 161)

( C o n c e p t n e s e m n a t , d a r s c r i s d e A l e x . Ghica).
 73

i8.
1848 Noem. 18. Cererea negustorilor bucuresteni către Fuacl-Efendi
de a reveni asupra cursului forţat impus monetelor turceşti.
A vSon E x c e l l e n c e F u a d E f e n d i , R a p p o r t e u r d u D i v a n I m p e r i a l
d e S a M a j e s t é le S u l t a n e t S o n C o m m i s s a i r e p l é n i p o t e n t i a i r e d a n s
les P r i n c i p a u t é s D a n u b i e n n e s etc. etc. etc.

Monseigneiir,
L e s d o m m a g e s t r é s s e n s i b l e s , d o n t le c o m m e r c e , a i n s i q u e Ies
b a b i t a n t s d e c e t t é p r i n c i p a u t é se v i r e n t , l o n g t e m p s f r a p p é s p a r la
d i s p r o p o r t i o n , e t c o n s e q u a m e n t , p a r le c l i a n g e m e n t t r o p f r é q u e n t
de t o u s Ies m o n n a i e s q u i c i r c u l e n t e n ce p a y s , f i r e n t a p p e r c e v o i r
a u G o u v e r n e m e n t mérne, l ' u r g e n t e e t i n d i s p e n s a b l e n é c é s s i t é d e
fixer u n c o u r s s t a b l e , e n d e t e r m i n a n t le p r i x d e c l l a q u e m o n n a i e
eu or [ou en] a r g e n t , d ' a p r é s u n c a l c u l b a s é s u r u n e j u s t e P r o p o r ­
tion, e t la v a l e u r i n t r e n s e q u e d e c h a c u n e d e ces m o n n a i e s .
D u m o m e n t de' c e t t e d i s p o s i t i o n p a t e r n e l l e d u [Gouvene]ment>
l e ' c o m m e r c e d a n s t o u t e l a . p r i n c i p a u t é , s u t étab[lir ses] r é l a t i o n s e t
ses t r a n s a c t i o n s a v e c l ' E u r o p e e n t i é r e , s u r d'une stabilite,
q u i g a r a n t i s s a n t les c a l c u l s d e ses opéraftions] c o o t r i b u a â son d e v e -
l o p p e m e n t e t fit en m é r n e t e m p s c o [ n n a i ] t r e â c h a c u n le v é r i t a b l e
etat financiel d e ses affaires.
C'est a i n s i q u e le C o r p s d e s N é g o c i a n t s e n c e t t e ville, m a l -
gré{les] t e r r i b l e s effets d e 1'incendie d u 23 M a r s A. R , m a l g r é l e s
s u i t e s [fun]estes des é v é n e m e n s q u i d é p u i s o n t é b r a n l é t o u t e l ' E u r o p e
[et qui] s o u s d ' i n n o m b r a b l e s r a p p o r t s l'a fait suffrir des- p e r t e s [dont]
la v a l e u r s u r p a s s e d e s m i l l i o n s , a s ű n é a n m o i n s s o u t e n i r [le cré]dit
de la C a p i t a l e d e B u c h a r e s t , v i s - â - v i s les p l a c e s c o m m e r c i [ a l e s ] d a n s
l ' E t r a n g e r , s a n s a v o i r e u â d e p l o r e r la c h u t e d ' a u c u [ n de] s e s p r i n -
cipaux membres. ,
A u m i l i e u d e c e t t e s é c u r i t é , l ' o r d r e d e l ' h o n n o r a b l e Cai'[ma-
c a m i e ] p u b l i é en d a t e d u 9 d e ce m o i s , q u i d e c r e t e q u e p o u r a p p o r -
[ter un] s o u l a g e m e n t a u x t r o u p p e s I m p e r i a l e s T u r q u e s , les p i é c e s
d ' a r [ g e n t ] n o m m é e s I c o s s a r s N o u v e a u x ( d o n t le p r i x v a l a i t P r s . 12.10
p a r a s ) d e v r a i e n t d ' o r e n a v a n t c o u r i r â r a i s o n d e P r s . 12.30 p a r a s , j e t t e
le t r o u b l e d a n s les affaires d e t o u t e le m o n d e .

Notă. L o c u r i l e p u s e î n t r e p a r a n t e z e d r e p t e s u n t d e t e r i o r a t e în m a n u s c r i s .
 74

Cetté disposition, qui placant exceptionellement u n e seule m o n -

n a i e en disproportion avec t o u t e s les a u t r e s d o n t le cours régle les
transactions commerciales de eette place avec l'Étranger, frappe tous
l e s c o m m e r c a n t s d ' u n e p e r t e d e 4°/o q u i d a n s s o n t o t a l m o n t e â
p l u s i e u r s m i l l i o n s ; j e t t e t o u s Ies c a l c u l s e t m é r n e le p e t i t c o m m e r c e
j o u r n a l i e r de la plaee, d a n s u n e e x t r e m e confusion, et tandis qu'elle
n e servirait qu'â seconder l'avidité et l'usure de quelques spécula-
t e u r s , a u p r é j u d i c e e t a u d e t r i m e n t general d e s p r i n c i p a u x n é g o -
ciants en relation avec l'Europe, ainsi q u e d u p a y s a n mérne, n e
s a u r a enfin p a s m é r n e r e m p l i r l e b u t d a n s l e q u e l c e t t e d i s p o s i t i o n
a é t é p r i s e . C a r t o u t v e n d e u r oblige d e r e c e v o i r l ' I c o s s a r d e s o n
a c h e t e u r t u r c a u p r i x d e s P r s . 12.30 p a r a s , t a c h e r a c e r t e s d e s e
d e d o m m a g e r h l'instant en r e h a u s s a n t lui de son coté le prix de
ses denrées ou marchandises.
Au surplus, Votre Excellence mérne, i g n o r a n t c e r t a i n e m e n t p a s
q u e S. M. l e S u l t a n , n o t r e A u g u s t e S o u v e r a i n , sacrifie E l l e m é r n e ,
d a n s Sa h a u t e sagesse et grâce paternelle, des millions p a r an, dans
l e s e u l b u t d ' e m p é c h e r l ' a l t é r a t i o n d u c o u r s d e s m o n n a i e s . u n e fois
l e g a l m e n t fixe â C o n s t a n t i n o p l e , e t \ i e p r é v é n i r a i n s i a u x p e r t e s q u e
l e c o m m e r c e daris s e s E t a t s p o u r r a i t s a n s cela sourffrir ; V o t r e E x c e l ­
lence, — n o u s ossons l'espérer — n e p o u r r a certes a d h é r e r â u n e
m e s u r e , q u i p l o n g e a n t l e c o m m e r c e d a n s la confusion e t d a n s d e s
p e r t e s t r é s s e n s i b l e s , n e r e m p l i t m é r n e p a s le b u t d e s i r é .
E n c o n s e q u e n c e l e s t r é s h u m b l e s s o u s s i g n é s , i m p l o r e n t V[otre]
Ex[cellence] de d a i g n e r g r a c i e u s e m e n t disposer la rétraction d u susdit
o r d r e p u b l i é a u sujet d u p r i x r e h a u s s é d e s I c o s s a r s d ' a r g e n t , afin q u e
toute transaction commerciale et journaliére de cette place puisse
r e p r e n d r e son ancien cours.
D e V[otre] E x c ] e l l e n c e ] l e s t r é s h u m b l e s , t r é s o b e i s s a n t s e t
t r é s fidéleS s e r v i t e u r s .
L e p r e m i e r s t a r o s t e (ss) Ioan Minovici
L e s t a r o s t e d e s N é g o c i a n s (ss) Diamandi Anghelovici

A. ZEcpXev^s, Samuel Hillel

(Arh. Stat. D o s . 1262 f. 54).
Bucharest
18
/3o Noembre 1848.
 75

ig-
1848 Nov. 19. Căimăcămia trimite Vistieriei reclamaţia făcută de
negustorii bucureşteni lui Fuad-Efendi şi cere să ia măsurile cuvenite
pentru a rezolvi în mod just problema monetară.
Căimăcămia Ţării-Româneşti
C i n s t i t u l u i D e p a r t a m e n t al V i s t i e r i e i

E c s e l e n ţ i a S a F u a d E f e n d i p r i n n o t a N o . 143 p u n e î n a i n t e
C ă i m ă e ă m i e i eă, d u p ă c e r e r e a ce a făcut, ca m e r s u l m o n e d e l o r o t o ­
m a n e să s ă r e s t a t o r n i c e a s c ă t o t î n p r e ţ u l acela ce a v e a m a i ' n a i n t e
de s c ă d e r e a l o r în v r e m e a celor d i n u r m ă e v e n i m e n t e , c a r e l e a u
t u r b u r a t l i n i ş t e a a c e s t u i p r i n ţ i p a t , p r e ţ u l i c o s a r u l u i în a r g i n t s'a
r e s t a t o r n i c i t , i a r a c e l a al m o n e t e l o r d e a u r n u , şi că d i n a c e a s t a
află că c o m e r ţ u l suferă fiindcă e c h i l i b r u l t r e b u i n c i o s î n t r e p r e ţ u l
de aci al a c e s t o r m o n e d e şi a c e l a ce a u î n c e l e l a l t e p ă r ţ i ale î m p ă ­
răţiei să v a t ă m ă şi p r i n u r m a r e î n l e s n e ş t e u n o r s p e c u l a t o r i m i j l o a ­
cele d e u n m a r e c â ş t i g î n p a g u b a c o m e r ţ u l u i în d e o b ş t e .
A ş a d a r c e r e E c s e l e n ţ i a Sa, ca D u m n e a l u i M a r e l e V i s t i e r s ă
a d u n e î m p r e j u r u - i p e cei m a i d e c ă p e t e n i e n e g u ţ ă t o r i , b a n c h e r i şi
o a m e n i p r a c t i c o ş i , şi î m p r e u n ă cu a c e ş t i a să c a t e m i j l o a c e l e p r i n
carele s'ar p u t e a î n d r e p t a a c e s t e n e c u v i i n ţ e şi fără z ă b a v ă să îi s ă
a r a t e , şi ca c o m i s i a a c e a s t a d e n e g u ţ ă t o r i t r e b u e m a i î n t â i u s ă s e
o c u p e d e a să face î n fiinţa s a î n c e r c ă r i l e t r e b u i n c i o a s e p e n t r u d e
a se d o v e d i i n t r i n s e c a v a l o r ă (sic) a d e o s e b i t e l o r m o n e d e , c a r e a s ă
slujască d e t e m e i u l a s o c o t e a l a s a ; î n sfârşit E c s e l e n ţ i a Sa t r i m i t e
j a l b a ce a p r i i m i t d e l a n e g u ţ ă t o r i şi c h e a m ă cea m a i s e r i o a s ă b ă ­
g a r e d e s e a m ă a s u p r a u n e i p r i c i n i a t â t d e i m p o r t a n t e , ca fără z ă ­
b a v ă să p r i m e a s c ă o d r e a p t ă î n d r e p t a r e , c a r e a n e a t i n g â n d i n t e r e s e l e
g u v e r n u l u i î m p ă r ă t e ş t i i s a l e M ă r i r i , n u v a p r i c i n u i î n s ă p a g u b ă co­
merţului.
Căimăcămia grăbeşte a da în cunoştinţa Cinstitului D e p a r t a ­
m e n t cuprinderea de mai sus a notei Ecselenţiei Sale F u a d Efendi,
p r e c u m şi d e a îi t r i m i t e a c e a j a l b ă î n o r i g i n a l şi îl p o f t e ş t e ca î n ­
d a t ă să facă u r m a r e a c e r u t ă d e E c s e l e n ţ i a Sa, d u p ă c a r e d e r e z u l t a t
să se a r a t e Căimăeămiei.,-
C a i m a c a m (ss) Coustandin Cantacozino
Bucureşti, Noemvrie 19—1848 (Arh. Stat. D o s . 1262 f. 5 1 ) .
N o . 1074
 76

20.

1848 Noemvrie. Argumentele unui bancher anonim (grec) relative la

efectele cursului forţat stabilit pentru icosarul de argint.

