Ghid Cartiere Blocuri Constanta PDF

Ghid de
regenerare urbană
a cartierelor de blocuri
ConstanȚa
Alexandra Nae, Vlad Sebastian Rusu, Anamaria Olănescu,

Octav Olănescu, Miruna Moldovan, Cătălin Trandafir, Irina Filofi,
Ana Bulai, Andrei Mitrea, Corina Chirilă, Beatrice Gheorghiu,
Mihnea Grădinaru, Iulian Stan, Marcel Ionescu-Heroiu
Iunie 2019
Alexandra Nae, Vlad Sebastian Rusu, Anamaria Olănescu, Octav Olănescu,
Miruna Moldovan, Cătălin Trandafir, Irina Filofi, Ana Bulai, Andrei Mitrea,
Corina Chirilă, Beatrice Gheorghiu, Mihnea Grădinaru, Iulian Stan,
Marcel Ionescu-Heroiu
Ghid de regenerare urbană a

cartierelor de blocuri - Constanţa
Iunie 2019
2 Ghid de regenerare urbană a cartierelor comuniste ConstanȚa 3
Cuprins
CUPRINS
Introducere/7
Clădirile de blocuri/11
Spațiile publice/15
CE SE POATE FACE
Propunere de abordare integrată a cartierelor de blocuri/19
Constanța provocări și potențial/29

Activarea și extinderea spațiilor publice/32
Spații publice propuse pentru concurs de soluții/34
Mobilier urban /38
Peisagistică/34
Iluminat public/42
Activarea fațadelor/44
Originalitate și calitate/42
Mobilitate urbană - Un oraș pentru oameni/48

Decongestionarea trotuarelor/50
Suport pentru navigarea pietonală/51
Smart parking/52
Piste de biciclete/54
Modernizarea stațiilor de transport în comun/55
Opțiuni pentru crearea de parcări adiționale/56
Nevoile cetățenilor din cartierele de blocuri/67

