Capitolul 15

O notiune cheie a Teoriei Complexitatii este aceea de “limita a haosului”. E lansata

ipoteza conform careia natura si chiar universul incearca sa se forteze in a-si depasi
marginile, pana la limita intre haos si ordine.
Un sistem perfect ordonat sau unul complet haotic sunt limitate pentru ca nu pot evolua
foarte mult, pe cand un sistem care este dezechilibrat (pana la limita dinte ordine si
dezordine) se dovedeste a avea mult mai multe posibilitati de a progresa.
Roger Lewin, unul din cei care au colaborat la Teoria Complexitatii, afirma ca “limita
haosului e acolo unde informatia incepe sa se manifeste in plan fizic si sa detina controlul
asupra energiei.” .Jencks vede aceasta limita a haosului ca pe un proces, o notiune dinamica,
spre deosebire de obiectele arhitecturale, care sunt de cele mai multe ori statice.
Teoria limitei poate fi exemplificata in multe domenii si in diverse moduri.
Un exemplu ce ilustreaza teoria limitei este cel al gramezii de nisip.Presupunem o
gramada de nisip , aflata in crestere pentru ca mereu s-ar depune nisip pe varful ei .La un
moment dat, ea va atinge o inaltime critica si va incepe sa se prabuseasca.Asta se traduce
astfel: gramada e un sistem care, prin adaosul continuu de nisip, este impins spre dezechilibru,
pana cand ajunge la acea stare critica de auto-organizare (la limita haosului), cand incepe sa
se comporte ca un tot.
In arhitectura aceasta notiune e exemplificata de :
*Jencks in lucrarea sa din Scotia (unde a
imaginat o amenajare peisagera folosindu-se de un soi de panglica tensionata, construita la
limita colapsului) *Jencks in “Determinism, Purpose, Chance”-
mobilier de bucatarie ce simbolizeaza viata si intelectul ca si concepte centrale intre cele 2
determinisme-necesitate si hazard

* Koolhaas, la biblioteca Universitatii Jussieu, (unde intreaga

suprafata e o rampa care se plimba printre un grid de coloane si “accidente”)
Jencks, ca si unii Post Modernisti, afirma ca viata, intelectul, individualitatea, au aparut
la intersectia dintre 2 poli- necesitate si hazard, chiar la limita haosului.Idee care merge chiar
mai departe si anume ca universul e intr-o continua devenire spre complexitate.

Capitolul 16

Considerand cele afirmate mai devreme, se naste o intrebare : daca universul

progreseaza, atunci de ce situatia, la nivel mondial, se inrautateste?
Explicatia ar putea fi legata de cresterea demografica exploziva din ultimele secole,
crestere ce a atras dupa sine o serie de probleme cum ar fi: foamete, poluare, subtierea
stratului de ozon, ploaie acida, etc
Pe de alta parte, la fel de adevarat este ca in ultimii 50 de ani s-a constatat o crestere
economica ce a atins in anumite zone niveluri nemaintalnite pana acum; iar cele mai multe
schimbari in ceea ce priveste calitatea vietii au fost determinate de acest boom economic.
Atat partile pozitive cat si cele negative ale acestor fenomene sunt greu de contorizat si
de pus in balanta, iar situatia de fata poate fi cel mai bine explicata printr-un paradox:
actualmente atat nr de oameni care traiesc mai bine, cat si nr de oameni care traiesc mai rau
decat sunt mai mari decat au fost vreodata, asta si pentru ca pur si simplu exista mai multi
oameni.
Cele doua directii, cea care semnaleaza problemele ecologica si cea economica sunt
legate in sensul ca economia depinde de “sanatatea” planetei.