C u r s u l i c o s a r u l u i d e a r g i n t p ă lei 12. par. 30 şi c e i a l a l t ă m o n e d ă

s ă u m b l e s c ă z u t ă , Drecum a s e m e n e a şi i c o s a r u d e a u r , a c e a s t a e s t e
o m a r e n e d r e p t a t e la n e g o ţ şi m a i v â r t o s la a l i ş v e r i ş u r i , t o t d e o d a t ă
a d u c şi o m a r e p a g u b ă P r i n ţ i p a t u l u i p e n t r u c u v i n t e l e u r m ă t o a r e :
O r i c e m o n e d ă în t o a t e o r a ş e l e n a ţ i i l o r să p r e ţ u e s c p o t r i v i t c u
v a l o r a c e l o r l a l t e m o n e z i c a r e s â n t în c i r c u l a ţ i e , şi d a c ă o d a t ă s ă
p r e ţ u e ş t e v a l o r a lui i n t r î n s i c ă î n t r ' u n p r e ţ h o t ă r â t l u â n d u - s ă d e t e m e i
şi a n a l o g h i a cu celelalte m o n e z i , a p o i n u să m a i p o a t e ca u n a d i n
a c e s t e t o a t e m o n e z i să să p r e ţ u i a s c ă m a i m u l t d e c â t celelalte, c u 4 la
s u t ă m a i m u l t , fiindcă la a s e m i n e a î n t â m p l a r e i z v o r ă ş t e u n r ă u şi
p ă g u b i cele u r m ă t o a r e în c o m e r ţ :
1. T o ţ i i c o s a r i d e a u r se v o r a d u n a d i n P r i n ţ i p a t d e zarafi şi
s p i c u l a n ţ i şi să v o r t r i m i t e p e s t e g r a n i ţ ă folosindu-să din a c e a s t a
c u 4 la s u t ă m a i m u l t d e c î t d e l a i c o s a r i i d e a r g i n t şi n e g o c i u l v a
suferi cu t r i m i t e r e a b a n i l o r î n g r o p d i n o r a ş în o r a ş al ţ ă r i i şi v a fi
silit a să sluji cu g r e u t ă ţ i v o l u m i n o a s e d e a r g i n t a n e v o i e d e
transportat.
2. T o a t e c e l e l a l t e m o n e z i nefiind p o t r i v i t e la p r e ţ v o r p e r i d i n
c i r c u l a ţ i e şi v a c i r c u l a n u m a i i c o s a r u d e a r g i n t .
3. N o r o d u l n e a v â n d a l t e m o n e z i d e c â t i c o s a r u d e a r g i n t şi
c u m p ă r â n d cele d e î n t â i a t r e b u i n ţ ă ale h r ă n i i şi c e l e l a l t e d i n t â r g , v a
d a i c o s a r u l d e a u r s a u g a l b e n u o l a n d e z s a u a l t ă m o n e d ă cu p r e ţ
s c ă z u t şi n u p r i m e ş t e în a l i ş v e r i ş i c o s a r i d e a r g i n t , p i e r z â n d 4 la s u t ă .
4. S ă v a p r i c i n u i p r e c u m şi a c u m a să p r i c i n u i e ş t e m a r i n e î n -
l e s n i r i în a l i ş v e r i ş u r i d e m ă r u n t e t â r g u e l i , căci cel ce c u m p ă r ă l u c r u r i
c u lei 4, 5 şi 6 v a d a u n icosar d e a u r ca să-i s c h i m b e , i a r v î n z ă t o r u l
l u c r u l u i t o t d ' a u n a s p e c u l â n d fiind, d e n u v a a v e a b a n i să î n t o a r c ă
la i c o s a r u d e a r g i n t c u s u r u l c u m p ă r ă t o r u l u i , să v a î n t â m p l a m a r e a n e -
v o i n ţ ă la s c h i m b ă r i l e a l i ş v e r i ş u r i l o r , n e d â n d u - i m â n a să d e a s f a n ţ i h i
s a u a l t ă m o n e d ă s c ă z u t ă şi să p ă g u b e a s c ă d i n t r ' a c e e s t a 4 la °/o î n
v r e m e ce cel î n t â i scop a c e l u i n e g u ţ ă t o r i e s t e d e a c â ş t i g a , p e n t r u c ă
m o n e z i l e cele s c ă z u t e le t r e c e a în a l t s t a t , u n d e p u t e a a să folosi.
5. N u v a p u t e a n i c i o d a t ă ca c u m p ă r ă t o r u l u n u i l u c r u î n t r ' u n
p r e ţ să p l ă t e a s c ă în i c o s a r d e a u r c â t e lei 12, p a r . 10 s a u î n g a l b e n
câte lei 31, p a r . 20, să c u m p e r e acel l u c r u cu 4°/o m a i eftin, d e c â t d a c ă
Tar fi c u m p ă r a t p l ă t i n d u - 1 c u i c o s a r u d e ' a r g i n t cu p r e ţ d e lei 12
par. 30, f i i n d c ă v â n z ă t o r i i m ă r f u r i l o r şi c h i a r v â n z ă t o r i i l u c r u r i l o r
d e î n t â i a t r e b u i n ţ ă zic şi v o r zice t o t d ' a u n a , că ei n u v â n d m a i eftin
ci d u p ă c u m p r i m e s c m o n e d a a ş a o şi d a u şi a ş a d a r e a şi l u a r e a se
v a u r m a . p r e c u m a u şi î n c e p u t c u o m a r e g r e u t a t e şi p a g u b ă .
( T r a d u c e r e d u p ă o r i g i n a l u l g r e c d e l a f. 50).
(Arh. Stat. D o s . 1262 f. 52.)

21.
1848 Nov. 29. Reclamaţia corpului comercial către Fuad Efendi
împotriva proiectului guvernului de ase stabili un nou curs mai ridicat
pentru comercianţi, dar menţin ându-se pentru Vistierie cursul regula­
mentar, mai scăzut.
A Son Exellence F u a d Efendi, Réféndaire du Divan Imperial
d e S a M a j e s t é le S u l t a n e t S o n C o m m i s s a i r e p l é n i p o t e n i t i a i r e d a n s
les P r i n c i p a u t é s D a n u b i e n e s , etc., etc., etc.

Exellence,
P e n e t r é s de reconaissance du gracieux et bienveillant acceuil
q u e votre Exellence d a i g n a accorder â l'humble Representation du
Corps des N é g o c i a n t s én cette Capitale, q u e q u e l q u e s u n s de ses
m e m b r e s e u r e n t l ' h o n n e u r d e L u i s o u m e t t r e le 18 d e ce m o i s , a u
sujet d u r é h a u s s e m e n t p r é j u d i c i a b l e a u c o m m e r c e d u c o u r s d e s
I c o s s a r s , p u b l i é d e r n i e r e m e n t p a r l ' h p n n o r a b l e Cai'macamie, les t r é s
h u m b l e s s o u s s i g n é s d é m e u r e n t d ' a u t a n t p l u s r a s s u r é s s u r ce p o i n t ,
p l u s la c o m m u n i c a t i o n q u e M. le S e c r é t a i r e i n t i m e R u s t e n - B e y l e u r
fit p a r o r d r e d e V o t r e E x e l l e n c e , q u ' u n (sic) C o m m i s s i o n m i x t e
s e r a i t é t a b l i e p o u r e x a m i n e r c e t t e q u e s t i o n , et p o s e r les b a s e s d ' u n
c o u r s d e s m o n n a i e s fixe, g é n é r a l e m e n t â o b s e r v e r d a n s t o u t e s les
t r a n s a c t i o n s financielles et commerciales, publiques et privées, d a n s
l a P r i n c i p a u t é , n e p a r a i s s a i t p l u s p e r m e t t r e a u c u n d o u t e , q u e les
i n t e r é t s d u c o m m e r c e , a i n s i q u e d u p a y s a n t , n e s e r a i e n t le p l u s
s c r u p u l e u s e m e n t p r i s en c o n s i d é r a t i o n .
T o u t a u c o n t r a i r e les t r é s h u m b l e s s o u s s i g n é s v i e n n e n t d ' é t r e
i n f o r m é s a u j o u r d ' h u i , q u e l ' h o n n o r a b l e D e p a r t e m e n t des f i n a n c e s ,
a p r é p a r é p o u r r e c e v o i r l a s a n c t i o n d u G o u v e r n e m e n t u n projet,
d ' a p r é s l e q u e l , en é t a b i l i s s a n t â la v é r i t é u n e c e r t a i n e u n i f o r m i t é
d u c o u r s d e s m o n n a i e s , b i e n q u e s u r le p r i n c i p e d u r é h a u s s e m e n t ,
 • 78

la V i s t i a r i e n é a n m o i n s , e x e m p t e d e c e t t é d i s p o s i t i o n , c o n t i n u é r a i t â
o b s e r v e r d a n s ses r e c e t t e s l e c o u r s fixe p a r le R e g l e m e n t O r g a n i q u e
d e ce p a y s .
Les trés h u m b l e s soussignés, f o r m á n t le corps des p r i n c i p a u x
n é g o c i a n s ce c e t t e p l a c e , d o n t l e s r é l a t i o n s c o m m e r c i a l e s a v e c t o u t e
l ' E u r o p e , q u i p r é s e n t e n t u n chiffre d e s p l u s i e u r s m i l l i o n s p a r a n ,
Ies r e n d e n t e n p r e m i e r lieu c o m p é t e n t s d ' é t r e a d m i s â j u g e r c e t t e
m a t i é r e , p r e n n e n t l a liberte d ' o b j e c t e r q u e c e t t e d i s p o s i t i o n v o u l a n t
â l ' a p p a r e n c e s a t i s f a i r e a u x b e s o i n s d u c o m m e r c e , d é t r u i t a u fond
t o u t ce q u ' i l a u r a i t d e p l u s a v a n t a g e u x d a n s l'idéé d ' u n p r i x fixe
d e t o u t e s Ies m o n n a i e s , e t cela n o n s e u l e m e n t p a r l a d i s p r o p o r t i o n
q u ' y r e g n é r a i t e n s u i t e e n é t a b l i s s a n t le c o u r s d u r o u b l e e n a r g e n t
â r a i s o n d e P r s I I , d u r o u b i é â r a i s o n d e P r s 6 e t d e l'icossars â
r a i s o n d e P r s . 12, 30 par., v i s - â - v i s l e d u c a t i m p e r i a l fixe â 14 z w a n -
zigers, m a i s cette disposition devient principalement préjudiciable
a u c o m m e r c e p a r l a c l a u s e y a t t a c h é e e n f a v e u r d e la V i s t i a r i e .
Or, c o m m e t o u t e s les t r a n s a c t i o n s c o m m e r c i a l l e s se r é g l e n t e t
se b a s e n t s u r l e c h a n g e e t r é c h a n g e é t a b l i p o u r l e s c a i s s e s d e l ' E t a t
c o m m e il n ' e x i s t e d ' e x e m p l e d a n s a u c u n e c a p i t a l e d e l ' E u r o p e , n i
d a n s Celles d u L e v a n t , n i a i l l e u r s d a n s l e m o n d e civilisé, q u e l a v a l e u r
d'une monnaie en cours ait u n moindre t a u x de reception pour les
caisses publiques et u n prix plus h a u t d a n s les transactions journali-
é r e s d e l a p l a c e , e t c o m m e il e s t facile d ' e n t r e v o i r q u ' u n t e l etat
de choses p o r t e le plus g r a n d préjudice a u x interéts non s e u l e m e n t
du c o m m e r c e , m a i s a u s s i d u p a y s a n c o n t r i b u a l e d e l ' É t a t , — a l é g u a n t
p o u r p r e u v e le seul d o n n é e , q u e le c o m m e r c e d e Bucfrarest p a y e
seul, sous titre de droit d e d o u a n e , u n e s o m m e qui s u r m o n t e 40 mille
d u c a t s p a r a n e t q u e l e p a y s a n s o b l i g é d e r e c e v o i r le r o u b l e e n
a r g e n t a r a i s o n d e P r s . 11 e t l'icossar â r a i s o n d e P r s . 12.30 p e r d
en p a y a n t sa capitation u n e demi-piastre s u r ses seules piéces d e
monaie, les trés h u m b l e s soussignés, sans vouloir s'etendre â p r o u v e r
plus e m p l e m e n t q u e le principe d u "réhaussement des m o n n a i e s e s t
eu général pernicieux a u véritable i n t e r é t d u commerce, se b o r n e n t
â p r o t e s t e r c o u t r e l a s u s d i t e c l a u s e a d m i s e p a r l ' h o n o r a b l e Depar­
t e m e n t des finances et suplient Votre Exellence, trés h u m b l e m e n t ,
de d a i g n e r o r d o n e r : q u e q u a n d mérne les circonstances actuelles
é x i g e r a i e n t d ' i n t r o d u i r e ici u n c o u r s d e s m o n n a i e s , différent a c e l u i
q u e l e R é g l e m e n t O r g a n i q u e a fixe e t q u i d e l o r s c o n t i n u e d ' é t r e
o b s e r v e d a n s la p e t i t é V a l a c h i e , q u ' a l o r s ce c o u r s tel qu'il s e r a i t
 79

disposé, sois n é a n m o i n s d ' o b l i g a t i o n n o n s e u l e m e n t p o u r l e c o m m e r c e

e t les h a b i t a n t s en p a r t i c u l i e r , m a i s a u s s i p o u r t o u t e s les caisses
p u b l i q u e s e t n o m m e m e n t p o u r la c a i s e d u t r é s o r (Vistiarie) ce c e t t é
principauté.
B u c h a r e s t le 29 N o v e m b r e 1848.
P o u r copie c o n f o r m e â l ' o r i g i n a l q u i é t a i t p o u r v u e d ' é n v i r o n t q u a t r e v i n g t
s i g n a t u r e s d e p r i n c i p a u x n é g o c i a n s d e l a p l a c e . (ss) I o a n M a n o v i c i .
(Arh. Stat. D o s . 1262 f. 56).

