CURS 2-3

CALCULUL NECESARULUI DE CĂLDURĂ

Un deziderat major al proiectării şi realizării clădirilor este acela de a asigura
consumuri reduse de energie în exploatare. Din punct de vedere constructiv, anvelopa clădirii
contribuie în mod determinant la realizarea acestei exigenţe. Cu alte cuvinte, în funcţie de
proprietăţile termotehnice ale materialelor care compun anvelopa, transferurile de căldură în
şi dinspre exterior – funcţie de anotimp – sunt limitate la valori acceptabile.

În contextul realizării performanţelor energetice ale unei clădiri, este oportun ca

specialiştii care contribuie la proiectarea clădirilor, să cunoască aspecte legate de calculul
necesarului de căldură.

Necesarul de căldură al clădirilor

Pentru orice încăpere reală schimbul de căldură cu exteriorul se produce în regim

nestaţionar din cauza variaţiei temperaturii aerului exterior, variaţiei vitezei şi direcţiei
vîntului, precum şi datorită întreruperilor de funcţionare ale instalaţiei de încălzire. În
proiectare, calculul necesarului de căldură pentru încălzire se efectuează însă prin metode
rapide, folosindu-se relaţii corespunzătoare regimului staţionar, afectate de o serie de corecţii
(adaosuri prin care se ţine seama de variaţia factorilor exteriori).

Pierderile de căldură ale unei încăperi către mediul exterior se pot produce fie către
atmosfera liberă, fie către încăperi vecine sau către sol.

Clădirile au destinaţii, forme şi caracteristici constructive diferite, iar pentru stabilirea

caracteristicilor tehnice ale echipamentelor de încălzire este necesar să se calculeze necesarul de
căldură care exprimă cantitatea de energie termică cedată de fiecare încăpere în mediul
înconjurător.

Metoda de calcul a necesarului de căldură pentru încălzire este reglementată prin SR

1907/1-1997 şi se aplică tuturor tipurilor de clădiri civile şi industriale, excepţie făcând:

-încăperile amplasate subteran;

-spaţiile închise limitate de elementele de construcţii lipsite practic de masivitate termică;

- construcţiile sau încăperile încălzite rar, pe perioade scurte de timp;

-construcţiile cu instalaţii de încălzire locală, având efecte pe zone limitate;

- construcţii cu instalaţii de încălzire prin radiaţie.

 Condiţii convenţionale de calcul

 Temperatura exterioară convenţională de calcul te

Aceasta se stabileşte în diferite ţări pe baza unor metode care pot fi clasificate în felul
următor:

Metode bazate pe formule empirice:

unde,

tmv reprezintă temperatura medie a lunii de vîrf (ianuarie) înregistrată în localitatea respectivă
de-a lungul unei perioade de 25 de ani [0C];

tm - temperatura minimă absolută înregistrată în localitatea respectivă, în aceeaşi perioadă

[oC].

b) Metode bazate pe înregistrări statistice ale temperaturilor exterioare

În ţările în care se utilizează aceaste metode se efectuează mediile temperaturilor

minime absolute anuale, pentru un număr mare de ani. Aceasta duce la valori prea coborîte
pentru te , întrucît temperaturile au o frecvenţă de apariţie de scurtă durată (de exemplu o oră
pe an).

c) Metode bazate pe media duratelor anuale ale temperaturilor scăzute

În Franţa, se adoptă ca temperatură exterioară de calcul, minima de 5 ori pe an,

corespunzătoare unor măsurători effectuate pe o perioadă de aproximativ 30 de ani.

Tot din această categorie face parte şi metoda americană care stabileşte temperature
de calcul astfel încît aceasta să nu fie mai scăzută cu mai mult de 2,5% decît temperaturile
medii zilnice din perioada decembrie-martie.

d) Metode bazate pe calcule termotehnice privind amortizarea oscilaţiilor

temperaturilor exterioare în elementele de construcţie.

Prin SR 1907-1997 se adoptă ca temperaturi exterioare convenţionale de calcul pentru

încălzire aceleaşi valori folosite pentru calculul termotehnic al elementelor de construcţie.

La baza metodei de stabilire a temperaturii exterioare de calcul s-a avut în vedere

limitarea oscilaţiilor temperaturii pe suprafaţa interioară a elementelor de construcţie ca
urmare a oscilaţiei temperaturii exterioare, corespunzătoare unei anumite durate.

