Chiru

29.01.2015

Alexandru-Mario

Grupa
Arhitectura Spatiului Interior

42

Arhitectura japoneza
Introducere
Cnd spunem arhitectur japonez, ne gndim, de fapt, la organizarea
spaiului, a spaiului domestic, citadin sau sacru. Aceasta a fost conceput ca o
soluie la situaia dat, a unui mediu geografic zgrcit la ntinderi plane. tim
c relieful nipon este dominat la tot pasul de nlimi, c esul este o raritate,
iar vegetaia, pdurea ndeosebi, alctuiete o ambian particular de
restrngere a zonelor locuibile. Natura s-a strecurat adnc n existena omului,
i-a impus exigenele, a reuit s fie sacralizat, adorat i mai mult dect orice
respectat. Orice concepie arhitectural a inut seama c spaiul se sprijin pe
natura nconjurtoare i st deschis spre ea.
Observator al naturii, japonezul a neles c nimic din ce este material,
aparinnd naturii, nu este durabil i astfel n concepia sa o construcie
arhitectural nu va avea valoarea de durat fizic, ci aceea de permanen
spiritual.

Chiru
29.01.2015

Alexandru-Mario

Grupa
Arhitectura Spatiului Interior

42

Arhitectura japonez cunoate un continuu proces de metamorfozare,

fiecare transformare pe plan politic sau social aducnd i o anumit modificare
n planul artei. Se pot astfel stabilii dou modaliti de realizare precise: una
proprie numit tradiional, a cror prini se gsesc n csuele votive care
aveau o deosebit importan pentru japonezi, dovada necontestat fiind
ansamblul de la Ise, i una importat de Curtea Imperial din China
fastuoas, modalitate care s-a impletit cu cea tradiional dnd natere unor
tendine stilistice locale.
Tipul cel mai caracteristic de construcii l constituie pentru Japonia
cldirile din lemn. Pn n secolul al XVII-lea piatra se folosea extrem de rar i
numai ncepnd cu secolul XX ea a cptat o utilizare mai larg. Acest fapt a
fost determinat n mare msur de condiiile seismice precum i de existena
unui excelent lemn pentru construcii. Materialul de construcie fiind lemnul,
prelucrarea lui, deloc uoar i nici mcar prea supl, l-a obligat pe japonez s
se restrng la un minimum necesar de elemente. Structura este format
practic din elemente izolate (stlpi), pereii avnd exclusiv rol de ornamentare
i nchidere. Stlpi, grinzi, arhitrave, arpanta sunt concepute ca un tot unitar,
aparent, piesele i ansamblurile structurale cptnd valene estetice.
Acoperirea, care n mod tradiional ocup un rol important n judecata de
valoare a cldirii, s-a rafinat n timp, trecnd de la formele simple a sitemului
trilitic, la un complex sistem de prghii cu numeroase variante. Diferite alte
procedee urmresc s obin un spaiu interior amplu, cu nlimi i deschideri
mari. Natura i dispoziia elementelor de compartimentare interioar asigur o
remarcabil flexibilitate spaial.
Arhitectura japonez pleac din natur i se ntoarce la ea, se integreaz
acestui prototip de echilibru; forma construciei a fost ntotdeauna n consens
cu cadrul natural, ntre interior i exterior s-a stabilit mereu un flux al
sugestilor, o trecere fireasc, fr obstacole.

Exemple
WARO
Akashi

KISHI - Linia meridiana terminalul de feribot

Clientul a solicitat ca aceast cldire se se conecteze la sit n trei moduri:

prin reflectarea culturii locale a portului Akashi, prin raportare la meridianul pe
care se afl oraul i acionnd ca un observator astronomic. mbrcat n metal
de culoare nchis, volumul de mica inaltime conine salonul de ateptare,
ghieul de bilete i toalete, se conecteaz la poarta de plecare, cu un culoar
2

Chiru
29.01.2015

Alexandru-Mario

Grupa
Arhitectura Spatiului Interior

42

lung, ngust construit din materiale industriale. Zona de ateptare este

proiectata pentru a spori sentimentul de cltorie, n timp ce pasajul le
reconecteaza la sit-ul specific. Punctul focal al salonul de ateptare este un
luminator n form de cruce, centrat pe o cupol mic adncime de 5 m (16,5
ft) n diametru. Luminatorul este orientat spre adevratele axa nord-sud, i
acioneaz ca un cadran solar. Cupola, semnificnd meridianul sau arc
longitudinal a sit-ului, distorsioneaz i elibereaz lumina prin simbolizarea unei
cruci perfecte . In momentul intoarcerii calatorilor din sala de asteptare prin
coridorul cu structura metalica vizibila, ei sunt adusi inapoi la geografia
specifica locului, cu vederi inramate ale portului, ale cerului si marii.

