SEC AL XIX_LEA_EPOCA MODERNA

La inceputul secolului XIX au avut loc importante transformari. Activata de procesul din ce in ce mai intens de descompunere a feudalismului, formarea
reletiilor capitaliste si mersul societatii pe cai noi au fost ajutate de contactul viu si permanent pe care paturile sociale in transformarea din
acea epoca l-au avut cu ideile si cultura din tarile capitaliste.Tarile romane avusesera o economie predominant naturala.Produsele
agricole de aici au sporit interesul marilor puteri europene. Faptul acesta a prilejuit o afluenta de oameni de afaceri straini.Totodata
capitalurile acumulate de latifundiari in urma exportului de grane, cerandu-se fructificate au inceput sa apara unele intrepinderi
manufacturiere si industriale.Concomitent impletite cu aceste transformari economico-sociale patrundeu ideile revolutiei burgheze din
Franta, care, corespunzand unor teluri ale paturilor sociale ale negustorilor si micii boierimi -burghezia in formare--,erau lesne adaptate
realitatilor locale.Astfel in 1821 In Revolutia condusa de Tudor Vladimirescu se inlatura regimul fanariot.Dupa pacea de la
Adrianopol(1829) Moldova si Tara Romaneasca au capatat un fel de Constitutie in “Regulamentele organice” fapt ce a contribuit la
organizarea administrativa si astfel sau creat conditii necesare dezvoltarii economice.In cadrul acestor transformari se constata in ce
priveste preocuparile artistice o crestere simtitoare a interesului acordat artei profane in detrimentul celei ecleziastice.

SECOLUL AL XIX-LEA

1.Cadrul istoric general a fost marcat de contextul politic diferit al proviinciilor romanesti.Transilvania a facut parte, pana la primul razboi mondial, din
imperiul austro-maghiar, in timp ce Tara Romaneasca si Moldova au urmat calea desprinderii de suzeranitatea otomana prin perioada
guvernarii rusesti si a Regulamentelor Organice, a unirii principatelor si a Razboiului de independenta.Proclamarea regetului Romaniei, in
1881, prin care a debutat o perioada de mare stabilitate politica,fapt care a avut influente favorabile asupra dezvoltarii economice.
-modernizarea treptata, a societatii,s-a bazat (sub puternica influenta occidentala) pe formarea structurilor capitaliste, pe elaborarea legislatiei statului
burghez, pe cresterea economica, in special cea industriala etc. In consecinta,in mediul urban se modifica semnificativ componenta
populatiei, odata cu sporirea profesiunilor eminamente urbane.
2.Transformarea teritoriului: aparitia si extinderea rapida dupa 1860 a retelei de cale ferata, care a condus la urbanizarea unor teritorii si la scaderea
rolului teritorial a unor importante localitati de pana atunci. Dezvoltarea accentuata a transportului pe Dunare - in urma pacii de la
Adrianopol si a infiintarii Comisiei Europene a Dunarii - si maritim, prin cresterea importantei portului Constanta.
3.Modernizarea urbana revine administratiilor locale, eligibile: principalul instrument al dezvoltarii urbane sunt diferitele reglementari urbanistice si
arhitecturale si, imediat dupa 1900, planurile de sistematizare (Timisoara,Brasov,Bucuresti).Modelele urbanistice aplicate sunt cele
occidentale, in Vechiul Regat, si cele central-europene ( ca pana atunci ), in Transilvania.
4.Categorii de interventii urbanistice:
-orase noi si restructurarea radicala a celor existente: porturile dunarene, din perioada regulamentara pina in anii `50. Exemple de orase noi (T.Magurele,
T.Severin, Oltenita etc. ) si de resrtucturare ale fostelor raiale (Giurgiu, Braila).Caracteristicile planurilor si importanta lor pentru urbanismul
romanesc.
-extinderea oraselor existente: semnificative sunt exemplele de extinderi regulate, prin parcelari de diferiteb dimensiuni: Galati, Cinstanta, Predeal.
-transformarea oraselor existente
-modificari/rectificari ale tramei stradale: alinierea strazilor si raportarea cladirilor la acestea: trasarea a unor noi axe moderne de circulatie
(bulevardele bucurestene) si aplicarea parytiala a modelului haussmannian
-modificarea parcelarului - adaptarea (prin dimensiuni pentru functii urbane: parcelarea marilor proprietati funciare - aparitia cartierelor
(parcurilor), bazate pe modelul fizic al oraselor-gradina, insotite de reguli de constructie (parcul Filipescu,Parcul Ioanid din Bucuresti), ca si
a primelor cartiere de locuinte ieftine.
-unificarea organismului urban (zona intra-muros cu cea extra-muros), prin demolarea fortificatiilor in orasele din transilvania: aplicarea
limitata, partiala, a principiilor ringului vienez. Exemple: Timisoara, Brasov, Sibiu, Cluj.
-amenajarea spatiilor publice de agrement (parcuri gradini); imbinarea principiilor clasice de compozitie cu cele peisagere. Exemple.
-modificarea imaginii urbane, prin inlocurea partiala a fondului construit anterior , prin arhitectura de factura occidentala a secolului al XIX-lea si prin
ordonarea fronturilor stradale;
5.Programe de arhitectura
-aparitia si consacrarea unor noi programe de arhitectura,in concordanta cu noua civilizatie urbana; categorii de echipamente publice: cladiri pentru
invatamant, pentru cultura, administretie,institutii bancare, piete si hale alimentare etc., si exemplificare.
-locuinta societatii burgeze: ideea de comfort modern; aparitia a unor noi tipologii a locuintei; de la resedinta nobilara la imobilul de raport - in cazul
Bucurestiului.
-independeta relativa a programelor fata de curentele arhitecturale.
6.Principalele orientari stilistice
-contextul cultural: orientarea din ce in ce mai accentuata spre civilizatia si cultura europeana; modernizarea a fost sinonima cu occidentalizarea.
Apartenenta Traansilvaniei,a Banatului si a Bucovinei la sfera de influenta culturala central-europeana a asigurat o asimilare fireasca a
arhitecturii secolului al XIX-lea.In Tara Romaneasca si Moldova a avut loc insa o mutatie radicala, arhitecturile occidentale reprezentand
un import. Acest transfer cultural a fost falicitat de:
-prezenta arhitectilor straini (stabiliti temporar sau definitiv in Romania), veniti in special din Franta, dar si din Germania,Austria si Italia.
-formarea primilor arhitecti romani in scolile din strainatate
-infiintarea,in 1891, a scolii de arhitectura din Bucuresti, dupa modelul invatamantului practicat la Ecole des Beaux Arts din Paris.
SECOLUL AL XIX-LEA
3.Modernizarea urbana revine administratiilor locale, eligibile: principalul instrument al dezvoltarii urbane sunt diferitele reglementari urbanistice si
arhitecturale si, imediat dupa 1900, planurile de sistematizare (Timisoara,Brasov,Bucuresti).Modelele urbanistice aplicate sunt cele
occidentale, in Vechiul Regat, si cele central-europene ( ca pana atunci ), in Transilvania.
4.Categorii de interventii urbanistice:
-orase noi si restructurarea radicala a celor existente: porturile dunarene, din perioada regulamentara pina in anii `50. Exemple de orase noi (T.Magurele, T.Severin,
Oltenita etc. ) si de resrtucturare ale fostelor raiale (Giurgiu, Braila).Caracteristicile planurilor si importanta lor pentru urbanismul romanesc.
-extinderea oraselor existente: semnificative sunt exemplele de extinderi regulate, prin parcelari de diferiteb dimensiuni: Galati, Cinstanta, Predeal.
-transformarea oraselor existente
-modificari/rectificari ale tramei stradale: alinierea strazilor si raportarea cladirilor la acestea: trasarea a unor noi axe moderne de circulatie
(bulevardele bucurestene) si aplicarea parytiala a modelului haussmannian
-modificarea parcelarului - adaptarea (prin dimensiuni pentru functii urbane: parcelarea marilor proprietati funciare - aparitia cartierelor (parcurilor), bazate pe
modelul fizic al oraselor-gradina, insotite de reguli de constructie (parcul Filipescu,Parcul Ioanid din Bucuresti), ca si a primelor cartiere de locuinte ieftine.
-unificarea organismului urban (zona intra-muros cu cea extra-muros), prin demolarea fortificatiilor in orasele din transilvania: aplicarea limitata, partiala, a
principiilor ringului vienez. Exemple: Timisoara, Brasov, Sibiu, Cluj.
-amenajarea spatiilor publice de agrement (parcuri gradini); imbinarea principiilor clasice de compozitie cu cele peisagere. Exemple.
-modificarea imaginii urbane, prin inlocurea partiala a fondului construit anterior , prin arhitectura de factura occidentala a secolului al XIX-lea si prin
ordonarea fronturilor stradale;
5.Programe de arhitectura

1
 -aparitia si consacrarea unor noi programe de arhitectura,in concordanta cu noua civilizatie urbana; categorii de echipamente publice: cladiri pentru
invatamant, pentru cultura, administretie,institutii bancare, piete si hale alimentare etc., si exemplificare.
-locuinta societatii burgeze: ideea de comfort modern; aparitia a unor noi tipologii a locuintei; de la resedinta nobilara la imobilul de raport - in cazul
Bucurestiului.
-independeta relativa a programelor fata de curentele arhitecturale.

CULTURA ARHITECTURALA A PERIOADEI INTERBELICE

4.Urbanismul si evolutia oraselor:
-cadrul legislativ: prezenta problemelor de sistemetizare in legile administrative: “Instructiunile si normele pentru intocmirea planurilor de sistemetizare” din
1939;legislatia locuintei.
-teoria urbanismului: importanta lui Cincinat Sfintescu - “Urbanistica generala si speciala”,”Superurbanismul”.Alte contributii teoretice: Ion Davidescu, Duliu
Marcu,Alexandru Zamphiropol.
-amenejarea teritoriului: protectie pentru amenajarea litoralului si a vaii Prahovei.
-importanta planurilor de sistematizare in comparatie cu interventiile propriu zise; analiza unor exemple de planuri de sistematizare: Sibiu,Bucuresti,Iasi
-categorii de operatii urbanistice: localitati noi (statiuni maritime) si cartiere in orasele existente; proiecte si interventii in zonele centrale: amenajari de spatii
publice urbane.
ARHITECTURA SI URBANISMUL DUPA AL DOILEA RAZBOI MONDIAL
2.Evolutia arhitecturii si urbanismului a fost rezultanta influentei, determinate, a politicii statului (si a pcr) si a curentelor epocii;evolutia simultana si
divergenta cu acestea. Interventia totala a politicului a avut loc prin hotararile cc al pcr si a consiliului de ministri din 1952, prin care s-a decis reconstructia
socialista a oraselor, infiintarea Institutului de Arhitectura (dupa o perioada de functionare ca facultate a Politehnicii) si a tuturor structurilor organizatorice a
domeniului.
-etape principale ale evolutiei politice:cucerirea si consolidarea puterii politice, perioada stalinista,”dezghetul” anilor `60 si inceputul anilor `70,revenirea la
regimul totalitar absolut pana in 1989.
-etape ale arhitecturii si urbanismului:
a. prelungirea,in anii `50 ,a culturii arhitecturale interbelice, prin limbajul rationalist si cautarile unei arhitecturi de factura nationala.
b. episodul arhitecturii realismului socialist (prima parte a anilor `50)
c. arhitectura “functionalista”, spre sfarsitul anilor `50, si evolutia ei in urmatoarele doua decenii - cea mai fertila perioada a arhitecturii romanesti
postbelice
d.variante ale postmodernului si recrudescenta arhitecturii clasicizante ca expresie a regimului totalitar,dupa 1977.

3.Urbanismul
- studiile de sistematizare teritoriala; amenajarea litoralului
- teoria urbanismului
- practica profesionala: disparitia de facto a dreptului la proprietatea funciara urbana a facilitat difuzarea principiilor Chartei de la Atena, aplicate in
ansambluri urbanistice de dimensiuni mai mari sau mai mici, in interiorul localitatilor sau la extinderile acestora. Diferenta principiilor urbanistice fata de cele
anterioare (bazate pe mica proprietate si pe parcelare) produce o ruptura radicala a morfologiei urbane.Relatia de modernizare si distrugere.Planul de
sistematizare apare la inceputul anilor 60`; caracterul sumar al schitei de sistematizare.
- succesiunea tipurilor de interventii urbanistice: completari de fronturi,mici ansambluri de locuit sau de dotari;cvartatele staliniste; restructurarea unor artere
importante ale oraselor; marile ansambluri de locuit realizate la periferia localitatilor sau in zonele slab construite-caracteristicile urbanistice ale acestora;
legea strazilor din 1976 si recuperarea spatiului strazii;retorica monumentalului; interventiile asupra centrelor (istorice) ale oraselor.Exemplificari pentru toate
categoriile.
Orasele din romania
Interventii de modernizare
1.orasele din lungul dunarii-unele restructurate complet +orase noi
2.extinderea planificata a oraselor
3.transformarea –modificarea tramei stradale; modificarea parcelarului;-trama –orasele fortificate renastere sec 18; spatii publice de agrement
efect dupa 1860-retrageri, POT, tipul de arhitectura a fatadei spre strada-modificare lenta a contextului urban, functioneaza max si acum.
1. orase noi-restructurare radicala de pe dunaree
-turnu magurele- turnu fortificat de mircea cel batran; - trama regulata-regularitate absoluta a parcelarului; - relief particular;-segregare sociala a populatiei;
1900 3 km de dunaree- zona verde a devenit construita; piata mare a fost ocupata de cladirii 80% pe tot conturul
-drobeta turnu severin, calafat, oltenita, calarari
2. orase restructurate radical –giurgiu si braila
-giurgiu- pe dunaree; citadela turc. Pe fluviu (regulata)+ a doua fortificatie. – parcelata nou, radial, insule triunghiulare, neregulate, vechi si noi;- cateva axe
care duc spre parc (radiale); pastreaza proprietatile existente pentru a nu avea probleme cu proprietarii; 1910 parcul restrans ocupat cu cladir, oras extins pe
contur . sec 19 trama regulata. Piata cu turn turcesc. Sec 200 piata circulara devine dreptunghi cu blocuri
-braila-1789- 5 ziduri de fortificati, aproape de guriile dunarii; 1832 plan rus prost; 1834 se pastreaza fortificatia circulara duplata de o
strada; proiectarea unor spatii publice; -platforma la 10m peste nivelul dunarii nu e deschis srpre dunaree (mal ocupat de depozite)
3. extindere partial planificata
1895-99 zona gara de nord si spitatlul militar
-ateliere cfr-1930 palat cfr; -gara langa calea grivitei, cu acces dinstre este la inceput; parcelare spre estul garii; - 2 corpuri ale scolii de poduri si sosele;- tesut
nou putin mai regulat cu functiuni noi;- dezvotarea spontana, rezultata din aditionare.
-galati- 1830-extindre imensa-
-constanta- 1828-
-predeal-
4. transformarea oraselor existente
-modernizarea tramei stradale; regularizarea traseelor existente (segmente lungi cu arce de cerc la racorduri, latime const.) noi strazi-bulevardele sec 19 .
-ploiesti-leaga gara de sud de zona veche; linie dreapta pespectiva lunga; bulevard amplu, ritmat cu piete, zone verzi cu strazi secundare pe margini; plan de
expropiere pentru bulevard
-craiova- arh peisagist francez
-bucuresti1868-70 ww1; bulevardele nu traveseaza zona istorica dens construita ci leaga zone importante noi de centru orasului.

1.CLASICISMUL
a.Clasicismul
-principalele caracteristici ale arhitecturii neo-clasice europene
-clasicismul din Romania, activ in prima jumatate al secolului al XIX-lea, s-a situat departe de optiunea formala clara si de dezbaterea doctrinara; el a avut un caracter
“aplicativ”,programatic, asociindu-se o noua acceptiune a frumosului (simplitatea si rigoarea expresiei clasice) - legata si de desteptarea sentimentului istoricitatii (latinismul
Scolii Ardelene si elenismul Academiilor domnesti din Bucuresti si Iasi) - cu noi cerinte functionale.

2
 -Tara Romaneasca si Moldova. Bisericile si resedintele ample (palate, case domnesti si boieresti) au constituit domeniul principal de manifestare al clasicismului. In
ambele cazuri, are loc o evolutie similara: intr-o prima faza formele clasice au fost aplicate doar la exterior, pentru ca apoi sa aiba loc si transformarea planimetrica.
-Transilvania.In general clasicismul in Transilvania recurge la o simplitate si austeritate extreme, utilizand un numar redus de elemente esentiale.
kalina
·-clasicismul a fost considerat in toate tarile Europei stilul revolutiilor burgheze in opozitie cu barocul care a reprezentat conceptiile paturii feudale conducatoare,a statelor
absolutiste si a bisericii catolice
-clasicismul s-a inspirat din elementele arhitecturii clasice , romane si grecesti
-s-a bazat pe ratiune , simplitate , sobrietate in contrast cu barocul ce urmarea realizarea unor efecte tari , a unei emotivitati exagerate , forme cu multe curburi contorsionate ,
irationale
-cerinta mare de constructori instruiti a determinat venirea si stabilirea in tarile romane a unui numar relativ mare de arhitecti , ingineri si constructori straini deprinsi cu
formele arhitecturii clasice
-clasicismul nu a aparut in tarile romane pe un teren total nepregatit : in Transilvania stilurile renasterii si barocului s-au succedat ca si in celelalte tari europene , in Moldova
elemente inspirate din antichitatea clasica se gasesc in plastica decorativa a bisericii Golia din Iasi si la toate bisericile ce urmasera acest model;in Tara Romaneasca stilul
brancovenesc preluase o parte din principiile compozitionale si elemente de plastica decorativa caracteristice renasterii si barocului
-patrunderea clasicismului reflecta in mod pregnant lupta dintre vechi si nou
-De foarte multe ori proiectele neoclasice pot fi evidentiate prin aceste volume simple – fapt premergator gindirii moderne in arhitectura
oana
Rationalitatea – exprimarea prin geometrie, conditie la o ,mare claritate a structurii
-simplificarea planurilor, schematism evident al proiectelor
-forme si volume primare-elementare-cubul, sfera, prisma; volume simple asamblate(premergator gandirii moderne);
- are perspectiva dramatica asupra trecutelor arhitecturi ale civilizatiilor europene (greaca si romana)
-a aparut ca reactie vehementa la baroc,
-O noua expresie plastica ce se vrea ceva de tip stiintific, bazata pe niste canoane verificabile
-in Romania, reflexiile arh neoclasice n-au fost isotite de o experienta importanta, productia e una pragmatica, cladirile sunt construite, nu studii
-clasicismul-burghezia urmarea o expresie simpla,clara
-primele manifestari – nu ca negare a barocului, ci simplificare lenta, treptata – tendinta spre o exprimare austera
-moldova – influente occidentale indirecte prin Polonia si Rusia – provincia unde s-a dezv cel mai mult clasicismul
-desteptarea constiintei nationale – (clasicism si romantism) – 2 expresii complet diferite luate ca stindard al acestei idei
continuare kalina
Biserici:
-la inceput forma planurilor , conceptia spatiala si structurile au fost realizate in spiritul tehnicii traditionale locale , elementele clasice afectand plastica decorativa s-a realizat
o sinteza organica si originala intre traditie si inovatie ilustrata de bisericile Sf.Gheorghe de la manastirea Neamt si Sf. Niculae din satul Trifesti - Neamt
-amandoua bisericile pastreaza in interior succesiunea traditionala ortodoxa
-biserica Sf.Gheorghe avea la interior forma bine precizata a unui trilob
-boltile naosului si pronaosului erau construite dupa sistemul boltilor moldovenesti de arce piezise dispuse etajat
-fatada apuseana cu intrarea , decrosul dreptunghiular in care se inscriau absidele laterale si curbura larga a absidei altarului erau puse in evidenta de ordonante formate din
cate patru coloane angajate
-cele din fata intrarii si cele laterale erau incoronate cu frontoane triunghiulare
-biserica Ruset - Botosani - plan lung compus dintr-un exonartex patrat acoperit cu o calota sferica turtita , un pronaos foarte ingust boltit cilindric si un naos trilobat , cu
absidele eliptice, acoperit cu bolti relativ plate
-absidele laterale sunt cuprinse in masa de zidarie a unor rezalite dreptunghiulare decorate fiecare cu cate 4 coloane neoionice neangajate si incoronate cu frontoane
triunghiulare
-clopotnita ridicata deasupra pronaosului cu care face corp comun
-este decorata pe fiecare fata cu doua perechi de pilastri ce incadreaza o fereastra , incoronati cu cate un fronton triunghiular
-este incoronata cu un acoperis in forma de bulb ridicat pe o baza octogonala
-formele clasicismului au fost transpuse si la refacerea unor biserici si clopotnite mai vechi : Vacaresti , Plumbuita si Radu Voda - clopotnite si la biserica Sf. Gheorghe
Nou
-cele mai importante si reprezentative biserici sunt cele in care principiile clasicismului au fost aplicate cu mai multa stiinta si mai consecvent - la determinarea formelor de
plan si a solutiilor spatiale cat si la elaborarea elementelor de plastica arhitecturala si decorativa
-doua tipuri net diferentiate : tipul central si tipul longitudinal
-bisericile de tip central - se renunta la succesiunea naos - pronaos realizandu-se unificarea spatiului interior intr-o compozitie unitara
-volumul dominant - cilindru cu baza circulara sau usor eliptica , acoperit cu o larga cupola
-acestui volum ii sunt alipite doua corpuri secundare : o absida pentru altar la est si un portic sau vestibul la vest
-biserica Rotunda (Letcani) - Iasi - prima cladire de acest tip ce ni s-a pastrat
-asamblaj de volume primare intersectate
-cilindru(naos)+paralelipiped(fronton clasic)+cubulet (clopotnita peste fronton)
-decoratie austera(pilastri doar sugerati)
-colonada dura la intrare
-plan circular cu ziduri groase in masa carora sunt sapate catre interior absidele laterale de traseu curb
-in partea dinspre est cilindrul este intrerupt de un lat arc triumfal care se continua cu absida altarului ce este cuprinsa intr-un semicilindru scund alipit cilindrului central
-la vest - un mic vestibul precedat de un portic compus din 4 coloane ionice deasupra caruia se afla clopotnita
-biserica Teiul-Doamnei - Bucuresti - o compozitie mult mai clara a tipului central
-planul - forma usor eliptica , incadrat de 4 nise semicirculare dispuse doua catre rasarit , proscomidia si diaconiconul , si doua catre apus in care se afla scarile ce duc la cafas
-edificiul este acoperit cu o cupola care ia nastere direct de pe zidurile cilindrului si se opreste in centru intr-un inel circular pe care se inalta o turla
-intrarea dinspre vest este evidentiata de doua perechi de coloane dorice incoronate cu un fronton triunghiular
-bisericile de tip longitudinal - cele mai reprezentative : Sf.Spiridon si biserica manastirii Frumoasa
-biserica Sf.Spiridon - ilustreaza conceptia arhitecturala bazata pe ideea tratarii unitare a spatiului interior
-biserica , compusa simetric in raport cu cele doua axe principale , cuprinde o singura nava incadrata de doua mici anexe : la est altarul incadrat de proscomidie si
diaconicon , si la vest , un vestibul cu un mic depozit si o scara ce conduce la cafas
-nava este incoronata in mijloc de o larga turla ce se sprijina direct pe peretii exteriori , iar in sens longitudinal de 2 puternice bolti semicilindrice
-compozitional , biserica reprezinta o solutie originala rezultata din imbinarea celor doua tipuri structurale
-biserica manastirii Frumoasa - plan asemanator cu al bisericii Sf.Spiridon
-turn de acces pe soclu viguros(piatra bruta), arc cu boltari si arc superior cu col ionice si clopotnita capiforma, biserica cu fronton palladio fara abs lat, pilastri angajati pe
lateral
-circul int in holul central, geometrie riguroasa
-goluri ordonate, pile de zidarii care avanseaza
-sistemul de boltire - 2 travei acoperite fiecare cu cate o cupola
-planul reaminteste de formula traditionala a naosului si pronaosului
-fatada apuseana - intrarea este precedata de un inalt portic doric cu fronton triunghiular format din 4 coloane , cele din mijloc fiind legate printr-o arcada in plin cintru

