Arhitectura moderna si contemporana in Romania

I. ORASUL SI ARHITECTURA IN SECOLUL AL XIX-LEA

Contextul istoric general
 secolul XIX este privit pana la Primul Razboi Mondial
 Muntenia si Moldova
 sub suzeranitatea Imperiului Otoman
 se desprind de acesta prin cateva momente politice importante (ex: Unirea Principatelor – 1859,
Proclamarea Regatului Romaniei – 1881)
 Transilvania si Banat
 sub suzeranitatea Imperiului Habsburgic
 1867: Imperiul Habsburgic se divide datorita dualismului in Austria si Ungaria (care anexeaza si
cele doua teritorii romanesti) => Transilvania pierde autonomia seculara (pana la sfarsitul Primului
Razboi Mondial)
 CONSECINTE COMUNE:
 dezvoltare economica mai insemnata in a doua jumatate a secolului XIX => noi ramuri ecomomice;
dominanta ramane agricultura
 industrializare lenta => sporirea populatiei urbane
 aparitia caii ferate => dezvoltarea comertului
 modernizare bazata pe:
 formarea structurilor capitaliste
 elaborarea legislatiei statului burghez
 cresterea economica (in special cea industriala)
 CONTEXT CULTURAL – TENDINTA DE OCCIDENTALIZARE
 Transilvania, Banat si Bucovina: influenta culturala central-europeana => asimilare fireasca a
arhitecturii secolului XIX
 Tara Romaneasca si Moldova: arhitectura occidentala este un import, facilitat si de aparitia scolii
de arhitectura la Bucuresti (1891)

Modernizarea urbana
 innoirea structurilor urbane
 Alexandru Ioan Cuza pune bazele legislatiei moderne (legi promulgate in 1964: legea comunala, Codul Civil,
legea de expropriere pentru cauza de utilitate publica)
 control al dezvoltarii urbane prin reglementari urbanistice si arhitecturale si planuri de sistematizare
(dupa 1900)
  Vechiul Regat – modele urbanistice occidentale
 Transilvania – modele urbanistice central-europene

}
 interventii urbanistice de 3 tipuri:
 orase noi si restructurarea radicala a celor extstente cel mai mult in zona
 extinderea planificata extracarpatica
 transformarea oraselor existente

I. Orase noi si restructurarea radicala a celor existente

a) Orase noi

 3 etape ale proiectarii si realizarii: Turnu Severin - 1833

 1830: Turnu Severin si Turnu Magurele
 1850: Calarasi, Oltenita, Calafat
 1860-1870: Corabia, Zimnicea, Bechet
 caracteristici comune:
 regularitatea formei generale a planului
 trama stradala regulata
 divizare regulata Turnu Magurele - 1836
 spatii cu caracter public

b) Restructurarea radicala

 se remarca Giurgiu si Braila (incepute in 1834)

 elemente comune:
 desfiintarea fortificatiilor perminetrale si inlocuirea lor cu o artera
 trama conditionata de configuratia localitatii
 trasarea de noi strazi rectilinii => ordonare cvasi-geometrica
 rectificarea locala a strazilor existente
Braila - 1886
 noi parcelari regulate
 piete centrale
 gradini/parcuri publice
 Braila:
 extins in 1855 si 1870 cu ajutorul elementelor
geometrice esentiale de la 1834
 ≈1900: structura urbana coerenta, apropiata
de semicerc, deschis spre Dunare

II. Extinderi planificate ale oraselor existente

 exemple: Galati, Constanta, Predeal
 suprafete parcelate regulat (deseori uniform), destinate locuintelor, spatiilor publice, spatiilor pentru
functiuni de interes public, uneori si spatiilor verzi
  extinderile preiau directii ale arterelor existente
 Galati:
 extindere la mijlocul anilor ‘30
 2 directii de dezvoltare:
 perpendiculara pe cursul fluviului -> ramane cu caracter rezidential si public
 intre Dunare si lacul Brates -> zona portuara si industriala

 Constanta:
 extins pana la sfarsitul celui de-al
Constanta -
doilea Razboi Mondial
sfarsitul
 planul prevede zone rezidentiale, un secolului
parc public si terenuri destinate XIX
industriei
 gara este integrata in organismul urban

 Predeal:
 dezvoltare pe baza aprecierii curative a zonei
 parcelari pentru terenuri construibile cu vile de vacanta
 fara regularitate strict geometrica

III. Transformarea oraselor existente

a) Caile de circulatie

 doua directii esentiale:

 interventii asupra tramei existente: regularizare, geometrizare a traseelor si a latimii strazii
 realizarea de noi artere: strapungerea tesutului vechi cu noi strazi liniare, geometrice
 caz special - bulevarde adaptate dupa principiul haussmannian:
 bulevard pe traseul unor foste fortificatii: Braila, Giurgiu
 bulevard de legatura a garii cu centrul orasului: Ploiesti, Targoviste, Ramnicu Sarat
 bulevard circular: Craiova
 Bucuresti:
 doua axe majore:
E-V si N-S Bucuresti –
bulevardele
existente
la Primul
Razboi
Mondial
b) Modificarea parelarului si adaptarea la noile functiuni urbane

 apare in toate orasele exceptandu-le pe cele din Transilvania si Banat

 marile terenuri fara o utilizare precisa sunt parcelate pentru amplasarea diverselor functiuni, in special
a locuirii
 restrangerea numarului de palate urbane si cristalizarea imobilelor de raport si a locuintelor sociale
 diferentierea parcelarilor in functie de tipul de locuire destinat
 cartierele de vile realizate la sfarsitul secolului XIX au recurs la modelul orasului-gradina => denumirea
de “parcuri” (ex: parcul Filipescu, parcul Ioanid)

c) Unificarea organismului urban

 apare in Banat si Transilvania

 “deschiderea” orasului – renuntarea la fortificatii
 Timisoara:
 transformari radicale realizate de Imperiul Austriac
 demolarea vechiului oras medieval si trasarea unuia nou, cu plan riguros ortogonal
 cea mai puternica legatura din Romania cu Ringul Vienez

Timisoara - 1884 Timisoara - 1913

Tipologiile arhitecturale ale secolului al XIX-lea

 4 categorii importante:
 tipuri de cladiri noi, generate de noi functiuni: gara, constructiile industriale...etc
 tipuri existente anterior, care se modifica radical: cladiri pentru invatamant, locuinte...etc
 tipuri existente cu grad redus de transformare: biserici, manastiri
 tipuri care dispar pe parcursul secolului: hanul
 Constructii industriale
 industria metalurgica: Resita, Hunedoara, Bucuresti
  industria alimentara: Timisoara, Bucuresti
 industrie destinata activitatii portuare:
Constanta, Braila, Galati

Galati – silozuri - 1886

 Cladiri pentru transporturi – gara

 situata la marginea orasului
 caracter de reprezentare – “poarta de intrare
in oras”
 exemple: Arad, Suceava, Timisoara, Ploiesti
Suceava – Gara Itcani

 Cladiri administrative
 simetrie volumetrica accentuata
 tratari decorative spectaculoase
 exemple: Primaria Veche – Cluj, Prefectura – Galati, Palatul Regal – Bucuresti

Bucuresti – Ministerul Lucrarilor Publice Oradea - Primaria

(actual Primaria Capitalei) – Petre Antonescu

 Cladiri pentru justitie

 Palatul de Justitie – Bucuresti
 formula spatiala europeana=>“sala pasilor pierduti”
 Cladiri financiar-bancare
 bancile se remarca, preluand partiul
“clasic” al organizarii planimetrice a
bancilor secolului XIX
 exemple: Banca Nationala – Bucuresti,
Banca Marmoroch-Blank – Bucuresti,
CEC – Bucuresti, Timisoara, Cluj
Bucuresti – Banca Nationala a Romaniei
 Cladiri pentru sanatate
 din ce in ce mai numeroase
din procuparea pentru Cluj –
sanatatea populatiei Complexul
 exemple: Spitalul Militar Clinicilor
Central – Bucuresti, Spitalul Universitare
Bagdasar - Bucuresti
 Cladiri pentru invatamant
 apar proiecte-tip pentru scolile primare
 exemple: Liceul Gheorghe Lazar – Bucuresti, Liceul Andrei Saguna – Brasov, Liceul Carol I –
Craiova, Universitatea – Bucuresti