22.
1848 Decembrie 4. Căimăcămia repetă adresa către Vistierie de a
da curs cererii lui Fuad-Efendi cu privire la monete; îi arată modul
cum trebuie să procedeze şi îi înaintează noua reclamaţie a negustorilor
bucureşteni.
Căimăcămia Ţării Româneşti 1
C i n s t i t u l u i D e p a r t a m e n t al V i s t i e r i e i

L a 19 N o e m [ v r i e ] t r e c u t C ă i m ă c ă m i a , p e t e m e i u l n o t e i ce a
p r i m i t d e l a E x e l e n ţ i a S a F u a d E f e n d i , a c e r u t d e l a Cinstit[ul] D e p a r ­
t a m e n t p r i n a d r e s a N r . 1074 ca să a d u n e p e cei m a i d e c ă p e t e n i e
n e g u ţ ă t o r i b a n c h e e r i şi o a m e n i p r a c t i c o ş i şi î m p r e u n ă s ă c a u t e m i j ­
loacele, p r i n c a r e l e s'ar p u t e a î n d r e p t a n e c u v i i n ţ e l e a d u s e d i n p r i c i n a
c u r s u l u i m o n e d e i , f ă c â n d u - s e şi- î n c e r c ă r i l e t r e b u i n c i o a s e p e n t r u d e
a să d o v e d i î n t r â n s e c a v a l o r ă a d e o s e b i t e l o r m o n e d e şi ca d e r e z u l ­
t a t u l ce să v a d o b â n d i s ă se a r a t e c ă i m ă c ă m i e i î n g r a b [ ă ] .
P â n ă a c u m n u s'a p r i m i t î n t r ' a c e a s t a n i c i o î n c u n o ş t i i n ţ a r e ,
iar dela E x e l e n ţ i a Sa F u a d Efendi priimeşte Căimăcămia o altă
j a l b ă ce a u î n d r e p t a t n e g u ţ ă t o r i i , c u c e r e r e s t ă r u i t o a r e a E x e l e n ţ i e i
S a l e d e a să î n t o c m i î n t r ' a c e a s t a o comisie, la c a r e a să fie c h e m a t ,
s p r e a l u a p a r t e la c h i b z u i r i l e ce s ă v o r face a s u p r a c u r s u l u i m o ­
n e d e i , şi D u m n e a l u i R u s t e n - B e y , s e c r e t a r u l E x c e l e n ţ i e i S a l e .
C ă i m ă c ă m i a s p r e î n d e p l i n i r e a celor r o s t i t e p r i n a d r e s a Exelen­
ţiei S a l e ] N r . 1074 şi acei d e - a c u m î n c ă s t ă r u i t o a r e c e r e r e a E x e ­
lenţiei Sale F u a d Efendi, trimiţând Cinstitului D e p a r t a m e n t în
o r i g i n a l a c e a d e a c u m p r i i m i t ă j a l b ă a n e g u ţ ă t o r i l o r ^ îl p o f t e ş t e ca
î n d a t ă să î n t o c m e a s c ă s p r e c e r c e t a r e şi d o v e d i r e a î n t r â n s e c ă i v a l o r i
a d e o s e b i t e l o r m o n e d e şi s p r e c h i b z u i r e a m i j l o a c e l o r d e î n d r e p t a r e a
n e c u v i i n ţ e l o r ce s ă i v e s c d i n p r i c i n a c u r s u l u i m o n e d e i , o c o m i s i e
c o m p l e c t u i t ă d e d o ă m ă d u l a r e a l e s e d i n t r e a g a l o t a ţ i i Cinstitfului]
 80

Departament cei de căpetenie, de D u m n e a l o r n e g u ţ ă t o r i i Manovici,

Nicolae G h e r m a n , Cerlenti, Samuel H i l e l şi H i l e l Manuali, şi de
Dumnealui Ru^ten-Bey, secretarul Exelenţiei Sale Fuad Efendi, pe
carele va vesti îndată ce e o m i s i a se va aduna, spre a v e n i să o
c o m p l e c t u i a s c ă , şi c a d e r e z u l t a t u l ce s ă va d o b â n d i d i n d e l i b e r ă r i l e
a c e i c o m i s i i să s ă î n c u n o ş t i i n ţ e z e î n g r a b [ ă ] C ă i m ă c ă m i a , s p r e a să
comunica Exelenţiei Sale F u a d Efendi.
D u m n e a l u i Sef[ul] D e p a r t a m e n t u l u i Vistieriei este însărcinat
cu g r a b n i c ă a d u c e r e la î n d e p l i n i r e a aceştii adrese.

C a i m a c a m u l (ss) Constandin Cantacozino

Nr u 8 8
B u c u r e ş t i , D e c e m b r i e 4, 1848 {Arh. Stat. D o s . 1262 f. 55).

Rezoluţia (scrisă d e m â n a l u i Al. G h i c a ) . S ă s ă d e a p r i n r a p o r t în c u n o ­

ş t i n ţ a C i n s t i t e i C a i m a c a m i i r e z u l t a t u l c e r c ă r i l o r ce o r â n d u i t a c o m i s i e a făcut
în p r i v i n ţ a c u r s u l u i m o n e d e l o r , p r i n o p e r a ţ i i h i m i c e , d o v e d i n d v a l o r a î n t r â n s e c ă
d e a u r şi a r g i n t c u r a t ce fiecare d i n iele c o p r i n d e î n sine, a d ă o g â n d u - s a că m ă -
d u l a r i i iei în u n i r e d i m p r e u n ă şi cu D . o b ş t e s c casier, p e c a r e i e u a m o r â n ­
d u i t , ca d i n p a r t e a a c e s t u i D e p a r t a m e n t , s p r e a afla faţă, a u r ă m a s s t a t o r n i c i ţ i
cu d e p l i n ă c o n v i c ţ i e î n o p i n i i a ce a u e x p u s î n r a p o r t u l iscălit d e d u m n e a l o r ,
c a r e cu c i n s t e s ă î n a i n t e a z ă în o r i g i n a l c u cele p e l â n g ă d â n s u l a l ă t u r a t e p a t r u
a n e x e s u p t N r . 1, 2, 3 şi 4, p e n t r u c u r s u l t u t u r o r m o n e d e l o r d e o b ş t e , c â t e
a n u m e s ă v o r v e d e a î n s ă m n a t e în a n e x u l s u p t N o . 2, ca t r e b u i n d n e a p ă r a t
să t r e a c ă î n v i i t o r în ţ i r c u l a ţ i e a ş a p r e c u m s'a fost o b ş t i t la 3 M a r t i e d i n c u r ­
gătorul an.
F i i n d c ă a c e a m ă s u r ă a t u n c i s t a t o r n i c i t ă s'a r e c u n o s c u t şi a c u m l e g a l ă
şi c o n f o r m ă cu dispoziţiile a r t . 65 d i n R e g u l a m e n t u l O r g a n i c , p r i n u r m a r e
p e n t r u c ă p r i n l u c r a r e a s ă v â r ş i t ă aici în t o a t ă c u r ă ţ e n i i a şi cu c e a m a i p u t i n -
c i o a s ă e c s a c t i t a t e s'a d o b â n d i t u n r e z u l t a t ce a ş t e r s p e n t r u v r e m e a v i i t o a r e
îndoielile c â t e p ă t r e c u t mijloaceau şi a d e p ă r t a t t o t felul d e î m p i e d e c a r e ce
o î n t â m p i n a u în d a r a v e r u r i , în s c u r t cu a c e a s t ă m ă s u r ă s ' a d e s c h i s comer-
c i u l u i u n d r u m cu t o t u l l e s n i c i o s , a p ă r â n d u - s ă d e p a g u b e l e d e c a r e e r a a m e ­
n i n ţ a ţ i a t â t n e g u ţ ă t o r i i c â t şi c u m p ă r ă t o r i i în s c h i m b u r i l e l o r ; D e p a r t a m e n t u l
a j u d e c a t d e a s a d a t o r i e ca s ă g r ă b e a s c ă a a d u c e la c u n o ş t i n ţ a C i n s t i t e i C a i m a ­
c a m i i m u l ţ ă m i t o r u l sfârşit ce a l u o a t o î m p r e j u r a r e i m p o r t e n t â (sic), c a r e a i n t e ­
r e s a s e a t â t d e m u l t şi p e E x [ e l e n ţ i a ] S a F u a d E f e n d i , c o m i s a r u l î m p ă r ă t e s c ,
în u r m a r e c l a m a ţ i i l o r şi p l â n g e r i l o r p o r n i t e c ă t r e E x . S a p r i n j ă l a n i i d i n p a r t e a
a c e l o r ce s i m ţ e a u î n s e n i n ă t o a r e v ă t ă m a r e în i n t e r e s e l e lor şi c a r e d e a c u m
î u n a i n t e , ca n i ş t e a p ă r a ţ i d e p a g u b e p e n t r u t o t d e a u n a , n e g r e ş i t că v o r fi d a ­
t o r i s ă m ă r t u r i s e a s c ă a d â n c a lor r e c u n o ş t i n ţ ă c ă t r ă E x . S a , ce a î n g r i j i t cu
s t ă r u i n ţ ă , m i ş c a t d e n o b i l i l e s e n t i m e n t e p e n t r u t o t ceiace p r i v e ş t e s p r e b i ­
n e l e s t a t o r n i c şi o b ş t e s c al aceştii ţări, ca să facă a s ă p r e c u r m a t o a t e n e o r â n -
d u e l i l e c â t e i z v o r a d i n n e s t a t o r n i c i i a c u r s u l u i m o n e d e l o r , şi a s ă a ş ă z â a c e s t a
cu n e s c h i m b a r e p e n i ş t e b a z e d e ş t i i n ţ a p o z i t i v e , d o b â n d i t e sientifice (sic). I e s t e
 81

dar Cinstita Căimăcămie plecat rUgată să binevoiască a s u p u n e la cunoştinţa

E x . S a l e t o t rezultat[ul) ieşit, ce s e p o a t e l e s n e r e c u n o a ş t e a t â t d i n c u p r i n d e r e a
a c e s t u i r a p o r t , c â t şi d i n a c e l a a l c o m i s i i şi d i n p r e z i s e l e 4 a n e x e , c a d u p ă
aprobarea ce E x . S a a r binevoi s ă d e a asupra întregii operaţii, să priimească
şi V i s t i e r i a p r i n a c e a C i n s t i t ă C ă i m ă c ă m i e c u v e n i t a d e z l e g a r e , î n t e m e i u l că-
riia s ă p u b l i c e şi i a î n d a t ă f ă c u t a l u c r a r e î n t o a t e a m ă r u n t u r i l e i e i , şi s ă s t a ­
t o r n i c e a s c ă fără p r e l u n g i r e c u r s u l l e g a l al m o n e d e l o r a ş a p r e c u m s ' a g ă s i t d e
cuviinţă.
D u p ă r a p o r t u l comisii s ă v o r t r a g e copii î n t o c m a i , şi d u p ă cele p a t r u
a n e x e a s e m e n e a , s p r e a r ă m â n e a p e n t r u t o t d e a u n a î n a r h i v a secsii a l d o i l e a ,
d i n p r e u n ă cil t o a t e h â r t i i l e a t i n g ă t o a r e d e a c e a p r i c i n ă , f o r m â n d u - s ă î n t r ' o
singură dela.
C ă t r e a c e a s t a , f i i n d c ă p â n ă a s ă a d u c e l a sfârşitul d o r i t î n t r e p r i n d e r e a
cercărilor h i m i c e î n p r i v i n ţ a ş t i i n ţ e l o r ce a u fost t r e b u i n c i o a s e a s ă l u o a , s ' a u
c h e m a t o a m e n i i m e ş t e ş u g u l u i , p r e c u m Re£ g e v a e r g i u l d e l a care s ' a c e r u t c a s ă
facă t o p i r e a m e t a l e l o r şi s ä le l ă m u r e a s c ă d e o r i c e a l t e aliaje e r a u î n t r ' î n s e l e f

a s e m e n e a şi a l ţ i osebiţi t r e i a r g i n t a r i , c a s ă a s i s t e z e d e l a î n c e p e r e a p â n ă l a
d e s ă v â r ş i r e a o p e r a ţ i i ; şi a ş â l ă m u r i r e a m e t a l e l o r p r i n î n d o i t e şi î n t r e i t e î n ­
cercări sjau f ă c u t c u î n t r e b u i n ţ a r e d e v i t r i o l c u m p ă r a t d e p o m e n i t u l R e ş c u
b a n i i d e l a s i n e ; apoi a s u f e r i t şi p ă g u b i d i n p i e r d e r e a d e v r e m e a t â t el c â t
şi ceilalţi m e ş t e r i p â n ă s ă î n d e p l i n e a s c ă l u c r a r e a î n t o c m a i p r e c u m s ' a fost
cerut dela dânşii.
S p r e î n d e s t u l a r e a lor c e o m e r i t ă d u p ă d r e p t a t e , şi m a i c u s e a m ă R e ş ,
cel ce a c o n t r i b u i t în m a i m a r e p a r t e şi c h i a r î n t o t u l c a s ă d e a l u m i n e l e d e
care a d m i n i s t r a ţ i a i e r a î n n e a p ă r a t ă t r e b u i n ţ ă , s ă s ă î n c h e i e j u r n a l al S f a t u l u i
O r d i n a r cu c o p r i n d e r e , c ă a t â t p e n t r u c h e l t u i a l a făcută d e l a s i n e , c â t şi p e n t r u
p i e r d e r e a d e v r e m e s ă i s ă d e a î n d e s p ă g u b i r e lei t r e i s u t e şi c i n c i s p r e z e c e
din §-ul c h e l t u i e l e l o r e x t r a o r d i n a r e , care j u r n a l s ă s ă înfăţişeze s p r e i s c ă l i r e ,
ca s ă s ă s u p u n ă a c u m p e l â n g ă r a p o r t u l a c e s t u i D e p a r t a m e n t l a a p r o b a ţ i e a
Cinstitei C a i m a c a m i i .