Cartierul Anadalchioi/73 Cartierul Coiciu/83
Cartierul Badea Cârțan/75 Cartierul Constanța Sud/85
Cartierul Brătianu/77 Cartierul Delfinariu/87
Cartierul Centru/79 Cartierul Faleza Sud/89
Cartierul CET/81 Cartierul Far/91
Cuprins
Cartierul Gară/93 Cartierul Tomis I/105 3. Intervenții macro cu impact asupra întregului cartier/287
Cartierul ICIL/95 Cartierul Tomis II/107 Principii de organizare/289
Cartierul Inel 1/97 Cartierul Tomis III/109
Cartierul Inel 2/99 Cartierul Tomis Nord/111 Tomis Nord - Încadrare în oraş/292
Cartierul Km 4-5/101 Cartierul Universitate/113 Tomis III / Inel 1 / Anadalchioi - Încadrare în oraş/344
Cartierul Stadion/103 Cartierul Viile Noi/115 Tomis III/352
Faleza Sud / KM 4-5 / Constanța Sud - Încadrare în oraş/364
INTERVENȚII asupra SPAȚIILOR PUBLICE din cartierele de blocuri/117
Faleza Sud/372
Paleta de intervenții/120
Km 4-5/380
1. Intervenții de acupunctură urbană/123 Badea Cârțan - Încadrare în oraş/390
1. Coiciu A/126 17. Km 4-5 B/158 Tomis I / Tomis II - Încadrare în oraş/398
2. Coiciu B/128 18. Tomis II A/160 Coiciu / Icil - Încadrare în oraş/406
3. Faleza-Nord - Delfinariu A/130 19. Tomis II B/162 Faleza Nord - Încadrare în oraş/414
4. Faleza-Nord - Delfinariu B/132 20. Tomis II C/164 Delfinariu - Încadrare în oraş/422
5. Far Abator și Faleza-Sud A/134 21. Tomis II D/166
Centru - Încadrare în oraş/430
6. Far Abator și Faleza-Sud B/136 22. Tomis III și Anadalchioi A/168
Gara - Încadrare în oraş/438
7. Far Abator și Faleza-Sud C/138 23. Tomis III și Anadalchioi B/170
8. Gara și Icil A/140 24. Tomis III și Anadalchioi C/172 Inel 2 - Încadrare în oraş/446
9. Gara și Icil B/142 25. Tomis Nord A/174 CET / Viile noi - Încadrare în oraş/454
10. Inel 2 A/144 26. Tomis Nord B/176 Far Abator/462
11. Inel 2 B/146 27. Tomis Nord C/178
12. Inel 2 C/148 28. Tomis Nord D/180
13. Inel 2 D/150 29. Tomis Nord E/182 INTERVENȚII asupra CLĂDIRILOR din cartierele de blocuri/469
14. Inel 2 E/152 30. Viile Noi și CET A/184 INTERVENȚII MINIMALE - anvelopare și retehnologizare/472
15. Inel 2 F/154 31. Viile Noi și CET B/186 EXTINDERE ȘI INTERVENȚII ELEMENTE ORIZONTALE - elemente punctuale/474
16. Km 4-5 A/156 32. Viile Noi și CET C/188
EXTINDERE PE ORIZONTALĂ A SPAȚIULUI LOCATIV - ansambluri continue, de
Intervenții de acupunctură urbană implementate/190 dimensiuni reduse/476
EXTINDERE PE ORIZONTALĂ A SPAȚIULUI LOCATIV - ansambluri continue, de
2. Intervenții complexe pentru zone bine definite/193 dimensiuni medii/478
Strategia de implementare - analizează - testează - rafinează/195 EXTINDERE PE ORIZONTALĂ CU SPAȚII PENTRU UTILIZARE COMUNĂ, CU/
FĂRĂ FUNCȚIUNI GENERATOARE DE VENIT/480
Oportunități: implicarea locuitorilor și verdeața bogată/198
EXTINDERE PE VERTICALĂ A SPAȚIULUI LOCATIV ȘI/SAU A SPAȚIILOR
1. Tomis Nord și Badea Cârțan/200 7. Coiciu/244 PENTRU UTILIZARE COMUNĂ, CU/FĂRĂ FUNCȚIUNI GENERATOARE DE VENIT
2. Tomis I, Tomis II și Stadion/212 8. Gara și Icil/250 - elemente punctuale/482
3. Faleza Nord și Delfinariu/220 9. Peninsula și Centrul Vechi/260 EXTINDERE PE ORIZONTALĂ ȘI VERTICALĂ A SPAȚIULUI LOCATIV ȘI/
4. Tomis III și Anadalchioi/224 10. Viile Noi și CET/266 SAU A SPAȚIILOR PENTRU UTILIZARE COMUNĂ, CU/FĂRĂ FUNCȚIUNI
5. Inel 1/228 11. Constanța Sud și Km. 4-5/270 GENERATOARE DE VENIT - ansambluri continue, de dimensiuni medii/484
6. Inel 2/234 12. Far, Abator și Faleza Sud/278
introducere
România nu are tradiție urbană. În 1948, după al doilea Război Mondial, numai
aproximativ 23% dintre români trăiau la oraș. Soluții au fost căutate de către
conducerea comunistă pentru a urbaniza în ritm rapid România, plecând de la
înțelegerea că țara nu se poate dezvolta fără orașe puternice. Politica de locuire
urbană a fost una din cele mai ambițioase ale conducerii comuniste, cu soluții
diferite implementate de-a lungul timpului, în funcție de evoluția tehnologiilor în
construcții.
Până la sfârșitul anilor ‘50, locuirea s-a organizat în cvartale, de sorginte sovietică,
în micro-ansambluri sau în colonii muncitorești. La pragul dintre deceniile șapte și
opt s-a produs trecerea la marile ansambluri, când apare următoarea structură:
grupă de locuințe sau de locuit, microraion și raion, cel din urmă fiind echivalentul
unui cartier tradițional. După anul 1970, noțiunea de microraion, venită tot pe
filieră sovietică, va fi înlocuită cu cea de unitate urbanistică complexă, preluată
din practica internațională. În esență, prin marile ansambluri se face trecerea de
la conceptul de parcelă, caracteristic proprietății private, la cel de ansamblu, care
va înlocui locuința unifamilială cu cea colectivă.
Criza de spațiu locativ, resimțită mai ales după război, va impune înlocuirea
execuției tradiționale cu cea industrială, bazată pe tipizare și pe prefabricare.
Producția industrializată va permite creșterea numărului de unități locative
(apartamente), de peste cinci ori, în doar 44 de ani. Execuția industrială în
domeniul investițiilor locative va ajunge astfel de la aproximativ 5%, în anii ’1960,
la 60-80% după 1980. Marile ansambluri vor fi amplasate periferic, pentru a
permite arhitectura de „macara” și pentru a nu afecta fondul locativ existent.
Ritmul tot mai ridicat de realizare a locuințelor colective va permite trecerea de
la aproximativ 5 m2 locuibili pe locuitor, la aproximativ 12 m2 în anii ’1980.
introducere
În acest context, la organizarea ansamblurilor de locuit s-au avut în vedere, cel Peste 73% din locuitorii municipiilor din România stau la bloc. Cu toate acestea,
puțin între anii 1960 și 1970, următoarele principii: nu există o abordare clară, atât la nivel național, cât și la nivel local, pentru
• Promovarea principiilor „unității de vecinătate”, utilizată în Occident; regenerarea cartierelor de blocuri. În 30 ani de tranziție, au existat foarte puține
inițiative pentru a adresa, într-un mod integrat, problemele cu care se confruntă
• Realizarea unui „urbanism deschis”.
cartierele de blocuri din România.
Iar dotările necesare locuirii au fost:
Pentru anii următori, devine imperativă pornirea unei politici de regenerare urbană
• Calculate după necesități: curente, periodice și ocazionale; a cartierelor de blocuri, iar intervențiile punctuale care au fost implementate în
• Distribuite în funcție de raza lor de servire sau de norma de accesibilitate anii trecuți, ar trebui înlocuite cu abordări comprehensive și integrate la nivel de
într-o rețea ierahizată. cartier – de exemplu, Plan Urban Zonal de Regenerare Urbană pentru cartiere
individuale.
Planificarea centralizată a zonelor de locuit a venit cu o serie de avantaje:
• S-a permis atingerea unor densități urbane relativ ridicate. Orașele În condițiile declinului demografic și al emigrării masive în afara României,
românești sunt printre cele mai compacte din Europa. creșterea calității vieții în orașele din România, poate să fie un factor de atractție
și retenție important. Un studiu al Băncii Mondiale, finalizat în 2017, a arătat că
• S-a permis dezvoltarea noilor zone de locuit în jurul unui sitem integrat de
transport public. aproximativ 1.8 milioane români ar dori să se mute într-un oraș din România,
iar imboldul principal pentru a face această mutare este o calitate a vieții mai
• Suprafața locativă a crescut într-un ritm accelerat. bună. Constanța este unul dintre orașele-magnet ale României, unde o proporție
• Nivelul confortului urban s-a îmbunătățit simțitor pentru un număr mare importantă a românilor ar dori să se mute. Chiar dacă numai 2.7% dintre români
de oameni, atât la scara ansamblului (echipare tehnică, dotări, spații verzi locuiesc în zona urbană a Constanței, 5.2% ar dori să locuiască acolo.
ș.a.), cât și la cea a locuinței (echipare, însorire, decomandare etc.).
• O pondere mare a blocurilor sunt separate de arterele majore cu trafic auto Orașele din România în care oamenii și-ar dori cel mai mult să locuiască
și au acces la spații verzi.
În ce oraș, diferit de
prezent, v-ar plăcea