Iasi – Liceul National Iasi - Universitatea

 Cladiri pentru cultura

a) teatrul
 tip de plan italian
 exemple: Timisoara,
Oradea, Iasi, Cluj
b) palatul urban de cultura
 exemple: Targu Mures,
Arad
c) cazinoul
 exemple: Constanta,
Vatra Dornei, Sinaia,
Baile Herculane Iasi – Teatrul
Ateneul Roman – Bucuresti
 Cladiri pentru cazare temporara – hoteluri
 exemple: Hotel Bulevard – Bucuresti. Hotel Athenee Palace – Bucuresti, Hotel Continental – Cluj
  Locuinta
 doua directii predominante:
 imbunatatirea subtantiala a confortului
 cristalizarea unor tipuri specifice locuirii urbane
 aparitia unor tipuri specifice ale secolului XIX
 Palatul Urban
 resedinta privilegiata, complet izolata
pe un teren de mari dimensiuni
 devine din ce in ce mai putin intalnit
 exemple: Palatul Mihail (Craiova),
Palatul Cantacuzino (Bucuresti)

Craiova – Palatul Mihail

 Vila
 locuinta moderna individuala prin excelenta urbana
 structura parcelara moderna
 prezenta difuza in tesutul urban
 Imobilul de raport
 modelul urban de locuire colectiva
 Vechiul Regat – conformare planimetrica pe model francez
 Transilvania si Banat – conformare planimetrica pe model vienez, acces in
apartamente de pe cursive’
 Locuinta sociala
 partiu rational, suprafete reduse, proiecte-tip
 Spatiul public si noua imagine urbana
 amenajari urbane speciale – gradini publice si parcuri: tipuri de compunere diverse
(clasicizant/riguros, romantic/peisager si combinatii), ierarhizarea spatiilor (de la scuaruri la
promenade de mare respiratie)
 exemple: Gradina Cismigiu – Bucuresti, Parcul Romanescu – Craiova, promenade – Brasov si Sibiu

Principalele orientari ale arhitecturii

DIN PUNCT DE VEDERE CRONOLOGIC, PRIMELE DOUA SUNT CLASICISMUL SI ROMANTISMUL.

 elemente comune:
 numar redus de cladiri care ilustreaza convingator prezenta clasicismului si a romantismului:
 se datoreaza construirii reduse in perioada lor de dezvoltare
 inca poarta amprenta barocului
 primele manifestari ale clasicismului au reprezentat o simplificare a barocului, nu o negare
a acestuia
 raporturile cladirilor cu orasul – singurele ansambluri coerente sunt manastirile
 caracter aplicativ al curentelor, fara fundament doctrinar
 parcurile si gradinile urbane imbina
fragmente riguros geometrice (alei,
plantatii de aliniament...etc) cu
pitorescul neregularitatii traseelor,
a vegetatiei...etc
-exemplu: Gradina Cismigiu – Bucuresti

Bucuresti – Gradina Cismigiu

CLASICISMUL
 caracteristici:
 se recurge la volume si ansambluri de volume simple
 se preiau elemente arhitecturale ale Antichitatii sau Renasterii italiene
 se reduce decoratia la minim
 simplitatea si rigoarea expresiei clasice sunt asociate utilitatii cladirii
 nu a reprezentat o ruptura totala fata de formele anterioare:
 Transilvania: arhitectura Renasterii si cea a Barocului au preluat formele clasice
 Moldova si Tara Romaneasca: bisericile, manastirile si resedintele ample au constituit domeniul
principal de manifestare a clasicismului

Moldova

Biserici

 Biserica Ruset – Botosani (plan longitudinal):

 abside ingolbate in masa de zidarie a unor rezalite dreptunghiulare, marcate cu cate 4 coloane
neoionice angajate, incoronate cu frontoane triunghiulare
 decorarea clopotnitei si marcarea intrari cu frontoane triunghiulare – singurele decoratii de pe
exteriorul bisericii, ritmata de pilastrii direct decrosati
 Biserica Manastirii Frumoasa – Iasi (plan longitudinal): Iasi – Ansamblul Manastirii Frumoasa
 divizarea navei in cele doua spatii traditionale
este sugerata de un arc in plin cintru
 fatada vestica capata un caracter aproape
monumental, prin porticul cu 4 coloane dorice,
sprijinite pe un stilobat inalt, care devine un
subasment pentru intreaga cladire
  celelalte trei fatade sunt ritmate de
succesiunea pilastrilor si a ferestrelor
 intreaga incinta este revelatoare pentru
clasicismul din Moldova:
 intrarea in incinta cu clopotnita
deasupra gangului de acces in incinta
 resedinta “Palatul de pe ziduri”
 Biserica de la Letcani – Iasi (plan central):
 simplitate si sobrietate a decoratiei Iasi – Biserica Manastirii Frumoasa
 volume simple – cilindrul corpului principal al bisericii, ritmat de pilastratura, acoperit cu o cupola,
caruia ii sunt adaugate doua volume prismatice suprapuse

Resedinte boieresti

 doua etape fundamentale ale evolutiei planimetrice si preluarii decorative clasiciste:

1) mentinerea vechii structuri planimetrice pana la 1830:
 parterul continea dependintele
 etajul continea camerele de locuit, dispuse de o parte si alta a unei largi sali mediane
 scara de acces la etaj este deplasata in interior, iar foisorul a fost inlocuit de o intrare acoperita
 aceasta parte a cladirii este decorata printr-o ordonanta suprapusa sau un soclu masiv la parter
 exemple: locuinta Ion Cantacuzino – Iasi, “Palatul de pe ziduri” – Iasi, Spitalul Cantacuzino – Iasi
2) resedinte cu planuri noi, sensibil diferite de cele traditionale
 unele au volum compact, cu incaperi dispuse pe doua niveluri, grupate in jurul unui hol central
 altele sunt organizate planimetric in forma de U
 exemple: casa Bals – Iasi, casa Basota – Iasi, Palatul Domnesc (actualul Palat al Culturii) – Iasi,
Palatul Sturdza – Iasi

Tara Romaneasca Iasi – Casa Cantacuzino (Universitatea Veche)

  edificii concentrate in mare parte la Bucuresti
 exemple: casa Cretulescu, Palatul Stirbei, casa Dinicu Golescu
 Ansamblul Palatului Domnesc:
 Palatul Domnesc: volum masiv simetric, decrosat pe traveele laterale si in partea centrala,
marcand intrarea cu o ritmare data de pilastratura tuturor fatadelor
 capela curtii: reia planul central de la Letcani

Bucuresti – Palatul Domnesc Grigore Ghica

Transilvania Bucuresti – Palatul Ghica Tei-Capela Curtii

 ≈1800: la inceput sub formele unui baroc tarziu simplificat

 exemple de trecere de la baroc la clasicism: Catedrala romano-catolica – Satu-Mare, Biserica Reformata
– Cluj
 clasicismul transilvanean:
 simplitate si austeritate extreme
 prezenta ordinelor colosale alcatuite din pilastri
 coloane ionice sau compozite
 ancadramente simple, cu putine profilaturi Brasov –
 balustrade de piatra ajurate Poarta
 exemple: Palatul Toldalaghi-Korda – Cluj, cladirea
Scheiului
fostului Colegiu Reformat – Cluj,
Primaria Veche – Cluj,
Liceul Andrei Saguna – Brasov
 Primaria Veche – Cluj:
 elemente renascentiste pe fatada
dinspre strada
 gang de acces ritmat de coloane dorice

 Alexandru Orascu:

Cluj – Primaria veche

  cel mai important exponent al clasicismului
 Universitatea – Bucuresti, Grand Hotel du Boulevard – Bucuresti, Hotel Carol – Constanta,
refacerea Catedralei Mitropolitane – Iasi

ARHITECTURA ROMANTICA (pana in 1860)

 caracteristici:
 exprimarea semnificatiei, caracterului cladirii in defavoarea frumusetii (apanaj al neoclasicismului),
la care se adauga pitorescul
 utilizarea fragmetului gotic (in special al arhitecturii militare medievale) -> turnuri, creneluri
 rigoarea simetriei planului sau organizarea simetrica a fatadei
 exemple:
 locuinte: Palatul Sutu – Bucuresti, Casa Librecht – Bucuresti, Casa Lipitzer – Bucuresti

Bucuresti –
Casa

Librecht

 gari: Itcani, Iasi, Alba-Iulia

 cazarmi: Iasi, Bucuresti
 spitale: Roman
 castele sau palate: Ruginoasa, Bontida

Ruginoasa – Palatul Cuza Bontida – Castelul-aripa romantica

 exponenti ai stilului: Grigore Cerchez, Giuio Magni

  Palatul Culturii – Iasi: romantism tarziu care utilizeaza limbajul clasicismului francez
 stimuleaza aparitia arhitecturii neo-romanesti

