MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859

– Unirea Principatelor Române

Unirea Principatelor Române, cunoscută și ca Mica Unire, a
avut loc la jumătatea secolului al XIX-lea prin unirea
statelor Moldova și Țara Românească sub numele Principatele
Unite ale Moldovei și Țării Românești. Procesul unirii, bazat pe
puternica apropiere culturală și economică între cele două țări,
a cunoscut o etapă decisivă, prin alegerea colonelului
moldovean Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al ambelor
principate, la 5 ianuarie 1859 în Moldova și la 24 ianuarie 1859
in Țara Românească.
7 OCTOMBRIE 1857 – ÎN
CADRUL ADUNĂRII AD-
HOC A MOLDOVEI,
MIHAIL KOGĂLNICEANU
PREZENTA PROIECTUL DE
REZOLUŢIE CARE
CUPRINDEA
„DORINŢELE
FUNDAMENTALE“ ALE
ROMÂNILOR MOLDOVENI,
ARĂTÂND CĂ "DORINŢA
CEA MAI MARE" ESTE
UNIREA PRINCIPATELOR
ÎNTR-UN SINGUR STAT.
Alexandru Ioan I si colaboratorul sau
cel mai apropiat, Mihail
Kogalniceanu (ministru si prim-
ministru al Romaniei), iniţiaza
importante reforme interne: •
secularizarea averilor mănăstireşti
(1863), • reforma agrară (1864) şi legea
rurală, peste 400.000 de familii de
ţarani au fost improprietarite cu
loturi de teren agricol, iar aproape
alţi 60.000 de sateni au primit locuri
de casă şi de gradină. • reforma
învăţămantului (1864). au fost
deschise universitati la Iasi si
Bucuresti, s-a introdus invatamantul
primar obligatoriu in toata tara, s-a
organizat trecerea treptata la grafia
latină, s-au pus baze trainice pentru
dezvoltarea de mai departe a culturii
Domnia lui Alexandru Ioan
Cuza, deși scurtă (1859- 1866),
a fost perioada de maximă
dezvoltare a României
moderne. Prin recunoașterea
Unirii depline, crearea
primului Parlament unic al
României si al primului
guvern unitar. • Primul pas
important pe calea înfăptuirii
statului național unitar
român a fost făcut la 24
ianuarie 1859, dar Marea
Unire a avut loc în 1918 în Alba
Iulia.
"Unirea e singură stare politică ce
putea să asigure viitorul nostru şi să
ne permită a da ţării organizarea ce o
aştepta de atât de mult timp.“-
Alexandru Ioan Cuza