1848, D e c h e m v r [ i e ] 28. (Arh. Stat. ibid. f. 56 şi 72).

23.
1848 Dec. 16. Reclamaţia negustorilor din piaţa Bucureştilor contra
loptangiilor, cari nu voesc să primească icosarii după cursul cel nou.

Cinstitei Caimacamii a prinţipatului Ţării-Româneşti.

Plecată reclamaţie.

N o i cei s u p t i s c ă l i ţ i t o a t ă c e a t a n e g u ţ ă t o r e a s c ă d i n p i a ţ a B u ­
c u r e ş t i şi p r i n t r ' a c e a s t a a n o a s t r ă d e i z n o a v ă p l e c a t ă r e c l a m a ţ i e
f a c e m c u n o s c u t C i [ n s t i t e i ] Caimacamii, că a f l â n d u - n e aici î n t r ' a c e a s t [ ă ]
c a p i t a l ă n e g u ţ ă t o r i d i n t r u î n c e p u t , n e - a m h r ă n i t şi n e h r ă n i m c u
feluri d e n e g o ţ u r i , p r i i m i n d m o n e d a b a n i l o r d u p ă l a m u ş t e r i i ce t â r -
guiesc din prăvăliile n o a s t r e p r e c u m să u r m a de m a i 'nainte. I a r
de la o v r e m e încoace n e v e d e m cu totul asupriţi de către stăpâ-

') I u r a p o r t u l c o m i s i u n i i n u m e l e giuvaergiului e s t e Reich (v. m a i j o s ) .

6
V
 82

n i r e , n u m a i d u p ă c e r e r e a şi s t ă r u i r e a a u n u i m i c n u m ă r d e n e g u ­
ţ ă t o r i t o p t a n g i i , ce a d u c m ă r f u r i d u p ă l a a l t e ţ ă r i s t r e i n e , d i n p r i ­
cina scăzământului de monedă, obştit din partea stăpânirii, vrând
p o m e n i ţ i i t o p t a n g i i c a c u a c e s t c h i p p ă d e o p a r t e s ă s ă folosească
şi d e l a n o i c u p r i m i r e a b a n i l o r s c ă z u ţ i , şi l a l o c u r i l e s t r e i n e d u p r i n
alte ţări cu d a r e a banilor urcaţi, iar p ă de alta p ă noi să n e s t i n g ă
c u t o t u l d i n f a ţ a p ă m â n t u l u i , cu a c e a u r m a r e , fiind că, p r e c u m m a i
s u s zicem, n e v e d e m siliţi a desface m a r f a c e o v i n d e m m u ş t e r i i l o r
m a i d e m u l t e o r i şi î n c a p e t e , p r i m i n d m o n e d a d e i c o s a r i cei n o i c u
lei 12 par[ale] 30 u n u l , p r e c u m s'au o b ş t i t d e s t ă p â n i r e , v ă z â n d u - n e
f o a r t e s t r â m t o r a ţ i l a s o r o a c e l e c e n e sosesc c u p o l i ţ e l e d e u n d e r i ­
d i c ă m m a r f a , şi c u a c e s t mijloc s ă c u n o a ş t e m n ă p ă s t u i r i şi c u t o t u l
î n m a r e p a g u b ă î n p r i c i n a s c ă z ă m â n t u l u i m o n e z i l o r d e b a n i , fiind
că p o m e n i ţ i i t o p t a n g i i s ă î m p o t r i v e s c c u t o t u l , n e v r â n d a n e p r i m i
i c o s a r u l d e a r g i n t m a i m u l t d e c â t cu lei 12 p a r [ale] 10, i a r n o i îl
p r i m i m c u lei 12 par[ale] 30. Ş i p r i n u r m a r e c u n o s c â n d u - n e c u t o t u l
p ă g u b i ţ i d i n p a r t e a n u m i ţ i l o r t o g t a n g i i , a l e r g ă m i a r ă ş i l a n o e a n u l (?)
Ci[nstitei] Caimacamii, p l e c a ţ i r u g â n d u - n e , c a s ă fie ci[nstită] şi
î n n a l t a poruncă, u n d e să cuvine, de a r ă m â n e a acest articol' de m o ­
n e d a b a n i l o r t o t p r e c u m a u fost şi m a i n a i n t e , a d i c ă p r e c u m a u fost
p â n ă l a t r e i a l u n i i S e p t e m v r i e , căci î n t r a l t c h i p n e v e d e m siliţi a
n e î n c h i d e p r ă v ă l i i l e şi a î n c e t a cu t o t u l d i n n e g o ţ u l n o s t r u , n e m a i
p u t â n d suferi d e a n e v e d e a n ă p ă s t u i ţ i şi p ă g u b i ţ i n u m a i d ă ciitre
u n m i c n u m ă r d e t o p t a n g i i şi n u m a i p e n t r u al n u m i ţ i l o r î n p a r t e
folos şi i n t e r e s . Ş i n o i c u a c e s t c h i p socotim că n u s ă a d u c e nici u n
fel d e v ă t ă m a r e nici c h i a r Ci[nstitei] V i s t i e r i i .

(ss) M. Petruvici, Ştefan Dimitriu, Mihalache Athanasiu, ©avdoi 2ipsov,

Petrache Radovici, Dumitri Oprea, Petru Danii!, loniţă Anastase, Baatlccxc
Xp[iCTxou'J AS-avaaiov Chiriţă Dcbrescu (?), Torna Teodor, Ştefan Altân Mogoş,
Alecu Bogasieru, Mihalache Eiiade, l o m Mu (?), Dumitru Ioan, Gheorghe
Antoniu, Iordan Dimitri, Tanasi Dimitriu, A. nicolau, Niţă Nicolau, Di-
mitri Ghéorghiu, Alecu Hristescu, Nicolai Iordan, loniţă Petru, Hristu
Vasiliu, Yasile Ioan, N. Dimitriu, Necula Dobrovici, Matei Athanasiu.

Căimăcănia Ţării-Româneşti.
D e p a r t a m e n t u l V i s t i e r i e i e s t e poftit a face c u v e n i t a punere
la cale. 1848 D e c h e m . 16.
Şef. m e s i i G. Cantacozino.
(Arh. Stat. D o s , 1262 f. 76).

24-
1848 Dec. 24. Raportul comisiwiii însărcinate cu stabilirea valoarei
intrinsece a monetelor şi propunerile ei cu privire la fixarea cursului
monetar (cu 4 a n e x e ) .
L a commission n o m m é e â la demande de Son Exellence F u a d
E f e n d i , p a r S o n E x e l l e n c e le C a i m a c a m , e t c h a r g é e d ' e x a m i n e r l e s
 83

questions relatives a u cours des monnaies, s'étant assemblée â lá

V i s t i a r i e l e M a r d i 14 D e c e m b r e 1848, e n p r é s e n c e d e M o n s i e u r l e
M i n i s t r e d e s F i n a n c e s , p r o c e d a , a p r é s s'étre l é g a l e m e n t c o n s t i t u é e ,
â l ' e x a m e n d e l ' i m p o r t a n t e q u e s t i o n q u i é t a i t s o u m i s e k son a p p r é -
ciation. L a commission r e c o n n u t qu'elle d é v a i t d'abord procéder a u x
O p e r a t i o n s d'essai q u i , e n a b s e n c e d e d o c u m e n t s officiels, p o u r r a i e n t
lui p e r m e t t r e d e fixer l a v a l e u r i n t r i n s é q u e r e l a t i v e d e s d i f f é r e n t e s
m o n n a i e s d'or e t d ' a r g e n t .
Á c e t effet l a c o m m i s s i o n s e t r a n s p o r t a l e M e r c r e d i 15, V e n -
d r e d i 17 e t S a m e d i 18 D e c e m b r e d a n s l e s a t e l i e r s d e Mr. R e i c h
o r f é v r e b i j o u t i e r , oü eile fit faire en s a p r é s e n c e , p a r l e s u s - d i t Mr.
R e i c h , a s s i s t é d u chef d e l a Corporation d e s orféyres, d e l'orfévre
A n t o n T o p o u s o g l o u et d e l'orfévre H i p a t y , les essais nécessaires.
D a n s l e t a b l e a u ci-joint s u b A 1, la c o m m i s s i o n e x p o s e l e r é -
s u m é d e c e s essais.
L a commission ayant ensuite procédé sur les bases obtenues
p a r c e s e s s a i s a faire l e s c a l c u l s potir fixer les v a l e u r s r e l a t i v e s
des m o n n a i e s a r é d i g é l e t a b l e a u ci-joint s u b A 2.
L a commission se b a s a n t s u r ces calculs est d'avis:
1, Q u e l e c o u r s d e l a p i é c e d e 20 P - t r e s e n a r g e n t n e s a u r a i t
é t r e m a i n t e n u e â 12 p i a s t r e s e t t r e n t e p a r a s , e n p r é s e n c e d u c o u r s
d e l a p i é c e d e 20 p i a s t r e s e n o r â 12 p - t r e s e t 10 p a r a s ; t a n d i s
qu'il e s t h o r s d e d o u t e q u e la p i é c e d e 20 p i a s t r e s en o r c o n t i e n t
u n e v a l e u r i n t r i n s é q u e s u p é r i e u r e â celle c o n t é n u e d a n s la p i é c e
en a r g e i í t ;
2. Q u e l,a l i v r e d e 100 p i a s t r e s en o r c o n t i e n t u n e v a l e u r m a ­
j e u r e a celle c o n t e n u e d a n s cinq p i é c e s d e 20 p i a s t r e s e n o r ; d e
sorté q u e le cours de cette m o n n a i e ne saurait en aucune maniére
é t r e l a i s s é a u t a u x a c t u e l , s a n s r i s q u e r d e v o i r c e s belles m o n n a i e s
d i s p a r a í t r e e n t i é r e m e n t de la circulation; la commission est donc
d'avis, q u e l e c o u s d e l a l i v r e e n or d e v r a i t é t r e p o r t é â 62 p i a s t r e s ,
t a u x a u q u e l eile p r é s e n t e r a i t u n e v a l e u r r e l a t i v e é g a l e â celle d u
d u c a t â 311/2 e t â la p i é c e d e 20 p i a s t r e s en o r â 12 p - t r e s e t 10 p a r a s
L a commission doit declarer qu'elle verrait de g r a n d s incon-
v e n i e n t s â é t a b l i r s u r la p l a c e d e u x t a u x différents, u n p o u r l e
commerce et l'autre p o u r la Vistiarie. L a Commission est donc
d'opinion q u e le t a u x de la Vistiarie qui a été a d o p t e p a r u n e dé-
') I n r e z o l u ţ i a de m a i sus a Ministrului de Finanţe giuvaergiul se
c h e m a R e ş (Resch).
 84

cision d e l ' A s s e m b l é e g e n e r a l e c o m m e s e u l t a u x legal p o u r t o u t e la

