Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
LUCRARE DE LICENTA
MANAGEMENTUL I MARKETINGUL SERVICIILOR POSTALE
CUPRINS
INTRODUCERE
multe ori transportul era nesigur. Aceste motive l-au determinat pe om sa caute
permanent noi cai si mijloace de comunicare si sa asigure garantia secretului
mesajelor pana la destinatie. Caile de comunicare constau in stabilirea unui
itinerar de parcurs, care trebuia sa cuprinda zonele de interes ale statului si drumul
cel mai scurt. Trimiterile postale care trebuiau sa parcurga distante mari ridicau
probleme de transport, deoarece trebuiau organizate retele postale, care sa poata
realiza acest transport. Retelele postale erau deservite de oameni platiti iar pe
lungimea lor erau statii postale. Posta Imperiului Persan avea statiile postale
organizate la distante de o zi, posta din Grecia si China antica aveau statiile la
distante de 25 de mile. La romani, postele erau organizate pe drumurile militare
care erau marcate cu borne din mila in mila. Erau organizate si functionau trei
tipuri de statii postale : civitates,mutadiones si mansiones. Dacia, fiind provincie a
Imperiului Roman, a cunoscut o buna organizare a seviciilor postale, cu o retea
postala bine organizata. In Romania, statiile postale (releele) erau organizate la
distante de 20 km.
In Imperiul Roman, serviciile postale, la inceput erau in exclusivitate ale
statului, ele asigurand legaturile militare. In timpul imparatului Diocletian (284 305), s-a organizat posta publica sau fiscala, pentru necesitatile statului si posta
particulara, care functiona pe drumurile vicinale drumurilor militare. Inca din
Antichitate, conducerile statelor erau interesate sa-si dezvolte permanent caile si
mijloacele de comunicare, dar aceste obiective se puteau realiza doar cu cheltuieli
mari. Pentru ca nu puteau asigura din vistieria statelor asemenea cheltuieli, acestea
au inceput sa fie oferite publicului contra cost.
Odata ce serviciile postale au fost oferite publicului, statul era interesat sa
se preocupe foarte mult de organizarea lor, deoarece asigura integritatea
trimiterilor, controla informatia si legaturile dintre corespondenti, aparand astfel
cenzura corespondentei. Pe de alta parte, societatea civila, populatia solicita
accesul tot mai mult la mijloacele de comunicare si servicii postale si de
telecomunicatii. Liberalizarea serviciilor postale viza doua aspecte : liberalizarea
mijloacelor de comunicare si liberalizarea serviciilor. Liberalizarea serviciilor
postale la nivel national si mondial creeaza o concurenta foarte mare postelor
traditionale.
Nevoia de comunicare crestea permanent, dar problema cea mai mare a ei
o reprezentau distanta si timpul parcurgerii acesteia. Odata cu aparitia statului ca
forma de organizare sociala, serviciile postale sunt considerate ca sector strategic
si, implicit, creste interesul pentru dezvoltarea permanenta a lor. Statul, in
rezolvarea problemelor sale era interesat ca transportul trimiterilor postale sa se
realizeze cat mai rapid, dar mijloacele de locomotie rudimentare si lipsa cailor de
comunicatii nu permiteau marirea vitezei de circulatie a mesajelor.
Pentru ca nevoia de comunicare se amplifica, specialistii din toate
timpurile cautau noi solutii pentru transportul si transmiterea mesajelor scrise.
Aparitia telefonului a telegrafului reprezinta un pas importanta. Aceasta
culmineaza cu aparitia faxului si a internetului. Cele doua chei de remitere a
mesajului a destinatie sunt solicitate permanent pentru facilitatile oferite :
transportul mesajelor scrise necesita mai mult timp dar mesajul ajunge in forma
originala, cu toate elementele lui fara a se lua la cunostinta continutul textului ; se
asigura secretul mesajului,transmiterea mesajului scris necesita timp mai putin sau
poate fi instantanee, dar se ia cunostinta de continutul textului ; asigura rapiditatea
remiterii.
Bursa
38
39
50
Comert
28
33
31
Familie
25
20
13
(in procente)
Altele
Total
9
100
8
100
6
100
Belgia 1851
60
19
10
11
100
Monitorul Oficial nr. 24 din 1 mai 1892 ; legea de exploatare postala, cunoscuta
ca legea telegrafo-postala, aprobata prin decretul regal nr. 2350 din 9 iulie 1892,
publicata in Monitorul Oficial din 19 iulie 1892, (Anexa 2) si Legea pentru
construirea palatului postelor, aprobata in 1892. Prin aceasta lege este autorizat
ministerul de interne sa construiasca in Bucuresti un local pentru serviciul
telegrafo-postal. Pentru reusita si utilitatea cladirii, Consiliul de Ministri din acea
vreme hotaraste ca proiectantul sa intocmeasca proiectul dupa cerintele
administratiei postale. Pentru a cunoaste cerintele pe care trebuie sa le intruneasca
proiectul, proiectantul este insarcinat ca, impreuna cu un functionar cunoscator al
servicului postal si telegrafic, sa viziteze cladiri similare in strainatate. Sub
directoratul lui Mihail Ghica, se finanteaza lucrarile de constructie a palatului si
de utilare. Astfel, in periada 1899 1900, in palatul postelor se instaleaza
administratia Centrala a Postelor si Telegrafelor si oficiile centrale postale,
telegrafic si telefonic. In Timisoara, Banatul fiind provincie a Imperiului AustroUngar, s-a construit, la inceputul secolului XX, Palatul Postelor si Telegrafelor, in
care si astazi functioneaza serviciile postale.