De ce preferați acest oraș?
plăcea cel mai mult
cel în care locuiți în

•
Ponderea ZUF din

Centrele vechi ale orașelor au fost în mare parte cruțate, cu noile ansambluri
populația totală
cel mai mult să
Calitatea vieții
În ce oraș v-ar
de locuire construite în zone periferice.
educaționale
specializată
ZUF
să locuiți?
Asistență
Alt motiv
Locuri de
•
medicală
Coabitarea mai multor nuclee familiale în același apartament a fost redusă,
Servicii
locuiți?
muncă
a țării
prin creșterea numărului de unități locative;
• După anul 1975, vor apărea studii de sociologie a locuirii, care vor contribui București 15,23% 14,46% 13,43% 4,24 4,18 4,04 4,13 3,08
semnificativ la rafinarea principiilor de proiectare. Din păcate, ele nu vor Cluj-Napoca 11,37% 15,32% 2,34% 4,22 4,27 3,71 4,11 3,5
mai fi agreate la sfârșitul anilor ’1980; Timișoara 9,14% 11,88% 2,52% 4,29 4,49 4,11 3,94 2,32
Brașov 8,53% 11,53% 2,27% 3,8 4,42 3,56 3,74 4,25
• Urbanismul deschis, adică abandonarea străzii-coridor tradiționale, a permis Constanța 5,18% 3,96% 2,72% 3,37 4,22 2,82 3,39 4,71
compoziții urbane individualizate, cu precădere în perioada 1960-1980. Sibiu 4,06% 5,16% 1,34% 4 4,33 3,51 3,59 3,86
Iași 3,76% 4,30% 2,06% 4,09 4,53 3,97 3,46 2,75
Planificarea centralizată a zonelor de locuit a creat însă și o serie de
Oradea 2,64% 2,24% 1,67% 4,35 4,92 3,79 4,3 3
disfuncționalități. Problema majoră cu cartiere construite în timpul comunismului
Suceava 2,23% 1,89% 0,91% 2,89 3,71 2,83 3,17 3
este faptul că au fost construite pentru oameni, nu de către oameni, iar gusturile Târgu Mureș 2,13% 1,56% 1,25% 3,8 3,3 3,3 2,85 3,78
personale ale oamenilor de rând nu au jucat nici un rol în acest proces. Problema Pitești 1,93% 2,41% 1,73% 3,68 3,83 3,05 3,37 2,5
este că o pondere considerabilă a populației urbane din România trăiește în astfel Piatra Neamț 1,93% 1,72% 0,74% 3,63 4,28 3,19 3,7 3,75
de clădiri, făcute pentru ei, nu de către ei. Râmnicu Vâlcea 1,73% 1,90% 1,16% 2,88 4,06 3,24 3,24 4,4
Arad 1,62% 1,20% 1,48% 3,38 4 3,56 3,5 3,7
introducere
Câți dintre români ar considera o mutare la Constanța,
În ce oraș, diferit de
prezent, v-ar plăcea

De ce preferați acest oraș?
plăcea cel mai mult
cel în care locuiți în
Ponderea ZUF din