 Temperatura încăperilor învecinate

Aceasta se stabileşte în funcţie de destinaţia acestora, dacă sunt încălzite, sau

calculînd bilanţul termic al spaţiului respective cu relaţia:
sau

din care rezultă temperature încăperii

în care,

k1, k2, ..., kn sunt coeficienţii globali de transmitere a căldurii pentru aceleaşi elemente de
construcţie [W/m20C],

S1, S2, ..., Sn – suprafeţele elementelor de construcţie prin care se transmite căldura, de la, sau
către încăperea considerată [m2],

t1,t2, ..., tn – temperaturile interioare pentru încăperile vecine cu încăperea considerată [0C].

 Temperatura interioară de calcul

Această temperatură este necesară pentru asigurarea confortului termic în încăpere şi
depinde de destinaţia încăperii. Aceste valori sunt date în tabelul 5.1 şi sunt preluate din SR
1907/2.

Tabel 5.1

Categoria clădirii şi destinaţia încăperilor Temperatura ti [0C]

1.Locuinţe

Camere de locuit şi holuri 20

Vestibuluri 18

Camere pentru baie şi duşuri 22

Bucătării 18
Closete în cadrul apartamentului 18

Closete în afara apartamentului 15

Scări şi coridoare exterioare apartamentului 10

Intrări (tamburi) 10

Spălătorii şi călcătorii 15

Uscătorii la blocuri de locuinţe 25

Garaje sub locuinţe 10

2.Clădiri administrative şi anexe sociale din întreprinderi industriale

Birouri 20

Săli de conferinţe şi festivităţi 18

Săli de aşteptare 16

Biblioteci, camere de lectură 20

Biblioteci, depozite de cărti 15

Holuri, vestibuluri, garderobe 15

Camera portarului 20

Scări, coridoare 15

Grup sanitar( closete, pişoare) 15

Vestiare 22

Camere de dezbrăcare şi duşuri 22

Spălătoare fără dezbrăcare 20

Arhive cu personal 18

Arhive, depozite de cărţi 10

Centrale telefonice, staţii de radioficare 20

Bufete 20

Cabinete medicale 22

Intrări( tambure) 12
Cabinete de toaletă pentru femei 20

Încăperi pentru alăptare 22

3.Clădiri culturale

Săli de adunare 18

Săli de expoziţie 18

Săli de conferinţe 18

Birouri 20

Biblioteci, camere de lectură, de audiţie 20

Depozite de cărţi 10

Depozite pentru personal 18

Săli de şah şi alte jocuri similare 20

Săli de biliard şi tenis de masă 18

Fumoare 18

Holuri, vestibuluri, garderobe 18

Intrări (tambure) 12

Camere de dezbrăcare şi duşuri 22

Grup sanitar (closete, pişoare) 15

Bufete 18

Scări, coridoare 18

4.Şcoli şi facultăţi

Clase 18

Cancelarii, birouri 20

Laboratoare 18

Amfiteatre, săli de conferinţă 18

Biblioteci, săli de lectură 20

Biblioteci, săli de lectură 20

Săli de disecţie 16

Ateliere 18

Holuri, săli de recreaţie, fumoare 18

Coridoare, scări 18

Vestibuluri, garderobe 15

Intrări, tambure 12

Grup sanitar (closete, pişoare) 15

Duşuri, camere de dezbrăcare 22

Săli de educaţie fizică 18

Cabinete medicale 22

Bufete 18

Bucătării 15

Cabina portarului 20

5.Creşe şi grădiniţe de copii

Camere de primire 20

Camere de joc în creşe 22

Dormitoare 20

Camere de joc în grădiniţe 20

Săli de mese 20

Camere de lucru şi de citire 20

Camere de personal şi secretariat 20

Băi şi duşuri pentru copii 24

Toalete, closete pt copii, şi camere de oale de 20

noapte

Closete pentru personal 18

Vestibuluri, coridoare, holuri, scări 18

Intrări(tambure) 12

Cabinete medicale 24

Camere de izolare 22

Camere pentru rufe curate 16

Depozite pentru saci de dormit 16

Camere pentru rufe murdare 8

Bucătării 15

Anexe bucătării preparare, spălare vase 18

Spălătorii, călcătorii 15

6.Hoteluri şi cămine

Camere 20

Holuri 18

Băi şi duşuri 22

Vestibuluri, garderobe 18

Coridoare şi scări 18

Closete 15

Birouri 20

Săli de lectură, săli de şah 20

Săli de biliard şi tenis de masă 18

Restaurante, cofetării, frizerii 18

Bucătării, oficii 15

Intrări (tambure) 12

Magazii(depozite) 18

Ateliere 18

Spălătorii, călcătorii 15

7.Spitale, clini, maternităţi

Rezerve sau saloane pentru bolnavi (adulţi şi 22
copii)