Valachie, devrait étre maintenu.
ha C o m m i s s i o n e s t v e n u e â c e t t é c o n e l u s i o n a p r é s m ű r e r e ­
flexión e t a p r é s u n e x a m e n i m p a r ţ i a l d e s p é t i t i o n s p r é s e n t é e s d ' u n e
p a r t p a r le c o r p s d e s n é g o c i a n t s i m p o r t a t e u r s d e c e t t e place, d e
l ' a u t r e p a r celui d e s m a r c h a n d s e n detail, a i n s i q u e d e s r a i s o n s q u e
l'on a fait v a l o i r d a n s s o n s e i n d e l a p a r t d e s n é g o c i a n t s e x p o r t a t e u r s .
E n effet, l e s n é g o c i a n t s i m p o r t a t e u r s o n t p r o u v é d ' u n e p a r t
q u e s e b a s a n t s u r le d é c r e t d e l ' A s s e m b l é e generale, r e n d u il y a
p r é s d e neuf m o i s , q u i f i x á i t l ' é p o q u e d e l ' a d o p t i o n d u t a u x d e l a
V i s t i a r i e c o m m e s e u l t a u x l é g a l , i l s o n t fait, â credit, a u c o m m e r c e
e n detail d e v e n t e s q u i m o n t e n t â b e a u c o u p d e m i l l i o n s e t s u r les-
q u e l l e s ils a u r a i e n t â s u b i r d e s p e r t e s c o n s i d é r a b l e s , s'ils d e v a i e n t
é t r e forcés d ' a c c e p t e r le p a i e m e n t â u n a u t r e t a u x p l u s e l e v e ;
d ' a u t r e p a r t , ils o n t d é m o n t r é q u e t o u t l e c o m m e r c e e n general
souffrirait t o u j o u r s d e l a p e r t u r b a t i o n q u e n e p o u r r a i t m a n q u e r d'a-
m e n e r la fixation d'un cours plus élévé p o u r les différentes espéces
d e m o n n a i e s q u e celui d e l a V i s t i a r i e , s e u l c o u r s a u q u e l d e t o u t t e m p s
se f a i s a i e n t les Operations i m p o r t a n t e s d e b a n q u e , s e u l c o u r s a u q u e l
s e v e n d a i e n t e t s e l i q u i d a i e n t deja p a r l e p a s s é l e s l e ţ t r e s d e c h a n g e .
Q u a n t â l a p é t i t i o n a d r e s s é e p a r les m a r c h a n d s en d e t a i l e t
q u i d e m a n d e u t l e r é t a b l i s s e m e n t d e l ' a n c i e n c o u r s p o u r le c o m ­
merce, la commission a d ű reconnaítre q u e cette d e m a n d e n'est
fondée s u r a u c u n e raison valable et q u e le seul b u t des pétition-
n a i r ^ s e s t d e p o u v o i r , s'ils o b t e n a i e n t c e t t e m e s u r e , faire u n profit
c o n s i d é r a b l e s u r l e s fortes s o m m e s d o n t il s o n t d é b i t e u r s a u x n é ­
g o c i a n t s i m p o r t a t e u r s , p o u r m a r c h a n d i s e s a c h e t é e s â credit, s u r le
calcul d u t a u x d e l a V i s t i a r i e .
Q u a n t a u x r a i s o n s q u e l'on a fait v a l o i r en f a v e u r d e s n é ­
gociants exportateurs, la commission a d ű aussi reconnaítre qu'elles
n e s o n t p a s fondées. Car, en effet, ces n é g o c i a n t s n e v i e n u e n t g é n é ­
r a l e m e n t p a s ici m u n i s d e fortes s o m m e s e n n u m é r a i r e , m a i s d'ici
ils t i r e n t d e s t r a î t e s s u r les d i f f é r e n t e s p l a c e s d e c o m m e r c e e t r e -
coivent en p a i e m e n t de ces traites les différentes m o n n a i e s a u t a u x
de la Vistiarie.
E n p a y a n t a u x d é t e n t e u r s des céréales et des autres produits
q u ' i l s a c h é t e n t c e s différentes m o n n a i e s â u n t a u x p l u s élévé, a i n s i
q u e cela a v a i t l i e u p a r le p a s s é , ces n é g o c i a n t s g a g n a i e n t , il e s t
vrai, q u a t r e p o u r c e n t s u r le c h a n g e d e s m o n n a i e s , profit q u ' i l s
 85

c e s s e n t d e f a i r e a u s s i t ő t q u ' i l s d o i v e n t , a i n s i q u e cela a l i e u p r é -
s e n t e m e n t , p a y e r ces m o n n a i e s a u m é r n e t a u x a u q u e l ils les o n t
ţ e c u e s . M a i s cela n e c o n s t i t u e p a s u n e p e r t e , c'est s e u l e m e n t u n
g a i n d e m o i n s , q u i d u r e s t e s e r a c o m p e n s a p a r la d i m i n u t i o n r e l a ­
tive, q u i n e p e u t m a n q u e r d ' a v o i r lieu, s u r les p r i x d e d i f f é r e n t s
p r o d u i t s , q u a n d l e s d é t e n t e u r e s r e c o i v e n t e n p a i e m e n t les d i f f é r e n t e s
monnaies â un tâux réduits.
V e n a n t â e x a m i n e r l'intérét que le g o u v e r n e m e n t et l'armée
O t t o m a n e p o u r r a i e n t avoir au retablissemeut de l'ancien cours des
différentes m o n n a i e s , la c o m m i s s i o n a p r é s a v o i r a t t e n t i v e m e n t e x a -
m i n é le t a b l e a u ci-joint s u b A 3, e s t d ' o p i n i o n q u e l ' i n t é r é t d u
G o u v e r n e m e n t O t t o m a n n e s a u r a i t en a u c u n e m a n i e r e soufrrir d u
m a i n t i e n d u c o u r s d e d i f f é r e n t e s m o n n a i e s a u t a u x u n i q u e d e la
Y i s t i a r i e , q u a n t â l ' a r m é e O t t o m a n e , la c o m m i s s i o n p e n s e é g a l e m e n t
q u ' e l l e n e t r o u v e r a i t a u c u n p r o f i t réel â l ' a u g m e n t a t i o n d e la p i é c e
de 20 p i a s t r e s â l ' a n c i e n t a u x d e 12 p i a s t r e s e t 30 p a r a s , c a r il e s t
e v i d e n t q u e les a u t r e s m o n n a i e s a u g m e n t e r a i e n t a l o r s e n p r o p o r t i o n
et q u e t o u t e s les m a r c h a n d i s e s e t p r o d u i t s a u g m e n t e r a i e n t a u s s i , o u
bien il s ' é t a b l i r a i t u n e d i f f é r e n c e d a n s le p r i x d e s m a r c h a n d i s e s
selon la m o n n a i e a v e c l a q u e l l ou v o u d r a i t P a c h e t e r . A i n s i l a c o m ­
m i s s i o n c r o î t q u e m é r n e â p r é s e n t les m a r c h a n d s q u i d e v r a i e n t v e n d r e
l e u r s m a r c h a n d i s e s c o n t r e d e s p i é c e s d e 20 p i a s t r e s e n a r g e n t a u t a u x
d e 12 p i a s t r e s 30 p[aras], l'a fera c e r t a i n e m e n t p a y e r a u m o i u s 4 p . °/o
p l u s eher, q u e s'il l'a v e u d c o u t r e d e s d u c a t s â 311/2 p i a s t r e s o u d e
z w a n z i g e r s â 2 p i a s t r e s e t 10 p a r a s , e t c o m m e s u r d e s p e t i t e s q u a n t i t é s
il d ó i t n e c é s s a i r e m e n t a v o i r d e s f r a c t i o n s , le m a r c h a n d s a u r a t o u j o u r s
a r r a n g e r d e m a n i é r e á ce q u e les f r a c t i o n s s o i e n t e n s a f a v e u r , d e
s o r t é q u ' a u l i e u d ' u n profit, l ' a c h e t e u e r q u i v o u d r a a c h e t e r a v e c d e s
piéces d e 20 p i a s t r e s â 12 e t 30, s u b i r a p l u t ö t u n e p e r t e p a r le p r i x
p l u s é l é v é qu'il d e v r a p a y e r p o u r la m a r c h a u d i s e .
L a c o m m i s s i o n c o u c l u e d b n c s o n r a p p o r t p a r l'opinion, q u e
l'établissement de d e u x taux, un pour la Vistiarie et l'autre pour
le c o m m e r c e , s e r a i t r e t a b l i r u n u s a g e d é s a s t r e u x , q u e l e d é c r e t d e
l ' A s s e m b l é e g e n e r a l e a s u p p r i m é ; elle c r o i t q u e le t a u x d e l a V i s t i a r i e ,
reconnu c o m m e t a u x u n i q u e par le décret suscite, devrait étre
m a i n t e n u ; m a i s en m é r n e t e m p s eile e s t f e r m e m e n t d ' o p i n i o n q u e l a
l i v r e e n or d e 100 p i a s t r e s a y a n t p a r l e s e s s a i s c h i m i q u e s é t é r e c o n n u
p o s s é d e r u n e v a l e u r i n t r i n s é q u e m a j e u r e â celle d e c i n q p i é c e s d e
20 p i a s t r e s en or, p r é s e n t e r a i t , si elle é t a i t m a i n t e n u e a u m é r n e t a u x ,
 86

u n e m á r g e assez l a r g e p o u r q u e l e s s p é c u l a t e u r s l a f a s s e n t d i s p a r a î t r e
de la circulation; la commission, disons nous, croit devoir insister
p o u r q u e l e t a u x d e la l i v r e d e i o o p i a s t r e s e n o r s o i t p o r t é ä 62
piastres.
A l'appui ee cette r é c l a m a t i o n la commission a r é d i g é le t a -
b l e a u A. 4.
L a c o m m i s s i o n p l e i n e d e c o n f i a n c e d a n s les s e n t i m e n t s d e
justice e t d ' é q u i t é q u i a n i m e n t Son Excellence Fuad-Effendi, sentiments
d o n t il a d o n n é t a n t d e p r e u v e s â c e t t e p o p u l a t i o n , n ' i g n o r a n t p a s
q u e sa n o m m i n a t i o n m é r n e a é t é p r o v o q u é e p a r S o n E x c e l l e n c e
u n i q u e m e n t d a n s le b u t de Péclairer s u r u n point aussi essentiel
q u e le cours légal des monnaies, ose espérer q u e S o n Excellence
v o u d r a bien a p p r o u v e r les conclusions qu'elle v i e n t d'avoir l'honneur
d e p o s e r e t q u ' a i n s i S o n E x c e l l e n c e j o i n d r a e n c o r e u n t î t r e a. c e u x
déja n o m b r e u x q u ' e l l e a s u s ' a c q u é r i r â l ' a m o u r e t â l a r e c o n n a i s s a n c e
de la population de cette Principauté.
B u c h a r e s t le 24 D e c e m b r e 1848.
(Signés) Rüsten. Le cloutchiar I. Árion, Hillel Manuah,
jean Manovitch, N. Gherman, Samuel Hillel,
A. Tzerlentis.

A 1.
Resultat d e s e s s a i s faits e n p r e s é n c e d e l a c o m m i s s i o n le Mer-
c r e d i 15, V e n d r e d i 17 e t S a m e d i 18 D e c e m b r e 1848.

M o n n a i e s d'or
L e d u c a t Imperial p e s a i t 1 ^ f o n d u a d o n n é o r p u r d e 24 k a r a t s . 1 ^
L e cinq p i é c e s d e 20 p - t r e s p e s a n t 2 ^~ f o n d u e s o n t d o n n é o r
p u r d e 24 k a r a t s . . . . z~
L a l i v r e d e 100 p - t r e s p e s a n t 2 ^ f o n d u e a d o n n é or p u r de
24 k a r a t s 2f0

M o n n a i e s d'argent
C o l o n a t o n p i a s t r e forte d ' E s p a g n e a é t é r e c o n n u e
au titre de 14 V« é p r e u v e s
Rouble en argent 13V4
Thaler d'Autriche 13 Vi
Zivanziger 9
P i é c e d e 20 p i a s t r e s 1 3 V«
I s c ă l i ţ i : Hilel Manuah, Secr. E x e l e n ţ i i S a l e F u a d E f e n d i Rüsten,
Cluceru Árion, N. Gherman, Ion Manovici, Leonidi Cerlenti,
Samui) Hilel.
 87

A. 2.

R e s u l t a t d e s c a l c u l s b a s é s s u r l e s e s s a i s faits en p r é s e n c e d e
la C o m m i s s i o n qu'il r é s u l t e d u t a b l e a u A. i.

M o n n a i e s d'or
1>
3
l-i u 1

IU cd
o -3.5 be
o
Ph aj >

5'/. 4V2
Ducat 10 30 31 20

1/2 1/2
P i é c e s d e 20 p i a s t r e s 10 II 12 10

L i v r e d e 100 p i a s t r e s 2 /o T
6 10 59 61 10

Monnaies d'argent

3
i ds

3
Titre

-1 bn
0

o
P

> Ph

0 30
8
^ 14V1 65V. 20

Rouble en a r g e n t . . . . ^ 2 5

62- 20 20
6
& 13'/.