Aceasta cladire a avut ca scop folosirea ca terminal pentru linia de feribot

care leaga Insula Awaji de continent. Din punct de vedere functional, este
destul de simpla si consta in doua spatii: o sala de asteptare cu un ghiseu de
bilete si toalete si o sala de trecere care duce catre poarta la care se prezinta
biletele inainte de imbarcare.
Sala de asteptare este principalul spatiu din aceasta cladire. Autorul a
incercat sa dea o expresie spatiala anumitor imagini pe care clientul le-a
sugerat la inceputul proiectarii: Akashi (o zona scenica de coasta din regiune
care are conotatii literare vechi), meridianul si observatorul astronomic.
Cladirea este o cutie simpla, inchisa, cu doua tipuri de deschideri. Una dintre
acestea este o deschidere cruciforma in tavan care nu se suprapune cu axul
cladirii, ci este aliniata cu adevaratul ax nord-sud. Lumina care patrunde prin
deschidere nu numai ca serveste drept cadran solar, ci si, impreuna cu
configuratia tavanului care aduce usor a dom, are ca scop indicarea faptului ca
acest loc se afla pe un meridian. De asemenea, tavanul a fost construit in
forma de dom astfel incat lumina care cade pe podea sau pe perete sa fie

Chiru
29.01.2015

Alexandru-Mario

Grupa
Arhitectura Spatiului Interior

42

distorsionata si sa nu formeze o cruce perfecta; s-a dorit ca lumina sa

serveasca doar drept cadran solar si sa nu capete o forma prea simbolica.
Pentru a mari deschiderea ingusta, structura acoperisului a fost
facuta dintr-o placa de otel monococa, intarita doar unde a fost necesar cu
elemente de otel. Placa de acoperis rezultata este practic o consola; coloanele
sunt ridicate doar in cazul in care sunt necesare din punct de vedere structural.

in

Cladirea este un fel de camera obscura, proiectand o imagine

ce reprezinta lumea de afara.
Daca o calatorie este un
proces de confirmare pentru
sine a ceea ce exista in
lumea de afara, in acest caz,
intrarea in sala de asteptare,
care intalnesti o imagine a
lumii, poate fi considerata ca
primul pas din cadrul acestui
proces.

Cealalta
deschidere in acest spatiu
este o fereastra boltita lunga,
orizonatala. Forma sa a fost
determinata
dupa
studii
repetate pentru a fi siguri ca
nu avea sa aduca lumina
care ar putea slabi efectul
luminii din tavan si ca va
incadra doar o vedere catre
calatoria viitoare, mai exact
doar catre mare. S-a dorit ca
aceasta fereastra tablou sa incadreze lumea intr-un mod diferit fata de
deschiderea din tavan.
Sala de trecere, celalalt spatiu al terminalului, este complet
diferite de sala de asteptare, acesta fiind un spatiu al realitatii. S-a dorit
creerea unui spatiu brut, concret, care foloseste doar produse industriale
familiare, gata facute cum ar fi fereastra cu fante din aluminiu si cu sticla
fasonata (instalata intr-un cadru de otel expus) si acoperisul in pavilion. O data
4

Chiru
29.01.2015

Alexandru-Mario

Grupa
Arhitectura Spatiului Interior

42

ce au trecut prin spatiul inchis din sala de asteptare, pasagerii intalnesc brusc
inca un orasel al realitatii si marea pe care sunt pe punctul de a naviga.

FUJIWARRAMURO ARCHITECTS Casa Muko

Casa Muko este o locuinta unifamiliala asezata, intr-un loc mic si dificil, la
strada, expusa total privirilor din afara, asadar, era nevoie de o solutie care sa
5

Chiru
29.01.2015

Alexandru-Mario

Grupa
Arhitectura Spatiului Interior

42

impace mai multe cerinte. Fiind vorba de o casa pentru o familie, nevoia de
intimitate trebuia pusa pe primul loc, lucru dificil de rezolvat insa tinand cont
de asezarea in spatiu a constructiei.
Lamelele
au
fost
asezate oblic fata de podea,
pentru ca incaperile sa
primeasca o cantitate cat
mai mare de lumina in
timpul zilei. In acelasi timp,
orientarea lor in relatie cu
axul drumului face ca
interioarele sa fie mai putin
vizibile din exterior ceea
ce, pana la urma, este
principalul avantaj tinand
cont de asezarea in sit.
In ansamblu, solutia este pe cat de ingenioasa, pe atat de simpla. Practic,
arhitectii au folosit cu succes principii de baza din arhitectura si le-au adaptat
la acest caz special. Rezultatele vorbesc de la sine: o constructie eficienta,
adaptata perfect constrangerilor din teren si fara compromisuri majore in ce
priveste functionalitatea, desi nici partea estetica nu e de neglijat.

Chiru
29.01.2015

Alexandru-Mario

Grupa
Arhitectura Spatiului Interior

42

Komada Architects Office : HAT House

Arhitectura japoneza lucreaza intr-o dimensiune dificila, aceea a

optimizarii locurilor neprietenoase, spatii restranse, prost luminate, inghesuite
intre alte constructii. La final, arhitectul japonez trebuie sa imagineze un volum
care sa functioneze ca o casa: sa fie practic, locuibil, atragator.

Un astfel exemplu este HAT House (Casa

Palarie), unde provocarea arhitectilor (de la
Komada Architects) a fost de a construi pe o
suprafata mica ceva care sa ofere confort,
tinand cont de constrangerile rigide date de
spatiu. Casa este plasata intr-o zona
aglomerata din Tokyo, intr-un col de strada,
pe un teren modest ce obliga la redefinirea
proportiilor
si
a
dispunerii
pe
orizontala/verticala a constructiei.
Volumul consta intr-un cub cu doua fatade la
strada, ambele punctate de punti circulabile
care comunica prin usi glisante cu interiorul.
Avand in vedere dimensiunea redusa a
terenului, fiecare metru patrat a fost folosit
la maxim si integrat in locuinta, pastrand
7

Chiru
29.01.2015

Alexandru-Mario

Grupa
Arhitectura Spatiului Interior

42

totodata o limita intre exterior adica strada si zona pietonala si intimitatea

caminului. Cele doua etaje sunt ascunse in palarie un acoperis asimetric,
intrerupt ici si colo de ferestre, astfel incat spatiul de dedesubt sa devina
perfect locuibil.
Fiecare etaj are in centru
un spatiu deschis, din
care se desprind in cele
patru colturi camere cu
functiuni diferite: birou,
baie, depozitare. Gandite
ca module ce pot fi
folosite,
dupa
plac,
inchise
sau
deschise,
acestea pot fi integrate in
restul
casei
sau,
la
nevoie,
izolate
de
celelalte camere, gratie
asezarii lor in extremitatile spatiului.
Dormitoarele sunt asezate la etaj si ar putea servi drept exemple de
minimalism. Sunt, de fapt, spatii delimitate in care au fost asezate paturi
nimic mai mult, nimic mai putin. Cum spuneam, constrangerile date de spatiu
au dictat modul in care a fost organizata casa.

Concluzie
Arhitectura japoneza reprezinta unitatea dintre sit, program si traditie.
Arhitectura japoneza inglobeaza in mod traditional structuri de lemn, usor
elevate deasupra solului, cu acoperisuri din placi ceramice sau stuf. Usile
glisante erau folosite in locul peretilor pentru a permite o configurare diferita a
spatiului interior in functie de fiecare ocazie in parte. Obiectivele arhitectilor
japonezi sunt: conectarea casei la mediul exterior, fara a sacrifica intimitatea
locuitorilor, integrarea mediului exterior in cel interior pentru a spori impresia
de spatiu si accesul la lumina solara pentru fiecare incapere.
Spatiul interior este intotdeauna diferit, arhitectii japonezi nu se limiteaza
la creearea de spatii functionale, ele detin modularitate intr-o suprafata
8

Chiru
29.01.2015

Alexandru-Mario

Grupa
Arhitectura Spatiului Interior

42

restransa si sunt puternic ancorate in modul traditional de locuire, creand astfel

conexiuni la nivel mental intre tipologia de locuire moderna si cea traditionala.