Rezerve sau saloane pentru chirurgie 22… 24

Camere sau saloane pentru sugari 24

Camere sau saloane pentru lehuze 24

Coridoare interioare 20

Fişiere, holuri, scări, garderobe, vestibuluri 18

Intrări (tambure) 12

Grup sanitar (closet, pişoar) 20

Cabinete medicale în policlinici şi dispensare 22

Săli de aşteptare 20

Săli de disecţie 20

Săli de pregătire operaţie şi naştere 22…25

Săli de operaţie şi naştere 25

Săli pentru masaje 20…22

Camere de personal, camere de gardă 20

Electroterapie, Roentgen 22

Radioterapie 24

Băi, duşuri şi camere de dezbrăcare 24

Spălătoare 15

Săli de autopsie 16

Morgă 5

Camere pentru rufe curate 8

8.Teatre şi cinematografe

Săli de cinematograf 18

Săli de teatru, scena şi fosa orchestrei 20

Fumoare, bufete 18

Vestibuluri, garderobe, scări 15

Hol de intrare şi ghişee încălzite 15

Săli de aşteptare la cinematografe 12

Intrări (tambure) 12

Casă, birouri 20

Grup sanitar (closet, pişoare) 15

Cabina actorilor 20

Spălătoare, duşuri pentru actori 22

Depozit de costume 12

Depozit de decoruri 10

Cabina de proiecţie 18

Camera de acumulatori 10

9.Băi publice

Băi şi duşuri 22

Băi de abur 40

Băi de aer cald 50

Băi de aer fierbinte 60

Săli de odihnă după baie, săli şi scări de 22

trecere

Camere de dezbrăcare, îmbrăcare şi vestiar 22

Hale pentru bazine de înot 22…28 (cu 20C peste temp. apei din bazin)

Vestibuluri, săli de aşteptare 18

Closete 18

Intrări (tambure) 12

Cabinete medicale, săli de masaje 22

Camere de personal 20

Frizerii 20

Restaurante, bufete, garderobe 20

Ateliere 15

Depozit de rufe curate 16

Depozit de rufe murdare 8

10. Magazine, restaurante, cantine

Magazine diverse nealimentare, cosmetică 18

Magazine pentru alimente 15

Săli de mese 18

Birouri 20

Depozit de alimente 5

Depozit de mărfuri nealimentare 10

Garderobe 15

Bucătării 15

Încăperi pentru prpararea cărnii şi a 15

zarzavatului

Încăperi pentru spălat vase 15

11.Spălătorioi mecanice de rufe

Săli de maşini de spălat 15

Săli de maşini de uscat şi de călcat cu aburi 15

Săli pentru dezinfectare 15

Încăperi pentru preparat rufe 18

Încăperi pentru depozitat rufe murdare 8

Încăperi pentru primit rufe murdare 15

Încăperi pentru rufe curate 16

Încăperii pentru uscătorii 24

12.Diverse încăperi

Muzee în funcţie de specificul exponatelor

Gări-Holuri 15

-săli de aşteptare 15

-case de bilete, birouri 20

-restaurante 18

-camera mamei şi a copilului 20

-magazine diverse 18

Garaje pentru parcări auto 5

Garaje pentru parcări şi reparaţii auto 10

Săli şi hale pentru competiţii sportive 18

Săli şi hale pentru bazine de înot 22…28( cu 20C peste temp. apei din bazin)

Observaţii:

1.Temperatura de calcul este valabilă în cazul încălzirii încăperii, dar încălzirea ei este
facultativă.

2.Temperaturile indicate sunt valabile în ipoteza nefuncţionării utilajului tehnologic. Pentru

calculul necesarului de căldură al încăperilor învecinate, utilajul se consideră în funcţiune şi
temperatura interioară considerată este de 20…220C .

3.Teperatura indicată este valabilă şi pentru băile din anexele sociale ale întreprinderilor
industriale.

4.Pentru magazine şi depozite special (blănuri, mobile, etc.) temperaturile se stabilesc după
necesităţi. În cazul încăperilor pentru care tabelul indică două valori ale temperaturii,
temperatura interioară de calcul se alege în funcţie de tipul încălzirii, existenţa sau absenţa
curenţilor de aer, felul îmbrăcămintei ocupanţilor, condiţiile de folosire a încăperilor.
5.Temperatura interioară convenţională pentru casa scării (încălzită sau nu) care nu se ia în
calculul necesarului de căldură al altor încăperi este de 100C.