ECLECTISMUL (a doua jumatate a secolului XIX – Primul Razboi Mondial)

 procedeul eclectis consta in 3 momente distincte:
 alegerea unor monumente ale trecutului si demontarea lor in elemente componente
 clasificarea acestora
 remontarea lor dupa principii istorice sau tipologii caracteristice destinatiei
 nu se poate vorbi de stil eclectic, ci doar de arhitectura eclectica
 in relatie directa cu Ecole des Beaux Arts
 personalitati marcante: Ion Berindei, Petre Antonescu, Paul Smarandescu

A) Eclectismul tipologic

 presupune alegerea unui singur model al trecutului

 exemple:
 Banca Nationala a Romaniei – Bucuresti: arhitectura
clasicismului francez
 Palatul de Justitie – Bucuresti: arhitectura primei
renasteri franceze
 Universitatea – Cluj: sobrietatea arhitecturii
neorenascentiste
 locuinta Al. Florescu – Bucuresti: referinta –
Marele Trianon de la Versailles

Bucuresti – Palatul de Justitie

Cluj – Univesitatea

B) Eclectismul sintetic
  preia din epocile trecutului principiile, solutiile si motivele unor epoci diferite si ale unor stiluri care,
combinate, genereaza o noua opera de arhitectura
 exemple:
 Ministerul Agriculturii si Domeniilor – Bucuresti: renastere
franceza asociata cu clasicismul de curte al secolului XVII
 Ateneul Roman – Bucuresti: fatada principala combina
elemente ale Erechteionului atenian si ale templului Sybilei
de la Tivoli
 Castelul Peles – Sinaia: arhitectura clasica germanica si
fachwerk

Urbanitatea eclectismului
Bucuresti – Ateneul Roman
 eclectism -> limbaj de consum
 mare cantitate de cladiri eclectice datorita dezvoltarii economice prolifice din acea perioada
 aparitia, in special, a cladirilor adapostind functiuni publice => clara spatialitate in oras sau subordonare
la unele caracteristici ale locului
 exemple: axa E-V a bulevardelor – Bucuresti, Bulevardul Revolutiei – Arad

Relatiile cu programele de arhitectura

 eclectism + cristalizarea de noi programe => un anumit tip de configuratie spatiala si volumetrica
 utilizarea compozitiilor de tip academic, urmarind simetria organizarii planimetrice interioare/disimuland
simetria prin echilibrarea volumelor si a distributiei interioare
 accentuarea axialitatii cladirii
 concordanta dintre ierarhizarea functiunilor si expresia volumetrica generala (exemplu: Universitatea –
Iasi)
 marcarea (prin tratare diferita) si ierarhizarea (prin decoratie) a spatiilor principale ale cladirii (exemple:
Banca Nationala a Romaniei – Bucuresti, Cercul Militar National – Bucuresti)
 exemple de locuinte ample: Casa Monteoru – Bucuresti, Palatul Cantacuzino – Bucuresti
 atentia acordata interioarelor -> alt registru arhitectural si decorativ – opulenta, diversitate si
pretiozitate a materialelor

ARHITECTURILE 1900
 Art Nouveau, Liberty, El Modernismo catalan, Secession, Jugendstil
 in Romania au existat:
 Art Nouveau -> de inspiratie franceza, in Vechiul Regat
 Secession -> de inspiratie austriaca si maghiara in Transilvania si Banat
Art Nouveau

 putine exemple din cauza asimilarii prealabile a culturii eclectice si a existentei arhitecturii neo-
romanesti
 exemple: Cazinoul – Constanta, Hotelul Athenee Palace – Bucuresti

Constanta – Cazinoul

Secession

 centre importante de dezvoltare: Timisoara, Oradea, Arad

 decorativismul este sustinut de materiale dintre cele mai diverse: tencuiala, placaje de piatra, metal...etc
 2 etape de dezvoltare:
a) pana in 1908:
 domina formele curbilinii
 sub influenta lui Lechner Odon
 ample suprafete ornamentate, deseori cu motive florale populare maghiare
 compozitii vii, dinamice
 exemple: ansamblul Vulturul Negru – Oradea: functiuni multiple cu pasaj acoperit ca element
ordonator; Gimnaziul Piarist – Timisoara

Oradea – Ansamblul Vulturul Negru Timisoara – Gimnaziul Piarist

 a) dupa 1908:
 elementele decorative sunt reduse ca numar si suprapuse
rigorii geometrizarii
 Biserica Reformata – Cluj:
 imbinare intre alcatuirea traditionala cu un
riguros control al volumelor si formei
 sugestii ale traditiei medievale: asimetria
accentuata a fatadei, tipul de sarpanta si
invelitoare, incadrarea accesului in piatra
bruta
 Palatul Culturii si Prefectura – Targu Mures: Cluj – Biserica Reformata
 imbina cele doua etape
 element principal: forme si volume geometrice
 mare varietate de decoratii si materiale

ARHITECTURA NEO-ROMANEASCA (pana la Primul Razboi Mondial)

 se inscrie in miscarea romantismului european
 coexista cu eclectismul

Contextul national

 Alexandru Odobescu si Dimitrie Berindei: opinie ca arhitectura nationala are 2 surse de inspiratie –
arhitectura veche culta si arhitectura populara
 interesul pentru mostenirea trecutului national: poezii populare, interese literare, picturi...etc
 Pavilionul Principatelor (Alexandru Odobescu) – combinatie intre 3 biserici: Biserica Trei Ierarhi – Iasi,
Biserica Curtea de Arges – Curtea de Arges, Biserica Stavropoleos – Bucuresti
 cele 3 biserici constituie referinte si pentru pavilionul Romaniei in 1900

Surse

 idee: exprimarea intr-o singura cladire a intregii idei nationale => sinteza si interpretarea vechii
arhitecturi din Moldova si Muntenia
 formarea arhitecturii neo-romanesti = simultana cu cercetarea trecutului
 o sursa importanta a fost epoca brancoveneasca
 identitate proprie – baza ideologica VS mijloace de aplicare – arhitectura eclectica
 diferenta dintre arhitectura neo-romaneasca si cea eclectica este reprezentata de sursele de inspiratie
=> “eclectism local”
 al doilea procedeu important preluat: compozitia academica (ordonarea planului, a volumelor si a
fatadelor dupa principiile simetriei, ale ierarhizarii...etc)
 cautari formale variate: recuperari arheologice, interpretari personale, orientarea exclusiva spre sursele
culte sau, dimpotriva, spre sursele mai vii ale arhitecturii populare
  infiintarea Scolii de Arhitectura (1892) – arhitectura clasica si arhitectura de inspiratie nationala
 promotori ai arhitecturii nationale: Ion Mincu, Ion Nicolae Socolescu, Grigore Cerchez

Ion Mincu

 Casa Lahovari – Bucuresti

 foisorul adaptat ca un peron acoperit
 arcul trilobat, care sprijina pe stalpi de lemn
 acoperisul cu pante, avand invelitoare de tigla
 decoratie ceramica policroma
 Bufetul de la Sosea – Bucuresti
 foisorul
 arcul trilobat, care sprijina pe stalpi
Bucuresti –
de lemn
 acoperisul cu pante, avand invelitoare Bufetul de
de tigla la Sosea
 decoratie ceramica policroma
 mici volume in consola (bovindourile
arhitecturii orientale urbane)
 Scoala Centrala de fete – Bucuresti
 plan riguros dreptunghiular
 ampla curte interioara, inconjurata de o galerie de circulatie
 decoratie bogata cu arce trilobate si ceramica policroma
 fatada principala simetrica, cu decrosuri pe traveele laterale, accentuate de bovindourile etajului
 separare pe verticala prin intermediul unui brau preluat de la vechea arhitectura bisericeasca

}
Bucuresti – Scoala Centrala de fete

 Palatul Primariei Capitalei -Bucuresti structuri compozitionale academice

 Palatul Administrativ – Galati decoratii de factura clasicizanta +
 Banca Comerciala – Craiova decoratii provenind din bagajul traditional
 Bucuresti – Proiect pentru Palatul Comunal Galati - Prefectura

Petre Antonescu

 tentatie a monumentalului cu evidente accente retorice – referiri preponderente spre arhitectura epocii
brancovenesti
 exemple: Ministerul Lucrarilor Publice – Bucuresti, Prefectura – Craiova, Banca Marmorosch- Blank –
Bucuresti

Grigore Cerchez

 contraste intre mari suprafete albe si detalii din piatra, de inspiratie brancoveneasca
 exemple: Casa Dissescu – Bucuresti, extinderea Palatului Cotroceni – Bucuresti
 cladirea Scolii de Arhitectura – Bucuresti: decoratii de factura brancoveneasca intr-o combinatie
barochizanta pe fatada

Bucuresti – Scoala de Arhitectura

Nicolae Ghica-Budesti

 imbinarea arhitecturii medievale din Moldova

si a arhitecturii brancovenesti
 exemple: actualul sediu al Muzeului Taranului
Roman – Bucuresti