Lipsa concurentei Economiile nationale, de la inceput si pana in prezent,
erau dominate de sectorul primar si cel secundar. In perioada in care aceste
sectoare dominau economiile, serviciilor postale functionau bine organizate si
supravegheate permanent de catre stat. Dezvoltarea sectorului tertial, al serviciilor,
creeaza mari probleme serviciilor postale si existentei furnizorilor. Serviciile
postale au fost legiferate inca din Antichitate prin legi specifice, iar functionarea
lor si controlul asupra trimiterilor postale se realiza prin instructiuni postale care,
intr-un mod mai explicit, erau normele de aplicare a legislatiei postale. Inca din
Antichitate se cunosc forme de organizare a serviciilor postale. Organizarea
postelor este evidentiata in literatura de specialitate pana in perioada feudala, cand
faramitarea statelot a dus la disparitia postelor regulate. Dupa perioada feudala,
postele se infiinteaza si se organizeaza tot ca la inceput, fapt ce demonstreaza
perenitatea serviciilor postale. Schimbari permanente s-au inregistrat la mijloacele
de comunicare ; formele de comunicare se pastreaza si se diversifica. Evolutia
societatii a determinat si evolutia serviciilor postale, care trebuiau sa asigure
permanenta comunicare in societate, atat pentru nevoile statului, cat si pentru
nevoile indivizilor. In aceste etape de dezvoltare economico-sociala, serviciile de
telecomunicatii trec prin reforme mari, care determina schimbari de structura si de
conducere.
Cele mai importante momente cunoscute in istoria serviciilor postale, care
au determinat reforme, sunt : unificarea taxelor postale,aparitia timbrului postal si,
in prezent, liberalizarea serviciilor postale.
Prima reforma postala, care unifica taxele postele. Pana la aceasta
reforma, tarifarea scrisorilor se realiza in calcule complicate, in functie de tara, de
greutate, de distanta etc. Exemplu : In Moldova, in anul 1852, tarifarea pornea de
la valoarea de 40 parale pentru o scrisoare simpla de o singura foaie ; tariful era
valabil pe intreg principatul. Acest tarif crestea succesiv. In anul 1857, tariful
consta dintr-un calcul in care se includeau distanta si greutate. In Austria, tarifele
postale se calculau pe distante si greutate. Tarifele pe distante variau intre 2 si 4
kreuzeri, corespunzator celor 7 trepte de distanta, la care se adauga diferenta de
greutate, baza fiind 1 lot = 15,5 g. In Anglia, tarifarea se facea dupa distanta si
numarul de foi expediate pentru distante pana la 100 mile (aprox. 150 km) ;
taxarea pe distanta se ridica la 9 pence si 1 penny pentru fiecare suta de mile in
plus. Aceste tarife erau valabile pentru teritoriul national, pentru trimiterile
un curier calare, sufland intr-o goarna. In anul 1823, in China, inaintea timbrului
posta se vindeau foi taxate pentru corespondenta; acestea erau de doua valori si
purtau inscriptia distantei: cele cu valoarea de 3 sapeki pentru distanta pana la
mare iar cele de 10 sapeki pentru distanta peste mari si dincolo de muntii
inalti.
Meritul pentru aparitia timbrului postal si introducerea lui in circuitul
postal ii revine lui Rowland Hill, care inainte de a descoperi timbrul in anuln
1837, propune un model de reforma care prevedea: desfiintarea gratuitatilor in
serviciile postale de care beneficiau membrii parlamentului si curtenii; unificarea
tarifului postal intern; plata taxelor postale la expediere si incasarea lor prin
aplicarea unor etichete gumate. Aparitia timbrului postal elimina si evaziunea din
serviciile postale pentru sumele incasate si nedecontate obtinute prin aplicarea
stampile sau neplatite de public. In prezent, este oferit publicului un serviciu de
corespondenta TIP, care se utilizeaza pe baza unei conventii pentru care s-au
emis norme de lucru, dar nu este organizata nici o forma de urmarire.
A treia reforma postala liberalizarea serviciilor postale, care se
deruleaza in prezent, datorita crearii pietelor postale si liberalizarii serviciilor. In
starea de monopol, serviciile postale organizate functionau ca institutie strategica
a statului. Implicit, statul asigura functionarea institutiilor sale, inclusiv a postelor
Prin H.G. nr. 271/03.07.1998, se infiinteaza Compania Nationala Posta Romana
S.A., prin reorganizarea Regiei Autonome Posta Romana. In teritoriul O.U. a
Guvernului Romaniei nr. 30/1997 cu modificarile ulterioare si a Legii nr. 31/1990
privind societatile comerciale, Guvernul Romaniei Hotaraste:
Art. 1 alin. 3 Posta Romana este societate comerciala pe actiuni care
functioneaza pe baza de gestiune economica si autonomie financiara Statutul de
societate comerciala si autonomie financiara nu ii conferea C.N Posta Romana
siguranta existentei ca entitate postala. Aceasta schimbare de statut se intampla la
nivel mondial si obliga schimbarea de strategie si de management.
Dezvoltarea mijloacelor de comunicare, aparitia pietelor postale, aparitia
noilor actori si liberalizarea serviciilor postale conduc la o mare reforma postala,
care trebuie sa asigure existenta serviciilor postale si functionarea lor.
Functionarea serviciilor postale este asigurata in continuare prin instructiuni, dar
existenta lor si a entitatii furnizorilor de servicii postale ridica doua mari
probleme: serviciile postale comerciale si specialistii in economia serviciilor
postale.
Serviciile postale comerciale sunt consecinta liberalizarii lor. In acest
context, ele trebuie sa functioneze in doua medii de afaceri diferite: urban si rural.
Specialistii in economia serviciilor postale reprezinta o mare problema
pentru Romania, deoarece aceasta specializare nu exista. Acest lucru poate a indus
involuntar in eroare conducerea ministerelor de resort, care, de multe ori, luau
decizii pentru sectorul postal cu aceasi usurinta ca si pentru sectorul de
telecomunicatii, unde exista specialisti, de nivele electromecanice pana la nivelul
de inginer telecomunicatii. In sectorul postal nu exista specializare universitara
sau postuniversitara in economia serviciilor postale. Formarea specialistilor se
impune din doua motive: particularitatea serviciilor postale si operabilitatea lor in
doua medii de afaceri diferite: mediul rural si cel urban. Pentru mediul rural este
necesar ca pregatirea sa se faca in contextul economiei rurale. Nevoia de
comunicare si, mai ales, a unei comunicari rapide se accentueaza si determina o
dezvoltare si o perfectionare permanenta a mijloacelor de comunicare.
Dezvoltarea mijloacelor de comunicare imparte mesajele in doua categorii:
Nr.