Calculul necesarului de căldură Conform S.R. 1907/1-1997

Necesarul de căldură pentru încălzire Q al unei încăperi se calculează cu relaţia:

Q= QT(1+∑A/100) + Qi [W]

în care:

-QT este fluxul termic cedat prin transmisie, considerat în regim staţionar, corespunzător
diferenţei de temperatură între interiorul şi exteriorul elementelor de construcţii care
delimitează încăperea [W];

-Qi - sarcina termică pentru încălzirea aerului rece pătruns în interior de la temperatura
exterioară la temperatura interioară [W];

-∑A - suma adaosurilor afectate fluxului termic cedat prin transmisie [%].

Necesarul de căldură global al unei încăperi se majorează sau se micşorează cu

debitul de căldură absorbit sau cedat de diverse procese cu caracter permanent dacă aceasta
depăşeşte 5% din Q.

Fluxul termic cedat prin transmisie QT

Pierderile de căldură au loc atât prin elementele de construcţii în contact cu aerul pe

ambele feţe Qe cât şi prin sol Qs.

QT =Qe+Qs [W]

 Fluxul termic prin transmisie Qe

Acesta se calculează cu relaţia:

[W]
în care,

- m este coeficientul de masivitate termică al elementelor de construcţii exterioare, conform

STAS 6472;

- S aria suprafeţei fiecărui element de construcţii [m2];

- ti- temperatura interioară convenţională de calcul, conform SR 1907 [0C];

-te temperatura spaţiilor exterioare încăperii considerate [0C], care se ia după caz: temperatura
convenţională a aerului exterior sau temperatura interioară convenţională de calcul pentru
încăperile alăturate;

-Ros′ rezistenţa termică a elementului de construcţii considerat, stabilită conform Normativului

C107/3-2005 [m2•K/W];

-CM coeficient de corecţie a fluxului termic

Coeficientul de masivitate m este dependent de indicele de inerţie termică D al

elementului de construcţii. Valoarea este dată de în tabelul 5.2 sau se poate calcula şi cu relaţia

m= 1,225-0,05D

Pentru elementele de construcţii lipsite de inerţie termică, cu D<1 (uşi, ferestre, etc),
coeficientul de masivitate termică are valoarea cea mai mare m=1,2 iar pentru elementele de
construcţii interioare (pereţi şi planşee interioare , etc.), coeficientul m=1.

Tabel 5.2

D 1 1,1…2 2,1…3 3,1…4 4,1…5 5,1…6 6,1…7

m 1,2 1,15 1,1 1,05 1 0,95 0,90

Suprafaţa de calcul S a elementului de construcţii se determină luând în considerare

următoarele dimensiuni:

-pentru planşee şi pereţi: lungimea şi lăţimea încăperii, măsurate între axele de

simetrie ale elementelor de construcţie ce o delimitează şi înălţimea nivelului măsurat între
pardoselile finite; din aria astfel obţinută se scade aria golurilor suprafeţelor neinerţiate (uşi,
ferestre, luminatoare etc.);

-pentru suprafeţele neinerţiate, se consideră dimensiunile golurilor din zidărie.

 Temperaturile convenţionale te ale aerului exterior pentru principalele localităţi din
România sunt date în tabelul 5.3, conform standardului SR 1907/1-1997.

Temperaturile convenţionale te ale aerului din încăperile neîncălzite şi în rosturile de

dilatare ale clădirilor de locuinţe, administrative şi social culturale sunt date în tabelul 5.4.

Tabel 5.3

Localitatea te [0C] Localitatea te [0C]