Critofi Cerchez

 valori plastice si volumetrice ale arhitecturii

populare + decoratia suprafetei de fatada cu
stucaturi delicate cu motive florale
 exemple: Vila Minovici – Bucuresti, locuinta
Stanovici – Bucuresti Bucuresti – Vila Minovici
Ion Nicolae Socolescu

 “stilul Socolescu” – referinte decorative

de factura orientala
 exemple: Primaria Veche (actualul Muzeu
de Arta Populara) – Constanta, locuinta
Ionescu Gion - Bucuresti, Scoala Normala
“Carol I” – Campulung Muscel, propria
locuinta – Bucuresti

Giulio Magni

 exemple: Scoala Mavrogheni – Bucuresti,

gara de la Curtea de Arges – Curtea de Bucuresti – locuinta Ionescu Gion
Arges

Oficializarea noii arhitecturi

1) 1895 – Nicolae Filipescu lanseaza un concurs pentru sediul
Primariei Bucuresti; se cunosc 2 proiecte predate: George
Sterian si Giulio Magni; cativa ani mai tarziu, Ion Mincu
intocmeste propria varianta, mai elaborata si mai coerenta
din punct de vedere al compozitiei de ansamblu
2) 1906 – expozitia din Parcul Carol: amenajare peisagera +
diverse pavilioane, toate realizate in stil neo-romanesc
Bucuresti – Expozitia jubiliara din Parcul Carol
II. CULTURA ARHITECTURALA A PERIOADEI INTERBELICE
Contextul istoric general
 1 decembrie 1918: Marea Unire => Vechiul Regat + Transilvania + Banat + Bucovina + Basarabia +
“Cadrilaterul” (sudul Dobrogei)
 1940: Romania cedeaza Transilvania de Nord Ungariei, iar Basarabia, Bucovina si tinutul Hertei URSS-ului
 viata politica a tarii este dominata de doua mari partide:
 Partidul National Liberal – reprezentanti ai familiei Bratianu
 Partidul National Taranesc – unificarea Partidului Taranesc si a Partidului National Roman
 1938: noua constitutie prevede desfiintarea partidelor politice si infiintarea partidului lui Carol al II-lea,
Partidul Renasterii Nationale => “dictatura regala”
 impartirea in judete devine, tot din cauza Constitutiei, o impartire in “tinuturi”, care inglobau mai multe
judete
 refacerea economica ulterioara razboiului s-a facut simultan cu integrarea in structurile anterioare a
noilor teritorii
 anii ’20: ani ai “reorganizarii” economiei romanesti
 importante in aceasta perioada au fost industriile si agricultura
 contextul general cultural al arhitecturii si urbanismului s-a caracterizat printr-o efervescenta culturala
fara precedent – noi generatii de intelectuali, diversitate in domeniul artelor plastice...etc

Urbanismul si evolutia oraselor

 urbanismul a reflectat framantarile, contradictiile interne ale perioadei interbelice
 “timpul lung” necesar pentru punerea in practica a unor planuri de dezvoltare coordonata a lipsit in
Romania
 anii dintre cele doua Razboaie Mondiale au fost prea putini pentru a permite materializarea unei idei
concrete asupra orasului modern
 Cadrul legislativ
 dupa 1920: probleme consistente continute in legi
 1925: prim capitol seminificativ referitor la sistematizarea oraselor
 legislatie ampla asupra locuintei care cauta sa gaseasca mijloace de reducere a crizei acute de
locuinte
 Teoria urbanismului
 bazele teoriei urbanismului romanesc: in preajma Primului Razboi Mondial -> Cincinat Sfintescu
 1931: infiintarea “Institutuui Urbanistic al Romaniei”
 Amenajarea teritoriului
 directie noua a urbanismului
 Cincinat Sfintescu clasifica orasele romanesti in 3 categorii in functie de raza de polarizare
 Planul de sistematizare – Planul de urbanism
 cea mai importanta directie a urbanismului interbelic
  1939: “instructiunile si normele pentru intocmirea planurilor de sistematizare”:
 principiile dezvoltarii
 planul director de sistematizare
 intocmirea planurilor de aliniere ale tuturor strazilor din oras
 principii urbanistice care demonstreaza asimilarea gandirii europene contemporane:
 extinderea planificarii orasului dincolo de limitele construite propriu-zise
 zonificarea functionala
 ierarhizarea retelei de circulatie urbana
 prevederea coerenta a spatiilor verzi
 probleme de estetica urbana
 in gandirea urbanistica romaneasca interbelica nu exista reflexe ale ideilor urbanismului
modern/functionalist formulate de CIAM
 evolutia momentelor importante ale planului de
sistematizare:
 planurile succesive pentru integrarea
localitatilor invecinate Timisoarei si
demolarea fortificatiilor secolului XVIII
 proiectul de extindere a Brasovului
 planul de sistematizare a Bucurestiului
 cele doua planuri de sistematizare a
Sibiului
 planul de sistematizare a Iasului

Bucuresti – Planul Director de Sistematizare

Operatiuni urbanistice

 Localitatile urbane noi

 putin numeroase
 Eforie: rezultatul unor aditionari de parcelari diferite
 Mamaia: situata pe fasia de teren dintre mare si
lacul Siutghiol, a fost rezultatul a doua proiecte
succesive de urbanism
 Extinderile
 numai prin parcelari de dimensiuni variabile
 exemple: Constanta – intreaga suprafata
urbana este rezultatul unor aditionari de
mari parcelari; Alba Iulia, Oradea, Cluj,
Bucuresti – parcelari realizate prin
parcelari extinse

Constanta – Planul Orasului

 Parcelarile din interioarele oraselor
 utilizarea terenurilor de mari dimensiuni
pentru cartiere de locuinte, functiuni
culturale, publice
 exemple: cartierul Vatra Luminoasa –
Bucuresti (semnificativa si pentru unitatea
arhitecturii moderne a locuintelor), cartierul
Cotroceni – Bucuresti

Bucuresti – Cartierul Vatra Luminoasa

 Interventii si proiecte in zonele centrale ale oraselor

 materializeaza anumite conceptii ale epocii in privinta:
 raporturilor de scara a spatiilor urbane propuse fata de contextul existentin care se
insereaza proiectul, in sensul sporirii acestora, ignorand, de multe ori, scara existenta
 utilizarea cvasi-echivalenta a principiilor compozitionale de factura clasica – axe de
simetrie, similitudinea sau echilibrul maselor cladirilor care alcatuiesc fronturile
 recunoasterea valorilor materiale ale cladirilor in defavoarea celor mai larg culturale =>
cladirile sau spatiile urbane realizate cu cateva decenii mai devre,e sunt inlocuite prin
propuneri care, in timpul lui Carol al II-lea exprimau o retorica a monumentalului – exemple:
spatiul din jurul Bancii Nationale a Romaniei – Bucuresti, Piata Universitatii – Bucuresti

Bucuresti – Propunere de amenajare a Pietii Bucuresti – Propunere de amenajare a Pietii

Palatului Regal Universitatii

 evolutia spatialitatii si a modului de configurare a fronturilor pentru Piata Victoriei – Bucuresti,

care sugereaza importanta expresiei arhitecturale a cladirilor care definesc spatiul; cel mai
semnificativ exemplu: portiunea dintre Piata Romana si Piata Universitatii- Bucuresti -> muzeu in
aer liber al arhitecturii moderne romanesti
 Profesiunea si arhitectii
 perioada interbelica a reprezentat un moment de reasezare a valorilor si a perspectivei asupra mediului
construit
 numarul arhitectilor romani a crescut considerabil, imputinandu-se numarul arhitectilor straini
 varietatea locurilor lor de formare a determinat o varietate considerabila de perspective culturale in
privinta arhitecturii
 1891: Societatea Arhitectilor Romani (S.A.R.) => infiintarea in 1932 a Corpului Arhitectilor din Romania ->
dreptul de semnatura
 practica profesionala “pe doua planuri”:
 practica profesionala ca profesiune liberala
 “serviciile de arhitectura ale statului”
 personalitati marcante ale perioadei: prima generatie - Petre Antonescu, Constantin Iotzu, Nicolae
Nenciulescu, Paul Smarandescu, Statie Ciortan, Duiliu Marcu; a doua generatie – G. M. Cantacuzino, Octav
Doicescu, Marcel Iancu, Grigore Ionescu, Henriette Delavrancea-Gibory, Tiberiu Niga