Tip
Grad de Grad
incarcare incarcare
medie
medie
Grad
incarcar
e/angj
Grad
incarcar
e/angj
Crt
.
operator
postal
Tabel 1.21
2005
angajati
2006
+/_
34935
anuala
2005(trim
iteri/angj)
- 1346 45
zilnica
2005(trimit
eri/angj)
61
medie
anuala
2006(%)
+36,65
medie
zilnica
2006(%)
+35,56
8364
+1529
14
- 27,99
-30,00
20
Orice definire a lumii rurale trebuie sa tina cont de trei elemente esentiale;
elementul demografic, economic si psihologic. Preocuparile cu privire la
dezvoltarea ruralului au inceput la sfarsitul anilor 60 in tarile dezvoltate.
Slaba dezvoltare a serviciilor postale in mediul rural s-a datorat densitatii
slabe a populatiei, suprafetei mari deservite, lipsei infrastructurii, a cailor de acces
si unei economii locale foarte slabe sau chiar inexistente, in unele zone. Slaba
dezvoltare a ruralului a fost luata in atentie de conducerea statelor si de
organismele internationale, inca din jurul anilor 70: Organizatia Natiunilor Unite
pentru Alimentatie (FAO) in anul 1969 a aprobat accentul pus pe abordarea
integrata in stabilirea si dezvoltarea institutiilor rurale, iar in raportul prezentate in
1971 la colocviul de la Roma, preciza: Prin dezvoltarea rurala se intelege tot
ansamblul de masuri guvernamentale care au ca scop difuzarea tehnicilor moderne
in randul populatiilor rurale si facilitarea adoptarii acestora de catre cei interesati;
aceste tehnici vizeaza cresterea propuctiei, a productivitatii si a veniturilor;
ridicarea nivelului de viata din punct de vedere economic si social; utilizarea ,
dezvoltarea si protejarea mediului inconjurator, in scopul ca acesta sa ofere locuri
de viata si de munca agreabile si permanente; antrenarea ruralilor la a participa din
plin si activ impreuna cu citadinii la viata sociala, politica si economica a tarii.
Comisia Economica ONU pentru Europa (CEE/ONU). Tarile in curs de dezvoltare
preocupate pentru dezvoltarea ruralului, in colaborare cu FAO, au demarat
strategii si programe de dezvoltare rurala adaptate la conditiile lor. Tarile
dezvoltate din Europa si America de Nord au organizat in perioada 3 8 iunie
1974 la Plovdiv, in bulgaria, un seminar cu tema identificarea relatiilor dintre
politica guvernamentala din domeniul dezvoltarii si a menajarii regionale globale,
pe deo parte, si principalele sarcini ale amenajarii si dezvoltarii zonelor rurale pe
de alta parte. Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare (BIRD sau
Banca Mondiala). Prin rolul ei de finantatoare a tuturor sectoarelor economice a
luat in calcul si problema dezvoltarii ruralului. In raportul sau din anul 1974
aceasta prevede Dezvoltarea ruralului este o strategie de crestere care se
adreseaza unei anumite categorii de populatie, respectiv celei de rural saraci. Ea
implica extinderea binefacerilor dezvoltarii asupra celor al caror viitor este legat
de cautare mijloacelor de existenta la tara, adica este vorba de micii agricultori, de
micii arendasi si de cei care nu au pamant. Organizatia pentru Comert si
Dezvoltare Economica (OCDE). Grupul de expertii ai acestei organizatii in jurul
anilor 80, a analizat evolutia perioadei 1960 si 1980 ca si noile tendinte,
concluzionand ca: Economia rurala s-a integrat in economia nationala si
internationala, ea nu mai este sinonima cu agricultura si, din multe privinte ea s-a
diversificat. Aceste procese de diversificare si internationalizare au antrenat o
noua interdependenta . Conform analizei, abordarea ruralului se face in cadrul
noilor concepte de economie rurala, gestionarea resurselor rurale sau politica
rurala, dezvoltate in SUA si UE. Uniunea europeana dezvolta conceptul rural intro noua acceptie: Notiunea de spatiu sau de lume rurala implica mai mult de cat o
simpla delimitare geografica; ea se refera la un intreg tesut economic si social,
care cuprinde un ansamblu de activitati dintre cele mai diverse. Consiliul Europei
in preocuparea definirii spatiului rural dupa mai multe interpretari ajunge la
interpretarea finala prin recomandarea nr. 1296/1996 a Adunarii Parlamentare a
Consiliului Europei cu privire la Cartea europeana a spatiului rural, prin care
precizeaza ca: spatiul rural cuprinde o zona interioara sau de coasta care contine
satele si orasele mici in care majoritatea partii terenului este utilizata pentru:
agricultura, silvicultura, acvacultura si pescuit; activitatile economice si culturale
European Commision, Directorat General for Agriculture (DG VI) Rural Development Cap
2000, Working Document, July 1997
Dupa prevederile Cartea Verde pentru Serviciile Interes General, Comisia Comunitatii
Europene, Bruxelles 21.05.2003 COM (2003)
4
Dupa A.S.E. Bucuresti Catedra de Economie Politica Ed. Economica 1995
Regionala de Posta Timisoara, pe drumul european E 97, din Timisoara prin Recas
Lugoj Baile Herculane, are un singur oficiu postal rural, in comuna
Topolovatu Mare. Pe acest traseu functioneaza 14 ghisee postale, 5 agentii si un
oficiu postal, care deservesc 24,220 locuitori si 7.509 gospodarii. Traseul contine
20 localitati rurale, din care 13 sunt sedii de comuna. Daca prezentam comunele
care au aceste sedii la sosea, acestea cuprinde 36.950 locuitori si 13.262 de
gospodarii. Pe traseul Timisoara Baile Herculane prin Buzias, nu mai exista nici
un oficiu postal rural. Aproape toate localitatile de pe sosea sunt sedii de comune
si aveau oficii postale, dar au fost desfiintate, in locul lor functionand ghisee
postale rurale si agentii. Dezvoltarea serviciilor postale in mediul rural poate fi
facuta numai pe baza unor studii si analize aprofundate din punct de vedere
economic, social, juridic si administrativ. Cercetarile acestui domeniu se
efectueaza in functie de activitatea reala care se desfasiara in prezent, in raport cu
modificarile care trebuiau efectuate. Pana in prezent, activitatea postala este
concentrata pe respectarea instructiunilor in vigoare, iar contractele care se incheie
nu se fac pe baza costurilor, deoarece acesta nu au fost inca determinate pe fiecare
prestatie. Sectorul postal nu este o descoperire recente, el functioneaza organizat
inca din Antichitate, fara modificari substantiale. In cursul istoriei, a suferit doar
adaptari la noile conditii sociale si la noile mijloace de comunicare. Serviciile
postale au ocupat si ocupa un loc important, atat in economiile nationale, cat si in
economia mondiala.
