Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Pierderile de căldură ale unei încăperi către mediul exterior se pot produce fie către
atmosfera liberă, fie către încăperi vecine sau către sol.
unde,
tmv reprezintă temperatura medie a lunii de vîrf (ianuarie) înregistrată în localitatea respectivă
de-a lungul unei perioade de 25 de ani [0C];
Tot din această categorie face parte şi metoda americană care stabileşte temperature
de calcul astfel încît aceasta să nu fie mai scăzută cu mai mult de 2,5% decît temperaturile
medii zilnice din perioada decembrie-martie.
în care,
k1, k2, ..., kn sunt coeficienţii globali de transmitere a căldurii pentru aceleaşi elemente de
construcţie [W/m20C],
S1, S2, ..., Sn – suprafeţele elementelor de construcţie prin care se transmite căldura, de la, sau
către încăperea considerată [m2],
t1,t2, ..., tn – temperaturile interioare pentru încăperile vecine cu încăperea considerată [0C].
Tabel 5.1
1.Locuinţe
Vestibuluri 18
Bucătării 18
Closete în cadrul apartamentului 18
Intrări (tamburi) 10
Spălătorii şi călcătorii 15
Birouri 20
Săli de aşteptare 16
Camera portarului 20
Scări, coridoare 15
Vestiare 22
Arhive cu personal 18
Bufete 20
Cabinete medicale 22
Intrări( tambure) 12
Cabinete de toaletă pentru femei 20
3.Clădiri culturale
Săli de adunare 18
Săli de expoziţie 18
Săli de conferinţe 18
Birouri 20
Depozite de cărţi 10
Fumoare 18
Intrări (tambure) 12
Bufete 18
Scări, coridoare 18
4.Şcoli şi facultăţi
Clase 18
Cancelarii, birouri 20
Laboratoare 18
Ateliere 18
Coridoare, scări 18
Vestibuluri, garderobe 15
Intrări, tambure 12
Cabinete medicale 22
Bufete 18
Bucătării 15
Cabina portarului 20
Camere de primire 20
Dormitoare 20
Săli de mese 20
Cabinete medicale 24
Camere de izolare 22
Bucătării 15
Spălătorii, călcătorii 15
6.Hoteluri şi cămine
Camere 20
Holuri 18
Băi şi duşuri 22
Vestibuluri, garderobe 18
Coridoare şi scări 18
Closete 15
Birouri 20
Bucătării, oficii 15
Intrări (tambure) 12
Magazii(depozite) 18
Ateliere 18
Spălătorii, călcătorii 15
Coridoare interioare 20
Intrări (tambure) 12
Săli de aşteptare 20
Săli de disecţie 20
Electroterapie, Roentgen 22
Radioterapie 24
Spălătoare 15
Săli de autopsie 16
Morgă 5
8.Teatre şi cinematografe
Săli de cinematograf 18
Intrări (tambure) 12
Casă, birouri 20
Cabina actorilor 20
Depozit de costume 12
Depozit de decoruri 10
Cabina de proiecţie 18
Camera de acumulatori 10
9.Băi publice
Băi şi duşuri 22
Băi de abur 40
Hale pentru bazine de înot 22…28 (cu 20C peste temp. apei din bazin)
Closete 18
Intrări (tambure) 12
Frizerii 20
Ateliere 15
Săli de mese 18
Birouri 20
Depozit de alimente 5
Garderobe 15
Bucătării 15
12.Diverse încăperi
Gări-Holuri 15
-săli de aşteptare 15
-restaurante 18
-magazine diverse 18
Săli şi hale pentru bazine de înot 22…28( cu 20C peste temp. apei din bazin)
Observaţii:
1.Temperatura de calcul este valabilă în cazul încălzirii încăperii, dar încălzirea ei este
facultativă.
3.Teperatura indicată este valabilă şi pentru băile din anexele sociale ale întreprinderilor
industriale.
4.Pentru magazine şi depozite special (blănuri, mobile, etc.) temperaturile se stabilesc după
necesităţi. În cazul încăperilor pentru care tabelul indică două valori ale temperaturii,
temperatura interioară de calcul se alege în funcţie de tipul încălzirii, existenţa sau absenţa
curenţilor de aer, felul îmbrăcămintei ocupanţilor, condiţiile de folosire a încăperilor.
5.Temperatura interioară convenţională pentru casa scării (încălzită sau nu) care nu se ia în
calculul necesarului de căldură al altor încăperi este de 100C.
Q= QT(1+∑A/100) + Qi [W]
în care:
-QT este fluxul termic cedat prin transmisie, considerat în regim staţionar, corespunzător
diferenţei de temperatură între interiorul şi exteriorul elementelor de construcţii care
delimitează încăperea [W];
-Qi - sarcina termică pentru încălzirea aerului rece pătruns în interior de la temperatura
exterioară la temperatura interioară [W];
-∑A - suma adaosurilor afectate fluxului termic cedat prin transmisie [%].