pe categorii de vârstă
populația totală
cel mai mult să
Calitatea vieții
În ce oraș v-ar
educaționale
specializată
ZUF da nu Total
să locuiți?
Asistență
Alt motiv
Locuri de
medicală
Servicii
locuiți?
muncă
18-29 ani 27,0% 16,7% 19,0%
a țării
30-39 ani 25,2% 20,7% 21,7%
Galați 1,52% 0,34% 1,69% 2 3,73 2,87 3,33 X 40-49 ani 19,8% 19,2% 19,4%
Ploiești 1,52% 0,52% 2,52% 3,13 4,4 3,67 3,4 4
50-59 ani 16,5% 18,0% 17,7%
Baia Mare 1,32% 1,03% 1,07% 3,63 4,38 3,25 4,25 3,5
60-69 ani 7,9% 13,0% 11,8%
Craiova 1,32% 1,38% 1,89% 4 4,54 3 4,08 4,33
Miercurea Ciuc 1,02% 0,17% 0,49% 2,9 4 3,3 3,7 3,6 70-79 ani 3,2% 9,5% 8,1%
Târgu Jiu 1,02% 0,00% 0,72% 4,4 4 4,1 4,1 2,75 80 și peste 0,0% 2,5% 1,9%
Târgoviște 0,91% 0,52% 1,05% 3,44 3,78 3,56 3,56 2,67 NR 0,4% 0,5% 0,5%
Bacău 0,91% 1,20% 1,14% 3,22 3,89 3,11 3,22 5 Total 100,0% 100,0% 100,0%
Alexandria 0,81% 0,34% 0,35% 3,75 3,88 3,13 3,88 2,75
Buzău 0,81% 0,69% 1,28% 4,2 4,8 3,8 3,8 5
Calitatea vieții pe care orașele o oferă, joacă un rol important pentru oameni iar
Deva 0,81% 0,34% 0,79% 4,67 4,5 3,63 4,38 X
punerea la punct a cartierelor de blocuri e de importanță vitală pentru orașele
Reșița 0,81% 0,69% 0,40% 4 4,43 2,43 4,25 X
Brăila 0,81% 0,34% 0,98% 3,25 3,75 2,5 3,25 3 românești. În Constanța, 71% din populație trăiește la bloc, în cartiere ce se
Focșani 0,71% 0,00% 0,86% 2,5 4,14 3,43 2,67 3 confruntă cu un număr de probleme – atât în ceea ce privește clădirile efective,
Giurgiu 0,71% 1,03% 0,40% 3,43 4,29 2,57 3,71 2 cât și spațiile publice din acest cartiere. În cele ce urmează, vom face o scurtă
Slatina 0,71% 0,00% 0,66% 4,8 4,8 4,8 4,4 2 trecere în revistă a câtorva din aceste probleme.
Botoșani 0,71% 0,34% 0,64% 3,29 4,14 2,71 4 4
Vaslui 0,61% 0,34% 0,40% 4,5 4,5 3,25 4,75 2
Alba Iulia 0,51% 0,17% 0,56% 2,25 3,5 3,4 2,5 3
Bistrița 0,51% 0,52% 0,63% 2,8 4,4 3,4 3,4 4,67 Clădirile de blocuri
Satu Mare 0,51% 0,52% 0,97% 4,4 4 3,6 3,8 3,67
Sfântu Gheorghe 0,51% 0,86% 0,42% 3,2 4,8 2 3,2 X Construcții de slabă calitate
Slobozia 0,41% 0,69% 0,40% 3,5 5 3 5 X
Zalău 0,41% 0,34% 0,45% 1,5 3 1,5 1,5 1
Blocurile construite în timpul comunismului au fost în primul rând gândite ca
Drobeta-Turnu Severin 0,30% 0,00% 0,60% 3,33 4 3,67 3 X o soluție rapidă pentru popularea orașelor românești. Din punctul acesta de
Călărași 0,20% 0,00% 0,52% 2 2,5 2,5 1,5 4 vedere, ele și-au servit rolul bine, permițând urbanizarea relativ rapidă a țării.
Tulcea 0,20% 0,34% 0,47% 5 5 3 3 5 Apartamentele de bloc au oferit un confort urban crescut pentru o bună parte
Sursa: Cristea Marius, Codruța Mare, Ciprian Moldovan, Andreea China, Thomas Farole, Adina Vințan, Jane din cei care s-au mutat acolo. În același timp, la introducerea conceptului de
Park, Keith Patrick Garrett, Marcel Ionescu-Heroiu. 2017. Orașe-magnet: Migrația și naveta în România „confort diversificat”, primele două grade, din totalul celor patru, dispuneau de
Washington, DC: Banca Mondială.
un nivel foarte redus de confort. După anii ’1980, efortul financiar s-a focalizat
doar pe numărul de apartamente finalizate, dotările fiind realizate doar parțial,
Banca Mondială a reluat chestionarul pe magnetism numai pe Constanța, pentru
iar spațiile verzi diminuându-se
a afla câți dintre români ar consider o mutare la Constanța. Rezultatele acestui
chestionar, realizat pe un eșantion reprezentativ, arată că 22.2% dintre români Mai mult, aceste blocuri au fost însă gândite de la început cu o durată de viață
ar considera o mutare la Constanța, cu ponderi mai mari printre cei tineri – 27% limitată (30-50 ani), iar soluțiile de construcție au pus un mult mai mare accent
dintre cei cu vârstă între 18-29 ani și 25% dintre cei cu vârstă între 30-39 ani. pe un cost mai scăzut decât pe calitate. Asta nu înseamnă, bineînțeles, că în
Motivele principale pentru mutarea la mare sunt “Pentru a fi mai aproape de țările care s-au dezvoltat organic nu există construcții de proastă calitate, dar
mare” și “Pentru o calitate a vieții mai bună”. oamenii au opțiunea de a alege calitate mai bună.
introducere
Design uniform
Cartierele de blocuri din România nu excelează la capitolul calitate arhitecturală. Amplul proces de suburbanizare prin care trece România în momentul de față,
Tehnicile de tipizare și cele de prefabricare au redus mult diversitatea arhitecturală. chiar dacă populația este în scădere, este în sine un efect al lipsei varietății oferite
În cele mai multe cazuri, un model tip de bloc a fost replicat de mai multe ori de apartamentele de bloc. Peste jumătate din locuințele construite în zonele
în același cartier, sau în mai multe cartiere, fără a răspunde neapărat nevoilor urbane majore din România au fost construite în zone suburbane și peri-urbane.
și gusturilor diferite ale oamenilor. Designul uniform a fost considerat un mod
În același timp, gospodăriile din România, la fel ca în restul Europei, trec printr-
mai eficient și mai costisitor de a construi mai multe locuințe într-un timp mai
un amplu proces de atomizare, cu tot mai puțini oameni pe gospodărie, și cu o
scurt, și de a încuraja astfel procesul de urbanizare al României. Transformarea
suprafață locativă pentru fiecare persoană din ce în ce mai mare. Astfel, chiar
solicitanților de spațiu într-un beneficiar „anonim”, fără diferențierea necesităților
dacă populația României a scăzut de la aproximativ 23 milioane persoane în 1992
și a aspirațiilor sale, a redus numărul „secțiunilor-tip”.
la aproximativ 20 milioane în 2012, numărul camerelor de locuit a crescut de la
În practică însă țările cu planificare centralizată s-au urbanizat mai încet de cât 18,8 milioane la 22.2 milioane, iar suprafața locuibilă pe o persoană a crescut în
țările cu economie de piață. Coreea de Sud, de exemplu, avea în 1960 un grad de aceiași perioadă de la 11,5 m2 la 20,2 m2.
urbanizare mai scăzut decât al României. Între timp însă gradul de urbanizare al
Coreei a ajuns la aproximativ 80%, în timp ce gradul de urbanizare al României Lipsa spațiilor pentru activități economice
oscilează în jurul cifrei de 55%. Mai mult o piață liberă și dinamică a construcțiilor
Un cartier viu are nevoie de o multitudine de activități economice care
în Coreea de Sud, a livrat o gamă mult mai variată de locuințe decât în România.
îmbunătățesc calitatea vieții oamenilor – de la mici magazine de cartier, la
restaurante, baruri, bănci, frizerii, cabinete medicale, farmacii, etc. Mai toate
Nivelul de urbanizare al României și Coreei de Sud de-a lungul anilor cartierele construite în timpul comunismului au o penurie de astfel de spații. În
85
anii de tranziție, lipsa acestor spații a fost compensată prin transformarea unor
apartamente de bloc în spații economice. Această transformare nu a avut însă
75 loc într-un mod coerent, coordonat și unitar.
65
În mod normal, reglementările de urbanism ar trebui să permită conversia unor
55 spații de locuire în spații economice. Pot fi identificate, de exemplu, partere
de blocuri în zone cu trafic mare de persoane și mașini, ce ar putea primi noi
45
funcțiuni. Astfel de spații economice la nivelurile inferioare ale blocurilor ar putea
35 răspunde mai bine nevoilor oamenilor din aceste cartiere.
25
Distribuția ineficientă a densității
1960
1963
1966
1969
1972
1975
1978
1981
1984
1987
1990
1993
1996
1999
2002
2005
2008
2011
2014
2017
În mare parte cartierele vechi ale orașelor românești au fost cruțate în procesul de
România Coreea de Sud sistematizare urbană și construcție de noi cartiere. În cele mai multe cazuri, noile
cartiere de locuit au fost construite după limita urbană existentă. Aceasta a permis
Sursa: Banca Mondială
în multe cazuri conservarea patrimoniului istoric ale orașelor. Pe de altă parte, noile
Lipsa unei game variate de apartamente dezvoltări nu au luat în considerare mecanisme de piață. Mai exact, în lipsa unor
piețe funciare și imobiliare funcționale, autoritățile comuniste au dezvoltate noi
Opțiunile de locuire în apartamentele de bloc din România nu acoperă o gamă
ansambluri acolo unde au considerat mai bine, cu câteva efecte negative.
variată. Rar au fost construite apartamente cu mai mult de 4 camere sau cu o
suprafață mai mare de 80-90 m2. În Constanța, 71% dintre oameni stau la bloc. Pe de o parte, profilul de densitate al orașelor românești nu corespunde cererii
În mod sigur, între aceștia sunt unii care ar prefera să aibe un apartament mai efective. Mai exact, în zonele centrale, unde se concentrează activitatea economică,
mare, poate o grădină sau alte finisaje interioare. densitatea este relativ scăzută, în timp ce în zonele periferice, unde cererea este
introducere
mai scăzută, densitatea este mai mare. Această distribuție a densității crează blocurilor scade calitatea locuirii și atractivitatea acestor blocuri.
ineficiențe în ceea ce privește mobilitatea urbană a oamenilor, crescând nu numai
distanța medie parcursă de fiecare individ către locul de muncă/studiu/servicii, ci Lipsa lifturilor
și efecte negative precum congestie și poluare.
Numai blocurile cu mai mult de patru etaje au fost echipate cu lifturi interne
înainte de 1989. Lipsa lifturilor limitează opțiunile de locuire pentru unele categorii
Permeabilitate scăzută de oameni, precum vârstnicii, părinții cu copii mici, persoanele cu dizabilități, etc.
Atunci când cartierele de blocuri au fost construite, au lipsit preocupările pentru
articularea ansamblurilor noi la țesutul urban tradițional. Cartierele au fost de
obicei construite ca unități de sine stătătoare, pe modelul de insulă urbană, cu o
tramă stradală gândită mai degrabă pentru traficul pietonal în cadrul cartierului
Spațiile publice
(vedeți imaginea de mai jos). Pe de o parte, acestă structură permite mobilitatea Spații publice mari și greu de întreținut
pietonală ușoară pentru locuitorii din cartier, dar reduce substanțial mobilitatea
Cartierele de blocuri au apărut într-o perioadă când arhitecții se aflau sub
motorizată și mobilitatea persoanelor din afara cartierului. De asemenea,
influența ideilor lui Corbusier, și se considera că dezvoltarea pe verticală poate
combinat cu lipsa iluminatului public sau iluminat public insuficient, infrastructura
ajuta la aerisirea cartierelor și crearea unor spații mai mari pentru socializare.
conectivă din cartiere este deseori percepută ca fiind nesigură.
Aceste spații dintre blocuri, însă, nu sunt spații intime, de tip plaza, și nu sunt
atrăgătoare pentru oameni. Mai mult, fiind spații foarte mari, sunt greu și
Cartierul Tomis Nord din Constanța costisitor de întreținut – mai ales pentru administrațiile locale cu mai puține
resurse la dispoziție.
Așa cum se poate vedea în figura de mai jos, o abordare urbanistică diferită în
construcția de noi locuințe ar fi permis crearea unor spații publice mai intime
(gen cameră urbană) și mai ușor de întreținut.
Lipsa spațiilor pentru infrastructură edilitară adițională