Alba Iulia -18 Lugoj -12

Alexandria -15 Miercurea Ciuc -21

Arad -15 Oradea -15

Bacău -18 Petroşani -18

Baia Mare -18 Piatra Neamţ -18

Baraolt -21 Piteşti -15

Beclean -21 Ploieşti -15

Beiuş -18 Reghin -21

Bistriţa -21 Reşiţa -12

Bârlad -18 Râmnicu Vâlcea -15

Blaj -18 Roman -18

Botoşani -18 Satu Mare -18

Braşov -21 Sfântu Gheorghe -12

Brăila -15 Sibiu -18

Bucureşti -15 Sighişoara -18

Buzău -15 Sinaia -18

Călăraşi -15 Sângiorgiu de Pădure-21

Ceahlău -21 Slatina -15

Câmpulung Muscel -18 Slobozia -15

Cluj-Napoca -18 Sovata -21

Constanţa -12 Suceava -21

Craiova -15 Tecuci -21

Cristuru Secuiesc -21 Timişoara -15

Deva -15 Târgovişte -15

Făgăraş -21 Târgu Jiu -15

Focşani -18 Târgu Mureş -21

Galaţi -18 Târgu Ocna -18

Gheorghieni -21 Tulcea -15

Giurgiu -15 Napoca-Turnu -12

Severin

Huedin -18 Vaslui -18

Hunedoara -15 Vatra Dornei -21

Iaşi -18 Zalău -15

Tabel 5.4

Temperatura Viteza Rezistenţa termică a

exteroară vântului elementelor de construcţii
Nr. Felul de 2
exterioare [m •K/W]
încăperii [0C] calcul
crt.
[m/s]
≤0,40 0,41…0,65 0,66…1,0

-21 16

1. Rosturi de -18 17
dilatare
-15 17
 închise -12 18

8 0

5 4

-21 4,5 5

4 6

8 1

5 5
Rosturi de 4,5 6
dilatare
2 deschise -18 4 7

(protejate 8 2
de tablă)
5 6

4,5 7

4 8

-15 8 4

5 7

-12 4,5 8

4 9

8 8 9 11

-21 5 9 11 12

4,5 9 11 12

Încăperi 4 9 11 12
neîncălzite
înconjurate 8 9 10 12
3 în cea mai
5 10 12 13
mare parte
de încăperi -18 4,5 10 12 13
încălzite
4 10 12 13

8 10 11 13
 5 11 12 14

4,5 11 12 14

-15 4 11 12 14

8 11 12 13

5 12 13 14

-12 4,5 12 13 14

4 12 13 14

-21 8 -7 -6 4

5 -5 -4 7

4,5 -5 -3 7

4 -4 -2 8

Încăperi 8 -5 -4 5
neîncălzite
4 avînd -18 5 -3 -3 8
majoritatea
4,5 -3 -2 8
pereţilor
exteriori 4 -3 -1 9

8 -3 -2 6

-15 5 -2 -1 9

4,5 -2 0 9

4 -1 0 10

8 -1 0 7

-12 5 0 1 10

4,5 0 2 10

4 1 2 11

-21 -19 -14 -11

5 Poduri -18 -16 -12 -9

situate
direct sub -15 -13 -10 -7
 acoperiş -12 -10 -8 -5

-21 10

6 Pivniţe şi -18 11
subsoluri
tehnice -15 12
complet -12 13
sub nivelul
solului

-21 7

7 Pivniţe şi -18 8
subsoluri
tehnice -15 9
parţial -12 10
deasupra
solului

În cazul în care este necesară cunoaşterea temperaturii te a unei încăperi neîncălzite

aceasta se poate calcula cu relaţia:

în care,

- ti este temperaturile interioare convenţionale ale încăperilor sau spaţiilor învecinate [0C]

-Sj este aria suprafeţelor care delimitează încăperea [m2];

-Rj – rezistenţele termice ale elementelor de construcţii ale încăperii [m2 •K/W]

Coeficientul de corecţie CM a fluxului termic se stabileşte în funcţie de capacitatea

termică specifică a elementelor de construcţii interioare ale construcţiei mpi , astfel:

-pentru mpi≤ 400 kg/m2 , CM= 1,0

-pentru mpi≥ 400 kg/m2 , CM= 0,94.

 Capacitatea termică specifică a construcţiei mpi se determină pentru întreaga construcţie
cu relaţia:

mpi = 0,9 (Mpi/S)

în care:

- Mpi este masa tuturor elementelor de construcţii interioare (pereţi interiori, planşee între
etaje, elemente de tâmplărie în interior); nu se ia în calcul masa elementelor de construcţii
perimetrale (pereţi exteriori, ferestre, uşi, acoperiş, planşeu peste subsol neîncălzit, pereţi către
casa scării, pereţi care despart spaţii încălzite de spaţii neîncălzite) [kg];

- S- suprafaţa perimetrală a construcţiei prin care se produce disipare de flux termic (pereţi
exteriori, ferestre, uşi, pereţi spre casa scării, planşeu spre pod, acoperişuri de tip terasă etc.)
[m2].