1.5 Sectorul Postal pe plan mondial
Sectorul postal modial este coordonat de catre Uniunea Postala Universala
(U.P.U.), care este organizatie specializata in cadrul Natiunilor Unite si are sediul
la Berna, in Elvetia. Rolul U.P.U. este de a asigura cooperarea intre administratiile
postale, ajuta la asigurarea retelei universale de produse si servicii postale,
stabileste regulile pentru schimbarile postale internationale dintre cele 190 de tari
membre, face recomandari pentru cresterea volumului corespondentei si pentru
cresterea calitatii serviciilor. In cadrul U.P.U. isi desfasoara activitatea cinci
milioane de angajati, care proceseaza anual 424 miliarde de trimiteri interne, sase
miliarde de trimiteri internationale si 4,6 miliarde de colete. (141) In anule 2006,
numarul de salariati postali pe plan mondial era de 5,5 mil salariati, care procesau
6.235 colete postale, din care 6.195 colete postale colete interne si 40 mil colete
externe. Si un numar 439,1 mil. Scrisor57.
Sectorul postal mondial este disputt intre U.P.U., USPS (serviciile postale
din Statele Unite ale Americii) si Companiile Multinationale care opereaza in
pietele postale.
Companiile multinationale postale, in virtutea dreptului de operare in
pietele postale, la reuniunea IC/1999 pentru dezbaterile problemelor din serviciile
postale si examinarea tipurilor de actiuni au emis doua documente: Multinationale
in serviciile postale si Evolutii, tendinte si intrebari in serviciile postale.
In analiza sa, UPU, care se prezinta cu o retea de 700.000 de birouri
postale si o puternica retea fizica de distribuire, a trecut in revista toti factorii care
aveau influenta asupra mediului postal: mondializarea, liberalizarea si concurenta;
tehnologie; cresterea viitoare a pietelor postale; statutul postelor si reforma;
asteptari si nevoi ale utilizatorilor; diferentele nivelului de dezvoltare dintre tari.
Congresul al 23 lea UPU a avut loc la Bucuresti, in septembrie
octombrie 2004, cand vice- directorul general al Biroului International UPU a
5
www.upu.int
3%, iar ele din C.S.I. au inregistrat o scadere de 5%. Pentru perioada imediat
urmatoare si pana in anul 2008, previziunile de cresteri se estimeaza la 2,5% in
tarile din zona Caraibelor si America Latina, la 1,2% in tarile din Europa si C.S.I.,
3,4% in tarile arabe si 0,5% in tarile industializate. Africa si zona Pacific/Asia nu
estimeaza cresteri.
Colete internationale volumul coletelor internationale a inregistrat 47
milioane in anul 2003, cu 2,6% mai putin decat in 2002. Cele mai mari scaderi au
fost inregistrate in tarile industrializate, iar cele mai mici scaderi s-au inregistrat in
tarile arabe si din Africa. La nivelul global, aproape 50% din tari au inregistrat
cresteri in traficul propriu, in mod deosebit in tarile din America Latina, zona
Caraibelor, Europa si CSI. Pentru perioada imediat urmatoare si pana in anul 200,
se previzioneaza cresteri de: 1,3% in Africa, 3% in America Latina si zona
Caraibelor, 1,3% in zona Asia/Pacific, 1,4% Europa si CSI, 2,6% in tarile arabe si
0,6% in tarile industrializate.
Alti indicatori ar fi:veniturile inregistrate din operatiunile postale au
deparit 174 miliarde DTS6 (258,56 mild USD), reprezintand o crestere de 5% in
anule 2003 fata de anul 2002. Cresterea s-a inregistrat cu predilectie in tarile
industrializate, care au inregistrat 91% din totalul veniturilor inregistrate din
operatiuni.
Veniturile inregistrate au urmatoarea structura: 58% venituri din scrisori;
23% venituri din scrisori; 14% venituri financiare; 5% alte servicii.
Numarul angajatilor postali la nivelul mondial a fost de 5 milioane 1,2
milioane mai putin decat in anul 1990; numarul oficiilor postale permanente este
de peste 660.000 oficii, cu 0,2% mai putin fata de anul 2002. Scaderea oficiilor
postale s-a inregistrat in tarile industrializate la sfarsitul anilor 1980, acestea
reducand cu peste 15% numarul oficiilor intr-o perioada de 15 ani.;curierul rapid
numarul coletelor expediate prin curierul rapid (serviciul EMS) a crescut pana la
34,7 milioane in anul 2003, de la 32,7 miliaone in anul 2002, rata de crestere fiind
de 6%. Cea mai mare rata de crestere au inregistrat-o tarile arabe, 22%.; serviciile
on-line peste 40% din tarile membre U.P.U., ofera asemenea servicii. 13% dintre
state, incluzand aici jumatate din tarile industrializate, oferta servicii de plata
electronica a facturilor, iar alte 13% din tari comercializeaza produse pe internet.
Peste 96% din populatia globului este deservita de operatorii publici
nationali, iar 4% din populatia nu beneficiaza de servicii postale. Populatia care
nu beneficiaza de servicii postale este din tarile africane.
USPS, in anul 1999, care cu 15 ani in urma era considerat cel mai
liberalizat serviciu postal din lume,avea 38.000 birouri postale , 1 milion de
salariati, din care 794.000 titulari, si distribuia peste 200 miliarde de obiecte de
curier, ca serviciu liberalizat, distribuia 62,5 miliarde de retete pentru marea retea
de magazine Fortuna, care il clasa pe locul 25 din lista primilor 500.