Blocurile de locuințe construite în timpul comunismului nu au luat în considerare
nevoia de spațiu pentru acomodarea infrastructurii edilitare adiționale. Ca atare,
holurile blocurilor au început să se umple cu țevi de gaz, cabluri TV, cabluri de
internet, ș.a.m.d. Prezența acestei infrastructuri edilitare în spațiul comun al
introducere
Diferite abordări pentru a obține aceiași densitate pe o parcelă de teren centrele istorice și centrele civice, este important să își îndrepte atenția și asupra
regândirii centrelor de cartiere.
Parcări insuficiente
Ocuparea spațiului public de privat
Cartierele planificate în timpul comunismului nu au fost planificate pentru
mașini – lucru foarte bun de altfel. Ele au fost planificate în jurul unor noduri Anii de tranziție au fost sinonimi și cu moartea disciplinei în urbanism. Blocurile
de transport în comun și acest lucru poate aduce beneficii și pe viitor orașelor de apartamente au fost transformate în “pomi de crăciun”, cu intervenții ad-
românești. Anii de tranziție la economia de piață au adus însă tot mai multe hoc făcute atât asupra exteriorului cât și asupra interiorului clădirilor. Spațiile
vehicule pe străzile Constanței, iar parcările existente au devenit neîncăpătoare. interstițiale nu au fost nici ele cruțate, cu baterii de garaje de proastă calitate
Numărul autoturismelor personale în județul Constanța a crescut de la acaparând tot mai mult spațiu, cu extensii ale apartamentelor de la parter pe
aproximativ 35,000 în 1990, la aproximativ 225,000 în 2017. Această creștere, spațiul public, și cu blocarea spațiilor verzi cu garduri vii sau garduri metalice.
cuplată cu suburbanizarea pronunțată a orașului și cu o creștere a dependenței
de mobilitatea cu automobilul personal, au crescut presiunea pusă pe străzile și Iluminatul public
spațiile publice ale Constanței. Străzile Constanței au un trafic din ce în ce mai Multe cartiere de blocuri dispun de un iluminat public deficitar, care, cuplat
greu iar spațiile publice, precum trotuare, scuaruri, piețe, piațete, parcuri, sunt cu o creștere necontrolată a copacilor și arbuștilor, introduce un element de
din ce în ce mai ocupate cu mașini. Practic, blocurile au început să devină insule nesiguranță și face aceste cartiere mai greu de navigat în timpul nopții.
într-o mare de mașini.
Pubele de gunoi
Calitate scăzută a spațiilor publice
Consumul individual a crescut semnificativ în anii de tranziție. În 1990, românul de
Spațiile publice din cartierele de blocuri sunt de o calitate scăzută. Chiar dacă rând consuma aproximativ $3.300 pe an. În 2017 consumul individual a crescut la
atunci când au fost concepute, a existat o abordare coerentă în definirea acestor aproximativ $8.600. O creștere a consumului înseamnă și o creștere a volumului
spații, de-a lungul anilor aceste spații au fost alterate/modificate de locatari de gunoi generat, ce reclamă soluții pentru un management mai bun al deșeurilor.
fără experiență în domeniul peisagisticii. Au fost plantați copaci și arbuști fără a
avea o ideea clară legat de ce se potrivește în contextul dat. S-a plantat gard viu,
s-au pus garduri de metal, s-au plantat flori și s-a adăugat mobilier stradal într-
un mod ad-hoc. Multe cartiere au acum spații verzi neîntreținute, alei pietonale
deteriorate și mobilier urban absent sau de proastă calitate.
Centre de cartier slab definite