QT =Qe+Qs [W]
[W]
în care,
-te temperatura spaţiilor exterioare încăperii considerate [0C], care se ia după caz: temperatura
convenţională a aerului exterior sau temperatura interioară convenţională de calcul pentru
încăperile alăturate;
m= 1,225-0,05D
Pentru elementele de construcţii lipsite de inerţie termică, cu D<1 (uşi, ferestre, etc),
coeficientul de masivitate termică are valoarea cea mai mare m=1,2 iar pentru elementele de
construcţii interioare (pereţi şi planşee interioare , etc.), coeficientul m=1.
Tabel 5.2
Tabel 5.3
Tabel 5.4
-21 16
1. Rosturi de -18 17
dilatare
-15 17
închise -12 18
8 0
5 4
-21 4,5 5
4 6
8 1
5 5
Rosturi de 4,5 6
dilatare
2 deschise -18 4 7
(protejate 8 2
de tablă)
5 6
4,5 7
4 8
-15 8 4
5 7
-12 4,5 8
4 9
8 8 9 11
-21 5 9 11 12
4,5 9 11 12
Încăperi 4 9 11 12
neîncălzite
înconjurate 8 9 10 12
3 în cea mai
5 10 12 13
mare parte
de încăperi -18 4,5 10 12 13
încălzite
4 10 12 13
8 10 11 13
5 11 12 14
4,5 11 12 14
-15 4 11 12 14
8 11 12 13
5 12 13 14
-12 4,5 12 13 14
4 12 13 14
-21 8 -7 -6 4
5 -5 -4 7
4,5 -5 -3 7
4 -4 -2 8
Încăperi 8 -5 -4 5
neîncălzite
4 avînd -18 5 -3 -3 8
majoritatea
4,5 -3 -2 8
pereţilor
exteriori 4 -3 -1 9
8 -3 -2 6
-15 5 -2 -1 9
4,5 -2 0 9
4 -1 0 10
8 -1 0 7
-12 5 0 1 10
4,5 0 2 10
4 1 2 11
-21 10
6 Pivniţe şi -18 11
subsoluri
tehnice -15 12
complet -12 13
sub nivelul
solului
-21 7
7 Pivniţe şi -18 8
subsoluri
tehnice -15 9
parţial -12 10
deasupra
solului
în care,
- ti este temperaturile interioare convenţionale ale încăperilor sau spaţiilor învecinate [0C]
-Rj – rezistenţele termice ale elementelor de construcţii ale încăperii [m2 •K/W]
în care:
- Mpi este masa tuturor elementelor de construcţii interioare (pereţi interiori, planşee între
etaje, elemente de tâmplărie în interior); nu se ia în calcul masa elementelor de construcţii
perimetrale (pereţi exteriori, ferestre, uşi, acoperiş, planşeu peste subsol neîncălzit, pereţi către
casa scării, pereţi care despart spaţii încălzite de spaţii neîncălzite) [kg];
- S- suprafaţa perimetrală a construcţiei prin care se produce disipare de flux termic (pereţi
exteriori, ferestre, uşi, pereţi spre casa scării, planşeu spre pod, acoperişuri de tip terasă etc.)
[m2].
Se calculează cu relaţia:
[W]
în care,
Sp este suprafaţa cumulată a pardoselii şi a pereţilor aflaţi sub nivelul solului, carte se calculează
cu relaţia:
-Scj aria unei benzi cu lăţimea de 1m situată de-a lungul conturului care corespunde
spaţiului învecinat care are temperatura ti [m2];
-Rp – rezistenţa termică cumulată a pardoselii şi a stratului de sol cuprins între pardoseală
şi pânza de apă freatică care se determină cu relaţia:
[m2•K/W]
unde,
-Rbc- rezistenţa termică a benzii de contur la trecerea căldurii prin pardoseală şi sol către aerul
exterior [m2•K/W], a cărei valoare este dată în tabelul 5.5;
Tabel 5.5
-tf- temperatura solului (apei freatice), considerată +10 0C pentru toate zonele climatice ale ţării;
-ms- coeficientul de masivitate termică al solului, care se determină din graficul din figura 5.1, în
funcţie de adâncimea pânzei de apă freatică H şi adâncimea h de îngropare a pardoselii;
-ns- coeficientul de corecţie care ţine seama de conductivitatea termică a solului şi cota pardoselii
h sub nivelul terenului, care se determină din graficul din figura 5.2.
Fig. 5.2 Variaţia coeficientului de corecţie ns
În relaţia 5.11, în cazul în care diferenţa de tempereatură ti-tf<0, primul termen al relaţiei
se neglijează.
Aceasta afectează fluxul termic cedat prin transmisie QT cu scopul de a realiza aceleaşi
condiţii în încăperi, indiferent de orientarea lor şi gradul de izolare termică (elemente de
construcţii cu rezistenţa termică redusă).