 Fluxul termic cedat prin sol Qs

Se calculează cu relaţia:

[W]

în care,

Sp este suprafaţa cumulată a pardoselii şi a pereţilor aflaţi sub nivelul solului, carte se calculează
cu relaţia:

Sp = Spd + p•h [m2]

-Spd este suprafaţa pardoselii [m2] ;

-p lungimea conturului pereţilor în contact cu solul [m] ;

-h- cota pardoselii sub nivelul solului [m];

 -Sc este aria unei benzi cu lăţimea de 1 m situată de-a lungul conturului exterior al
suprafeţei Sp [m2];

-Scj aria unei benzi cu lăţimea de 1m situată de-a lungul conturului care corespunde
spaţiului învecinat care are temperatura ti [m2];

-Rp – rezistenţa termică cumulată a pardoselii şi a stratului de sol cuprins între pardoseală
şi pânza de apă freatică care se determină cu relaţia:

[m2•K/W]

unde,

-δi este grosimea straturilor luate în considerare [m];

-λi- conductivitatea termică a materialului din care este alcătuit stratul

luat în considerare [ W/m•K];

-Rbc- rezistenţa termică a benzii de contur la trecerea căldurii prin pardoseală şi sol către aerul
exterior [m2•K/W], a cărei valoare este dată în tabelul 5.5;

Tabel 5.5

Adâncimea de Grosimea Valoare Rbc

îngropare a fundaţiei Adâncimea pânzei de apă freatică H [m]

pardoselii h [m] g [m] ≤4 6 8 ≥10

0,20 0,600 0,520 0,475 0,445

0,25 0,634 0,546 0,496 0,464

0,30 0,668 0,570 0,517 0,481

0,35 0,700 0,600 0,536 0,498

0,40 0,735 0,622 0,555 0,513

0,0 0,45 0,768 0,645 0,574 0,530

0,50 0,802 0,665 0,593 0,547

0,55 0,835 0,693 0,614 0,565

0,60 0,868 0,717 0,633 0,581

 0,65 0,902 0,742 0,652 0,600

0,70 0,935 0.767 0,672 0,615

0,75 0,970 0,781 0,692 0,632

0,80 1,00 0,815 0,712 0,650

0,20 0,390 0,352 0,329 0,314

0,25 0,410 0,370 0,340 0,328

0,30 0,431 0,388 0,355 0,340

0,35 0,450 0,399 0,370 0,351

0,40 0,470 0,415 0,383 0,365

0,45 0,490 0,430 0,398 0,377

1,0 0,50 0,509 0,445 0,410 0,386

0,55 0,528 0,460 0,425 0,400

0,60 0,548 0,475 0,437 0,414

0,65 0,568 0,490 0,451 0,425

0,70 0,587 0,505 0,465 0,438

0,75 0,607 0,520 0,480 0,450

0,80 0,627 0,535 0,494 0,463

0,20 0,360 0,315 0,293 0,278

0,25 0,378 0,329 0,304 0,289

0,30 0,396 0,341 0,315 0,298

0,35 0,413 0,354 0,326 0,308

0,40 0,430 0,367 0,337 0,318

0,45 0,448 0,380 0,347 0,327

2,0 0,50 0,465 0,392 0,357 0,336

0,55 0,482 0,415 0,370 0,346

0,60 0,500 0,424 0,380 0,356

 0,65 0,516 0,432 0,391 0,365

0,70 0,534 0,445 0,402 0,375

0,75 0,551 0,457 0,414 0,385

0,80 0,568 0,470 0,425 0,395

-tf- temperatura solului (apei freatice), considerată +10 0C pentru toate zonele climatice ale ţării;

-tej- temperatura interioară convenţională de calcul pentru încăperile alăturate [0C];

-ms- coeficientul de masivitate termică al solului, care se determină din graficul din figura 5.1, în
funcţie de adâncimea pânzei de apă freatică H şi adâncimea h de îngropare a pardoselii;

Fig. 5.1 Variaţia coeficientului de masivitate termică ms

-ns- coeficientul de corecţie care ţine seama de conductivitatea termică a solului şi cota pardoselii
h sub nivelul terenului, care se determină din graficul din figura 5.2.
 Fig. 5.2 Variaţia coeficientului de corecţie ns

În relaţia 5.11, în cazul în care diferenţa de tempereatură ti-tf<0, primul termen al relaţiei
se neglijează.