Orașele românești în general au nevoie de mult efort pentru a-și contura o
identitate proprie. Cartierele planificate în timpul comunismului, au în mare
parte un centru de cartier definit, dar aceste centre și-au pierdut rolul în anii
de tranziție. Pe măsură ce administrațiile locale reușesc să își pună la punct
CE
SE POATE FACE
Propunere de abordare integrată a cartierelor
de blocuri
73% din populația municipiilor din România trăiește la bloc, o bună parte în cartiere
construite înainte de 1989. Cu toate acestea, puține soluții integrate au fost găsite
pentru aceste cartiere în 30 de ani de tranziție. E important ca administrațiile
locale din România să gândească soluții integrate pentru aceste cartiere. Acest
ghid este un efort de a face ceva în această direcție pentru Constanța.
Ghidul va aborda atât problematica reabilitării spațiilor publice din cartierele de

blocuri, cât și problema reabilitării clădirilor de blocuri. În mod evident, intervenția
asupra spațiilor publice este mai ușor de realizat pentru o administrație locală, și
ca atare, acest ghid va discuta în primul rând opțiuni pentru reabilitarea spațiilor
publice. În ultima parte, ghidul va propune și câteva opțiuni pentru reabilitarea
clădirilor de blocuri. Aceste propuneri vor avea un caracter ilustrativ, fără a insista
pe detalii tehnice ce depășesc scopul acestui ghid. Propunerile vor fi de asemenea
dintr-o gamă mai ambițioasă decât măsurile testate și aplicate în ultimii ani
(de exemplu, termo-izolări, refațadizări). De asemenea, trebuie menționat că
propunerile privind reabilitarea clădirilor de blocuri, nu menționează modul în care
pot fi reabilitate spațiile comune sau rețelele de utilități ce deservesc aceste
blocuri. Aceste domenii ar trebui însă să fie parte a unor soluții integrate de
reabilitare a fiecărui cartier în parte.
CE SE POATE FACE - Propunere de abordare integrată a cartierelor de blocuri
Reabilitarea spațiilor publice din cartierele de blocuri

În paralel cu elaborarea acestui ghid, a fost elaborat un Ghid de Regenerare Urbană
pentru Peninsula Constanța. Ghidul pentru Peninsula Constanța include o discuție
detaliată a tipurilor de spații publice (străzi, piețe, spații verzi, fronturi la apă,
spații pietonale, spații auto, intersecții și traversări, spații aferente transportului în
comun, infrastructură velo, parcări, locuri de joacă) și a elementelor ce contribuie
la definirea spațiilor publice (materiale și suprafețe (de exemplu materiale pentru
pavimente), arbori, peluze, iluminat public, mobilier urban, construcții și facilități
pentru servicii (de exemplu, chioșcuri sau toalete publice), structuri pentru
facilitarea mobilității și accesului (de exemplu, scări, poduri, pasarele) și publicitate
stradală). Ca atare, acest ghid nu va aborda aceste problematici încă odată, ci ar
trebui văzut ca un complement al Ghidului pentru Peninsula Constanța.
Pentru fiecare cartier în parte, acest ghid va trata trei tipuri de intervenții posibile:
1. Intervenții de acupunctură urbană. Acest tip de intervenții pot

fi întreprinse în mod uzual de administrația locală, sau de către societăți
aflate în subordinea Primăriei Constanța (de exemplu, Confort Urban), fără
a necesita elaborarea de documentații tehnice aparte. În mare, aici intră
intervenții punctuale de reabilitare și îmbunătățire a spațiilor publice din
cartiere – de exemplu, reabilitarea trotuarelor, introducerea iluminatului
public acolo unde nu există, sau reabilitarea spațiilor verzi.
2. Intervenții complexe pentru zone bine definite. Acest tip de

intervenții vor presupune în mod normal elaborarea unui studiu de fezabilitate
(SF) sau a unei documentaţii de avizare a lucrărilor de intervenţii (DALI).
Sunt intervenții de complexitate mai ridicată, ce presupun elaborarea unor
documentații tehnice, gândirea mai multor abordări, și tratarea reabilitării
într-un mod integrat și coerent.
Gândirea unor soluții integrate pentru cartierele de blocuri 3. Intervenții macro cu impact asupra întregului cartier. Al
treilea tip de intervenții presupun regândirea unor spații ample, cu impact
la nivelul întregului cartier. Acest tip de intervenții ar putea fi elaborate
prin intermediul unui concurs de soluții, care să permită aducerea în față a
celor mai bune idei de transformare a spațiului urban. Firma/consorțiul ce
va avea propunerea câștigătoare în cadrul concursului de soluții va putea
ulterior să dezvolte documentațiile tehnice (PUZ, studiul de fezabilitate
și proiectul tehnic (PT)) necesare pentru intervenția propusă. Firma/
consoțiul poate de asemenea să asigure asistență tehnică firmei ce va
implementa efectiv intervențiile propuse, pentru a garanta o calitate a
lucrărilor conformă celor propuse în documentațiile tehnice.
Reabilitarea clădirilor blocuri