Atat la Fed Ex. cat si la USPS si alte companii private se observa declinul
pietei lor de distribuire a documentelor de azi si maine, si o scadere a tranzactiilor
financiare electronice, datorita dezvoltarii acestor servicii si de catre alti furnizori
de servicii postale (tebelul 1.2)
Tabel 1.3. Companiile multinationale 7
DTS (drepturi speciale de tragere) este unitate de cont a Fondului Monetar Mondial International.
1 SDR = 1.486 USD la 31 Decembrie 2003
7
UNI Postal schimbari in sectorul postal modial, raport 03.05.2000
Numarul
Salariati
FedEx
DHL
UPS
Canada post
Deutsche Post AG
New Zeeland Post
Royal Mail
TPG Group
Dutch Post Operations
TNT
150.823
59.446
326.800
63.903
260.520
9.300
200.000
115.000
50.000
65.000
de Numarul
de tari de
operare
211
227
200
45
227
30
0
200
193
200
Internet http://europa.eu.int/comm/internal_market/post/framework.fr.htm
Comisia Comunitatii Europene Cartea Verde pentru Serviciile de Interes General Bruxelles,
21.05.2003 COM (2003)
CAPITOLUL 2
MANAGEMENTUL SERVICIILOR POSTALE
Daca teoria managementului spune ca acesta a aparut ca o arta si ulterior a
devenit stiinta, exista mai multe definiri si abordari stiintifice ale acestuia. Cea
mai potrivita abordare a studiului nostru este aceea prin care managementul este
definit ca stiinta care studiaza procesele de conducere, de prevedere, de organizare
si de control a resurselor in vederea atingerii scopului firmei. Ca firma sa
beneficieze de un management eficient, care implicit sa conduca la o eficientizare,
abordarea trebuie sa se realizeze numai din punct de vedere stiintific. Intr-o
retrospectiva a existentei serviciilor postale se observa ca existenta acestora este
mentinuta de nevoia de comunicare, de unicitatea lor si de contextul economic,
economia fiind dominata de sectorul si ulterior de sectorul secundar. In prezent,
tendintele economice sunt spre sectorul tertiar; acest lucru impune o buna
oraganizare a functionarii serviciilor care trebuie sa asigure o prestare uniforma la
nivel national si continuitatea informatiei. Aceasta situatie impune un
management la nivelul actual al pietei, cu o mare flexibilitate si a unei organizari
eficiente a societatii, care sa poata supraveghea permanent circuitul trimiterilor in
reteaua postala si procesul de productie: sa defineasca foarte bine structura
intreprinderilor, astfel incat sa nu aiba loc restructurari organizatorice, cum s-a
procedat in anii de duoa revolutia din anul 1989; sa fie bine organizata reteaua
postala, dupa care sa fie organizata si structurata intreprinderea. Aceste doua
aspecte sunt inseparabile. Organizarea retelei determina organizarea firmei, iar
organizarea firmei trebuie sa administreze si sa coordoneze reteaua. Ambele
situatii stau la baza strategiei manageriale; organizarea retelei postale trebuie sa
asigura fluxul tehnologic, astfel incat sa poata fi asigurata succesiunea operatilor
de prelucrare si inregistrarea in circuitul trimiterilor postale, de la prezentare pana
la distribuire; circuitul trimiterilor postale in fluxul tehnologic trebuie sa asigure
simultan si circuitul documentelor contabile primare, care sa permita
inregistrarilor din contabilitatea postala primita. Exemplu : trimiterile postale ale
punctelor exterioare oficiilor postale trebuie sa ajunga in oficiul postal tutelar,
unde trimiterile postale sunt luate in gestiunea oficiului, respectiv bilantul
oficiului, iar operatiunile financiare in decontul banesc al oficiului.; posturile in
schema organizatorica sa fie bine restructurate si delimitate, astfel incat sa nu
existe nici un caz de dubla sau tripla subordonare, sa aiba abine stabilite conditiile
deschisa si care putea transporta doua persoane; rheda trasura mare pe patru
roti, deschisa si care putea transporta mai multe persoane si bagaje; caruca
trasura mare pe patru rosti, acoperita, la care se inhamau doi sau patru cai, fiind
utilizata mai mult pentru transportul banilor din provinciile romane. Trasurile
grele erau utilizate pentru posta de transporturi grele, numita cursus clabularis;
birota trasura mare, utilizata la transport bagaje, marfa, provizii militare etc. si
la care se inhamau, dupa nevoi, cai, catari sau boi.
Transporturile postale se efectuau pe trasee bine stabilite, care de fapt erau
drumurile romane, si aveau dreptul de a transporta corespondenta numai cei care
detineau o autorizatie speciala, numita Lettera evertionis, eliberata de pretorul.
Personalul de deservire asigura functionarea serviciilor postale.Era specializat,
functional in cadrul statiunilor postale si se compunea din: voiajorii sau curierii,
care circulau calare; veredari, catabulenses surugiii care conduceau carutele;
muliones ingrijitorii de catari; hippocomi ingrijitorii de cai; mulomedici
veterinari; carpentarii mesterii de carute.
Conducerea si supravegherea statiunilor (releurilor) era asigurata de
functionari numiti manceps, care erau numiti pentru o perioada de cinci ani de
catre prefectul pretoriului oraselor. Conditiile ocuparii si detinerii unui asemenea
post erau: cel ce urma sa ocupe o asemenea functie trebuia sa faca parte din elita
acelui oras; odata numit intr-o asemenea functie, nu avea dreptul de a se retrage
pana la expirarea perioadei de cinci ani.
La perioada expirarea acestei perioade, erau eliberati din functie si li se
decerna un titlu onorific. Conducerea serviciului postal intr-o provincie era
asigurat de catre Praefecti vehicularum, (prefectii de trasuri).
Supravegherea statiunilor postale pe intreg teritoriul imperiului era
asigurata de catre prefectul pretoriului, care era si seful ncasei militare.
Prefectul pretoriului era un om foarte influent si cu foarte mare autoritate in
domeniul postelor, el fiind seful suprem al postelor. Posta romana a functionat
pana in jurul anilor 565 d.Hr.