Thaler d'Autriche . . . . IS /.1

59 V* 20 IO

2
2iS 9 40V2 IÖ 20

P i é c e d e 20 p i a s t r e . . . . 7/ 60
- I3 /.1 61 IO IO

Iscăliţi: Hillel Manuah, Secretarul Exelenţei Sale Fuad-Efendi Rüsten,

Cluceru loan Árion, N. Gherman, loan Manovici, Leonida Cerlenti,
Samuel Hilel.
 88

A. 3.

M o n n a i e s d'or

îl -IU
o "3 .5
cu O
a 'CU

SV4
Ducat 30 20

V2
Piéces de 2 0 piastres. 29 II 12 30 . 7

L i v r e de 1 0 0 piastres 2 Í 59 63 30 6 30

M o n n a i e s d'argent

11

3'<u
tu m 'o 3
O •3.S
O
CU CU

Colonat . . . . . 1
14 /«. 65V. 14 20 20

2 5

R o u b l e en a r g e n t . c 11
13 7. 6 2 - IO 2 0

Thaler d'Autriche . 13V4 13 32 23

1
59 /,
Zivanziger 2 6a 9 1 2 IO 2 0

Riece d e 2 0 p i a s t r e s 1- i3 A l
12 30 II 24
I 60
6 1 -

I s c ă l i ţ i . Hilel Manuah, S e c r e t a r u l E x e l e n ţ e i S a l e F u a d - E f e n d i Rasten,

Clucer loan Arion, N. Cherman, loan Manovici, Leonidi Cerleuti,
Samuil Hilel.
 89

A 4.
17
Le ducat foudu pese o r d e 24 k a r a t s â 19 / 3t paras fait
p-ras =1260=31.20,
5 piéces d e 20 p - t r e s f o n d u e s or d e 24 k a r a t s
17
â I9 /s2 fait p - r a s = 2 4 4 6 = 61.6.
1 7
L i v r e d e 100 p - t r e s f o n d u s d e 24 k a r a t s â i 9 / 3 2

fait p - r a s = 2480.62.
I s c ă l i ţ i Hilel Manuah, Secr. E x c e l e n ţ i i S a l e F u a d E f e n d i Rüsten,
Clucer loan Arion, N. Gherman, loan Manovici, Leonidi Cerlenti,
SamoiI Hilel.
{Arh. Stat. D o s . 1262 f. 59-65).

25.
1849 Ianuarie 7. Căimăcămia anunţă Vistieria că s'a aprobat ra­
portul comisiunii pentru fixarea cursului monetar.

Căimăcămia Ţării-Eomâneşti.
C i n s t i t u l u i D e p a r t a m e n t al V i s t i e r i e i .

Dându-să în cunoştinţa Exselenţii Sale F u a d Efendi lucrarea

Comisiei spre dovedirea a d e v ă r a t e i valori a deosebitelor m o n e t e ce
c i r c u l e a z ă î n P r i n ţ i p a t , c a r e l u c r a r e s'a t r i m i s C ă i m ă c ă m i e i cu a d r e s a
C i n s t i t u l u i D e p a r t a m e n t N o . 929; s'a p r i m i t r ă s p u n s p r i n n o t a cu
d a t a 6 I a n u a r i e c u r g ă t o r , că c e r c e t â n d E x s e l e n ţ i a S a cu l u a r e a m i n t e
r a p o r t u l zisei comisii, p r e c u m şi cele p a t r u t a b l e p e l â n g ă d â n s u l
a l ă t u r a t e , a c u n o s c u t t e m e i n i c i a p ă r e r i l o r a ş t e r n u t e î n acel r a p o r t
şi a ş a îl a p r o b e a z ă s p r e a s e p u n e î n l u c r a r e .
E x s e l e n ţ i a S a a d a u g ă , că v a t r i m i t e acel r a p o r t al Comisiei,
p r e c u m şi t a b l e l e a l ă t u r a t e p e l â n g ă d â n s u l , l a î n a l t a D i r e c ţ i e a
o t e l u l u i m o n e d e l o r î n C o n s t a n t i n o p o l i , s p r e a s ă d a şi a c i a p r o b a r e a
acelor acte.
C ă i m ă c ă m i a s p r e d e z l e g a r e la a d r e s a C i n s t i t u l u i D e p a r t a m e n t
N o . 929 g r ă b e ş t e a-i d a î n c u n o ş t i n ţ ă a ş t e r n u t u l î n c ă r ă s p u n s a l
E x s e l e n ţ i i S a l e F u a d E f e n d i şi a-1 pofti c a fără z ă b a v ă s ă p u b l i c e
statornicirea cursului m o n e d e l o r în t o t P r i n ţ i p a t u l în p r e ţ u l ce
fie c a r e a , d u p ă c e r c e t ă r i l e d e c ă t r e î n t o c m i t a c o m i s i e s'a d o v e d i t
că t r e b u e s ă a i b ă .
C a i m a c a m (ss) Constandin Cantacozino
N o . 61 (Arh. Stat. D o s . 1262 f. 191)
B u c u r e ş t i , 1849 I a n u a r i e 7
 90

Rezoluţia lui Al. Ohica. D e p a r t a m e n t u l V i s t i e r i i . S ă p u b l i c ă s p r e ş t i i n ţ ă

t u t u r o r a t â t d e c r e t u l C i n s t i t e i C a i m a c a m i i d e s u p t N o . 61, a d r e s a t c ă t r e a c e s t
D e p a r t a m e n t , c â t şi r a p o r t u l c o m i s i i a t i n g ă t o r d e c e r c ă r i l e ce a făcut în p r i ­
v i n ţ a m o n e d e l o r . Ş i fiindcă zisele cercări, s ă v â r ş i t e c u t o a t ă b ă g a r e a d e s e a m ă
şi p u t i n c i o a s a e c z a c t i t a t e , a u d o v e d i t , în sfârşit, fără nici o î n d o i a l ă v a l o r a i n ­
t r i n s e c ă c u p r i n s ă î n fie c a r e m o n e d ă d e a u r şi a r g i n t , şi p r i n u r m a r e şi c u r s u l
d u p ă c u v i i n ţ ă şi d r e p t a t e , c u c a r e t r e b u e s c d e a c u m î n a i n t e s ă t r e a c ă iele
în ţ i r c u l a ţ i e , fără nici o p r e s c h i m b a r e şi fără a m a i mijloci v r e o d i f e r e n ţ ă
î n t r e c u r s u l ce s'a fost î n g ă d u i t a l u o a m o n e d e l e şi a t r e c e în d a r a v e r u r i ,
d u p ă u n e l t i r i l e u n o r s p e c u l a n ţ i , c a r i i p r e f e r e a z ă cel în p a r t e n e l e g i u i t c â ş t i g ,
d e c â t folosul o b ş t i i , şi î n t r e a c e i a s t a t o r n i c i n d u - 1 p r i n a r t . [65 al] R e g u l a m e n ­
tului Organic, din pricina căriia neasămănări izvorau o mulţime de încurcă­
t u r i , d â n d u - s ă p r i l e j a c e l o r a ş v i c l e n i s p e c u l a n ţ i să s ă j o a c e cu c u r s u r i l e şi să
le î n n a l ţ e s a u s ă le s c a z ă d u p ă s i n g u r a lor v o i n ţ ă , i a r p e d e a l t ă p a r t e s ă
s ă e x c u z e z e î n faţa o a m e n i l o r , pufindu-să î n a i n t e că a c e a s t ă faptă a n e s t a ­
t o r n i c i i c u r s u l u i m o n e d e l o r a r fi a d u c â n d î n l e s n i r e î n t r a n s a c s i i şi folos celor
ce le p r i m e a cu p r e ţ u l m a i î n n ă l ţ a t d e c â t cel l e g i u i t ; în v r e m e ce n u n u m a i
că a c e a p l ă z m u i t ă î n l e s n i r e n u s ă a d u c e a , d a r în loc d e folos s ă p r i c i n u i a p a ­
g u b ă p r i m i t o r i l o r şi m a i c u s e a m ă n e v i n o v a t u l u i s ă t e a n , c a r e în s i m p l i c i t a t e a
lui p r i m e a m o n e d e l e în c u r s u l î n n ă l ţ a t p e n t r u obiectele d e d â n s u l v â n d u t e şi
le d a a p o i c u c u r s u l s c ă z u t î n a l t e ale s a l e d a t o r i i n e t ă g ă d u i t e şi a ş a d i n
t o a t e a c e s t e a s ă d e s c o p e r e că folosul j o c u l u i m o n e d e l o r e r a n u m a i în f a v o r u l
u n e i m i n o r i t ă ţ i d e o a m e n i v e n a l i . D e a c e i a s p r e d e p ă r t a r e a t u t u r o r acelor n e ­
c u v i i n ţ e s ' a u î n t r e p r i n s î n c e r c ă r i l e d e m a i s u s zise, p r i n feţe cu c u n o ş t i n ţ ă s p e ­
cială, şi d i n t r ' î n s e l e a i e ş i t d o r i t u l r e z u l t a t ce a d o v e d i t , că p ă t e m e i u l u n e i
l u c r ă r i ce n u a m a i l ă s a t d u p ă d â n s a n i c i o î n o d i a l ă , d e a c u m î n a i n t e t o a t e
m o n e d e l e c â t e a n u m e se î n s e m n e a z ă în t a b l o u cu l i t e r a A şi N o . 2 îşi v o r
a v e a c u r s u l l o r s t a t o r n i c şi n e p r e s c h i m b a t în î n t i n d e r e a P r i n ţ i p a t u l u i t o t în
v e r i ce t r a n s a c ţ i e şi d a r a v e r ă .
S ă p u b l i c ă t o t o d a t ă şi o s e b i t e l e p a t r u t a b l e s u p t l i t e r a A şi N o . 1
2, 3 şi 4, ca u n e l e ce fac p a r t e a l u c r ă r i l o r comisii şi a d e z v o l t ă r i l o r e x p u s e în
r a p o r t u l iei. — D a r f i i n d c ă n u m a i p u ţ i n să r e c u n o a ş t e l e g i u i t a şi c o n f o r m ă
c u d i s p o z i ţ i i l e R e g u l a m e n t u l u i O r g a n i c l u c r a r e a f ă c u t ă în t r e c u t a o b l ă d u i r e şi
o b ş t i t ă l a 3 M a r t i e d i n t r e c u t u l a n I848, i a r ă ş i în p r i v i n ţ a s t a t o r n i c i r i i c u r ­
s u l u i m o n e d e l o r , a p o i p e d e o p a r t e t o a t e b u c ă ţ i l e d e m o n e d e d e a r g i n t şi
a u r a n u m e a r ă t a t e în a c e a p u b l i c a ţ i e îşi v o r a v e a c u r s u l n e p r e s c h i m b a t d u p ă
c u m acolo s ă î n s e m n e a z ă ; i a r p e d e a l t a c â t e b u c ă ţ i şi în a u r şi în a r g i n t ,
n e p r e v ă z â n d u - s e d e fosta a t u n c i a d m i n i s t r a ţ i e , s ' a u l ă s a t cu t o t u l p e d i n a f a r ă
d e o- a c e s t fel d e c h e s t i e i m p o r t a n t ă , şi a c u m s ' a u s u p u s şi a c e l e a o p e r a t e l o r
cercări, f i i n d c ă d i n p u b l i c a r e a t a b l e i c u N o . 2 e s t e în p u t i n ţ a f i e c ă r u i a ca s ă
afle c a r e s â n t m o n e d e l e s c ă p a t e a t u n c i în v e d e r e şi p r e ţ u i t e a c u m în a d e v ă ­
r a t a l o r i n t r i n s e c ă v a l o a r e , D u m n e a l o r c e t i t o r i i se v o r r e g u l a d i n î m p r e j u r ă ­
rile ce să e x p u n î n t o a t ă a l o r î n t i n d e r e .
R e z o l u ţ i a d e aici m a i s u s se v a î n d r e p t a î n t o c m a i c ă t r e D u m n e a l u i
r e d a c t o r u l B u l e t i n u l u i şi a g a z e t e i « V e s t i t o r u l u i •> a l ă t u r â n d u - s ă p e l â n g ă o s e b i t
a d r e s a l V i s t i e r i i , c o p r i n z ă t o r ca s ă o p u b l i c e n e g r e ş i t şi fără p r e l u n g i r e
î n t r u a ei î n t r e g i m e , p r e c u m şi d e c r e t u l C i n s t i t e i C a i m a c a m i i şi j u r n a l u l
 91

comisii, i t a b l e l e t o a t e p a t r u , î n s ă a c e s t e a t o a t e î n a m â n d o u ă l i m b i l e , a d i c ă
în l i m b a r u m â n e a s c ă şi în c e a franţozească, a v â n d D o m n u l r e d a c t o r t o a t ă
b ă g a r e a d e s e a m ă c a s ă s ă t i p ă r e a s c ă cu c e a m a i m a r e î n g r i j i r e , î n c â t şi
p o n c t u a ţ i a s ă s ă facă e x a c t ă , s p r e î n ţ e l e g e r e a c e t i t o r i l o r fără g r e u t a t e şi nici
să se l a s e n e t r e c u t e v r e u n r â n d o r i v r e o v o r b ă s a u s l o v ă , căci g r e ş a l a î n
felul a c e s t a n u se v a r e c u n o a ş t e d e c â t a D u m n e a l u i , p e n t r u c ă n u d ă c u v e n i t a
direcsie celor d e s u b t a s c u l t a r e l u c r ă t o r i . A m â n d o u ă î n s ă acele h â r t i i s ă s ă
a d r e s e z e la r e d a c s i e p r i n C i n s t i t u l S e c r e t a r i a t p o t r i v i t cu c o p r i n d e r e a a d r e s e i
sale d e s u b l N o . 851.
1849 Ohenarie 11.