În mare parte clădirile de blocuri se află în proprietate privată iar reabilitarea lor
ar trebui, în mod normal, realizate de către asociațiile de locatari. În practică însă,
autoritățile publice s-au implicat activ în reabilitarea clădirilor de blocuri, mai
ales pentru lucrări de termo-izolare. Pentru astfel de lucrări, au fost disponibile în
ultimii ani fonduri de la bugetul de stat, fonduri de la bugetele locale, precum și
fonduri UE. Lucrările de termo-izolare sunt, de altfel, un bun exemplu de implicare
al autorităților publice, care a dus ulterior și la mobilizarea de fonduri private ale
asociaților de locatari. Conform Recensământului din 2011, aproximativ 23% din
apartamentele din România au fost termoizolate din 2009 (când a fost pornit
Programul Național privind Creşterea Performanţei Energetice la Blocurile de Locuinţe)
până în 2011. Aceasta este o performanță remarcabilă și nu ar fi fost posibilă
fără implicarea autorităților publice. Între timp, ponderea locuințelor reabilitate
termic a crescut simțitor în toată țara.
Având în vedere rolul crucial jucat de autoritățile publice, atât naționale cât și locale,
în reabilitarea termică a clădirilor de blocuri din România, este important de văzut
modul în care s-ar putea implica în continuare în identificare și implementarea
unor soluții care să crească confortul urbanistic în aceste cartiere. Astfel de
măsuri pot fi întreprinse prin intermediul unor proiecte pilot. De asemenea, pot fi
oferite credite cu rata preferentială pentru cei ce își asumă astfel de proiecte, și
pot fi oferite scutiri de taxe și proceduri birocratice simplificate pentru realizarea
unor astfel de lucrări.
În mod evident, astfel de intervenții sunt complexe, necesitând nu numai

reabilitarea rețelelor utilitare ci și regândirea spațiilor comune, în condițiile în care
noi utilități (de exemplu, gaz, cablu, internet) au fost introduse în aceste clădiri
de blocuri. Acest ghid nu va discuta toate aceste intervenții posibile, ci se va axa
în primul rând pe considerent urbanistice, de locuire și de extindere și folosire a
spațiului comun.
Abordarea propusă pentru un set de blocuri din cartierul Tomis Nord din
Constanța, folosește ca inspirație proiectul din cartierul Grand Parc, Bordeaux
realizat de arhitecții de Anne Lacaton & Jean-Philippe Vassal în asociere cu
Fréderic Druot & Christophe Hutin. Acest proiect, ce constă în transformarea a
trei blocuri cu locuințe sociale din anii 1960, a câștigat în 2019 premiul EUMies
Award, pentru cel mai bun proiect arhitectural și urbanistic din Europa. Imaginile
de mai jos oferă într-u mod sintentic conceptul care a stat la baza proiectului și
rezultatul final. Focusul intervenților a fost pe creșterea suprafeței locuibile și a
calității locuirii în aceste blocuri. Au fost evitate intervenții asupra structurii de
rezistență a clădirii sau asupra scărilor și planșeelor.
Proiectul Grand Parc din Bordeaux, Franța
Proces: 1. Situație existentă. 2. Așezarea modulelor de extindere
*Proces: 3. Așezarea stâlpilor. 4. Spargerea parapetelor și așezarea panourilor vitrate
Sursa: e-zeppelin.ro
În total 530 locuințe au fost reabilitate și au fost adăugați 23.500 m² de

extinderi la cei 44.210 m² existenți. Costul total al lucrărilor de transformare a
fost de 27,2 mil. Euro – adică aproximativ 51.400 Euro pe apartament. În mod
evident, costul de transformare este prohibitiv, dar trebuie văzut prin prisma unei
intervenții de tip pilot (cu cât vor fi întreprinse un număr mai mare de astfel de
intervenții, cu atât vor deveni mai ieftine) și trebuie avut în vedere performanța Proces: 5. Închiderea grădinilor de iarnă. 6. Situație finală
economică mai bună a apartamentelor reabilitate. În mod evident, prețul unui

apartament cu confort urban mai bun, va crește. De asemenea, având în vedere
potențialul turistic al Constanței, transformarea unor clădiri de blocuri, mai ales
cele cu acces facil la plajă, pot aduce proprietarilor venituri adiționale pe durata
sezonului estival. În mod evident, costurile de transformare ar trebui să fie mai
mici decât venituri adiționale ce pot fi înlesnite de această transformare. Fiecare
proprietar, sau asociație de locatari, va trebui să își facă propriile estimări legate
de potențialul profit pe care astfel de intervenții îl poate genera. În măsura în care
astfel de intervenții își demonstrează profitabilitatea și devin mai ușor acceptate
de oameni, este posibil să contribuie la apariția unor firme de construcții
specializate în astfel de intervenții.
Înainte și după. Apartamente

Constanța
provocări și
potențial
În cele ce urmează vom discuta câteva din provocările cu care se confruntă