Adaosuri la pierderile de căldură ∑A

Aceasta afectează fluxul termic cedat prin transmisie QT cu scopul de a realiza aceleaşi
condiţii în încăperi, indiferent de orientarea lor şi gradul de izolare termică (elemente de
construcţii cu rezistenţa termică redusă).

a) Adaosul pentru orientare – A0

Acesta se aplică în scopul diferenţierii necesarului de căldură al încăperilor diferit expuse

radiaţiei solare şi afectează numai fluxul termic cedat prin elementele de construcţii a încăperilor
cu pereţi exteriori şi are valorile date în tabelul 5.6.

Tabel 5.6

Orientare N NE E SE S SV V NV

A0 [%] +5 +5 0 -5 -5 -5 0 +5
 Pentru încăperi cu mai multe elemente de construcţii exterioare, adaosul A0 se stabileşte
corespunzător elementului de construcţii cu orientarea cea mai defavorabilă.

b) Adaosul pentru compensarea efectului suprafeţelor reci – Ac

Se utilizează în scopul corectării bilanţului termic al corpului omenesc în încăperile în

care elementele de construcţii cu rezistenţă la transfer termic redusă, favorizează intensificarea
cedării de căldură a corpului prin radiaţie.

Acest adaos afectează numai fluxul termic prin elementele de construcţii ale încăperilor a
căror rezistenţă termică Rm≤10m2•K/W. Rezistenţa Rm se calculează cu relaţia:

[m2•K/W]

unde

ST este aria suprafeţei totale a încăperii (reprezentând suma tuturor suprafeţelor delimitatoare
[m2];

Valorile adaosului Ac sunt date în graficul din figura 5.3.

Fig. 5.3 Valorile adaosului Ac

Adaosul Ac se acordă tuturor încăperilor cu excepţia:

 - depozitelor, casei scării etc., precum şi încăperilor prin care oamenii trec sau staţionează
(săli de expoziţie) purtând îmbrăcăminte de stradă;
- încăperilor de producţie cu specific de muncă medie, cu locuri de muncă nestaţionare sau
cu specific de muncă grea.
De asemenea , pentru încăperi de producţie cu specific de muncă uşoară sau medie, cu locuri
de muncă staţionare, adaosul Ac se prevede numai în cazul în care locurile de muncă sunt situate
la o distanţă mai mică de 5m de suprafeţele vitrate exterioare.

Debitul de căldură pentru încălzirea aerului infiltrat Qi

Sarcina termică Qi pentru încălzirea aerului infiltrat prin neetaneităţile uşilor şi ferestrelor
şi a aerului pătruns la deschiderea acestora se determină ca valoare maximă între sarcinile
termice Qi1 şi Qi2, în care:

 Qi1 este sarcina termică pentru încălzirea aerului infiltrat prin neetanşităţile uşilor şi
ferestrelor determinată în funcţie de numărul de schimburi orare de aer necesar în
încăpere din condiţia de confort fiziologic, cu relaţia:

Qi1=[nao x CM x Vxρxcp x(ti-te)+Qu]x(1+Ac/100) [W]

 Qi2 este sarcina termică pentru încălzirea aerului infiltrat prin neetanşeităţile uşilor şi
ferestrelor dependentă de viteza de calcul a vântului

Qi2={CM x[Ex∑(Lxi)xv4/3 x(ti-te)]+Qu}x(1+Ac/100) [W]

Semnificaţia termenilor din relaţiile de mai sus este:

- nao - numărul de schimburi orare de aer necesar în încăpere în condiţii de confort fiziologic;

Pentru nao se recomandă următoarele valori:

-pentru clădiri de locuit şi similar lor:

camere de locuit nao = 0,792[m3•h-1/m3 ]

bucătării nao = 1,19 [m3•h-1/m3 ]

băi nao = 1,0 [m3•h-1/m3 ]

-pentru şcoli, grădiniţe, creşe, spitale:

 nao•V= 25Np [m3/h]

-V este volumul încăperii [m3 ];

- Np - numărul de persoane;

-cp - căldura masică a aerului la presiune constantă [J/kg•K];

-ρ - densitatea aerului [kg/ m3];

-E- factor de corecţie dependent de înălţimea clădirii; are valoarea 1 pentru încăperi din clădiri cu
mai puţin de 12 niveluri, iar pentru clădiri cu 12 sau mai multe niveluri valorile factorului E sunt
date în tabelul 5.7;

-i- coeficientul de infiltraţie al aerului prin rosturi; se determină în funcţie de:

-materialele din care sunt executate uşile şi ferestrele;

-raportul Se/Si unde Se reprezintă aria totală a elementelor mobile ale uşilor şi ferestrelor
exterioare, iar Si aria uşilor şi ferestrelor interioare ale încăperii;

-gradul de impermeabilitate al clădirii.