Dupa perioada antica urmeaza perioada feudala, cand imperiile si satele se
faramiteaza in Europa, nu mai functioneaza servicii postale prganizate, cum am
cunoscut in Antichitate, pana spre sfarsitul epocii feudale, cand se refac satele.
Lipsa functionarii serviciilor postale nu a insemnat ca a disparut si comunicatia,
aceasta a existat prin alte cai si mijloace de comunicare: prin negustori, prin
muncitori sau prin alte categorii de persoane care se deplasau intre granitele unui
mic stat feudal. Dar si epoca feudala a influentat evolutia serviciilor postale, in
sensul gasirii altor cai si mijloace de comunicare. Astfel apar curierii manastirilor
si mesageriiuniversitari, care marcheaza si inceputurile postei moderne.
Curierii manastirilor care au desfasurat activitate de transport al
corespondentelor manastirilor: Saint Denis, fondata in anul 637, care a avut
curieri speciali, manastirea Benedictinilor din Cluny, fondata in anul 900, a avut
curieri calare si Ordinul Cistercienilor, cu resedinta la Citeaux, fondata in anul
1098.
Curierii universitari care functionau pe langa marile universitati din
Europa erau doua categorii: mesagerii universitari mari (magni nuncii) si mesageri
universitari mici (parvi nuncii), care presteaza un servicu postal pus la dispozitia
publicului. Infintarea si dezvoltarea universitatilor in mai multe tari din Europa a
atras studenti din mai multe colturi ale lumii si astfel se indica o nevoie de
comunicare tot mai mare si permanenta.
multe teritorii delimitate administrativ din interiorul Spaniei. Posta Carlista a fost
organizata in Spania de catre Don Carlos si a functionat in mai multe provincii, in
perioada 1873 1875.; nationala la nivelul unui stat national; feudala la
nivelul unui stat feudal; imperiala la nivelul unui imperiu; mai cunoscute sunt
serviciile postale organizate de catre Imperiul Roman si respectiv Imperiul Austro
Ungar; mondiala Uniunea Postala Universala; dupa mijloacele de transport:
curierii postali mijloc de transport: omul; posta cu porumbei, folosita in
Antichitate de catre greci, egipteni si romani. A fost folosita in Evul Mediu si in
perioada moderna. Acest tip de posta a asigurat legatura postala statiuni postale.
Intre insula Great Barri si Noua Zeelanda in perioada 1896 1908; posta cu
camile folosita in tarile arabe; posta cu caini folosita in zonele inghetate; posta
cu cai curierii calare folosita din Antichitate la toate popoarele, si cai inhamati
la olace, postalioane, diligente, trasuri etc.; posta cu bicicleta a functionat in
America, in perioada 6 18 iulie 1894, pe timpul grevei personalului din caile
ferate calforniene. In Europa a fost folosita intre Liechtenstein si Elvetia in anul
1918 si in anul 1945 intre Venetia si alte orase. Bicicleta este folosita si astazi in
foarte multe locuri in lume si in tara noastra ca mijloc de deplasare a factorilor
postali, predominant in mediul rural.; posta cu moto + velo; posta cu motociclete,
masini; posta cu mijloace navigabile: posta Lloyd, infintata in anul 1845, la Viena;
Posta R.O.D.I.P., compania rusa de navigatie si comert, asigura legaturile postale
din porturile de la Marea Neagra si pe Dunare, pana la Braila.; posta cu mijloace
feroviare a fost introdusa pentru prima data in Marea Britanie, la data de 6
ianuarie 1838, pe ruta Londra Birmingam. Rezultatele obtinute au facut ca pana
la sfarsitul aceluias an sa fie generalizata in intreaga Anglie. Acest tip de posta a
fost adoptat si de restul tarilor. La noi in tara a functionat posta D.B.S.R. (Danube
and Black Sea Railway. Este de origine britanica si a functionat pe teritoriul tari
noastre in anul 1860; transporta corespondenta cu trenul. Posta D.B.S.R a tiparit
timbrul de 20 de parale oentru francarea corespondentei care va fi transportata cu
trenul. Aceasta companie particulara a construit linia ferata Constanta
Medgidia.; posta cu sanii este posta polara, din statiunile polare.; posta cu avionul
a fost introdusaa pentru prima data in India, la data de 18 februarie 1911, pe ruta
Allahabad Naini, iar in Europa a fost introdusa in Italia in anul 1917, pe Roma
Torino Roma si ruta Napoli Palermo Napoli si in 1918 in anglia.; posta prin
elicopter a fost introdusa pentru prima data in America, la data de 20 iunie 1940;
in Europa a fost introdusa in anul 1948 in Elvetia, Marea Britanie si Suedia, fiind
ulterior adoptata si de alte tari.; posta prin balon a fost o posta de necesitate, pe
calea aerului, fiind uilizat ca mijloc de deplasare balonul. Este folist pentru prima
data in anul 1808, pentru legatura postala dintre insula Leeland si localitatea
Frinen. Datorita blocajului de pe coastele daneze, care facea inaccesibila calea
maritima, s-a recurs laaceasta varianta/ balonul a mai fost folosit in timpul
asedierii Parisului, cand au reusit sa treaca 67 de batalioane, din care 56 erau cu
corespondenta.; posta cu dirijabile introdusa experimental in Germania, pe ruta
Friedrichshafe Koln, la data de 31 iulie 1909. aceste mijloace aeriene erau
folosite pe distante lungi, in transportul de persoane si corespondenta.
Corespondenta transportata cu aceste mijloace era preluata la destinatie sau la
punctele de escala sau era lansata. In zborul dirijabilului LZ 127 (Graf Zeppelin)
deasupra tarilor: Iugoslavia, Bulgaria si Romania, au fost lansati saci de posta
deasupra Bucurestului, Brasovului si Sibiului, la data de 16 octombrie 1929. Posta
Germana a dezvoltat mult transportul cu dirijabile, atragand si alte administratii
postale, ajungand sa incheie conventii cu 43 de administratii, inclusiv romania.;
posta pneumatica este folosita printr-o instalatie formata din tuburi rotunde sau
ovale subterane, prin care circula containere pe rotile, propulsate cu aer
comprimat. Acest tip de transport a fost folosit pentru prima data de catre
Rowland Hill, in anul 1853, la Londra si facea legatura intre Telegraful central si
cartierele orasului. Ulterior, acest sistem a fost adoptat si in alte tari: in 1865 in
Berlin, in 1866 la Paris, in 1875 la Viena.; posta prin rachete a fost folosita numai
in faza experiment. Prima lansare de corespondenta a avut loc in Austria, printr-o
racheta Schmiedl, pe distanta Schockel Radegund, la data de 02 februarie
1931. alte incercari au mai avut loc in anul 1930, in Argentina, Bolivia, Cuba,
Finlanda, S.U.A. si Rusia; in anul 1931, in Lienchtenstein, Islanda si Ungaria; in
anul 1935 in Italia.; posta prin submarin in istoria postelor se cunosc doua
situatii cand corespondenta a fost transportata cu submarinul; prima situatie cu
submarinul Bremen, care a esuat la prima iesire, si a doua cu submarinul
Deutschland, care a avut doua reusite cand a transportat scrisori si colete.; posta
cosmica, ocazionata de aterizarea pe Luna, prilej cu care Neil Armstrong, la 21
iulie 1969, a depus pe Luna o carte postala prezentata pe Pamant si francata cu
sapte timbre postale O.N.U., care are inscris textul introductiv al Chartei
Natiunilor Unite, si a adus pe pamant un plic prezentat pe Luna stampilat cu o
tampila ocazionala. Scrisoarea depusa pe Luna a fost prima trimitere aselenizata.;
posta electronica este folosita tot mai mult la scara nationala si mondiala, este
utilizata in transmiterea corespondentei, si in transferurile de bani. La noi in tara
transferurile nationale de bani sunt efectuate prin serviciile E-mandat si ON-Line,
iar international prin Western Union.
2.3.1 Posta de ocazie si necesitate
Posta de campanie asigurata militarilor de timp de razboi. Prima a fost
organizata de Roger de Taxi, pe relatia Insbruck Trento, in timpul cammpaniei
in Italia a imparatului Frederic al III-lea. Acest tip de posta, care nu era timbrata, a
fost adoptata de mai multe tari, inclusiv de Romania.; posta prizonierilor de razboi
si este la dispozitia prizonierilor de de razboi. Corespondenta este scutita de taxe,
dar trebuie sa aiba inscris service des prisoniers de guerre; posta partizanilor a
functionat in cehoslovacia, Italia, Iugoslavia, China etc. corespondenta se distinge
prin stampile si mentiuni manuscrise pe trimiteri.; posta de asediu posta
emergenta, organizata temporar in localitatile asediate. Sunt cunoscute cazurile la
asedierea Parisului (1870 - 1871) si la asedierea cetatii Przemysl, care adapostea
garnizoana habsburgica, de catre armata tarista.
2.3.2 Posta speciala
Posta militara organizata de armata si pusa la dispozitia militarilor in
timpul stagiului militar, de cele mai multe ori colaboreaza cu postele civile.; posta
diplomatica folosita de misiunile diplomatice, conform conventiilor bilaterale
dintre state.
2.3.3 Postele straine pe teritoriul actual al Romaniei.
Posta romana, in timpul dominatiei romane; posta de Stat Austriaca a
functionat atat prin poste militare in perioada si prin oficii postale civile, care
functionau pe langa consulate austriece. In localitatile unde nu erau consulate si
nici oficii, posta austriaca functiona prin agentii numite starostii; posta particulara
austriaca posta companiei Lloyd si posta companiei austriece Erste
kaiserliche unde koniglich priviligiere Donau Dampfschiffahrts - Gesellschaft,
DIRECTII REGIONALE
Bucuresti
Ploiesti
Craiova
Timisoara
Cluj
Brasov
Bacau
Iasi
Constanta
Oficii
postale
96
427
299
329
355
Ghisee
Agentii
13
23
11
20
15
11
399
337
273
405
Circumscripti
i postale
33
302
490
328
450
412
310
365
113
2716
19
7
33
24
165
458
211
180
98
2372
238
402
572
54
2869
CAPITOLUL 3
MARKETINGUL SERVICIILOR POSTALE
3.1 Piata serviciilor postale
Functionarea in piata postala este asigurata de marketing, care trebuie sa
asigure comunicarea pietei. In toate economiile dezvoltarea serviciilor devine o
prioritate, iar activitatile de servicii in economiile dezvoltate sunt dominante atat
social, ca populatie occupant, cat si economic, prin participarea la realizarea PIB
ului.
Conceptiile despre servicii, conform carora serviciile sunt activitai de servicii este
abandonata, in detrimentul abordarii comune a celor doua activitati, sau mai exact,
activitatea de servicii trebuie sa fie complementara productiei de bunuri. Daca
pentru un produs/servicu al unei activitati exista o cerere de la consumator care
concuma/foloseste, aceasta activitate este productiva (37,p. 76). Inceputul anilor
70 a marca piata mondiala prin crearea procesului de trecere la conditiile pietei,
cu efect foarte mare si asupra serviciilor postale. Sistemele postale, pana aici, au
avut caracter de monopol. In tara noastra, prin decretul 197/1955 se constituie
monopol absolut al stratului asupra serviciilor postale si de telecomunicatii.
Efectele asupra serviciilor postale traditionale, scaderea serviciilor postale si
dezvoltarea rapida a mijloacelor de comunicatii creeaza premisele unui nou
context de abordare a acestora. Unele tari din Europa, America de Nord si Pacific
au acceptat situatia nou creata si au considerat ca este necesara reforma lor, prin
desfintarea monopolului si liberalizarea prin introducerea concurentei. Multe tari
nu au acceptat aceasta pozitie si sustineau mai departe starea de monopol. Nici
starea de monopol si nici liberalizarea nu au diminuat cu nimic importanta
serviciilor postale pentru dezvoltarea societatii si economiei. Marketingul
serviciilor postale, prin strategia specifica, are rolul de a le eficientiza, atat din
punct de vedere al comunicatiilor, cat si din punct de vedere economic. Tendintele
actuale se indreapta spre tranzactiile financiare s comertul prin posta. Serviciile
postale trebuie sa fie apte sa raspunda, atat comertului cu marfuri, prin accesarea
magazinelor virtuale, cat si comertului invizibil. Comertul invizibil exporturile
si importurile de servicii, cum ar fi activitatea bancara, asigurarile si
comunicatiile, sunt diferite ca invizibile pentru ca nu se transporta pur si simplu in
strainatate. Comertul invizibil poate insemna orice, de la servicii bancare pana la
muzica prin internet. In multe economii, comertul invizibil a devenit mai
profitabil decat cel al marfuri cum ar fi bunurile de consum si aparatura La
nivelul U.P.U sunt grupuri de lucru care studiaza serviciile de tipul noii economii.