O noua perspectiva asupra arhitecturii

 se cristalizeaza constiinta, din ce in ce mai accentuata, a rolului social al arhitectului

 schimbarile profund sociale din intreaga Europa determina transformarea gradata a arhitecturii pe intregul
continent
 consecinte:
 proiectarea de catre arhitecti a unor programe pana atunci privite cu retinere – cladiri industriale,
locuinte sociale
 adaptarea/modernizarea diferitelor functiuni la necesitatile societatii interbelice => rezolvari
functionale mai rationale
 utilizarea de noi materiale si tehnologii de constructie – generalizarea structurilor din beton armat
 realitati culturale diferite in Vechiul Regat si noile teritorii

Curentele arhitecturale
 arhitectura se inscrie in disputa dintre traditionalism si modernism (specifica tuturor palierelor artistice)
 Unirea de la 1918 => afirmarea identitatii nationale
 investigarea realitatii lumii rurale
 dorinta de a se inscrie in mersul vremii => spiritul modern
 Reviste de arhitectura:
 “Analele arhitecturii si ale artelor cu care se leaga” – inainte de Primul Razboi Mondial
 maturizarea culturii profesionale
 in perioada interbelica au aparut 4 reviste importante de arhitectura:
 “Arhitectura” – revista a S.A.R.; a promovat idei de arhitectura bazate pe traditia nationala
  “Contimporanul” – infiintata de Marcel Iancu si Ion Vinea; a promovat avangarda romaneasca
si arhitectura moderna
 “Simetria, caiete de critica si arta” – infiintata de G. M. Cantacuzino si Octav Doicescu;
este una dintre cele mai prestigioase si elegante reviste ale vietii culturale din perioada
respectiva; in ceea ce priveste arhitectura, a fost aborda0ta perspectiva unui subtil spirit
clasic
 “Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice” – publicatie CMI; publicare de studii, cercetari
si articole fundamentale pentru istoria arhitecturii
 Varietatea orientarilor arhitecturale:
 4 mari orientari:
 arhitectura neo-romaneasca
 permanenta arhitecturii clasicizante
 arhitectura Art-deco
 arhitecura moderna
 alte orientari cu impact redus: prelungirile arhitecturii Secession, arhitectura de factura
mediteraneana
 deseori nu se poate trage o demarcatie clara intre aceste orientari (des intalnite articulatii ale
arhitecturii moderne cu Art-Deco-ul, impletirea compozitiilor academice cu arhitectura neo-
romaneasca, decoratiile traditionale asociate cladirilor moderniste)
 Bucurestiul a avut un rol foarte important pentru intreaga perioada interbelica , el fiind centrul
de iradiere al tuturor orientarilor stilistice

ARHITECTURA NEO-ROMANEASCA
 exemple de arhitectura religioasa: Ansamblul Bisericii Incoronarii – Alba Iulia, Catedrala – Cluj, Catedrala
– Targu Mures, Catedrala – Timisoara, Catedrala – Sighisoara

Alba Iulia – Biserica Incoronarii Balotesti – Conacul Niculescu-Bujor

  doua directii generale de dezvoltare:
1) prima directie urmeaza calea trasata inainte de Primul Razboi Mondial de arhitectii generatiei lui Ion
Mincu

}
 nu exista mari contributii pentru innoirea limbajului

}
 Vama Postei – Bucuresti (Statie Ciortan) -> “recuperare arheologica”
 Casa alba – Craiova (Constantin Iotzu) simplificari ale decoratiei
 Casa corpului didactic – Bucuresti (Constantin Iotzu) acelasi registru general al tratarii
 Biserica Sf. Elefterie Nou – Bucuresti (Constantin Iotzu) compozitionale
 ansamblul Scolii Politehnice –
Timisoara (Duiliu Marcu) utilizarea caramizii aparente pe marile suprafete
 imobilul de locuinte ale functionarilor ale fatadelor
BNR – Bucuresti (Petre Antonescu) ancadramente din piatra cu decoratii traditionale
sau din caramida cu profilaturi particulare
 cladirile filialelor BNR – Radauti si
acoperisuri cu invelitoare ceramica si pante
Campulung Moldovenesc (Radu accentuate
Dudescu)
1) a doua directie adopta o atitudine critica fata de sursele traditionale => atentie indreptata spre
aspectele esentiale ale arhitecturii populare
 intentia arhitecturii nu mai este spiritul national, ci caracterul locului
 teoretizarea acestei directii a aparut in reviste sub numele lui G. M. Cantacuzino:
“Arta taraneasca, izolata in pitorescul ei si studiata instructura spirituala, a aparut in toata
seriozitatea ei, cerand a fi meditata. O arcada si un stalp cioplit, un acoperis tuguiat nu ne
mai multumesc”
 restaurantul din padurea Baneasa
– Bucuresti (Octav Doicescu)
 ansamblul de locuinte pentru
functionarii UCB- Bucuresti
(Octav Doicescu)
 vile – Balcic (Henriette Delavrancea
–Gibory) : transpunerea intr-un limbaj
modern, riguros geometric, a traditiei
Bucuresti – Restaurantul din padurea Baneasa
balcanice a locuintei

ARHITECTURA DE FACTURA CLASICIZANTA

 orientarea spre clasic este o constanta a spiritualitatii umane
 pe parcursul celor doua decenii se remarca mai multe directii intercalate:
1) una dintre directii este cea a eclectismului tarziu de influenta franceza (in Vechiul Regat) sau central-
europeana (in Transilvania si Banat)
 arhitectura care isi epuizeaza potentialul expresiv si devine o revoluta in raport cu cerintele noii
societati
2) o directie mult mai prezenta este aceea care a tins
spre reluarea ad-literam a principiilor compozitionale
si a elementelor de limbaj clasic
 Palatul Regal – Bucuresti (Nicolae Nenciulescu)
– caracter “arheologic”
 Palatul BNR – Bucuresti (Radu Dudescu)
 Biblioteca Universitara – Iasi (Constantin Iotzu)
 Facultatea de Drept – Bucuresti (Petre
Antonescu) – simplificari ale formei si limbajului;
Bucuresti – Facultatea de Drept
trimite la aritectura Art-Deco
3) o alta directie, cu perioada maxima de prezenta in a doua jumatate a deceniului 4, a fost aceea a
“clasicismului modern” (a doua jumatate a anilor ’30)
 fara referinte clasice ale decoratiei, insa urmarind o aceleasi principii compozitionale
 recurge la expresivitatea moderna a elementelor, existand doar sugestia clasicismului prin
intermediul axialitatii pronuntate, a simetriei riguroase...etc
 exponentul principal a fost Duiliu Marcu
 Ministerul de externe (astazi sediul Guvernului) – Bucuresti
 Scoala de Razboi – Bucuresti
 Directia Generala CFR (astazi Ministerul Transporturilor) – Bucuresti
 proiectul de transformare a teatrului timisorean
 Pavilionul Romaniei – Paris

Bucuresti – Scoala de Razboi Bucuresti – Ministerul de Externe (astazi

sediul Guvernului)
4) o ultima directie pusa in discutie este adoptata de
G. M. Cantacuzino, integrand in operele sale principii
palladiene
 Banca Crissoveloni – Bucuresti

Bucuresti – Banca Crissoveloni

ARHITECTURA MODERNISMULUI
 atitudine culturala “moderna” – cautarea metodica a unei abordari a actului creator prin forme proprii
 expresia cautarii unui nou echilibru intre continut si forma
 doua forme diferite de exprimare:
 arhitectura Art Deco – modernism estompat¸adecvat gustului burghez, inca tributar traditiei, insa
marcat de valori moderne
 arhitectura moderna – modernismul riguros al Miscarii Moderne

ARHITECTURA ART DECO

 “prima expresie originala a unei arte moderne burgheze, capabile sa acopere in totalitate spectrul
complex al cerintelor societatii in materie de cultura urbana” (Mihaela Criticos)
 caracteristici generale:
 decorativismul – rol considerabil in adaptarea la cerintele zilnice; factor moderator al arhitecturii
moderne
 eclectismul – spirit eclectic din care rezulta o arhitectura complexa si eterogena; epigon al
eclectismului istoric
 geometria ca element ordonator – stilizare geometrica a formelor, scheme volumetrice sau
decorative ritmate
 cele mai importante elemente decorative:
 materialul ca ornament – textura, desene, culoare, reflexe, transparente...etc
 forma ca ornament – teme si motive decorative propriu-zise (ziguratul, reprezentari alegorice,
motive vegetale si animale, ornamentul abstract – linia ondulata, zig-zag, cercul...etc)
 elementul arhitectural ca ornament – elemente liniare-coloane, arhitrave si planare-pereti
 cele mai numeroase exemple pot fi intalnite in zona Vechiului Regat, in contextul influentei culturii
franceze
 cele mai multe interferente ale stilului cu arhitectura moderna unde, pe fondul unei epurari absolute a
volumului sunt utilizate elemente decorative minore (profilaturi, portaluri de intrare, balustrade
metalice...etc)
 prima etapa a creatiei lui Horia Creanga este caracterizata printr-o accentuata orientare Art Deco –
volumul masiv care articuleaza cele doua imobile ARO – Bucuresti
 reprezentanti: Arghir Culina – Hotel Ambasador – Bucuresti, Hotel Union – Bucuresti, Hotel Stanescu –
Bucuresti; Tiberiu Niga, I. C. Rosu – Palatul functionarilor Primariei (actualul centru ARCUB) – Bucuresti,
Victor Stefanescu – Cazinoul – Mamaia

Bucuresti – Bucuresti –

Imobil de Imobilul de

raport locuinte al
Casei de Pensii
Bucuresti – Palatul functionarilor Primariei Bucuresti – Hotel Union
(actualul sediu ARCUB)

Cluj – Colegiul Academic Bucuresti – interior Art Deco

ARHITECTURA MODERNA

Asimilarea

 patrunderea arhitecturii moderne: circulatia ideilor, a publicatiilor, contacte cu medii avangardiste europene
 Marcel Iancu –rol de prim rang: printre fondatorii miscarii Dada
 locuinta a fost functiunea predilecta aleasa de arhitectura moderna
 Imobilul ARO – Bucuresti (Horia Creanga)
 centrul de dezvoltare a fost Bucurestiul, zone importante fiind si Constanta, Mamaia si Eforie

Principale caracteristici

 radicalitatea formala prin simplificarea remarcabila

a volumetriei
 excluderea detaliilor
 folosirea unor materiale de foarte buna caliate
 nu au fost preluate ad literam modele europene
 apropieri de miscarea olandeza De Stijl, de arhitectura
italiana a perioadei, sau de cea germana moderna
 acuzarea puternica a orizontalitatii registrelor fatadelor
 cladiri industriale – rezolvari in concordanta cu tehnologia
respectiva: proiectul pentru IAR Brasov si Uzinele de
anvelope Banloc – Timisoara (Octav Doicescu), abator –
Constanta (Nicolae Nenciulescu) Constanta – Imobil de raport

 expresia este adaptata destinantiei – accentuarea verticalitatii si a repetitivitatii elementelor “celulare”:

sanatoriul Toria – Baile Tusnad (Grigore Ionescu), sanatoriul Bugaz – Basarabia (Angelo Viecelli), Biblioteca
Academiei – Bucuresti (Duiliu Marcu)

Constanta – Abatorul portului Baile Tusnad – Sanatoriul Toria

 reprezenanti: Grigore Ionescu, Duiliu Marcu, Octav Doicescu, Richard Bordenache, MarceL Locar, G. M.
Cantacuzino, Alexandru Zamphiropol, Ion Boceanu, Tiberiu Niga, Nicolae Nedelescu, Haralamb Georgescu,
Henriette Delavrancea-Gibory, Ion Davidescu, Horia Creanga, Marcel Iancu

Snagov –
Clubul Bucuresti –

salariatilor Imobil de

UCB raport

 Vila Fuchs – Bucuresti (Marcel Iancu): prima vila cu adevarat moderna

 Marcel Iancu:
 plasticitate cu totul particulara rezultata din dualitatea pictor-arhitect
 atentia speciala acordata interioarelor
 asimetria alcatuirii volumetrice -> jocuri de umbra si lumina
 Vila Fuchs – Bucuresti, Vila Lambru – Bucuresti, Vila Juster – Bucuresti, Imobilul Gold – Bucuresti,
Imobilul Balzatin – Bucuresti – sculpturalitate accentuata, cu elemente alternante puternic
decrosate

Bucuresti – Imobilul Balzatin

Bucuresti – Vila Fuchs

Bucuresti – Imobilul Gold

  Casa H. Daniel – Bucuresti, Casa Chapier – Bucuresti, Vilele Wexler, Reich si Hassner – Bucuresti
– fatade plate, cu reliefare discreta, accentuata de tencuieli cu texturi diferite
 utilizarea policromiei sau a tratarii diferentiate a texturii fatadelor
 imbinarea artelor plastice cu arhitectura – vitralii special desenate de Iancu
 Horia Creanga:
 prima etapa a creatiei:
 definirea temelor si a procedeelor formale si compozitionale ulterioare
 Vila Dr. Petru Groza – Deva, Imobilul Pop & Gheorghiu – Bucuresti, Imobilul ARO –
Bucuresti – puternice influente Art Deco

Bucuresti – Imobilul ARO Deva – Vila Dr, Petru Groza

 a doua etapa a creatiei (modernitatea poetica):

 proiecte de locuinte
 claritatea si rationalitatea organizarii spatial-functionale
 conformarea cladirii sub forma unei articulari de volume simple
 transformarea volumelor simple si clare prin decalari subtile de fatada, sugerand o mare
complexitate a arhitecturii
 Vila Bunescu – Bucuresti, Imobilul Davidoglu – Bucuresti, Vila Dulfu – Bucuresti, Imobilul
Dumitrescu – Bucuresti, Vila E. Cantacuzino – Bucuresti, Imoblilul Oltulescu – Bucuresti,
Imobilul Malaxa-Burileanu – Bucuresti

Bucuresti – Bucuresti –
Vila E. Imobilul
Cantacuzino Ottulescu
 Bucuresti –
Imobilul
Malaxa-Burileanu

 a treia etapa a creatiei:

 perioada purismului radical
 programe industriale si administrative
 compozitia de o geometrie perfecta a volumelor pure de mari dimensiuni
 Uzinele Malaxa – Bucuresti, Halele Obor – Bucuresti, Palatul Cultural – Cernauti

Bucuresti – Uzinele Malaxa – Fabrica de tevi Bucuresti – Uzinele Malaxa

Unificarea fatadelor Fabricii
de locomotive
III. PROFESIUNEA, ORASUL SI ARHITECTURA IN PERIOADA 1944-1989
Contextul istoric general
 perioada postbelica -> regim de orientare comunista, aflat in stransa legatura cu regimul sovietic
 4 perioade istorice cu nuante distincte:
 1945-1948: perioada de reconstructie – “democratie populara”
 etapa de recalibrare
 exista elemente de continuitate cu societatea dinaintea incheierii celui de-al Doilea Razboi
Mondial
 1948-1956: “stalinismul dezlantuit”
 urmarirea modelului stalinist de planificare centralizata – trecerea de la proprietati
private la proprietatile statului
 restructurarea societatii – sistem coercitiv aspru
 1957-1971: destalinizarea si aparenta deschiderea culturala sub personalitati marcante – Gh.
Gheorghiu Dej si Nicolae Ceausescu
 1971-1989: re-stalinizarea radicala – cultul personalitatii
 masuri drastice – limitarea orizonturilor culturale prin cenzurarea cartilor, desfiintarea editurilor...etc
 impunerea fortata a modelului cultural al realismului socialist

Profesiunea de arhitect
 pana in 1944, profesiunea era reprezentata oficial de cateva grupari independente politic: Societatea
Arhitectilor Romani, Colegiul Arhitectilor
 gruparile au fost reorganizate dupa 1945: SAR este afiliata AGIR si, ulterior, AST
 impunerea realismului socialist ca metoda de lucru (abandonat dupa 1956)
 constructia metroului bucurestean
 amenajarea cursului navigabil al Dambovitei
 infiintarea Uniunii Arhitectilor
 1949: infiintarea Institutului de Proiectari
 1952: facultatea de arhitectura si-a recapatat autonomia – Institutul de Arhitectura “Ion Mincu”
 amplificarea importantei urbanismului ca materie de specialitate
 teoria si proiectarea de cladiri industriale
 istoria arhitecturii sovietice
 anii ’60: atentie indreptata spre arhitectura moderna – prefabricare si constructie in masa
 esecul proiectarii intr-o maniera clasica coerenta – Casa Poporului
 concluzii:
 institutionalizarea profesiunii
 excluderea liberei practici
 subordonarea discursului profesional intereselor politice majore
Evolutia orasului si principiile urbanistice
 crestere constanta a orasului
 transformare a componentei sociale urbane prin afluxul masiv al unei populatii provenite din mediul rural,
cu dificultati de adaptare la noul mod de viata
 perioada reconstructiei:
 refacerea si cresterea oraselor industriale prin dezvoltarea unor asezari anterioare (exemple:
Resita – Anina, Valea Jiului – Hunedoara)
 parcelari de locuinte si refacerea unora dintre ele -> in principal la marginile oraselor
 in orasele mari si in centru interventiile propuneau construirea de blocuri de locuinte colective
(exemple: Ansamblul de locuinte din Ferentari – Bucuresti si Cartierul Steagul Rosu – Brasov)

Bucuresti –
Ansamblul de
locuinte din
Ferentari

Brasov –
Cartierul
Steagul
Rosu

 in asezarile cu caracter rural si la periferii extinderile prin parcelari au urmat modelul orasului
gradina, cu locuinte individuale: Orasul Muncitoresc – Hunedoara – exemple reduse, de dimensiuni
mici

Hunedoara – Orasul Muncitoresc

  bazele primelor cercetari multidisciplinare si studiilor pentru sistematizarea teritoriala => Canalul
Navigabil Dunare-Marea Neagra

Canalul Dunare – Marea Neagra

 principii urbanistice majore:

 raportarea la zona industriala prin relatia de tipul: locuire – piata de adunare – zona industriala
 intentia de creare a unui peisaj si a unei siluete specific socialiste, vizibile de la intrarea in oras,
cu fatade monumentale
 relatia dintre un element natural si zona centrala a orasului: Sanatoriul de Noapte – Hunedoara
 exploatarea elementelor naturale in vederea crearii fatadelor orasului in chip monumental
(indiferent de scara orasului)
 retele de spatii verzi, parcuri socialiste, realizate cu ample compozitii monumentale: Parcul Nicolae
Balcescu (actualul Parc Bazilescu) – Bucuresti, reamenajarea Parcului Herastrau – Bucuresti,
reamenajarea Parcului Romanescu – Craiova
 utilizarea cvartalului ca unitate de baza a urbanismului
 ultimele proiecte urmand tiparul realist socialist au fost puse in opera in 1957
 1958: principii urbanisme distincte, anuntand schimbarea de optica
 dupa 1960: extinderea masiva a oraselor prin ansambluri de locuinte colective aflate in relatie cu zonele
industriale (exemple: Cartierele Balta Alba si Drumul Taberei – Bucuresti)

Bucuresti – Cartierul Bucurestii Noi Petrosani

  se reiau principiile urbanistice continute in Charta de la Atena – unitatea de baza a compozitiei urbanistice
este microraionul
 primele ansambluri de locuinte realizate dupa acest model – blocuri de locuinte colective de 3-4 niveluri,
asezate liber in decupajul delimitat de artere perimetrale de circulatie (exemplu: Cartierul Tiglina I –
Galati)
 ulterior, blocurile cresc in inaltime (exemple: Cartierul Tiglina I – Galati, Cartierele Balta Alba si Drumul
Taberei – Bucuresti)

Galati – Cartierul Tiglina I Bucuresti – Cartierul Drumul Taberei

 dupa 1965: claritatea compozitionala incepe sa fie difuza din cauza cresterii densitatii si tipizarii proiectelor
 dupa 1975: odata cu Legea Strazii, principiile urbanistice sunt recalibrate:
 principiul organizarii blocurilor de locuinte colective in incinte de mari inaltimi din care se decupeaza
spatiile verzi
 reconsiderarea spatiului strazii ca spatiu urban – placarea bulevardelor si a marilor artere
(exemple: Bulevardele Armata Poporului, Titulescu, Dorobanti – Bucuresti)

Bucuresti – Cartierul Militari – placarea bulevardului Bucuresti – Bulevardul Titulescu

 interventiile din zonele centrale ale oraselor:

a) pana in 1966:
 refuzul compozitiei monumentale si adaptarea la tesut: Piata Centrala – Galati
 amplasarea unei functiuni culturale, componenta a unui ansamblu complex: Ansamblul Salii Palatului
– Bucuresti
 Bucuresti – Ansamblul Salii Palatului Iasi – Piata Unirii

 parasirea limbajului rigid si folosirea unei expresii epurate: Piata Unirii – Iasi
 propunerea unui proiect unicat
 pastrarea caracterului monumental prin dominante volumetrice sau pozitii privilegiate in ansamblu
b) dupa in 1966:
 impunerea unor interventii mai profunde ce presupunea inclusiv demolari in centre istorice (exemple:
Targoviste, Sebes, Iasi, Suceava, Baia Mare)

Baia Mare- extinderea orasului si proiectarea Suceava – proiectarea centrului prin

transformarea tesutului existent
centrului in apropierea orasului vechi

 punerea in valoare a specificului zonei centrale si integrarea acesteia in noua structura urbana
(exemple: Brasov, Sibiu, Medias, Sighisoara)
=> tipuri de interventie distincte: orase ca Ploiesti, Pitesti, Iasi, Craiova au fost consistent transformate
in zonele centrale, in timp ce in orase precum Sibiu si Sighisoara, noile centre au ramas adiacente nucleelor
istorice
 sfarsitul anilor ’70 - noua etapa de transormare brutala a asezarilor:
 intentia conducatorului de a-si pune amprenta printr-o serie de proiecte monumentale – Bulevardul
Victoria Socialismului – Bucuresti
 intentia de creare a unei noi ierarhii teritoriale – dezvoltarea unor sisteme regionale
 cutremurul din 1977 – pretext de restructurare urbana radicala (exemple: Bucuresti, Zimnicea)
 anii ’80: Bulevardul Victoria Socialismului – Bucuresti, Casa Republicii (actualul Palat al Parlamentului) –
Bucuresti, centrele civice – Alba Iulia, Miercurea Ciuc, Oradea, Slatina

Bucuresti – Bulevardul Victoria Socialismului &

Casa Republicii

Programe de arhitectura
 cel mai important program: locuinta de masa – evolutia sa a presupus o serie de transformari generate
de economie => diminuarea treptata a spatiului dedicat apartamentului si scaderea calitatii locuirii
 un alt program important: arhitectura industriala
 arhitectura industriala
 arhitectura functionalista, cu o expresie
arhitecturala aparte (exemple: Fabrica
de Confectii a Armatei APACA – Bucuresti,
ateliere si constructii aferente CFR)
 esteticizarea arhitecturii industriale specifica
anilor ’50, dar si inceputul tipizarii
arhitecturii industriale – Termocentrala - Bucuresti – Fabrica APACA
Doicesti
 diversificarea functional contructiva a cladirilor industriale datorata diversificarii liniilor de
productie industriala dupa 1960
 raportarea la noua estetica a arhitecturii dupa 1960 si exploatarea relatiei industrie-arta
monumentala – Combinatul Siderurgic – Galati
 arhitectura religioasa a disparut ca program realizat dupa 1945, existand foarte putine exemple: Catedrala
Catolica – Al. Ioan Cuza, Iasi, Centrul de Cult Romano-Catolic – Orsova, Biserica Romano-Catolica –
Dumbravita
 programele de invatamant
 tipizate foarte devreme => constructii foarte rigide
  la jumatatea anilor ’60 proiectele incep sa se diversifice, incluzand proiectarea unor scoli si
institutii de profil – Scoala de Muzica – Timisoara
 institutii de invatamant superior inca din anii ’50 (exemple: Institutul Politehnic – Iasi, Institutul
Carbunelui – Petrosani)
 dupa 1965 a inceput o campanie de constructie si extindere a ansamblurilor dedicate invatamantului
superior (exemple: Universitatea – Timisoara, Facultatea de Mecanica – Cluj)
 anii ’70 – extinderi in zone centrale: Institutul de Studii Economice – Bucuresti, Facultatea de
Arhitectura – Bucuresti, Institutul Politechnic – Brasov; sau construirea unor ansambluri pe
suprafete mari de teren: Institutul Politehnic – Bucuresti

Bucuresti – Institutul Politehnic

 programele destinate sanatatii

 exemple: Spitalul de Contagiosi – Hunedoara,
Institutul de fitziologie Filaret – Bucuresti,
Institutul de Pediatrie “Emilia Irza”
 dupa 1960: schimbare a relatiilor dintre
ansamblurile spitalicesti si oras
 schimbarea amplasamentului este o caracteristica Bucuresti – Institutul de Fitziologie Filaret
importanta: la inceput, acestea erau construite in cadrul unor ample spatii verzi plantate, situate
la marginea oraselor si alcatuite din pavilioane independente – Spitalul Colentina – Bucuresti;
ulterior in zone centrale, dens populate
 “spitalul monobloc” (exemple: Onesti, Suceava, Baia Mare, Constanta, Maternitatea – Bacau,
Policlinici – Iasi, Bucuresti, Medgidia)
 programele destinate sporturilor
 la inceputul anilor ’50: parcuri de cultura/odihna si sport
 incepand cu anii ’60: sali de sport/sali polivalente
 exemple: salile de sport – Ploiesti si Galati, Sala Sporturilor – Timisoara, Sala Polivalenta –
Onesti
 programele social-culturale
  Clubul Muncitoresc, Palatul Cultural, Cinematograf – Clubul Muncitoresc, Teatrul in aer liber:
inlocuiesc programele similare interbelice
 cinematograful devine parte a ansamblurilor/centrelor complexe de cartier (Cartierul Tiglina I –
Galati), dar si a unora dintre ansamblurile centrale din Onesti, Brasov...etc

Galati – Cartierul Tiglina I, Complex Multifunctional

 Casa de Cultura -> program “vedeta” al

arhitecturii post-belice cu rezolvari
spectaculoase (exemple: Casele de Cultura
– Suceava, Baia Mare, Targoviste)
sau rezolvari ce se circumscriu unor tipare
si unei clasicizari a expresiei in sensul
recursului la un limbaj cu tenta nationala
– Casa de Cultura – Deva

Baia Mare – Casa de Cultura

Colibasi – Casa de Cultura Galati – Casa de Cultura a Tineretului

 Teatrul National (Teatrul de Stat) –cateva exemple cu rezolvari unicat: Teatrul National –
Bucuresti, Teatrul National – Craiova, Teatrul National – Targu Mures

Bucuresti –
Craiova –
Teatrul
Teatrul
National
National
 programele politico-administrative
 =ansambluri de constructii grupand functiuni de tipul primarie/sfat popular, prefectura, sediul
partidului, arhive...etc
 specifice anilor ‘70
 exemple: Sediul politico-administrativ al judetului Maramures – Baia Mare, Sediul politico-
administrativ al judetului Vaslui – Vaslui
 programele de comert
 “”supermagazinul” (exemple: complexul Favorit din Drumul Taberei – Bucuresti, complexele
comerciale din Tiatn, Armata Poporului, 1 Mai – Bucuresti, Cartierul Tiglina – Galati, Cartierul
Copou – Iasi, Cartierul Steagu-Rosu – Brasov)
 suprafete comerciale la parterele blocurilor
 din1970 – generalizarea magazinului universal (exemple: Magazinul Tomis – Constanta, Magazinul
Universal Dumbrava – Sibiu, Magazinul Universal Milcov – Focsani)
 ansambluri turistice
 1960: construirea pe litoral a ansamblului de odihna pentru 10.000 de locuri, situat in lungul falezei
statiunii Mamaia:
 propunerea unui mod de ocupare a terenului specific urbanismului liber
 organizarea ansamblului dupa principii strict functionale
 dezvoltarea accentuata pe inaltime
 dupa 1965 intregeste seria de programe de arhitectura cuprinse mai intai in centrele urbane
noi (exemple: Hotel Intercontinental – Bucuresti, Piatra Neamt, Tulcea, Deva, Onesti; Hotel
Flora – Bucuresti, Hotel Belvedere – Cluj)

Expresia arhitecturii
 etapele de evolutie corespund celor 4 perioade istorice majore:
1) PERIOADA RECONSTRUCTIEI
 continua discursul formulat in perioada interbelica cu cele doua directii ale sale (limbaj rationalist
si arhitectura de factura nationala)
 s-a manifestat in mod unitar in cadrul diverselor programe de arhitectura (exemple: Ansamblul de
locuinte PPT – Bucuresti, Fabrica de confectii APACA – Buucresti, Institutul de Fitziologie –
Bucuresti)
 arhitectura fatadelor albe si a ferestrelor in banda: Spitalul de Copii “Emilia Irza” – Bucuresti,
Policlinica – Targu Mures
 contrast intre caramida aparenta si suprafete finisate in tente deschise la culoare: Ansamblul
Ferentari – Bucuresti, Fabrica de confectii APACA – Bucuresti, ansambluri de locuinte si anexe
CFR
 arhitectura care reia teme ale expresiei traditionale: Cartierul Muncitoresc – Hunedoara, Parcelarea
de la Grozavesti - Bucuresti
  1950-1951: primul pas inspre trecerea la arhitectura realismului socialist (exemple: Palatul cultural
– Resita, Sanatoriul de Noapte – Hunedoara

2) PERIOADA REALISMULUI SOCIALIST

 “national in forma, socialist in continut”
 arhitectura realist socialista era definita in mod foarte precis ca fiind o “metoda de lucru”
 multe dintre proiecte au avut caracter demonstrativ politic (exemple: Casa Scanteii – Bucuresti,
Ansamblul Cinematografic – Buftea, Constructiile social-culturale pentru Festivalul Mondial al
Tineretului)

Bucuresti – Casa Scanteii

 reinvierea unor surse universal valabile sau nationale si reinvierea unui caracter local
 tipizarea elementelor decorative (capiteluri, profile, aplicatii din ipsos) si a proiectelor de
arhitectura
 exista si exemple care arata o oarecare preocupare a arhitectilor pentru solutii specifice –
Cvartalele de locuinte – Hunedoara si Navodari
 impunerea unei expresii monumentale

Hunedoara – Ansamblu de locuinte Uricani – Ansamblu de locuinte

 3) PERIOADA ARHITECTURII “FUNCTIONALISTE” SPECIFICE ANILOR ‘60
 simplificarea si rationalizarea expresiei arhitecturale si adaptarea ei la tehnicile de constructie
moderne
 relatie directa plan-program
 diferentiere neta de expresie in cadrul varietatii de programe arhitecturale
 exemple: Bloc de locuinte colective – Bulevardul Nicolae Balcescu – Bucuresti, Strada Calea Plevnei
– Bucuresti
 pana dupa 1975 se distanteaza doua tipuri de abordare:
 simplificarea, unificarea si tipizarea arhitecturii de masa
 cautarile pentru specificul in arhitectura prin programe cu rezolvari unicat
 ideea de specific national in arhitectura (exemple: Teatrul National – Craiova si Targu Mures, Casa
de Cultura – Targoviste
 resurse de tipul local-national-popular

Eforie Nord –
Restaurantul
Perla Marii

4) PERIOADA RE-STALINIZARII
 discursul conceptual major ce a condus proiectele pana la sfarsitul deceniului 8 se clasicizeaza si
se transforma intr-o retorica a reinterpretarii grosiere a unor formule populare
 cultul personalitatii a dus la o arhitectura de o grandoare inedita si la masivitate si rigiditate
expresiva – Ansamblul Victoria Socialismului - Bucuresti

Practica de restaurare si protectia patrimoniului construit

 1951: inventarierea monumentelor istorice
 1956: publicarea oficiala a listei monumentelor istorice
 1959: Directia Monumentelor Istorice
 initial atentia a fost indreptata spre monumentele medievale izolate de contextul urban (exemple:
Ansamblul Brancovenesc – Potlogi, Castel – Hunedoara
 restaurarea bisericilor moldovenesti
 dupa 1965 interesul se muta spre zone urbane (exemple: Biserica Marcuta – Bucuresti, Biserica Radu Voda
– Bucuresti, Patriarhia – Bucuresti, Biserica Reformata – Cluj, Catedrala Sf Mihail – Cluj, Bisericile Galata
 si Cetatuia – Iasi, Biserica Evanghelica – Sebes, venind mai apoi restaurarea constructiilor laice: Casa
Argintarului – Bistrita, Hanul Domnesc – Suceava, ruinele Palatului Domnesc – Bucuresti, Hanul Manuc –
Bucuresti, Biblioteca Bathyaneum – Alba Iulia)
 la inceputul anilor ’70: studiu de delimitare a centrului istoric – Bucuresti

Personalitati si generatii de arhitecti

 1945-1989: context restrictiv prin limitarea libertatii de exercitare a profesiunii
 arhitectii seniori ai perioadei interbelice: Petre Antonescu, Duiliu Marcu
 arhitectii tineri ai perioadei interbelice: G. M. Cantacuzino, Octav Doicescu, Horia Maicu, Paul Emil Miclescu,
Richard Bordenache, Tiberiu Niga, Grigore Ionescu, Radu Laurian, Tiberiu Ricci, Mircea Alifanti, Alexandru
Iotzu
 Casa Scanteii – Bucuresti (arh. Horia Maicu, Mircea Alifanti)
 proiectata intr-o forma mult mai apropiata de monumentalitatea clasicismului modern
 transformata radical in urma indicatiilor politice => formula compozitionala apropiata de cea a
cladirilor inalte moscovite
 Opera Nationala (fostul Teatru Muzical)
 criticile au condus la transformarea plasticii fatadei dupa construirea cladirii

Bucuresti – Teatrul Muzical (actuala Opera Nationala)

 Opera Nationala (fostul Teatru Muzical)

 criticile au condus la transformarea plasticii fatadei dupa construirea cladirii
 a treia generatie de arhitecti: Cezar Lazarescu, Nicolae Porumbescu, Virgil Nitulescu, Gheorghe Curinschi
– Vorona, Constantin Frumuzache, Niculae Vladescu, Victor Sebastyen