Universitatea Politehnica Timişoara

Facultatea de Arhitectură

PROIECTAREA STRUCTURILOR III

- CURS 6 -

Structuri metalice (2)

Prof.dr.ing Adrian CIUTINA

Departamentul de Căi de Comunicație

Terestre, Fundații și Cadastru
§ 3.2 Dimensionarea elementelor din oțel

Conceptul de proiectare și analiză

Adrian Ciutina, Proiectarea Structurilor III

 § 3.2 Dimensionarea elementelor din oțel
Sistemul structural – transmiterea eforturilor
 Realizarea sistemului structural trebuie să considere aspecte referitoare la:
 Geometria și sistemul structural: sistemul static, cadre necontravântuite/
contravântuite, grinzi cu zăbrele, tipologia sistemului de planșeu, forma
secțiunilor transversale, sistemul de contravântuiri, îmbinări etc.
 Elemente adiționale: detalii arhitecturale, de
instalații; condiții de durabilitate, cost și timp
de realizare, fabricație, transport, aspecte
legate de mediu etc.

Adrian Ciutina, Proiectarea Structurilor III

 § 3.2 Dimensionarea elementelor din oțel
Sistemul structural – transmiterea eforturilor
Încărcări gravitaționale
 Sistemele de preluare a încărcărilor
gravitaționale urmăresc sistemul
structural:
 Planșee, acoperiș
 Grinzi secundare
 Grinzi principale
 Elemente verticale: Stâlpi,
contravântuiri
 Fundații

OBS. În funcție de alcătuirea

Alcătuire structurală curentă pentru o
structurală pot apărea și alte
structură metalică
elemente structurale

Adrian Ciutina, Proiectarea Structurilor III

 § 3.2 Dimensionarea elementelor din oțel
Sistemul structural – transmiterea eforturilor
Sisteme contravântuite – sisteme necontravântuite
 Rezistența și rigiditatea laterală a sistemelor poate fi asigurată prin:
 sisteme triangulate (contravântuite);
 pereți rigizi;
 rigiditate structurală (îmbinări rigide)
 Sistemele contravântuite – oferă rezistență și stabilitate încărcărilor
orizontale și stabilitate globală (inclusiv efectele de ordinul 2).

Sisteme contravântuite Sisteme cu pereți rigizi Sisteme necontravântuite

Adrian Ciutina, Proiectarea Structurilor III

 § 3.2 Dimensionarea elementelor din oțel
Sistemul structural – transmiterea eforturilor
Sisteme contravântuite – sisteme necontravântuite
 Sistemele necontravântuite prezintă o flexibilitate sporită.
 Flexibilitatea poate fi redusă prin dispunerea unor elementele diagonale
 Ca urmare pot rezulta
secțiuni mai mici pentru
elementele structurale
principale: grinzi/stâlpi.

Sisteme contravântuite sunt

foarte eficiente în reducerea
flexibilității laterale (cel puțin
80% pentru sistemul
necontravântuit echivalent)

Adrian Ciutina, Proiectarea Structurilor III

 § 3.2 Dimensionarea elementelor din oțel
Sistemul structural – transmiterea eforturilor
Transmiterea eforturilor prin sistemele contravântuite

Adrian Ciutina, Proiectarea Structurilor III

 § 3.2 Dimensionarea elementelor din oțel
Sistemul structural – transmiterea eforturilor
Transmiterea eforturilor prin sistemele contravântuite

Sisteme verticale Sisteme orizontale (acoperiș)

Adrian Ciutina, Proiectarea Structurilor III
§ 3.2 Dimensionarea elementelor din oțel
Sistemul structural – transmiterea eforturilor
Transmiterea eforturilor prin sisteme cu pereți rigizi

Adrian Ciutina, Proiectarea Structurilor III

 § 3.2 Dimensionarea elementelor din oțel
Identificarea solicitărilor în elemente
 Pentru eficientizarea procesului de dimensionare, trebuie identificate
solicitările care afectează diferitele elemente structurale:
 Elemente întinse  Elemente supuse la combinații de solicitări:
 Elemente comprimate  Elemente supuse la compresiune + încovoiere
 Elemente încovoiate  Elemente supuse la încovoiere + forfecare….
 (Elemente torsionate)
Întindere/compresiune

Încovoiere+forfecare

Încovoiere+forfecare

Compresiune+încovoiere+
forfecare Întindere/compresiune

Compresiune+încovoiere+
Întindere/compresiune forfecare

Adrian Ciutina, Proiectarea Structurilor III

 § 3.2 Dimensionarea elementelor din oțel
Verificarea generală a elementelor
 Rezistența secțiunilor transversale se poate face utilizând următoarea
formulă de interacțiune:

σx,Ed - este valoarea de calcul a tensiunii longitudinale

σz,Ed - este valoarea de calcul a tensiunii transversale
τx,Ed - este valoarea de calcul a tensiunii de forfecare
 Alternativ, rezistența secțiunilor transversale se poate calcula prin
formulele de interacțiune liniarizată:

NEd, MEd – valorile eforturilor în elemente

NRd, MRd – valorile rezistențelor secționale (eforturile capabile)
OBS. Formulele de interacțiune se pot aplica
elementelor metalice de clasă 1, 2 sau 3.
Valorile eforturilor vor ține seama de
Exemplu de secțiune brută-secțiune netă
secțiunea netă a elementelor.
Adrian Ciutina, Proiectarea Structurilor III
 § 3.2 Dimensionarea elementelor din oțel
Verificarea generală a elementelor
 Rezistența la flambaj a barelor comprimate se face folosind formula
generală de interacțiune (cazul general) sau folosind expresia:
NEd – valoarea de calcul a efortului de compresiune
Nb,Rd – rezistența de calcul la flambaj a barei comprimate
OBS. Flambajul – fenomen de instabilitate caracterizat de înregistrarea
unor deformații transversale mari în elementele supuse la compresiune.

χ – factorul de reducere, calculat

în funcție de valoarea zvelteții λ

Pentru barele clasice, Nb,Rd

poate fi evaluată ca valoarea
Ncr (forța critică de flambaj)
Adrian Ciutina, Proiectarea Structurilor III
 § 3.2 Dimensionarea elementelor din oțel
Elemente întinse
 Elemente întinse:
 sisteme de cabluri;
 contravântuiri;
 tiranți.

Elemente de acoperiș sau contravântuiri: structuri parter sau multi-etajate

Poduri hobanate sau suspendate grinzi cu zăbrele

Secțiuni transversale tipice pentru elementele întinse

Adrian Ciutina, Proiectarea Structurilor III
 § 3.2 Dimensionarea elementelor din oțel
Elemente întinse
 Rezistența secțiunilor transversale se face verifică prin:

NEd – valoarea de calcul a efortului de întindere

Nt,Rd – valoarea rezistenţei la tracţiune care se ia minimul dintre:

- valoarea de calcul a rezistenţei plastice în secţiunea transversală brută:

Excentricităţile produc
momente

- valoarea de calcul a rezistenţei ultime a secţiunii

transversale nete, în dreptul găurilor de fixare:

- Aria netă:
t – grosimea plăcii
 Rezistența la flambaj – nu se calculează: d0 – diametrul găurilor

Adrian Ciutina, Proiectarea Structurilor III

 § 3.2 Dimensionarea elementelor din oțel
Elemente întinse
Moduri de cedare ale elementelor întinse - rupere

Ruptură în aria netă (simulare)

Ruptură în aria brută (specimene)

Ruptură în aria netă îmbinare cu şuruburi

Cedarea elementului întins
Adrian Ciutina, Proiectarea Structurilor III
 § 3.2 Dimensionarea elementelor din oțel
Elemente comprimate
 Elemente comprimate:
 stâlpi;
 contravântuiri;
 montanți.

Contravântuiri, grinzi cu zăbrele

Stâlpi structurali comprimați

Secțiuni uzuale pentru elementele comprimate
Adrian Ciutina, Proiectarea Structurilor III
 § 3.2 Dimensionarea elementelor din oțel
Elemente comprimate
 Rezistența secțiunilor transversale se face verifică prin:

NEd – valoarea de calcul a efortului de compresiune

Nc,Rd – valoarea rezistenţei la compresiune:

A – aria secţiunii

 Rezistența la flambaj – conform calculului clasic….

Adrian Ciutina, Proiectarea Structurilor III

 § 3.2 Dimensionarea elementelor din oțel
Elemente comprimate
Moduri de cedare ale elementelor comprimate – flambajul prin
încovoiere

OBS. Schimbarea condițiilor de rezemare a barelor comprimate poate conduce la

moduri superioare de flambaj, adică la forțe critice mai mari.
Adrian Ciutina, Proiectarea Structurilor III
 § 3.2 Dimensionarea elementelor din oțel
Elemente supuse la încovoiere
 Elemente supuse la încovoiere:
 grinzi;

Grinzi ale
structurilor
parter

Grinzi ale clădirilor multietajate

Grinzi de poduri Secțiuni uzuale pentru grinzi

Adrian Ciutina, Proiectarea Structurilor III
 § 3.2 Dimensionarea elementelor din oțel
Elemente supuse la încovoiere
 Rezistența secțiunilor
transversale se face verifică prin:
MEd – valoarea de calcul a efortului de încovoiere
Mc,Rd – valoarea de a rezistenței la încovoiere :

 Rezistența la flambaj – flambaj prin torsiune laterală.

cu

Mb,Rd – valoarea de a rezistenței la flambaj prin torsiune laterală

χLT – factorul de reducere datorat flambajului cu încovoiere laterală

– depinde de momentul critic de flambaj Mcr.

Adrian Ciutina, Proiectarea Structurilor III

 § 3.2 Dimensionarea elementelor din oțel
Elemente supuse la încovoiere
Moduri de cedare ale elementelor supuse la încovoiere – flambajul
prin torsiune laterală

Flambaj prin răsucire laterală, Marcy

bridge, New York

Adrian Ciutina, Proiectarea Structurilor III

 § 3.2 Dimensionarea elementelor din oțel
Elemente supuse la încovoiere
Măsuri de consolidare a grinzilor pentru împiedicarea flambajului prin
torsiune sau torsiune cu încovoiere

Fixarea tălpilor comprimate

Inserarea unor elemente

secundare care modifică lungimile
de flambaj.

Adrian Ciutina, Proiectarea Structurilor III

 § 3.2 Dimensionarea elementelor din oțel
Elemente supuse la încovoiere și compresiune
 Elemente supuse la compresiune cu
încovoiere:  stâlpi;
 grinzi comprimate;

Grinzi comprimate

Stâlpi în cadre necontravântuite

Combinația acțiunilor: Compresiune cu încovoiere biaxială în stâlpi

încovoiere+compresiune Adrian Ciutina, Proiectarea Structurilor III
 § 3.2 Dimensionarea elementelor din oțel
Elemente supuse la încovoiere și compresiune
 Elemente supuse la compresiune cu încovoiere – secţiuni caracteristice

Profile laminate la cald; secţiuni simple

Secţiuni umplute cu beton (parţial Profile obţinute din plăci sudate;

sau complet) secţiuni simple deschise şi chesonate

Adrian Ciutina, Proiectarea Structurilor III

 § 3.2 Dimensionarea elementelor din oțel
Elemente supuse la încovoiere și compresiune
 Rezistența secțiunilor transversale se face verifică prin:
MEd – valoarea de calcul a efortului de încovoiere
MN,Rd – momentul plastic rezistent de calcul, redus de efortul axial NEd.

 Rezistența la flambaj – calcul la flambaj prin torsiune cu încovoiere

(încovoiere pe două direcții):

Varianta simplificată pentru

încovoiere pe o singură direcție

χ – factori de reducere pentru flambajul prin încovoiere

χLT – factor de reducere datorat deversării
kyy, kyz, kzy, kzz,– factori de interacțiune (Anexa A a Eurocode 3).
.
Adrian Ciutina, Proiectarea Structurilor III
 § 3.2 Dimensionarea elementelor din oțel
Elemente supuse la încovoiere și compresiune
Moduri de cedare ale elementelor supuse la compresiune cu
încovoiere – flambajul prin torsiune cu încovoiere

Simulări numerice – moduri de flambaj

Cedare la flambaj prin torsiune cu

încovoiere

Test laborator

Adrian Ciutina, Proiectarea Structurilor III

 § 3.2 Dimensionarea elementelor din oțel
Pierderea stabilităţii la elemente

Flambaj prin încovoiere după Flambaj prin torsiune Flambaj prin torsiune
axa minimă de inerţie cu încovoiere

Adrian Ciutina, Proiectarea Structurilor III

 § 3.2 Dimensionarea elementelor din oțel

 Alte tipuri de solicitări (simple și/sau combinate):

 forfecare;
 încovoiere și forfecare;
 încovoiere, compresiune și forfecare;
 torsiune;

Adrian Ciutina, Proiectarea Structurilor III