3
-fatadele laterale - decorate cu ajutorul pilastrilor , al coloanelor si al arcadelor
-invelitoarea bisericii - are un caracter exotic , dupa modelul ruso-ucrainean
-4 turnuri dispuse in fila - 2 deasupra celor doua cupole si 2 seasupra altarului si vestibulului

Arhitectura civila

-putem distinge 2 categorii de palate si case boieresti :

-prima categorie ce apartine perioadei de inceput - se pastreaza vechea structura a casei boieresti pamantene cu doua caturi
-parterul este folosit de obicei pentru dependinte
-etajul - contine incaperile de locuit dispuse simetric pe de-o parte si alta a unei largi sali mediane
-foisorul traditional cu scara exterioara este inlocuit cu o intrare acoperita - un portic cu parter si etaj format din 2 ordine suprapuse , alipit fatadei si dispus in ax
-scara a fost mutata in interior
-este pastrat foisorul inchis de pe fatada opusa fiind tratat ca o incapere iesita din linia fatadei
-Moldova - Universitatea veche din Iasi - fost palat domnesc , din 1860 universitate
·-contine un subsol partial , un parter usor inaltat si un etaj
-elementul dominant il constituie corpul central iesit din linia fatadei
-cuprinde pasajul boltit al intrarii peste care se prelungeste la etaj salonul mare
-palatul Cantacuzino-Pascani - Iasi - corpul central se incheie cu o absida cu trei laturi
-scara de onoare cu 3 rampe ocupa partea din fund a salii mediane
-salonul cel mare de la etaj se prelungeste peste pasajul boltit al intrarii
-dupa transformarea in spital salonul a fost transformat in paraclis
-la aceste exemple plinurile domina in raportul cu golurile in spiritul traditiei locale
-Tara Romaneasca - cladirile au intrarea marcata de un rezalit incoronat de un fronton triunghiular
-casa Kretulescu (Muzeul literaturii romane) - Bucuresti - rezalitul care marcheaza intrarea este decorat cu 2 ordine suprapuse de pilastrii clasici
-la parter doric scund , la etaj ionic cu piedestal
-casa marelui logofat Dinicu Golescu - conceputa in acelasi gen
-a doua categorie de locuinte concepute in spiritul clasicismului - palatele domnesti si casele boieresti
-construite dupa planuri noi , mai dezvoltate , diferite ca dispozitie si organizare spatiala decat primele
-unele cladiri sunt compuse dintr-un volum prismatic compact
-incaperile sunt dispuse pe 2 etaje in jurul unui mare hol central
-Moldova - casa marelui vistiernic Alecu Bals - constructie ampla de plan dreptunghiular
-camerele si saloanelor ambelor etaje sunt dispuse pe de o parte si alta a unei lungi sali mediane
-fatada principala este dominata de un corp central proeminent ce corespunde celor 2 mari saloane
-pe fatada coloane angajate, fronton triunghiular, baza opaca, bosaj greu
-casa Vasile Ruset (Muzeul de stiinte naturale) - plan de forma patrata
-are trei rezalite - 2 laterale si simetrice si unul pe fatada principala
-cele laterale corespund saloanelor iar cel central contine un pasaj boltit la parter si marcheaza intrarea
-Tara Romaneasca - palatul domnesc al lui Grigore Ghica al 4-lea
-cel mai pretios exemplar de arhitectura neoclasica
-volumul cladirii - prisma de sectiune dreptunghiulara ce cuprinde 2 etaje
-camerele sunt dispuse simetric la parter si la etaj in jurul unui hol central si a unui scurt coridor longitudinal
-simetria planurilor este transpusa si pe fatada principala
-motivul central este pus in evidenta de un usor decros , in axul careia se gaseste la parter intrarea , marcata la etaj de o larga arcada incadrata de 2 goluri dreptunghiulare si
de un altorelief reprezentand o teorie de nimfe
-fatadele sunt divizate orizontal in 2 registre : registrul corespunzator parterului , mai scund , cuprinde ferestre dreptunghiulare prinse intr-un parament de bosaje
-registrul superior , mai dezvoltat , are ferestre inalte cu partea superioara in semicerc incadrate de arce in plin cintru sprijinite pe imposte
-pavilioanele de colt , decorate cu pilastrii corintici si frize cu palmete , sunt incoronate cu frontoane triunghiulare
-alte palate au planul in forma de U
-in unele cazuri corpul principal este dispus pe latura din fund si este precedat de o curte de onoare - palatul lui Mihai Sturza din Iasi
-alt caz - corpul principal este dispus catre strada - palatul administrativ din Iasi si palatul Stirbei (Muzeu de arta populara) - Bucuresti
-acestuia din urma i s-au adaugat mai tarziu un turn pe coltul din nord motivul central cu cariatide
-Teatrul national din Bucuresti - edificiul cel mai important al Tarii Romanesti
-edificiu generos era construit dupa moda teatrului italian
-cuprindea un parter spatios , multe randuri de loje , foyer
Alexandru Orascu
-cel mai imp reprezentant al clasicismului in Romania
-cladirea veche a Universitatii din Bucuresti 1857 – 1868
-actualul Hotel Bulevard, la intersectia C. Vicoria cu Bd. Elisabeta
-Biserica Metropolitana de la Iasi
-S-a format in germania
-Anumita tendinta de prelungire a unui curent dupa ce aceasta ahr disparuse in occident
-arhitect Alexandru Orascu - palatul Academiei , vechea universitate din Bucuresti
-intre 1912 -1914 i s-a adaugat , in mod criticabil , un etaj
-cuprindea o lunga aripa centrala cu doua etaje incheiata la ambele capete cu pavilioane mai inalte , cu 3 etaje
-intrarea principala , dispusa in mijlocul corpului central era marcata de un corp decrosat ce era decorat cu 6 coloane
ionice ridicate deasupra unui subasment , incoronate cu un fronton triunghiular decorat cu un amplu basorelief
·-hotelul Bulevard din Bucuresti
·-hotelul Carol din Constanta
·-a terminat marea biserica a Mitropoliei din Iasi
·-fatada cinematografului Bucuresti
·-impreuna cu Carol Benis - biserica Domnita Balasa din Bucuresti
·-Transilvania - clasicismul apare in jurul anului 1800 , la inceput sub forma unui baroc simplificat
·-acest nou stil , cunoscut si ca „empire” , il intalnim in mod special la Cluj si Sibiu
·-s-a renuntat la formele teatrale ale modenaturii barocului
·-realizarile au a infatisare linistita dar festiva
·-vocabular decorativ - pilastrii folositi in formele unui ordin colosal , coloane ce apartin ordinelor ionic sau compozit divizand fatadele in travee , ancadramente simple de
ferestre cu profile putine , balustrade de piatra ajurate compuse din motive simple sub forma de lant

4
·-palatul Teleki - Cluj Napoca - sfarsitul sec 18
·-fatade relativ severe , divizate in 2 registre ritmate de 2 siruri neantrerupte de ferestre
·-ferestrele de la parter sunt incadrate cu pilastri si bosaje mari
·-cele de la etaj - cu pilastrii gracili corintici
·-curtea interioara - aripa cu intrarea are etajul degajat de o colonada de stil compozit cu piedestale si balustrada ajurata
·-una din aripile laterale - suprapunere de arcade robuste , eliptice si scunde
·-palatul Toldalaghi-Korda - doua ripi cu capetele rasfrante in unghi in jurul unei curti interioare patrate
·-clasicismul s-a manifestat sub aspectul unei simplitati impresionante
·-fostul colegiu reformat - Cluj Napoca - doua profile orizontale ce subliniaza separatia intre cele 3 etaje
·-rame foarte simple ale ferestrelorin mijlocul fatadei principale - un usor decros ce pune in evidenta pasajul boltit al intrarii
·-decrosul se continua in sus si se prelungeste cu un turnulet deasupra etajului 3
·-formele sobre aveau sa fie inlocuite sau imbogatite in unele edificii publice cu elemente apartinand renasterii - Primaria din Cluj
·-arhitectura de locuinte - casa Zsombory din Cluj
·-arhitectura religioasa - una din cele mai importante cladiri in stil clasic - catedrala romano-catolica din Satu-Mare
·-cuprinde o nava unica flancata pe de o parte si alta de cate 2 nise inalte si adanci
·-in mijloc un transept cu bratele rotunjite sub forma unor abside laterale este incoronat cu o monumentala cupola
·-fatada principala este precedata de o colonada formata din 6 coloane corintice cu antablament si fronton triunghiular
·-fatada a fost incadrata ulterior cu 2 turnuri

2.ROMANTISMUL
b.Romantismul
-Arhitectura a fost reflexul marilor ideii romanice: originalitatea si afirmarea geniului creator individual, libertatea absoluta de creatie, cautarea expresivitatii si a caracterului
operei (in defavoarea frumosului), a pitorescului etc. Recuperarea trecutului (altul decat cel al antichitatii) a condus la descoperirea valentelor arhitecturii gotice, fara insa ca
arhitecturile romnice sa se identifice cu neogoticul.
-Realizarile din romani se inscriu, in majoritatea cazurilor, in directia utilizarii cu prepondernta a fragmentului gotic,intr-o compozitie in care acesta isi pierde conotatia
originala.
kalina
·-a aparut la inceputul secolului 19 in apusul Europei ca reactie a ideologie fuedale in epoca revolutiilor burgheze
-au aparut cam in aceasi perioada cu clasicismul-2 directii foarte diferite dar cu aaceasi punct d epornire la ambele- cautarea trecutului
-gandirea romantica primatul imaginatiei individuale, intentia si importanta sentimentului, geniul creator, refuzul oricarei dogme
-arhitecti romantici le intereseaza mai putin forma, s-au concentrat la sensul diferit de cel neoclasic (forme diferite)
-refuzul oricarei canon artistic
-conditia artistului de creator-arhitectul este persoana unica, de neuitat. Sensibilitatea individuala singura judecata de estetica.romantismul a refuzat violenta prezentei unui
canon care limiteaza expresia personala a artistului. Arhitecti romantici creau cladirea ca opera sa se adreseze sufletului-opera sa fie expresia creatorului.
-Sentimentul naturii –romantici au descoperit natura foarte diversa, foarte vie, foarte prezenta-orientare engleza a amenajarilor peisagere-fara geometrizarea ei.
-Frumosul e plan secundar in favoarea artistului- nu exprima sentimentul artistului; nu apreciaza frumosul ci caracterul
-Ce exprima opera-caracterul operei
-a fost inspirat din arhitectura si artele evului mediu (redescoperire)
·-in Moldova si Tara Romaneasca s-a facut apel la arhitecti si mesteri straini
·-s-a caracterizat prin preluarea in mod necritic a unor elemente constructive si decorative din arhitecturile feudale - din cea gotica
·-bolti pe arce de ogiva , arce si arcade frante la cheie , creneluri , turnulete de colt
·-Tara Romaneasca - primul edificiu conceput in spiritul unui romantism primar este palatul Sutu ( Muzeul de istorie ) - Konrad Schwink
-expresie clasicizanta si esenta medievala(4 turnulete pe lateral); simetric pe doua axe; doua mari saloane laterale si 2 trnulete medievalepe axul secundar; elemente gotice
la exterior-tamplarie cu ancadramente clasice (goluri rotunde) si romantice (machiculiuri)
·-planul - de forma dreptunghiulara este compus simetric in raport cu 2 axe perpendiculare una pe pe alta
·-la fiecare cat sunt dispuse 4 salonase octogonale dispuse in capetele laturilor inguste , doua cate doua pe de o parte si alta a cate unui salon oval
·-salonasele formeaza mici iesituri din planul dreptunghiular ce se exprima in fatadele laterale ca niste turnulete de citadela
·-nu difera ca organizare functionala de cladirile clasiciste cu acelasi program
·-elemente de detaliu - profile , bosaje si rame de ferestre - de factura clasicizanta
·-braul de teacota , tamplaria originala - forme neogotice
·-fostul spital militar din Bucuresti , palatul domnitorului AICuza de la Ruginoasa (Iasi) , arsenalul armatei din Dealul Spirii din Bucuresti , cazarma Copou din Iasi
·-casa Liebrecht si Filipescu (Casa universitarilor) - exemplul cel mai caracteristic de astfel de arhitectura
-plan riguros simetric; machiculiuri, rozase, creneluri; col terminate cu creneluri poligonale; fatada puternic vibrata (umbra foarte jucata); tamplarii gotice vegetale.
·-planul - de forma dreptunghiulara cuprinde la parter un mare hol median ce degaja o serie de saloane si camere
·-demisol si parter inaltat
·-fatadele - foarte incarcate , dar bine proportionate
·-fatadele ne infatiseaza toata gama motivelor caracteristice stilului
·-Transilvania - arhitecti : Anton Kagerbauer
·-aripa apuseana a palatului de la Bontida (Cluj) , primaria din Cluj-Napoca
·-romantismul de scoala germana - castelul Peles de la Sinaia
·-imbinari fantastice de elemente gotice , renastere , baroc
·-arhitecti - Doderer si Schultz
·-cladirea „Carul cu bere” - Zigfrid Kofkinski
·-Palatul culturii din Iasi - I.D.Berindei
·-la sfarsitul secolului 19 s-a dezvoltat un nou tip de cladire de comert - sir de magazine combinate cu locuinte colective sau hoteluri
·-realizate de mesteri modesti , de formatie mai degraba populara
·-erau construite pe parcele inguste de teren , prinse intre calcane
·-la parter - spatii amenajate pentru comert si un gang boltit ce conducea intr-o curte adanca marginita de 2 sau 3 laturi de constructii
·-la etaje se insirau locuintele accesibile prin coridoare lungi inchise cu geamlac
·-acest nou element de arhitectura imprima un caracter vitrat
·-aducea o doza de insalubritate locuintelor care nu erau iluminate sau aerisite direct

3.ECLECTISMUL
c.Eclectismul
-curent cultural care cuprinde cele mai importante manifestari arhitecturale ale sec. XIX. Procedeul eclectic consta, in arhitectura, in concordanta cu spiritul pozitivist al
secolului, in trei momente distincte: alegerea unor monumente al trecutului si demontarea lor in elemente componente,clasificarea acestora si, apoi, remontarea lor dupa
principii istorice (compozitie stilistica) sau dupa tipologii caracteristice destinatiei.Scopul operativ - crearea unui obiect arhitectural nou fata de cele anterioare, coerent in partile
sale.Eclectismul a contribuit la largirea campului de observare si analiza, ca prima aplicare a metodei experimentale in arhitectura.

5
 -arhitectura eclectica a fost in relatie directa cu academiile de arhitectura si, implicit, cu academismul, inteles ca incercare de verificare obiectiva a produsului artistic si ca
metoda de invatare. Cea mai importanta academie a fost Ecole des Beaux Arts de la Paris; prin celebrul sau tratat, Julien Guadet a propus o viziune unificata a teoriei si practicii,
o metoda de lucru bazta pe utilizarea nediferentiata a exemplelor oferite de istorie.
-patrunderea eclectismului in Romania (atat in Transilvania cat si in Vechiul Regat0, spre sfarsitul secolului, a coincis cu o perioada de crestere economica si, prin urmare, de
avant constructiv.Eclecticismul a devenit, cu mare rapiditate, un limbaj de consum, aflat la indemana arhitectilor (romani si straini), a constructorilor sau a proprietarilor insisi.
Aceasta situatie explica imensa cantitate de cladiri eclectice, de la cele mai reprezentative constructii administrative, pana la locuintele modeste de serie, care au marcat decisiv
configuratia oraselor.Analiza unor exemple cu semnalarea referintelor istorice.
Od mene
Eclectism- numele provine de la cuvantul eclego-a alege- un aspect determinant al arhitecturii din secolul 19, bazat pe tendinta sistematica de a alege constient fragmente din
structuri apartinand unor civilizatii anterioare si de a le recompune.
-scopul- crearea unui obiect nou in raport cu cele vechi, lipsit de erori, obiect perfect-noi opere de arhitectura.
-fantezia cratoare ete suficienta pentru aceea operatie eclectiva sa devine opera de arta
-se desfasoara in trei etape:descompunerea unor monumnete ale trecutului; lista acestor elemente descompuse; rearanjarea acesto elemente dupa reguli noi sau dupa fantezia
craetoare ale arhitectului.
-ecliectismul pune sub semnul intrebari ansamblu de canoane folosite pana atunci, sistem de principii incepe sa fie subred.
-deschidere spre cultura umana
-eclictismul a extins toate epocile ale arhitecturii de la evul mediu, la renastere, baroc, clasicismul francez interesat si de arta africi, arta asiatica, arta americi latine.
-descopera o imensa lume a formelor de ex. la cladirile clasice sa se gaseasca elemente aplicate din egipt.
kalina
-ultimele decenii ale secolului 19 au fost caracteristice eclectismului , ce domina arhitectura Europei acelui timp , in special academismul de scoala franceza
·-arhitectii acelei perioade au fost in mod special francezi si romani educati in scoli franceze
·-cele mai importante cladiri au fost ridicate in Bucuresti
·-cu acest prilej s-a modificat si vechea retea stradala prin taierea principalelor bulevarde care constituie astazi cele doua magistrale nord-sus si est-vest
·-imobilul Bancii Nationale - arh. Cassien Bernard si Albert Galleron
·-situat pe un teren cuprins intre 4 strazi si dispus cu fatada principala catre strada Lipscani
·-subsol inalt , parter si doua etaje
·-palatul este compus in raport cu o axa perpendiculara pe fatada principala
·-centrul compozitiei este ocupat de un hol monumental in jurul caruia se desfasoara , in forma de patrat cele 4 aripi cu birouri si sali de sedinte
·-fatadele - stil neoclasic francez
·-corpul central ce marcheaza intrarea este pus in evidenta pe inaltimea ambelor etaje de o ordonanta de 4 coloane corintiene
·-fatadele principale ale pavilioanelor de colt sunt decorate cu 4 coloane ionice angajate
·-intre cele 2 coloane din margine se gasesc in nise special amenajate statui ce reprezinta agricultura , comertul , industria si justitia
·-Ateneul Roman - arh.Albet Galleron
·-construit in spiritul eclectismului de scoala franceza
·-vestibulul si sala centrala - de forma rotunda
·-intrarea este precedata si pusa in evidenta de un portic monumental format din 6 coloane de ordin ionic grec incununate cu un fronton triunghiular
·-centrul compozitiei il formeaza rotonda de la parter si marea sala de concerte si conferinte de la etaj in jurul carora sunt dispuse diferite alte incaperi - vestiare , birouri , sali
de concerte mai mici
·-intrarea se face printr-un mare vestibul dublat de un inel circular compus din 12 coloane de zidarie
·-4 scari monumentale, invartite fiecare in jurul cite unui masiv pilon
·-acoperirea se face cu o cupola bogat si variat decorata.
·-Palatul de justitie - arh.A Ballu
·-mari dimensiuni,conceputa in forme pure,specifice arhitecturii de stil Renastere franceze
·-fatada aliniata la fosta strada de pe cheiul drept al dambovitei
·-corpul central marcheaza intrarea si este construit din piatra faltuita.Este usor decrosat si mai inalt decat aripile laterale formand astfel dominanta intregii compozitii.Este
angajat de 6 pilastrii robusti incadrati de 2 ante.
·-la interior se remarca prin cele 2 scari de marmura si prin arhitectura bogata a vastei sali a “pasilor pierduti” care ocupa aproape un sfert din suprafata construita si intregul
volum al corpului central
·-Palatul Ministerului Agriculturii - Arh. Louis Blanc
·-arhitectura de stil renastere franceza
·-subsol inalt si doua caturi,esteformat din trei aripi ce inchid o frumoasa curte de onoare
·-fatadele bine proportionate
·-elementele de detaliu-soclul,cornisa,portalul intrarii principale,ramele ferestrelor-realizate din piatra faltuita care se detaseaza pe un parament din caramida aparenta
·-Palatul Institutului de Medicina si Farmacie-Arh. Louis Blanc
·-forme mai de graba eclectice
·-fatada principala este tratata sub forma unui parter inalt
·-intrarea principala este marcata de un portic format din 4 coloane ionice incoronate cu un fronton triunghiular
·-Palatul Casei de Economii si Consemnatiuni-Arh.Paul Gottereau
-4 turnuri de colt acelasi tip de cupola; arc extrem de mare la intarrea in cladir (clasicism francez); tehnica de constructie- cupola centrala=iluminator imens; sprijinirea
cupolei=complet independenta (stalpi metalici pana la fundatii); cupola + 2 exedre;
·-materiale de buna calitate,punere in opera desavarsita
·-intrarea se face printr-o monumentala arcada in plin cintru sprijinita de doua coloane compozite
·-volum echilibrat,valoroase detalii realizate din piatra faltuita
·-la parter un mare hol de jur imprejurul cariua se afla ghisee si birouri
·-o scara monumentala dispusa in axa intrarii conduce la etaj care este rezervat administratiei
·-Alte constructii din tara
·-aripa nordica a paltului Universitatii A.I.Cuza din Iasi-Arh.Louis Blanc
·-marea casa fosta a lui Dinu Mihail din Craiova-Arh.Paul Gottereau
·-Teatrul National din Iasi-Arh Fellner si Helmer
·-Palatul postei centrale(azi Muzeul de Istorie) si Palatul Marii Adunari Nationale-Arh Dimitrie Maimarolu
·-In Transilvania domneste aceeasi orientare stilistica
·-teatrele din Cluj si Oradea-Arh. Feller si Helmer
·-Universitatea din Cluj(1872) si cladirile consiliilor populare din Oradea(1899-1904)-arh.Kolman Rimanoczy jun. si Arad(1913) -Arh.Ludovic Szantary
·-Monumente ce apartin “artei noi”(Art Nouveau)
·-Cazinoul din Constanta-Arh.Daniel Renard
·-Cazinoul din Sinaia-Arh.P.Antonescu

6
ARHITECTURA NEO-ROMANEASCA
-pana la primul razboi mondial
1.Premise
-arhitectura neo-romaneasca se inscrie in miscarea romanmtizmului european, de redesteptare a spiritului si a identitatii nationale, care,in cazul particular al romaniei, a
dominat intregul secol al XIX-lea, nu numai in sfera ideologiilor artistice ,ci in primul rand, pe aceea a politicului. In privinta arhitecturii nu mai era vorba de recuperarea
istoriei, in general, ci pe aceea nationala.
-precursori:Alexandru Odobescu si Dimitrie Berindei, care afirma, la mijlocul secolului, necesitatea unei arhitecturi romanesti, ca si sursele principale ale acesteia: vechea
arhitectura culta si arhitectura populara.
-sporirea interesului pentru monumentele istorice si pentru protejarea lor;reactia la restaurarile lui Lecomte de Nouy si prima lege pentru protectia monumentelor.
kalina
-noutati in domeniul constructiilor de genul celor care pot fi numite oarecum moderne au aparut doar sporadic:moara Asan(1853-schelet metalic si sticla),hala din Piata
Unirii(1865-1870-schelet metalic),hotelul Traian din Iasi(1880-1882-schelet metalic-ing.Gustave Eiffel),hotelul Athenee Palace(1912-schelet beton armat-Arh.Teophil
Bradeau)
afirmarea specificului national este curentul cel mai interesant datorita caruia s-a facut un pas inainte pe drumul eliberarii de sub tutele atotputernica a academismului
Scolii de bele-arte din Paris.
curentul a fost un reflex al ideilor ce au circulat in a doua jum. a sec al XIX-lea in mai toate tarile europene,idei bazate pe exaltarea in arta ca si in politica a sentimentului si a
traditiilor nationale.Oamenii de cultura progresisti au pledat impotriva stilurilor bazate pe prelucrarea eclectica a arhitecturilor istorice,cat si a caracterului cosmopolit al
artelor,socotind ca singura cale spre o creatie artistica proprie , specifica,nu poare fii alta decat aceea a cautarii unor forme noi sprijinite pe traditii autohtone.
noua orientare a fost initiata si promovata de Alexandru Odobescu.El sustinea crearea unei arhitecturi noi:arhitectii ”au trebuinta a patrunde in spiritul arhitectural al vietii,au
trebuinta de a trage din popor ideea unei arhitecturi noua"
in a doua jumatate a veacului dupa unirea principatelor(1859) a existat o puternica miscare culturala care isi avea la baza tezaurul bogat al culturii populare.Vechile creatii au
influentat opere remarcabile ale lui Vasile Alexandri,Mihai Eminescu,Ion Creanga,TeodorAman,Nicolae Grigorescu,Ion Andreescu.
Ion Mincu este primul arhitect care a incercat sa opuna eclectismului cosmopolit al arhitecturii acelei vremi opere noi in ale caror forme se afirmau trasaturi specifice
nationale.
formatia profesionala: nascut in1851 la Focsani,studii elementare in orasul natal,liceul si studiile superioare in Bucuresti,
obtine in 1875 titlul de inginer al Scolii de poduri si sosele.Studiase si cativa ani Scoala de bele-arte si pictura.Dupa doi ani pleaca la Paris si obtine in 1884 diploma de
arhitect la “Ecole des Beaux-Arts”
cerceteaza tip de un an cateva manastiri si case vechi de tip popular si realizeaza proiectul primei sale lucrarii stil popular:
casa Lahovary(1886) ea reprezinta o prelucrare novatoare a unor elemente si forme specifice vechii arhitecturi romanesti
distributie rationala a incaperilor in legatura cu functia lor ,materiale si tehnici constructive traditionale
plastica arhitecturala,clara,insotita de bun gust in potrivirea proportiilor,in dozarea decoratiei si in armonizarea culorilor.
in plan piesa principala o reprezinta holul spatios in jurul caruia sunt distribuite incaperile.
infatada principala elementul dominant este un peron de acces acoperit tratat sub forma unui pridvor de casa boiereasca..El da caracter si scara cladirii.
“Bufetul de la sosea”(1892)
a fost realiza t dupa planurile pentru un pavilion romanesc (restaurant) destinat expozitiei internationale de la Paris unde nu a putut fii executat.
are elemente traditionale caracteristice caselor populare de deal si locuintelor boieresti.
plastica arhitecturala miscata si o mare dar echilibrata bogatie de décor cu rolul de a evidentia partile superioare ale fatadelor.
accentul este pus pe foisorul de la etaj la care urca o scara monumentala,exterioara ce e acoperita de o mare poala a invelitorii a carei panta urmareste pe cea a scarii
in partea opusa foisorului apare o loggie in cpmpozitia careia apar ca niste replici usor schimbate ale foisorului ornamente florale de faianta colorata cat si arcadele
Scoala centrala de fete(1890)
are la baza o conceptie clasica care aminteste de imaginea si formele regulate, simetrice a unor ansambluri manastiresti de la sfarsitul sec XVII si inceputul sec
XVIII:Hurez ,Antim
planul forma dreptunghiulara compus din 4 aripi cu parter si etaj fiecare,dispuse simetric in jurul unor curti interioare.
circulatia si accesele la toate incaperile se fac printr-o suita de coridoare largi care inconjoara curtea interioara..In partea din fund a curtii se afla un mic amfiteatru.La
etaj se afla internatul
curtea interioara este marginita la parter de o suita continua de arcade trilobate in acolada ,sprijinite pe colonete de piatra.Zidul de deasupra arcadelor este tapisat cu
ornamente florale realizate din ceramica colorata.
fatadele sunt impartite un doua registre prin intermediul unui brau plasat la nivelul planseului dintre parter si etaj.Fatada principala are 3 elemente majore distincte:un
corp cuntral cu intrarea si doua pavilioane de colt,usor decrosate asezate in prelungirea aripilor laterale.Liniile simple si suprafetele netede ale fatadelor sunt inviorate
de cateva profile si accente.Printre acestea ,colonada curtii interioare cu toata decoratia sa ,apoi pe fatada principala braul median facut din faianta
policroma ,lintourile ferestrelor si lantul continuu de arcusoare sprijinite pe console de teracota smaltuite verde de sub streasina.Deasemenea bow-window-urile de la
etajul pavilioanelor de colt amintesc de musarabieurile turcesti.
prin aceste trei lucrari importante Ion Mincu reprezinta un pionier in slujba afirmarii specificului national in arhitectura.
Petre Antonescu -nascut 1873 Rimnicul Sarat.A sudiat si el la Scoala de belle arte din Paris
el s-a distins pe trei planuri conjugate:in invatamant,in domeniul conservarii si restaurarii monumentelor si in arhitectura.Impreuna cu altii au pus bazele unei
sanatoase traditii stiintifice de restaurare.
cladiri:Palatul Primariei Capitalei(1906-1910),Palatul Administrativ din Craiova(1912-1913) si Banca Marmorosch-Blank(1915-1923).Plastica acestor cladiri
se caracterizeaza prin interpretarea unor elemente ale vechii arhitecturi:pridvoare,loggii,ancadramente de ferestre si usi,precum si de tendinta de a le
monumentaliza .Fatadele sunt divizate in registre orizontale cu braie,pentru a aduce cladirile la scara.
a facut si o serie de locuinte cu calitati plastice incontestabile-case foste:Oprea Soare,Ion C.Bratianu,Malaxa precum si conacul boieresc de la Stefanesti
N.Ghica Budesti(1869-1863)-nascut la Iasi a urmat si el in cele din urma Ecole des Beaux Arts si devine in 1901 arhitect.
a fost membru al Comisiunii monumentelor istorice
Palatul pentru colectiile muzeului de arta nationala(inceput in 1912). Afost conceput initial cu 4 aripi dispuse simetric in jurul unei mari curti centrale.Dupa 1939 au fost
facute doar trei dintre aripi . Acestea si in deosebi fatada principala cu cele doua impunatoare pavilioane de colt amintesc de arhitectura feudala din Moldova si Tara
Romaneasca.
Alte caldiri:Liceul din Ramnicu Valcea,biserica greco-catolica de pe strada Polona si propria sa cas de pe str.Stevastopol din Bucuresti.
Cristofi Cerchez(1872-1955)-nascut Bolintinul de Sus studiaza arhitectura la Milano.
numar foarte redus de cladiri publice:spitalul de pe strada Polizu(Bucuresti),biserica din Valenii de Munte,Scoala primara Zoe Scorteanu(Ploiesti)
a facut in schimb numeroase locuinte majoritatea in Bucuresti: vila Minovici,apoi fosta casa Candiano Popescu
fatadele cladirilor sale sunt pe de-o parte dotate cu foisoare si logii in care materialul dominant este lemnul,iar pe de alta parte sunt divizate in panouri incadrate de pilastri cu
capiteluri florale.Apar si motive vegetale facute din stuc.
Grigore Cerchez(1851-1927) - s-a remarcat prin lucrarile biroului de arhitectura pe care il conducea plastica arhitecturala a acestor lucrari s-a adresat cu precadere arhitecturii
muntenesti(autor Al.Clavel).Cu elemente prelucrate de aici s-au realizata fatadele Universitatii de Arhitectura din Bucuresti,si ale corpului nou adaugat paltului de la
Cotroceni.
Constantin Iontzu(Casa corpului didactic din Bucuresti,si case particulare in Ploiesti ,Bucuresti ,Sinaia)
In Transilvania
Jacob Deszo si Komor Marcel-Primaria si Palatul Culturii din Targu Mures si cladirea “Vulturul Negru” din Oradea
Kos Karoly-muzeul local din Sfantu Gheorghe.

7
8