cartierele de blocuri din Constanța și vom face câteva recomandări
privind creșterea calității spațiului urban și a spațiului locuit din aceste
cartiere.
Constanța - provocări și potențial
FALEZA ȘI PLAJA DECONENCTATĂ DE DISTANȚA ȘI LIPSA LEGĂTURILOR LIPSA SPAȚIILOR PUBLICE ÎN ZONELE TRAFICUL INTENS ȘI LIPSA
ORAȘ EFICIENTE ÎNTRE ZONELE DE INTERES DE LOCUINȚE PARCĂRILOR AMENAJATE SUFOCĂ
SOCIO CULTURL VIAȚA PIETONALĂ
MAMAIA
PARCUL TĂBĂCARIEI
-
DELFINARIU
CASA DE
CULTURĂ
CENTRUL VECHI
-
FALEZA CAZINO
-
PORTUL TOMIS
GARA
Plajele Constanței sunt o resursă Constanța este un oraș bogat cultural, Poate una dintre principalele cauze ale Trotuarele zonelor de locuit sunt sufocate
importantă pentru oraș, atât ca puncte însă o provocare în animarea vieții socio- unei calități scăzute a vieții, este lipsa de mașini parcate neregulamentar, iar
de atracție turistică, cât și ca spații de culturale și în atingerea potențialului spațiilor publice în zonele de locuințe. oamenii sunt adesea ne voiți să circule pe
relaxare si lounge pentru locuitori. turistic maxim o reprezintă distanța și carosabil.
lipsa legăturilor pietonale și de biciclete În cartierele de locuințe colective există
O provocare în utilizarea lor la potențialul între principalele puncte de atracție. mult spațiu neexploatat la adevăratul De aceea este necesară o regândire
maxim o reprezintă lipsa conexiunilor potențial, precum; grădini, zone verzi a parcărilor și luarea unor măsuri de
optime între oraș și plajă. Scările din Cele doua zone unde sunt necesare neamenajate ori unde accesul este protejare a traseelor pietonale.
prezent sunt într-o stare de degradare, reamenajări ale pietonalului sunt: restricționat, garajele vechi si neutilizabile.
vegetația nu este toaletată și se Elementele de vegetație sau mobilierul
1. Zona Mamaia, Parcul Tăbăcărie, Aceste spații se pot transforma cu stradal sunt buni delimitatori între stradă
recomandă introducerea rampelor de
Delfinariu și zona stadionului. intervenții minimale în locuri de joacă, de și zona pietonală, totodata conturând
acces și a unor locuri de repaus pentru
vârstnici și copii. 2. Centrul Vechi, Faleza, Portul Tomis, relaxare sau mici grădini de flori. locuri de repaus și socializare.
parcurile de la Casa de Cultură și Gara
Harta 1: Harta Spațiilor Publice Principale din Constanța
ACTIVAREA ȘI
EXTINDEREA SPAȚIILOR
PUBLICE
Un oraș vibrant și activ este bogat în spații publice, iar înfrumusețarea, activarea și
extinderea acestora trebuie sa fie un proces continuu.
Un spațiu public de succes se citește prin numărul mare de oameni prezenți, așadar cum
putem influența oamenii să petreacă timp afară și să interacționeze cu ceilalți?
Metodele principale sunt:
1. asigurarea unui mobilier urban prietenos, adecvat grupelor de vârstă și mai ales calitativ
și original prin design. Design-ul are puterea de a transforma elemente ușor banale din
peisajul urban în puncte de atracție vizuală și socială.
2. elementele de peisagistică înfrumusețează spațiul public, ele pot acționa ca activator

al unui spațiu slab utilizat și sporesc comfortul termic în timpul verii. Se recomandă
folosirea unor plante specifice climatului și utilizarea unui sistem de irigații.
3. iluminatul public este esențial pentru un oraș sigur, dar atunci când este îmbinat cu
creativitatea, el poate deveni o atracție în sine.
4. fațadele active - prin culoare, activitate economică la parter, jocuri și vegetație -

împreuna cu trotuarele accesibile pietonilor, pot suplini lipsa spațiilor publice în zonele
cu o densitate crescută a locuințelor.
Spații publice propuse pentru concurs

de soluții PARCUL TĂBĂCĂRIEI
CENTRUL VECHI,
FALEZA CAZINOULUI
ȘI PORTUL TOMIS TERENURILE DE AGREMENT DIN ZONA TOMIS
FALEZA ȘI PLAJA CENTURA VERDE DINTRE ZONA GĂRII ȘI PORT PARCUL CASEI DE CULTURĂ PIAȚETA FARULUI ZONA DE AGREMENT/STADIONUL FARUL
Mobilier urban
Facilități de relaxare
• mobilier adaptat utilizării
computerelor și utilate cu
surse de acumulare;
• bănci ce definesc spațiul
pietonal și îl delimitează de
carosabil;
• zone de lounge cu leagăne
și balansoare;
• oaze urbane cu fântâni
pentru răcorire și relaxare;
Mobilier de socializare
• table de șah integrate cu
băncile și mesele de picnic;
• mese de tenis de masă;
• elemente geometrice
creative cu dublă funcție de
bănci și jocuri pentru copii;
• iluminat integrat în
mobilierul urban pentru a
stimula activitatea și după
lăsarea serii și a crea un
ambient original;
Facilități Smart
• contexiune Wi-FI în spațiul
public;
• camere de supraveghere
video;
Facilități de bază
• cișmele;
• toaletele trebuie integrate
în ambientul urban, să nu
atragă atenția asupra lor;
PEISAGISTICĂ
Studiile au arătat că verdeața face oamenii mai
fericiți. Totodată copacii contribuie la:
• calitatea aerului;
• scăderea temperaturii la sol pe timp de vară;
• oferă umbră pentru spațiile de socializare;
• managementul apei pluviale prin suprafețele
permeabile;
Variațiile de peisagistică aduc o notă de

originalitate.
UMBRĂ ȘI ECONOMIE DE
ENERGIE PENTRU CLĂDIRI
CALITATEA AERULUI
BIODIVERSITATE
RĂCIRE RESIMȚITĂ LA SOL ȘI

EVITAREA EFECTULUI DE UMBRA ÎMBUNĂTĂȚEȘTE
INSULĂ URBANĂ EXPERIENȚA PIETONALĂ
PROTECTIE ZONA PIETONALĂ

ILUMINAT PUBLIC
Dincolo de funcția practică a iluminatului
public acesta poate funcționa ca:
• element de atracție/simbol în jurul căruia
se stimulează interacțiunea socială
(instalații artistice sau iluminat creativ);
• element de ghidaj pentru aleile pietonale
sau pistele de alergare din parcuri ce
sporește siguranța;
• sursă de alimentare pentru telefoane,
încurajează oamenii să rămână în spațiul ILUMINAT ALIMENTAT CU PUTERE SOLARĂ
CU SURSĂ DE ÎNCