Legatura Om Natura - Arhitectura

Omul se afla intr-o comuniune cu natura inca din cele mai vechi timpuri. Fiinta
care da viata acestei lumi, omul este acela care a mers dincolo de limitele
imposibilului si prin studiu si cunoastere a ajuns la performante nemaipomenite in
toate domeniile de activitate. De aceea, se spune ca omul nu e centrul, ci in centrul
lumii. Omul s-a nascut , a trait timp de secole si si-a procurat hrana din natura;
aceasta fiindu-i gazda primitoare chiar si in momentele grele, cand l-a adapostit, ori la
aparat.
rimele mari realizari ale fiinte umane pe acest amant au fost inventarea rotii,
a arcului, dar si descoperirea focului, care au reprezentat punctul de plecare catre
marile descoperiri in stiinte si constructii. Omul sfinteste locul prin e!istenta lui si prin
faptele sale, motiv pentru care in zilele noastre avem parte de tehnologii avansate in
toate domeniile si traim viata mult mai usor si mai frumos decat se intampla in urma
cu milioane de ani.
Dincolo de acesta stransa legatura , apare omul creator "omul numit #egele
creatiei$ , care se inspira din toate ce vazute in mediul in care a trait si care cu o
minte sclipitoare devine atotputernic in fata naturii. Desigur, aceasta putere a omului
poate deveni distructiva pentru natura si provoca prejudicii majore.
%orbind despre omul romantic, omul cu suflet bun si primitor, apare omul &
geniu, bine cunoscutul 'ihai (minescu , poetul si scriitorul care a avut ca inspiratie
natura , satul sau din 'oldova, )potesti, locul de unde au izvorat zeci de poeme
romantice. oeziile, baladele si doinele noastre ne vor aminti pe veci de marii nostri
scriitori care in mijlocul naturii au compus pentru noi si sunt un model pentru lumea
intreaga.
Dintr-un alt punct de vedere, omul cercetator, omul curios si creator, a
descoperit in lume si a dezvoltat stiinte ale naturii, ca biologia, chimie, geografia ,
fizica si multe altele care deriva din acestea. *oate cercetarile si e!perimentele facute
de oamenii de stiinta au la baza fenomene ale naturii.
O alta ipostaza in care gasim omul este aceea de om mester, om constructor,
creator, acela care se inspira din natura pentru a crea forme , structuri si geometrii cat
mai variate. +rhitectura este o creatie a mintii si presupune pricepere, rabdare si multa
imaginatie.
Cum arhitectura este o pura creatie umana, iar omul fiind un produs al naturii,
arhitectura va fi ca un logaritm al naturii. Le Corbusier
rin intermediul artei, natura si arhitectura capata sens impreuna si apare o
interdependenta intre ele, creand un peisaj, un ansamblu estetic.
)nsumand omul romantic, poet cu omul cercetator, omul de stiinta rezulta omul
architect, constructor, acela care prin creatie si o disciplina riguroasa reuseste sa
aduca in vietile noastre mai mult decat o simpla constructie. (l este creatorul de
frumos, motiv pentru care cauta solutii si rezolvari pentru sufletul fiecarui om in parte.
+rhitectul este acela care face legatura intre creatia sa, cladire si situl, peisajul in care
incadreaza constructia.
eisajul este intr-o continua transformare, iar omul se afla intr-o continua
cautare de solutii si forme noi, pe care le poate adapta intr-un mediu natural adecvat;
prin saparea pamantului, mutarea lui sau chiar modelare. ,copul final al omului
arhitect fiind sa raspunda tuturor cerintelor celor care vor locui in casa creata de
acesta.
1
+rta creatiei nu poate fi inteleasa de oricine si nici nu poate fi furata; ea
trebuie insa cultivata prin studiu permanent al formelor, al naturii si al cerintelor care
se schimba periodic.
Din prisma unor arhitecti celebri, arhitectura interiorului trebuie corelata cu
e!teriorul pentru a crea legatura dintre constructie si peisaj sau sit. -u de putine ori
intalnim in istoria arhitecturii, constructii care se bazeaza pe forme preluate din natura
si care reflecta legatura omului cu diverse volumetrii din mediul inconjurator. )ncepand
din +ntichitate, apar templele renumite ale .reciei antice ,"arthenon, *emplul lui
/eus din Ol0mpia, *emplul /eitei +tena -i1e, *emplul lui +pollo (picurius$ , aflate
intr-o armonie fermecatoare cu natura, amplasate la altitudini mai mari decat restul
asezarilor, pentru a fi puse in valoare si a fi observate de la distanta. *emplul care
provine din limba 2atina, se traduce locuinta si era considerat locuinta zeilor, edificiul
sacru , inchinat zeului ce era divinizat de popoarele antice. +cestea au o importanta
spirituala, turistica, dar si arhitectonica pentru .recia, inca din cele mai vechi timpuri si
pana in prezent.
*recand intr-o etapa mai comple!a a arhitecturii, goticul s-a impus prin
tendinte ascendente , o greutate mare a formelor si o stare de echilibru fragil, instabil;
toate acestea pun in valoare bisericile din secolele al 3)) lea- al 3%) lea . ,istemul
ogival este un sistem foarte scump, pe care nu si-l putea permite orice civilizatie, de
aceea goticul a fost raspandit in )talia, +nglia si Franta, si mai traziu si in restul lumii.
+cest stil artistic are un aspect dantelat, care combina elemente foarte diferite intre
ele si care prin altitudinile bisericilor , da dovada de grandoare, masivitate si forta.
*oata dantelaria si nervurile goticului sunt dovada preluarii din natura a unor
forme ce imita florile ori ramurile unui copac care sustin acoperamantul bisericii la
interior, iar la e!terior contrafortii sustin constructia, precum o tulpina sustine coroana
copacului.
)naintand spre arhitectura secolului al 33 lea si pana in prezent ,lucrurile se
schimba, iar infatisarea cladirilor devine ea insasi o forma din natura, arhitectul
continuand opera lui Dumnezeu, modeland si adaptand constructia la mediul ambi ant
si la necesitatile omului . Astfel, Frank Lloyd Wright, transforma un peisaj
simplu, nealorificat, dintre munti, pe unde o cascada isi arsa apele, intr-un loc
impresionant, care se a numi !asa de la !ascada "Falling Water#.
Din dorinta de a obtine un rezultat spectaculos, omul architect porneste de la
forme simple, forme ale naturii, cum ar fi o frunza, un copac, o picatura de apa sau o
forma de relief si deseneaza, e!perimenteaza diverse structuri si geometrii, pentru ca
in final sa rezulte capodopere care se impun prin e!presivitate si devin parti
componente ale sitului in care sunt integrate.
+rhitect japonez, laureat al remiului ritz1er, *adao +ndo , a integrat
armonios piese de arhitectura in mijlocul naturii prin procedeul de pierdere a
arhitecturii in peisaj; proiectul -aoshima 4ontemporar0 +rt 'useum, 5aponia in anii
6778-6779. 'uzeul aflat pe un deal, in apropierea unei plaje linistite, reprezinta o
modalitate de folosire a peisajului, in scopul armonizarii construitului cu naturalul.
)n zilele noastre, apar tendinte indraznete in arhitectura care leaga strans
elemente din natura cu volumetria constructiilor. :n e!emplu elocvent este
capodopera arhitectului 5avier ,enosiain, acela care preia forma unei cochilii de
melc , geometria unui peste sau a unui sarpe si le interpreteaza intr-un stil propriu,
transformandu-le in locuinte. ractic imbina forme spectaculoase la e!terior si creaza
spatii bune de locuit la interior.
5avier ,enosiain afirma ; Pentru mine, natura este cea mai mare sursa de
inspiratie, insa respectul fata de ea implica nu o simpla copiere, ci extragerea esentei
si principiilor sale, o reinterpretare.
2
)n <razilia, 'areines si atalano +r=uitetura realizeaza la #io de 5aneiro , o
constructie bazata pe lemn , preluand forma unor frunze. 4asa e plasata in apropiere
de plaja, facandu-se simtitata briza oceanului.
Dar, arhitectura nu inseamna numai cladiri , e!ista si arhitectura peisajului care
contureaza situl si il pune in valoare. eisajul este un element activ si in continua
metamorfoza , care genereaza arhitectura. 2egatura dintre arhitectura & peisaj &
natura se intalneste din cele mai vechi timpuri, de pe vremea e!istentei .radinilor
suspendate din <abilon, una dintre cele sapte minuni ale lumii.
+rhitectul peisagist a dezvoltat o arta din amenajarea gradinilor , parcurilor si
curtilor interioare, cum ar fi .radinile de la %ersailles, in care sunt imbinate armonios
tipuri variate de flori , arbusti si plante ornamentale .
+sa cum arhitectul creaza spatii interioare pentru folosinta omului, tot la fel
peisagistul creaza la e!terior adevarate capodopere vii prin intermediul plantelor , a
cursurilor de apa, a fantanilor arteziene ; spatii destinate rela!arii si agremenetului.
:na din componentele arhitecturii care imbina peisagistica cu arhitectura
cladirilor, este urbanismul, acela care aduce un aport de functionalitate astfel incat
orasul sa poata functiona ca un organism viu.
Omul foloseste de-a lungul vietii toate resursele pe care i le ofera natura pentru
a-si cladi locuinte, spatii, orase, incercand pe cat posibil ca legatura dintre ele sa
aduca cat mai putine prejudicii naturii.
3
Bibliografie:
- >un -.+., Legendele i Miturile Greciei ntice, <ucure?ti, (ditura @tiinAificB
67CD.
- >nell Eeiner, rchite!tur der Griechen" Grund#$ge. Fiss. <uchges., Darmstadt
67GG.
- Ferner Fuchs, %ie &!ulptur der Griechen. Eirmer, 'Hnchen 67GI
- ,)'O-D,, O#',<((, 5OE-, JA$%&'(!')$A *(&+A,)L)&J, (D)*:#+
*(E-)4+ <:4:#(,*), 67CK
- +,,:-*O, #O,+#)O, -*(&+A,)L +& (+'('&!A-, (D)*:#+ <:4:#(,*),
67GC
- <(+/2(L, (2),+<(*E, J.(+&/N FO$ $(!$(A'&ONJ, (D)*:#+ F+<(#
+-D F+<(#, 677G
- 4+#2,O-, +22(-, JA(+'%('&!+ AN. '%( (N0&$ON1(N'J
- -O*( D( 4:#,, JA$%&'(!')$A !ON'(2' *(&+A,-, #OF. D#. +#E.
+-+ '+#)+ /+E+#)+D(
- <)#>,*(D, 5+-, J$(LA'&N/ A$!%&'(!')$( 'O LAN.+!A*(J, (MF-
,O-, 6777
4