D a r f i n d c ă s ă p r e v e d e c u m că p o a t e mijloci o a r e c a r e î n t â r z i e r e p â n ă a s ă
î n d e p l i n i c â t e î n d o i t s ă c o p r i n d , şi d i n a c e a s t a s ă s ă a d u c ă a c e l e a ş î m p e d e -
cări î n d a r a v e r u r i şi t r a n s a c s i i , c â t e p â n ă î n z i u a d e a s t ă z i s ă a d u c d i n n e ­
hotărâta stare a chestiei ; de aceia m a i înainte încă de a să publica prin
o r g a n u l foilor p u b l i c e cele î n d o u ă h â r t i i a n u m e a r ă t a t e ; s ă s ă s c r i e la a g i e
cu p o h t i r e , c a î n d a t ă s ă p u n ă l a cále a s â p u b l i c a î n t o t c o p r i n s u l o r a ş u l u i
în d o u ă şi t r e i r â n d u r i p r i n mijloacele ce s â n t î n s u ş i t e c ă d e r i l o r ei, c u r s u l
m o n e d e l o r t u t u r o r ce i s ă v o r î n s e m n a p r i n o s e b i t ă listă, ce i s ă v a a l ă t u r a
p e l â n g ă a d r e s , s p r e ş t i i n ţ ă d e obşte, c ă acele m o n e d e s'a h o t ă r î t a t r e c e în
ţ i r c u l a ţ i e î n viitor, fără n i c i o p r e s c h i m b a r e d i n p r e ţ u l ce s ' a u î n d r e p t a t
fiecăria d i n ele.
1849 Ohenarie 12.
(S'a p u b l i c a t în B u l e t i n u l Ofiţial N o . 8 d i n 23 I a n . 1849, n u m a i în r o m â -
i.eşte, p r i m a r e z o l u ţ i e şi r a p o r t u l comisiei, fără a n e x e ) .
(Arh. Stat. D o s . 1262 f. 191 şi 218).

26.
1848 lan. 14. Noul curs monetar stabilit pe baza raportului Comisiunii.

Listă arătătoare de restatornicirea cursului monedelor jos în­

s e m n a t e c u a n u m e f i e c a r e ce p r e ţ .
r, 0 i Parale

31 20 g a l b e n u împărătesc d r e p t la cumpănă, sau olandez.

12 IO icosarul n o u de a u r d r e p t la c u m p ă n ă .
62 — l i r a d e a u r î n t r e a g ă d e cinci i c o s a r i , şi j u m ă t a t e 31 l e i
14 2 c o l o n a t u l ce-i zice şi d i r i c l i u .
IO 20 r u b l a d e a r g i n t , a t â t n o u ă c â t şi"* v e c h e .
13 20 t a l e r u l a u s t r i a c d e zece s f a n ţ i .
2 IO sfanticul.
8 8 inzlucul.
5 30 r u b i o a d r e a p t ă la c u m p ă n ă .
2 icosarul v e c h i u de a u r d r e p t la c u m p ă n ă .
12 10 icosarul de a r g i n t .
Şef[ul] D e p a r t a m e n t u l u i ] : Alex. Ghica, Şeful S e c ţ i i Ioan A. Ghica.
(Arh. Stat. D o s . 1262 f. 200)
 92

3. E f e c t e l e l i p s e i d e s t a b i l i t a t e a c u r s u l u i m o n e t a r
a s u p r a p o p u l a ţ i u n i i din p r o v i n c i e .
I n t i m p ce la B u c u r e ş t i se l u n g i a u l u c r ă r i l e p e n t r u s t a b i l i r e a
u n u i curs m o n e t a r • convenabil, în restul ţării populaţia suferia pa­
g u b e s i m ţ i t o a r e d i n c a u z a s p e c u l e i la c a r e d ă d e a ocazie n e s t a b i l i -
t a t e a s c h i m b u l u i . Căci a r m a t e l e d e o c u p a ţ i e r u s e ş t i şi t u r c e ş t i fiind
p l ă t i t e în m o n e t e l e ţ ă r i l o r r e s p e c t i v e , o c a n t i t a t e î n s e m n a t ă d e t o t
felul d e m o n e t e r u s e ş t i şi t u r c e ş t i i n u n d a s e r ă ţ a r a .
A b u z u l cel m a i o b i ş n u i t î n s c h i m b u l r u b l e l o r r u s e ş t i se făcea
p r i n p r e ţ u l d e o s e b i t ce se oferia d e n e g u s t o r i p e n t r u r u b l e l e v e c h i
şi p e n t r u cele n o u i , a c e s t e a d i n u r m ă fiind c o t a t e , fără n i c i u n m o t i v ,
p e u n c u r s m a i r i d i c a t d e c â t cele d i n t â i . D i n a c e a s t ă c a u z ă g e n e ­
r a l u l L ü d e r s a t r e b u i t s ă i n t e r v i n ă m a i d e m u l t e ori, c a s ă se
oprească această speculă p ă g u b i t o a r e p e n t r u ostaşii ruşi.
D e altă parte icosarul de aur vechi se plătia mai scump decât
cel n o u , i a r a c e s t d i n u r m ă făcea c o n c u r e n ţ ă i c o s a r u l u i d e a r g i n t
c u c a r e s e p o t r i v i a ca v a l o a r e .
I n sfârşit p e l â n g ă m o n e t e l e d e a u r şi d e a r g i n t , a r m a t e l e d e
o c u p a ţ i u n e adusese în ţ a r ă cantităţi mari de m o n e t e divizionare
d e a r a m ă : c a p e i c i şi d e n g h i r u s e ş t i , firfirici şi beşlici t u r c e ş t i , cari
i n v a d a s e r ă m a i a l e s s a t e l e şi o r a ş e l e d e p r o v i n c i e şi c a r i î n B u c u ­
reşti n u erau p r i m i t e decât pe u n curs foarte scăzut. Acest fapt a
d a t n a ş t e r e la o s p e c u l ă n e î n f r â n a t ă şi V i s t e r i a s'a v ă z u t n e v o i t ă să
i n t e r z i c ă c i r c u l a ţ i a lor, p r o d u c â n d p a g u b e m a r i p o p u l a ţ i e i c a r e
primise astfel de monede.
D a r p a g u b e s e r i o a s e a u suferit, d i n c a u z a n e s t a b i l i t ă ţ i i c u r s u l u i ,
mulţi cârmuitori de judeţe. Aceştia la încasarea impozitelor p r i m i a u
banii străini pe cursul stabilit de Vistierie, dar după. câtva timp
c u r s u l se m o d i f i c a şi a t u n c i ei t r e b u i a u s ă s u f e r e c o n s e c i n ţ e l e , c a r i
e r a u de r e g u l ă defavorabile.

D e a c e e a a t â t î n c u r s u l a n u l u i 1848, c â t şi î n p r i m e l e l u n i
ale lui 1849 — p â n ă d u p ă încheierea convenţiei dela Balta L i m a n
şi r e t r a g e r e a a r m a t e l o r d e o c u p a ţ i e — V i s t e r i a şi M i n i s t e r u l d e
I n t e r n e a u p r i m i t m e r e u r e c l a m a ţ i i şi p r o t e s t e a t â t d e l a n e g u s t o r i i
d i n p r o v i n c i e , c â t şi d e l a c â r m u i t o r i i j u d e ţ e l o r , c a r i t o a t e t r ă d e a z ă
s t a r e a s u f l e t e a s c ă n e n o r o c i t ă ce o c r e a s e a c e a s t ă s i t u a ţ i e f i n a n c i a r ă
intolerabilă.
 93

D e s i g u r că a c e s t e î m p r e j u r ă r i a u c o n t r i b u i t şi ele în m a r e
p a r t e la s p o r i r e a p u t e r n i c u l u i c u r e n t n a ţ i o n a l , c a r e u r m ă r i a î n l ă t u ­
r a r e a d e f i n i t i v ă a d o m i n a ţ i e i s t r ă i n e şi c r e a r e a u n u i s t a t r o m â n e s c
u n i t a r , c a p a b i l d e a-şi a s i g u r a i n d e p e n d e n ţ a p o l i t i c ă şi e c o n o m i c ă .
CONST. MOISIL

D O C U M E N T E .

27-
1848 Oct. 31. Cârmuirea judeţului Prahova informează Vistieria
de abuzul ce se face cu schimbul rublelor vechi ruseşti.
C i n s t i t u l u i D e p a r t a m e n t al Vistierii.
Cârmuirea judeţului Prahovii

M a g h i s t r a t u l local p r i n r a p o r t u l N o . 766 a r a t ă că m a i toţi n e g u ­

ţ ă t o r i i d e aici d i n o r a ş u l P l o i e ş t i î n t r e b u i n ţ e a z ă n e g o ţ u l la p r i m i r e a
r u b l e l o r r u s e ş t i ; p r i i m i n d p e cele v e c h i c u p r e ţ u l d e lei zece, i a r n u
şi c u a d a u s u l d e 20 p a r a l e , ca c u m u m b l ă şi cele n o u ă , s u p t c u v â n t
că s â n t v e c h i şi t r e b u e să le ea cu s c ă z ă m â n t d e m a i n a i n t e ; a p o i
o ş t i r e a r u s e a s c ă a v â n d d e a c e a s t a m o n e d ă , c a r e zice ei că e s t e
v e c h e , m a i m u l t ă p a r t e d e c â t cea n o u ă , şi î n t â m p i n ă p a g u b e n u
n u m a i ea, d a r şi p ă m â n t e n i i , şi l e g i u i r e a î n t o c m i t ă n u face nici o
e c s e p ţ i e p e n t r u zisul s c ă z ă m â n t , ce iei î n t r e b u i n ţ e a z ă m i j l o c u l d e a
să folosi c u a c e l e 20 p a r a l e , C â r m u i r e a s u p u n e la c u n o ş t i n ţ a Ci[ns-
t i t u l u i ] D e p a r t a m e n t s p r e a-i d a o d e s l u ş i r e î n t r ' a c e a s t a .
C â r m u i t o r (ss) N. C. Filipescu Secfretar] (ss) I. Brezeanu
A n u l 1848, l u n a Oct. 31 -No. 1028 S e c t . 2.

Rezoluţia: S a i se r ă s p u n z ă , că c u r s u l r u b l e l o r s'au h o t ă r â t p r i n j u r ­
n a l u l d i n l e a t u l 1848 c u m a r e să u m b l e şi V i s t i e r i a n u p o a t e r e c u n o a ş t e
d e o s e b i r e a c a r e v o r s ă facă n e g u ţ ă t o r i i de r u b l e v e c h i şi n o i . De a c e e a câr­
m u i r e a v a p u b l i c u i , că r u b l e l e s ă se p r i m e a s c ă t o a t e d e c ă t r e n e g u ţ ă t o r i cu
p r e ţ u l d e 10V2, p r e c u m s'au obştit. ( N e s e m n a t ) 184S N o e m v r i e 2.

(Arh. Stat. D o s . I2Ő2, f. 131)

28.
1848 Boem. 5. Răspunsul Vistieriei către cârmuirea judeţului
Prahova cu privire la schimbul rublelor vechi.
Ci[nstitei] C â r m u i r i de Prahova.

V ă z â n d u - s ă c o p r i n d e r e a r a p o r t u l u i d e s u p t N o . 1028, se r ă s ­
p u n d e , că c u r s u l r u b l e l o r c u m a r e s ă u r m e z e s'au h o t ă r â t p r i n j u r -
 94

n a i u l ce s'au p u b l i c a t î n c ă d e l a t r e i z e c i M a r t i e al a n u l u i c u r g ă t o r
şi p u s î n l u c r a r e d e l a 3 a l e t r e c u t e i l u n i S e p t e m v r i e , ş i a ş a V i s ­
t i e r i a n u p o a t e r e c u n o a ş t e d e o s e b i r e a ce v o r s ă facă n e g u ţ ă t o r i i cu
p r e ţ u l d e zece lei p a r a l e d o u ă z e c i , p r e c u m s'au o b ş t i t .
(ss) Alexandru Ghica. N o . 395 N o e m . 5 1848.
(Arh. Sfat, ibid. p. 132).
29.

1849 Feb. 23. Reclamaţia negustorilor din Giurgiu cu privire la

cursul neslabil al monetelor turceşti.

C i n s t i t e i C a i m a c a m i i a P r i n ţ i p a t u l u i acestei ţări.

S u p t iscăliţii n e g u ţ ă t o r i d i n o r a ş u l G i u r g i u g r ă b i m a s u p u n e
l a c u n o ş t i n ţ a C i n s t i t e i Caimacamii, că n o i ca s u p u ş i p o r u n c i l o r s t ă "
p â n i r i i p r i m i m i c o s a r u l d e a u r lei 12 par[ale] 10 şi i c o s a r u l d e
a r g i n t p o lei d o i s p r e z e c e , par[ale] 30, î n c ă d e c â n d s'au o b ş t i t c u r s u l
m o n e z i l o r , p r e c u m şi fifirici p o p[a]r[ale] 1 2 c a r e c â t e s ă p r e -
ţ u e ş t e o u n i t ă p u n e r e l a cale î n t o t P r i n ţ i p a t u l , î n s ă v e d e m d i n
î m p o t r i v ă că a c e l o r a c ă r o r a l e r ă s p u n d e m b a n i î n d a r a v e r i l e n o a s t r e ,
m a i c u s a m ă î n B u c u r e ş t i , s â n t e m siliţi a l e d a şi i c o s a r u l d e a r g i n t
t o t î n c u r s u l celor d e a u r , n e f i i n d p u t i n ţ ă a-i face s ă î n ţ ă l e a g ă , că
a d u c â n d u - n e cu a c e a s t a l a o s i m ţ i t o a r e p a g u b ă , fără a c u n o a ş t e î n -
su-ne alte osebite legiuiri î n t r u aceasta. D e aceea cu tot res­
p e c t u l n e r u g ă m Ci[nstitei] Caimacamii, ca p r i n c i n e s e c u v i n e , s ă
n i s ă d e a o h o t ă r â t ă d e s l e g a r e , c u m t r e b u i e s ă u r m ă m c u l o a r e a şi
r ă s p u n d e r e a a c e s t o r m o n e z i , ca s ă n u m a i s u f e r i m s i m ţ i t o a r e l e scă­
d e r i d e p a g u b ă ce a m c e r c a t p â n ă a c u m , căci n u p o a t e fi d e c r e ­
z u t ca s ă fie s u p u s n u m a i o r a ş u l n o s t r u l a o a ş a m o d i f i c a r e (sic)
d ă r ă p ă n ă t o a r e . A i C i n s t i t e i Caimacamii p l e c a ţ i
(ss) Nicolae Lipcanul, R. Ghenovici, Ivancea Ioan, P. Dimitriu, Ioan G.
Turcu, Constandin Nedof, Aiman Bail (?), Stainate Tonciu, alte 46 semnături.

întărirea magistratului M a g i s t r a t u l ] oraşului Giurgiu. Iscăli­

t u r i l e c o p r i n s e î n t r ' a c e s t e fiind a l e o r ă ş e n i l o r adevărate, să
a d e v e r e a z ă d i n p a r t e a m a g h i s t r a t u l u i d u p ă o r â n d u i a l ă . 1849 F e v . 23.
(ss) P e n t r u p r e z p d e n t ] Gheorghe Yişan, C. Mataragiu, D. Mineu.

P e c e t e a cu t u ş : luvcr-fc /ttrtrntTp<iT8/i8n: HfyriS: (de j u r î m p r e j u r ) .

A c v i l a Ţ ă r i i R o m â n e ş t i î n c o r o n a t ă . J o s 1831. Arh. Stat, ibid, p . 203.
 95

3o.
1849 Febr. 23. Raportul Magistratului oraşului Giurgiu către de­
partamentul trebilor din lăuntru, cu privire la pagubele ce suferă
negustorii de acolo prin schimbul monetelor turceşti (copie).
L/ăeuitorii n e g u ţ ă t o r i d i n a c e s t o r a ş cu r e c l a m a ţ i e c ă t r e a c e s t
M a g h i s t r a t face r u g ă c i u n e d e a s ă î n d r e p t a o a l t ă r e c l a m a ţ i e ce o
d ă c ă t r e C [ i n s t i t a ] C ă i m a c ă m i e p o t r i v i t a r t i c o l i l o r 3 şi 34 d i n o r ă ş e ­
n e s c u l r e g u l a m e n t , s p r e a se c h i b z u i cele d e c u v i i n ţ ă în p r i c i n a
i c o s a r u l u i d e a r g i n t şi a firfiricilor i a beşlicilor t u r c e ş t i , p ă c a r e
şi M a g h i s t r a t u cu s u p u n e r e î n d r e p t â n d u - s ă C i [ n s t i t u l u i ] D e p a r t a ­
m e n t în o r i g i n a l , îl r o a g ă plecat, ca să b i n e v o i a s c ă d e a s p r i j i n i
cererea jăluitorilor orăşani, care în a d e v ă r sufere s t r â m t o r ă r i la
n e g o ţ u l ce-1 a u din p r i c i n a i c o s a r i l o r d e a r g i n t , ce la a c e s t o r a ş
cir.culează în p r e ţ d e lei 12 par[ale] 30, d u p ă p o r u n c i l e s t ă p â n i r i i
şi [la] B u c u r e ş t i c â n d se t r i m i t e d i n p a r t e lor, să p r i i m e ş t e d e c ă t r e
n e g u ţ ă t o r i i d e acolo c u lei 12 p a r a l e 10, ca şi cei d e a u r , f ă c â n d u - s ă
p u a e r e la cale a t â t p e n t r u a c e a s t ă î m p r e j u r a r e i n t e r e s a n t ă , c â t şi
p e n t r u firfiricii şi b e ş l i c i i t u r c e ş t i , c a r e cei d i n t â i u m b l ă aici c u
p a r a l e 1 2 u n u l , şi cei d e a doilea cu lei 3 par[ale] 2, i a r în c a p i t a l ă
B u c u r e ş t i cu p r e ţ u r i m a i s c ă z u t e , ca să fie t o a t e m o n e t e l e t o t î n t r ' u n
c u r s d e o b ş t e , s p r e a n u p r i c i n u i l ă c u i t o r i l o r d e aici î n p i e d i c ă r i
şi s t r â m t o r ă r i la n e g o ţ u l lor, căci p e n t r u a c e a s t ă î m p r e j u r a r e s'a m a i
p o f t i t şi Ci[nstita] C â r m u i r e cu a d r e s u l s u p t N o . 852 d i n a n u l t r e c u t
şi p â n ă a c u m n u s'a p r i m i t n i c i u n r ă s p u n s . Ş i d e p u n e r e a la c a l e
ce s ă v a face, să v a î m p ă r t ă ş i M a g h i s t r a t u cu p o r u n c ă d e u r m a r e .

(Iscăliţi) P e n t r u p r e z i d e n t : G. Visan, C. Mataragiu, Dumitra Mineu. î n t o c m a i

d u p ă o r i g i n á l (ss) Constantin Râmn(i)ceanu ^ ^
( _ ^ _
D o g f 2 Q 2 )

NOTIŢĂ DESPRE PREŢURILE LUCRURILOR

PE LA SFÂRŞITUL EVIULUI MEDIU

I n t r ' u n a din b i s e r i c e l e d i n S t o c k h o l m s'a p ă s t r a t p â n ă d ă u n ă z i

o arhivă a unei corporaţii suedeze medievale care aruncă o l u m i n ă
v i e a s u p r a c o n d i ţ i u n i l o r e c o n o m i c e ce d o m n i a u a t u n c e a n u n u m a i
î n S u e d i a , d a r , d u p ă c u m cred, şi î n m a i t o a t ă E u r o p a .
D-l. « R i k s b i b l i o t e k a r i e » I s a a c Collijn, u n o m d e ş t i i n ţ ă c u o
r e p u t a ţ i e aproape mondială, a început publicarea acestei arhive sub
t i t l u l «Heliga Lekamens Gilles Handlingar», d i n c a r e a a p ă r u t zilele
aceste v o l u m u l II.
Studiile comparative între condiţiunile economice a diferitelor
e p o c e în d e o s e b i t e ţări, şi m a i ales s t u d i i l e a s u p r a p r e ţ u l u i s o c o t i t î n
 96

m u n c ă al d i f e r i t e l o r m ă r f u r i , o f e r i n d u n i n t e r e s d e o s e b i t n u n u m a i
p e n t r u ş t i i n ţ e l e i s t o r i c e şi e c o n o m i c e c u a n e x a l o r n u m i m a t i c ă , d a r
şi p e n t r u s t u d i i sociale, c r e d e m că u r m ă t o a r e l e c a l c u l e d e s p r e c o n -
d i ţ i u n i l e d i n S u e d i a d e p e la 1 5 0 9 — 1 5 2 8 , c o m p a r a t e c u c e l e d e a z i ,
n u v o r fi c u t o t u l l i p s i t e d e i n t e r e s c h i a r l a n o i .
B a z â n d u - n e p e c a r t e a D - l u i Collijn, l u ă m d r e p t m ă s u r ă p r e ţ u l
d e m u n c ă m a n u a l ă , p r e ţ u l în b a n i d e • a u r s a u a r g i n t fiind p o a t e
d e u n i n t e r e s m a i r e d u s p e n t r u noi, s c o p u l u n o r astfel d e c e r c e t ă r i
fiind, în p r i m u l r â n d , de-a a p r u f u n d a c o n d i ţ i u n i l e d e t r a i a p o p o r u l u i
î n e p o c a ce n e o c u p ă .
A j u n g e m la u r m ă t o a r e l e r e z u l t a t e :
C a r n e a d e p o r c şi g ă i n e l e v a l o r a u î n S u e d i a e x a c t a t â t c â t şi
a s t ă z i , s o c o t i t e în o r e d e m u n c ă . U n t u l e r a 8°/o m a i eftin d e c â t
a c u m . C a r n e a d e o a i e şi d e v i t ă 50—6o°/o m a i eftină. D e m n e l e , fie
d e foc, fie d e c o n t r u c ţ i e , n u v a l o r a u d e c â t o f r a c ţ i u n e d i n p r e ţ u l
d e azi. B e r e a m u l t m a i t a r e d e c â t c e a d e azi, se v i n d e a c u u n s f e r t
d i n p r e ţ u l a c t u a l . P r e ţ u r i l e p e la b i r t u r i e r a u c u j u m ă t a t e m a i m i c i .
F i e r u l e r a d e 30 o r i m a i s c u m p d e c â t a c u m . C u i e l e d e 20 ori. Că­
rămizile îndoit. V a r u l n u valora însă decât o treime din preţul
a c t u a l . S a r e a e r a m u l t m a i s c u m p ă , ca şi c e r e a l e l e . P â i n e a e r a u n
l u x p e n t r u m i j l o a c e l e u n u i l u c r ă t o r . I n ce p r i v e ş t e s a r e a , t r e b u e să
n e a d u c e m a m i n t e , că e r a şi m a i n e c e s a r ă a t u n c e a d e c â t a c u m , d a t
fiind c ă c e r e a l e l e j u c a u u n r o l m a i m i c î n h r a n a p o p o r u l u i . C a r n e a ,
v â n a t u l şi p e ş t e l e , c a r e f o r m a u h r a n a d e b a z ă , t r e b u i a u c o n s e r v a t e
în s a r e . L i p s a a c e s t e i a e r a deci a p r o a p e s i n o n i m ă c u f o a m e t e a . C i n e
ştie câte năvăliri a s u p o r t a t ţara n o a s t r ă în eviul m e d i u tocmai
fiindcă e r a b o g a t ă în s a r e , m a r f ă c a r e l i p s e a p e la v e c i n i ! S a l a r i i l e
femeilor e g a l a u de obiceiu cu cele ale bărbaţilor, vorbind, bine înţeles
1
de m u n c ă manuală. )
S o c o t i n d în h r a n ă , m u n c i t o r i m e a t r ă i a deci p o a t e m a i u ş o r
d e c â t a c u m , i a r d a c ă l u ă m d r e p t b a z ă m o n e t a s a u o b i e c t e l e d e fier
s a u a l t m e t a l , stofele s a u a l t e p r o d u s e d e i n d u s t r i e , e s t e e v i d e n t c ă
ea s t ă t e a c u m u l t m a i p r o s t d e c â t î n v e a c u l n o s t r u .
A r fi d e d o r i t că c â ţ i m a i m u l ţ i s t u d e n ţ i d e i s t o r i e să se o c u p e
şi la noi cu c e r c e t ă r i d e i s t o r i e e c o n o m i c e şi m o n e t a r e , a r u n c â n d
astfel l u m i n ă n o u ă a s u p r a u n u i t r e c u t c a r e n u n e p o a t e fi i n d i f e n t .

C. I. KARADJA

!) Că s i t u a ţ i a î n t r ' a c e a s t ă p r i v n ţ ă e r a a c e i a ş la n o i e s t e d o v e d i t , î n t r e
altele, p r i n faptul că t o ţ i ^călătorii p â n ă p e l a 1850 p o v e s t e s c , că c ă r u ţ e l e d e
p o ş t ă şi ale ţ ă r a n i l o r e r a 1 f a b r i c a t e n m a i d e l e m n , fără nici-o b u c a t ă d e fier.
L ă z i l e v e c h i ţ ă r ă n e ş t i s u n t şi ele p r i n s e c u c u i e d e l e m n , c h i a r şi b r o a ş t e l e
dela uşi erau tot de lemn.
 Téte d'Alexandre le Grand
Térre cuitte| trouvée. á Chiuse en 1844
T é t r a d r a c h m e s t y p e A l e x a n d r e le G r a n d
frappés d a n s les villes P o n t i q u e s