Universitatea Politehnica Timişoara

Facultatea de Arhitectură

PROIECTAREA STRUCTURILOR III

- CURS 10 -

Structuri metalice (6)

Prof.dr.ing Adrian CIUTINA

Departamentul de Căi de Comunicație

Terestre, Fundații și Cadastru
 § 3.5 Structuri metalice înalte

 Oamenii au fost întotdeauna fascinați de

clădirile înalte;
 Tehnicile de construcție (infra și supra-
structura) s-au schimbat în timp;
 O clădire este considerată înaltă dacă este
semnificativ mai înaltă decât media
construcțiilor înconjurătoare;
 Pentru clădirile înalte efectul încărcărilor
laterale (vânt, seism) este important;
 Unul din criteriile de proiectare vizează
performanța clădirilor de a se deforma lateral
și accelerațiile de la nivelele înalte datorate
încărcărilor dinamice laterale.
Orașul vechi Shibam, Yemen.
Cele mai multe case ale orașului datează din secolul
16. Înălțimea clădirilor ajunge la 40 m. Shibam
este adesea denumit cel mai vechi oraș cu zgârie-
nori. Adrian Ciutina, Proiectarea Structurilor III
 Clădirea Home Insurance
§ 3.5 Structuri metalice înalte

 Competiția dintre clădirile înalte a fost declanșată

în anii 1920 și începutul anilor 1930:
 Home Insurance Building din Chicago (1885),
clădire cu 12 nivele și o înălțime de 55 m,
realizată din elemente din fontă este
considerată primul zgârie-nori;
 În 1930, clădirea Chrysler Building din New
York a devenit cea mai înaltă clădire din lume
 Clădirea Empire State Building, finalizată în
Aprilie 1931 (construită într-un an și 45 de zile)
cu 382 m înălțime a depășit Chrysler Building
cu 62.2 m.

Schițe din revista Fortune Magazine,

September 1930 - Skyscraper
Comparison

Adrian Ciutina, Proiectarea Structurilor III

§ 3.5 Structuri metalice înalte

Evoluția aspectului orașului New York între 1879 și 2013

Adrian Ciutina, Proiectarea Structurilor III
 § 3.5 Structuri metalice înalte

 Evoluția clădirilor înalte:

 În decursul timpului, zgârie-nori au început să apară în alte colțuri ale globului:
Mexico City, Tokyo, Shanghai, Hong Kong, Singapore, Kuala Lumpur, Taipei,
Jakarta, etc.;
 Clădirile înalte moderne utilizează oțelul în structurile de rezistență: elemente din
oțel sau combinate cu betonul, în elemente sau structuri compuse;
 Dezvoltarea acestor tipuri de structuri a fost continuă, în general înălțimile atinse
reprezentând provocări pentru noile construcții;
 Dubai are în momentul de față 18 clădiri cu înălțimi peste 300m, incluzând aici și
cea mai înaltă construcție existentă – Burj Khalifa.

Adrian Ciutina, Proiectarea Structurilor III

 § 3.5 Structuri metalice înalte

1990 2003

2008

Evoluția aspectului
orașului Dubai între
1990 și 2008

Adrian Ciutina, Proiectarea Structurilor III

 § 3.5 Structuri metalice înalte
2015 – Provocări și incertitudini
 Referitoare la cost:
 Costul inițial;
 Costul operațional;
 Costul de debarasare.
 Proiectare și construcție:
 Metode noi de proiectare (PBD);
 Materiale, sisteme și tehnologii noi.
 Dezvoltare durabilă
 Abordarea pe ciclu de viață (LCA);
 Utilizarea energiei;
 Emisiile datorate energiei;
 Utilizarea apei;
 Reducerea deșeurilor;
 Productivitate și sănătate.

Adrian Ciutina, Proiectarea Structurilor III

§ 3.5 Structuri metalice înalte
2015 – Cele mai înalte clădiri

Adrian Ciutina, Proiectarea Structurilor III

 § 3.5 Structuri metalice înalte
2020 – Cele mai înalte clădiri (previziune)

Adrian Ciutina, Proiectarea Structurilor III

 § 3.5 Structuri metalice înalte
Încărcări seismice / încărcări datorate vântului
 Filosofia de proiectare la încărcările seismice:
 Pentru încărcările seismice curente (de serviciu) structura și elementele
secundare trebuie să nu fie avariată;
 Pentru încărcările seismice puternice (starea limită ultimă) structura și
elementele pot fi avariate, însă nu trebuie să cedeze (criteriul de evacuare a
ocupanților);
 Analiza structurii se face în domeniul plastic sau elastic echivalent, prim
împărțirea încărcării seismice la factorul de comportare q;
 Analiza structurii este realizată prin alegerea unui sistem disipativ cu
performanțe de ductilitate.
 O atenție sporită trebuie
acordată efectelor locale:
 Solul poate acționa ca un
filtru;
 Există posibilitatea amplificării
mișcării terenului datorită
terenului local (microzonării).

Adrian Ciutina, Proiectarea Structurilor III

 § 3.5 Structuri metalice înalte
Încărcări seismice / încărcări datorate vântului
 Filosofia de proiectare la încărcările datorate
vântului:
 Încărcările puternice din vânt pot cauza o serie de
probleme, în special în clădirile înalte;
 Clădirile moderne înalte sunt și mai expuse
încărcării datorate vântului datorită greutății reduse
(masă mică și amortizare redusă);
 Chiar în cazul zonelor seismice, pentru clădirile mai
înalte de 25-30 de nivele încărcarea din vânt este
cea care guvernează proiectarea elementelor
principale de rezistență.
 O atenție sporită trebuie acordată următoarelor
crierii de proiectare:
 Rezistenței și stabilității;
 Oboselii elementelor și a îmbinărilor;
 Deformațiilor laterale excesive;
 Vibrațiilor puternice care pot cauza disconfort ocupanților.

Adrian Ciutina, Proiectarea Structurilor III

 § 3.5 Structuri metalice înalte
Încărcări seismice / încărcări datorate vântului
 Influența încărcării din vânt. Pe lângă verificările
uzuale de proiectare trebuie verificate:
 Efectele dinamice ale vântului;
 Efectele P-D (efectele de ordinul 2);
 Influența scurtării elementelor; Efectul dinamic
 Interacțiunea cu solul (în special dacă H/B > 5); (turbioane)
 Rigiditatea statică și dinamică:

Efectul scurtării
Efectele de ordinul II
elementelor
Adrian Ciutina, Proiectarea Structurilor III
§ 3.5 Structuri metalice înalte
Avarii datorate vântului

Adrian Ciutina, Proiectarea Structurilor III

 § 3.5 Structuri metalice înalte
Sisteme de preluare a eforturilor laterale

 Sistemele rezistente la momente încovoietoare (fără contravântuiri) sunt

capabile să preia încărcările laterale numai pentru clădiri cu înălțime medie
sau mică;
 Clădirile trebuie să utilizeze sisteme structurale eficace în preluarea
încărcărilor laterale. Sisteme de preluare a încărcărilor laterale:
 Sisteme în cadre: cadre rigide din grinzi și stâlpi;
 Grinzi cu zăbrele: sisteme contravântuite care formează grinzi cu zăbrele
verticale;
 Sisteme duale în cadre cu elemente contravântuite (grinzi cu zăbrele);
 Sisteme contravântuite cu nucleu central;
 Sistem tub în tub: tub central format din nucleu central și stâlpi externi foarte
deși, care formează un tub;
 Sistem tub contravântuit: sistem similar în care stâlpii sunt legați prin elemente
diagonale;
 Sisteme modulare: cadre sau cadre contravântuite în tuburi legate între ele;
 Super-cadre: mega-cadre în formă generală de grindă Vierendeel;
 Sisteme compuse: sisteme compuse din elemente din oțel și beton armat.
Adrian Ciutina, Proiectarea Structurilor III
 § 3.5 Structuri metalice înalte
Sisteme de preluare a eforturilor laterale

Sistem cu nucleu rigid

OBS: Clădirile mai înalte de 25-30 de nivele sunt proiectate din condițiile de
verificare a deformatei laterale la vânt și nu la seism.
Adrian Ciutina, Proiectarea Structurilor III
 § 3.5 Structuri metalice înalte
Sisteme de preluare a eforturilor laterale

Sistem cu tub Sistem cu tub

exterior rigid exterior rigid
Original World contravântuit
Trade Center, John Hanckok
New York, 1973 Buiding, Chicago,
1969

Sistem celular

Sistem celular
contravântuit
Vincom
Sears tower – Landmark 81,
Chicago, 1973 Vietnam,
proiect
Adrian Ciutina, Proiectarea Structurilor III
 § 3.5 Structuri metalice înalte
Sisteme structurale - Tub în tub
 Clădirea World Trade Center – New York (1973-2001)

 110 nivele supraterane

 Înălțime: 417/415m
 930000 m2
 Sistem cu nucleu rigid și
tub exterior (elemente
Adrian Ciutina, Proiectarea Structurilor III metalice)
 § 3.5 Structuri metalice înalte
Sisteme structurale - Tub exterior rigid
 John Hanckok Buiding,
Chicago, 1969
 100 nivele supraterane
 Înălțime: 321/459 m
 260126 m2
 Sistem de tip tub exterior rigid
 Arhitectură: trunchi de piramidă

Adrian Ciutina, Proiectarea Structurilor III

 § 3.5 Structuri metalice înalte
Sisteme structurale - Tub exterior rigid
 John Hanckok Buiding,
Chicago, 1969

Adrian Ciutina, Proiectarea Structurilor III

 § 3.5 Structuri metalice înalte
Sisteme structurale - Sistem celular
 Sears tower – Chicago, 1973

 108 nivele
supraterane
 Înălțime: 527m
(sol-top)
 416000 m2
 Sisteme celulare
independente,
legate între ele
la diferite nivele cu centuri (grinzi cu zăbrele)
Adrian Ciutina, Proiectarea Structurilor III
 § 3.5 Structuri metalice înalte
Sisteme structurale – Sisteme verticale suspendate
 Hong-Kong and Shanghai Bank - 1986

 47 nivele supraterane
 Înălțime: 179m (sol-top)
 Stâlpi laterali tip grindă cu zăbrele
 La fiecare 10 nivele este prezentă o
grindă cu zăbrele masivă (pe mai multe
nivele) de care sunt prinse planșeele
inferioare
Adrian Ciutina, Proiectarea Structurilor III
 § 3.5 Structuri metalice înalte
Sisteme structurale – Sisteme verticale suspendate
 Hong-Kong and Shanghai Bank - 1986

Adrian Ciutina, Proiectarea Structurilor III

 § 3.5 Structuri metalice înalte
Sisteme structurale – Sisteme verticale suspendate
 Federal Reserve Bank
Minneapolis - 1972

 13 nivele
supraterane
 Înălțime: 67m

Structură în
arc catenar

Adrian Ciutina, Proiectarea Structurilor III

 § 3.5 Structuri metalice înalte
Sisteme structurale – Sisteme compuse
 Taipei 101, Taiwan (2003)
 101 nivele + 5 subsol
 Înălțime: 508m (sol-top)
 Dimensiuni 62,3x62,3m
 Stâlpi: 2400x3000x80mm S690
 Elemente compuse oțel (înaltă rezistență) –
beton (înaltă rezistență)
 Pereți din beton până la nivelul 9
 Sistemul este compus din 8 trunchiuri de
piramidă dispuse cu vârful în jos
 În plan structura este rigidizată la fiecare bază
de trunchi de piramidă

Adrian Ciutina, Proiectarea Structurilor III

 § 3.5 Structuri metalice înalte
Sisteme structurale – Sisteme compuse
 Taipei 101, Taiwan
 Nucleul central: 8 mega-stâlpi cu secțiune
compusă (3x2,4m);
 Tubul exterior: 16 mega-stâlpi cu secțiune
compusă (2,25x2,25m)
 Centuri rigide cu contravântuiri pe trei nivele între
trunchiurile de piramidă
 Elementele din beton se opresc la nivelul 63
 Fundații: 380 de piloți din oțel (1,5m diametru),
pe 30m. Tasare așteptată – 50mm.
 Deplasarea la vârf sub vânt puternic – 2,2m
(h/200)

Adrian Ciutina, Proiectarea Structurilor III