Prin “clădiri greu permeabile” se înţeleg clădirile sau compartimentele de clădire la care,
datorită existenţei pereţilor despărţitori fără goluri, ieşirea aerului infiltrat prin rosturi se face
numai prin casa scării sau printr-un coridor central (clădiri de locuit cu simplă orientare,
apartamente de colţ care nu au faţade diametral opuse, compartimente de hale fără comunicaţie
cu restul clădirilor).

Tabel 5.7

Numărul de niveluri ale clădirii

Etajul 12 15 18 20 25

P 1,18 1,23 1,265 1,295 1,34

1 1,14 1,20 1,230 1,265 1,315

2 1,12 1,17 1,20 1,23 1,285

3 1,09 1,15 1,175 1,20 1,285

4 1,07 1,13 1,155 1,18 1,23

 5 1,04 1,08 1,12 1,15 1,21

6 1,02 1,08 1,12 1,15 1,20

7 1,00 1,06 1,11 1,13 1,185

8 1,00 1,04 1,09 1,11 1,19

9 1,00 1,01 1,065 1,09 1,15

11 1,00 1,00 1,01 1,03 1,11

12 1,00 1,00 1,00 1,00 1,08

13 1,00 1,00 1,00 1,00 1,05

14 1,00 1,00 1,00 1,00 1,02

Peste 14 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00

Prin “clădiri permeabile” se înţeleg clădirile sau compartimentele de clădiri care datorită
absenţei pereţilor despărţitori sau existenţei pereţilor despărţitori cu goluri sau a casei scării cu
uşi exterioare, spre încăperea tubului de gunoi, ieşirea aerului infiltrat se face prin rosturile uşilor
şi ferestrelor plasate în alte faţade (săli cu mai multe faţade, etc.)

Pentru elementele mobile (ferestre, uşi etc.) amplasate chiar la colţul clădirii la ultimul
etaj, valorile din tabelul 5.7 se majorează cu 1,2.

- L- lungimea rosturilor elementelor de construcţii mobile din faţadele supuse acţiunii vântului.

La stabilirea valorii lungimii L se au în vedere următoarele situaţii (fig. 5.4) privind

amplasarea elementelor mobile:

- pe un perete exterior L=∑l1 ( lungimea rosturilor este egală cu lungimea tuturor rosturilor
elementelor mobile =∑l1 de pe peretele exterior).
- pe doi pereţi alăturaţi L=∑l1 + ∑l2 ;
- pe doi pereţi exteriori opuşi L =max(∑l1 ;∑l2);
- pe mai mulţi pereţi exteriori L= max(∑l1+∑l2 ; ∑l2 +∑l3).
 Fig. 5.4 Poziţia elementelor mobile în ansamblul încăperii:

a- pe un perete exterior; b- pe doi pereţi exteriori alăturaţi; c -pe doi pereţi exteriori opuşi; d
-pe mai mulţi pereţi exteriori

Rostul format de două elemente mobile se ia în calcul o singură dată.; în cazul uşilor
şi ferestrelor duble rostul se măsoară pentru un singur rând.

v- viteza de calcul a vântului stabilită în funcţie de zona eoliană în care se găseşte localitatea
respectivă şi de amplasamentul clădirii faţă de localitate.

Vitezele de calcul ale vântului sunt valabile pentru altitudini sub 1100 m. Pentru
clădiri amplasate la altitudini mai mari, vitezele vântului se stabilesc pe baza datelor
meteorologice privitoare la concomitenţa vântului cu temperaturi scăzute, astfel încât
necesarul de căldură rezultat să nu fie depăşit în mai mult de 10…20 ore/an. De asemenea,
pentru toate nivelurile situate deasupra nivelului 12 al clădirilor înalte din curpinsul oraşelor,
vitezele de calcul ale vântului sunt cele corespunzătoare clădirilor amplasate în afara
localităţilor.

Qu - sarcina termică pentru încălzirea aerului pătruns la deschiderea uşilor exterioare (la intrarea
în clădire) se calculează cu relaţia:

Qu= 0,36•Su•n•(ti-te)•CM [W]

unde,

- Su este aria uşilor exterioare care se deschid [m2];

- n -numărul deschiderilor uşilor exterioare într-o oră, care depinde de specificul clădirii.
Sarcina termică Qu se ia în considerare numai în cazul încăperilor cu uşi care se deschid
frecvent (magazine, holuri la săli de spectacole etc.) şi care nu sunt prevăzute cu sasuri sau
perdele elastice.