Universitatea Politehnica Timişoara

Facultatea de Arhitectură

PROIECTAREA STRUCTURILOR III

- CURS 3a -

Acțiuni în construcții (3)

Prof.dr.ing Adrian CIUTINA

Departamentul de Căi de Comunicație

Terestre, Fundații și Cadastru
 § 1.5 Combinațiile acțiunilor

 Combinaţiile acţiunilor în construcţii se fac

în conformitate cu standardul “Cod de
proiectare pentru bazele proiectării
structurilor in construcţii” (forma în
Română a Eurocode 1990).
 Combinaţiile acţiunilor în construcţii sunt
efectuate în concordanţă cu “proiectarea
prin metoda coeficienţilor parţiali de
siguranţă”.
 Aceasta constă în verificarea tuturor situaţiilor de proiectare astfel încât
nici o stare limită să nu fie depăşita atunci când sunt utilizate valorile
de calcul pentru acţiuni sau efectele lor pe structură şi valorile de calcul
pentru rezistenţe.
 În cadrul acestei metode, pentru situaţiile de proiectare selectate şi stările
limită considerate, acţiunile individuale trebuie grupate conform anumitor
reguli.
 Acţiunile care nu pot exista fizic simultan nu se iau in considerare
împreună în grupări de acţiuni sau efecte structurale ale acţiunilor.
Adrian Ciutina, Proiectarea Structurilor III
 § 1.5 Combinațiile acțiunilor

 Valorile de calcul sunt obţinute din valorile caracteristice utilizându-se

coeficienţii partiali de siguranţa (sau alţi coeficienţi).
 Valorile de calcul pot fi alese şi direct atunci când se aleg valori
conservative.

 Combinaţiile acţiunilor în construcţii se consideră pentru toate stările

limită care se consideră la proiectarea construcţiei.
 În principal, metoda se referă la verificarile la starea limită ultimă şi
la starea limită de serviciu a structurilor supuse la încărcări statice,
precum şi la cazurile în care efectele dinamice pe structură sunt
determinate folosind încărcări statice echivalente (de exemplu efectele
dinamice produse de vânt sau induse de trafic).

Adrian Ciutina, Proiectarea Structurilor III

 § 1.5 Combinațiile acțiunilor
STAREA LIMITĂ ULTIMĂ - SLU

 Structura, infrastructura şi terenul de fundare vor fi proiectate la stări

limită ultime, astfel încât efectele acţiunilor de calcul în secţiune, luate
conform următoarelor combinaţii factorizate:

să fie mai mici decât rezistenţele de calcul în secţiune.

În relaţia de mai sus, „+" înseamnă “în combinaţie cu".
- Gk,j este efectul pe structură al acţiunii permanente j, luată cu valoarea sa
caracteristică.
- Qk,i efectul pe structură al acţiunii variabile i, luată cu valoarea sa caracteristică;
- Qk,1 - efectul pe structura al acţiunii variabile, ce are ponderea predominantă
între acţiunile variabile, luată cu valoarea sa caracteristică;
- ψ0,i este un factor de simultaneitate al efectelor pe structură ale acţiunilor
variabile i (i=2,3...m) luate cu valorile lor caracteristice, având următoarele valori:

Adrian Ciutina, Proiectarea Structurilor III

 § 1.5 Combinațiile acțiunilor
STAREA LIMITĂ ULTIMĂ - SLU

 cu excepţia încărcărilor din depozite şi a acţiunilor provenind

din împingerea pământului, a materialelor pulverulente şi a
fluidelor/apei, pentru care:
OBS: De exemplu, în cazul unei structuri acţionata predominant de efectele acţiunii
vântului, relaţia de mai sus se scrie:

OBS: iar în cazul unui acoperiş acţionat predominant de efectele zăpezii, relaţia
devine:

 Acţiunile permanente ce au un efect favorabil asupra siguranţei

structurilor (de exemplu la starea limita de echilibru static) se iau
conform următoarei combinaţii:

Adrian Ciutina, Proiectarea Structurilor III

 § 1.5 Combinațiile acțiunilor
STAREA LIMITĂ ULTIMĂ - SLU

 În cazul acţiunii seismice, relaţia de

verificare la starea limită ultimă este:
Unde: AEk este valoarea caracteristică a acţiunii seismice ce corespunde intervalului
mediu de recurenţă, IMR adoptat de cod (IMR= 100 ani în P100-2005);
ψ2,i - coeficient pentru determinarea valorii cvasipermanente a acţiunii
variabile Qi,;
γI - coeficient de importanţă a construcţiei.
Tabel: Coeficientul pentru
determinarea valorii
cvasipermanente a acţiunii
variabile ca fracţiune din
valoarea caracteristica
Tabel: Coeficientul de
importanţă al construcţiei

Adrian Ciutina, Proiectarea Structurilor III

 § 1.5 Combinațiile acțiunilor
STAREA LIMITĂ DE SERVICIU - SLS
 Structura, infrastructura şi terenul de fundare vor fi proiectate la stări
limită de serviciu astfel încât efectele acţiunilor de calcul pe structură
/element/secţiune, luate conform următoarelor combinaţii factorizate:
 Gruparea caracteristică de efecte structurale
ale acţiunilor:

 Gruparea frecventă de efecte structurale ale

acţiunilor:

 Gruparea cvasipermanentă de efecte structurale

ale acţiunilor:

să fie mai mici decât valorile limită ale criteriilor de serviciu considerate.
În formulele de mai sus ψ1,1 este coeficientul
pentru determinarea valorii frecvente a
acţiunii variabile Q1, având valorile
recomandate date în tabelul următor:

Adrian Ciutina, Proiectarea Structurilor III

 § 1.5 Combinațiile acțiunilor
EXEMPLU DE COMBINAȚII

 Exemplu de combinaţii ale încărcărilor pentru o hală cu etaj:

 Starea limita de serviciu
 Starea limita ultima
 CSLS1: 1,00P + 1,0Z+0,7T + 0,7U
 C1: 1,35P + 1,5Z
 C2: 1,35P + 1,5VL  CSLS2: 1,00P + 0,7Z+0,7T + 1,0U
 C3: 1,35P + 1,5VT  Gruparea seismică
 C4: 1,35P + 1,5U  CS1: 1,00P + 0,4Z+0,4(U+T)+S
 C5: 1,35P + 1,5U1  CS2: 1,00P + 0,4(U+T)+S
 C6: 1,35P + 1,5Z+1,05VL+1,05T+1,05U
 C7: 1,35P + 1,5Z+1,05VU+1,05T+1,05U
 C8: 1,35P + 1,5VL+1,05Z+1,05T+1,05U  Încărcări considerate:
 C9: 1,35P + 1,5VT+1,05Z+1,05T+1,05U  P – permanenta
 C10: 1,35P + 1,5U+1,05Z+1,05T+1,05VT  T - tehnologica
 C11: 1,35P + 1,5U+1,05Z+1,05T+1,05VL  U – utila total
 C12: 1,35P + 1,5U1+1,05Z+1,05T+1,05VT  U1 – utila şah
 C13: 1,35P + 1,5U1+1,05Z+1,05T+1,05VL  Z – zăpada
 Z1 – zăpada cu aglomerare
 VL - vânt longitudinal
 VT - vânt transversal
 S- încărcarea din seism

Adrian Ciutina, Proiectarea Structurilor III