Comertul electronic Baza cunostintelor asupra serviciilor electronice avansat
(SEA) a permis accesul la o colectie de studii de caz asupra inovatiilor in materie
de servicii postale. Aceste studii de caz contin informatii ce vizeaza ajutarea
postelor sa elaboreze dosare comerciale si punerea in valoare a inovatiilor
analogice. Mai multi operatori au furnizat studii de caz asupra inovatiilor, cum ar
cazul cresteri tarifelor pentru aceleas valori loco, acestea ar determina reducerea
prestatiilor, la scrisori ar conduce la scaderea corespondentei in favoarea
convorbirilor telefonice, care sunt mai eficiente decat scrisorile, in acest sensul ca
in timpul convorbirii expeditorul isi transmite mesajul si poate primi si raspunul.
In cazul serviciilor postale, elasticitatea pretului in functie de cerere este foarte
mica, indiferent cat ar fi, ea trebuie sa fie cunoscuta. Elasticitatea pretului in
functie de cerere pentru marketing este foarte important, deoarece limiteaza sau
mareste posibilitatile pretului ca instrument de marketing.; orientarea spre oferta
cand aceasta este ma mare, pretul ca instrument al mixului de marketingeste
greu de utilizat. Pretul trebuie sa acopere cheltuielile si sa fie si concurent. In
situatia in care nu acopera cheltuielile si nu este nici concurent, unitatea trebuie sa
intrerupa oferirea acestui serviciu.; orientarea spre cheltuieli pretul reprezinta
suma dintre cheltuieli (fixe si variabile) si procentul din profitul realizat.
Distributia, ca instrument al mixului de marketin, face legatura dintre
productie si consum, aceasta realizandu-se prin unitatile retelei postale. Reteaua
postala se compune din doua categorii de unitati: unitati pentru livrarea serviciilor
postale catre destinatari; unitati de prelucare a trimiterilor postale.
Unitatile de livrare a serviciilor postale asigura interfata unitatii cu
beneficiarii, respectiv contactul dintre unitate si beneficiari, dintre productie si
consum. Distributia reprezinta traficul postal. In aceasta functie intra intreaga
oraganizare tehnico-tehnologica a procesului de munca, accesibilitati si altele
conform politicii vanzarilor totale mai eficiente a serviciilor PTT si a restului de
servicii, prin intermediul canalelor de intrare iesire in reteaua posta si
telecomunicatii un rol important pentru distributie il are canalul de distribuire
ales. Prin acesta unitatile isi se asigura vanzarea servciilor postale (prezentare si
distribuire). Aceste unitati sunt: oficiile postale; ghiseele postale exterioare;
agentiile postale; factorii postali de circumscriptie;cutii postale (numai pentru
prezentare); casute postale (numai pentru distribuire); oficii postale sau ghisee
sezoniere (pentru expozitii, targuri, simpozioane etc.). Unitatile postale pentru
prelucrarea trimiterilor sunt: centrele regionale de tranzit; puncte de tranzit;
Directia de Posta internationala cu punctele sale. Aceste unitati componente ale
retelei postale sunt utilizate ca si canale de distributie direct si, conform politici
investitionale, ele trebuie organizate in locuri cu cerere mare, usor accesibile si sa
asigure contactul cel mai bun cu publicul.
Comunicarea observarea tuturor schimbarilor si reactiilor la aceste
schimbari, atat cu mediul intern, cat si cel extern al firmei este un obiectiv
permanent si important. Aceste modificari de mediu observate la timp permit
decizii in timpi reali. Comunicarea cu mediul extern trebuie sa functioneze in cei
mai buni parametri, drept pentru care trebuie sa fie organizata in functie de
necesitati si sa functioneze in doua sensuri. Ph. Kotler enunta etapele dupa care se
desfasoara comunicare: identificarea auditorului tinta; conceperea mesajului;
alegerea canalelor de comunicare; stabilirea bugetului de promovare.
Comunicarea cunoaste urmatoarele faze : identificarea auditorului si
definirea tintei spre care expeditorul isi indreapta mesajul, pozitia postei in
matricea cunoastere preferinte referindu-se la un grup mare de beneficiari
privind un servicu. De pozitia postei in aceasta matrice depind sarcinile pe care
trebuie sa le urmeze posta in procesul de comunicare.; stabilirtea scopurilor de
comunicare ce reactie doreste posta de la auditorul tinta.; Obiectivele activitatii
de posta prin micul comunicarii prin modelul AIDA sunt: Atentia retinerea
atentiei auditorului tinta; Interesul declansarea interesului pentru serviciul sau
Statele
membre
1
2
3
45
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
Belgia
Danamarca
Germania
Grecia
Spania
Franta
Irlanda
Italia
Luxemburg
Olanda
Austria
Portugalia
Finlanda
Suedia
Regatul Unit
Sisteme de autorizare
generale in afara
domeniului
serviciului universal
Da
Da
Da
Da
Da
Nu
Nu
Da
Da
Nu
Nu
Da
Nu
Nu
Nu
Sisteme de atribuire a
licentelor (in cadrul
domeniului de
serviciu universal)
Da
Nu
Da
Da
Da
Nu
Nu
Da
Nu
Nu
Nu
Da
Da
Da
Da
Fonduri de
compensare
prevazute
Da
Nu
Da
Da
Da
Nu
Nu
Da
Nu
Nu
Nu
Da
Nu
Nu**
Nu
Concluzii si propuneri
BIBLIOGRAFIE