Tabel 5.6
Orientare N NE E SE S SV V NV
A0 [%] +5 +5 0 -5 -5 -5 0 +5
Pentru încăperi cu mai multe elemente de construcţii exterioare, adaosul A0 se stabileşte
corespunzător elementului de construcţii cu orientarea cea mai defavorabilă.
Acest adaos afectează numai fluxul termic prin elementele de construcţii ale încăperilor a
căror rezistenţă termică Rm≤10m2•K/W. Rezistenţa Rm se calculează cu relaţia:
[m2•K/W]
unde
ST este aria suprafeţei totale a încăperii (reprezentând suma tuturor suprafeţelor delimitatoare
[m2];
Sarcina termică Qi pentru încălzirea aerului infiltrat prin neetaneităţile uşilor şi ferestrelor
şi a aerului pătruns la deschiderea acestora se determină ca valoare maximă între sarcinile
termice Qi1 şi Qi2, în care:
Qi1 este sarcina termică pentru încălzirea aerului infiltrat prin neetanşităţile uşilor şi
ferestrelor determinată în funcţie de numărul de schimburi orare de aer necesar în
încăpere din condiţia de confort fiziologic, cu relaţia:
Qi2 este sarcina termică pentru încălzirea aerului infiltrat prin neetanşeităţile uşilor şi
ferestrelor dependentă de viteza de calcul a vântului
- nao - numărul de schimburi orare de aer necesar în încăpere în condiţii de confort fiziologic;
- Np - numărul de persoane;
-E- factor de corecţie dependent de înălţimea clădirii; are valoarea 1 pentru încăperi din clădiri cu
mai puţin de 12 niveluri, iar pentru clădiri cu 12 sau mai multe niveluri valorile factorului E sunt
date în tabelul 5.7;
-raportul Se/Si unde Se reprezintă aria totală a elementelor mobile ale uşilor şi ferestrelor
exterioare, iar Si aria uşilor şi ferestrelor interioare ale încăperii;
Prin “clădiri greu permeabile” se înţeleg clădirile sau compartimentele de clădire la care,
datorită existenţei pereţilor despărţitori fără goluri, ieşirea aerului infiltrat prin rosturi se face
numai prin casa scării sau printr-un coridor central (clădiri de locuit cu simplă orientare,
apartamente de colţ care nu au faţade diametral opuse, compartimente de hale fără comunicaţie
cu restul clădirilor).
Tabel 5.7
Etajul 12 15 18 20 25
Prin “clădiri permeabile” se înţeleg clădirile sau compartimentele de clădiri care datorită
absenţei pereţilor despărţitori sau existenţei pereţilor despărţitori cu goluri sau a casei scării cu
uşi exterioare, spre încăperea tubului de gunoi, ieşirea aerului infiltrat se face prin rosturile uşilor
şi ferestrelor plasate în alte faţade (săli cu mai multe faţade, etc.)
Pentru elementele mobile (ferestre, uşi etc.) amplasate chiar la colţul clădirii la ultimul
etaj, valorile din tabelul 5.7 se majorează cu 1,2.
- L- lungimea rosturilor elementelor de construcţii mobile din faţadele supuse acţiunii vântului.
- pe un perete exterior L=∑l1 ( lungimea rosturilor este egală cu lungimea tuturor rosturilor
elementelor mobile =∑l1 de pe peretele exterior).
- pe doi pereţi alăturaţi L=∑l1 + ∑l2 ;
- pe doi pereţi exteriori opuşi L =max(∑l1 ;∑l2);
- pe mai mulţi pereţi exteriori L= max(∑l1+∑l2 ; ∑l2 +∑l3).
Fig. 5.4 Poziţia elementelor mobile în ansamblul încăperii:
a- pe un perete exterior; b- pe doi pereţi exteriori alăturaţi; c -pe doi pereţi exteriori opuşi; d
-pe mai mulţi pereţi exteriori
Rostul format de două elemente mobile se ia în calcul o singură dată.; în cazul uşilor
şi ferestrelor duble rostul se măsoară pentru un singur rând.
v- viteza de calcul a vântului stabilită în funcţie de zona eoliană în care se găseşte localitatea
respectivă şi de amplasamentul clădirii faţă de localitate.
Vitezele de calcul ale vântului sunt valabile pentru altitudini sub 1100 m. Pentru
clădiri amplasate la altitudini mai mari, vitezele vântului se stabilesc pe baza datelor
meteorologice privitoare la concomitenţa vântului cu temperaturi scăzute, astfel încât
necesarul de căldură rezultat să nu fie depăşit în mai mult de 10…20 ore/an. De asemenea,
pentru toate nivelurile situate deasupra nivelului 12 al clădirilor înalte din curpinsul oraşelor,
vitezele de calcul ale vântului sunt cele corespunzătoare clădirilor amplasate în afara
localităţilor.
Qu - sarcina termică pentru încălzirea aerului pătruns la deschiderea uşilor exterioare (la intrarea
în clădire) se calculează cu relaţia: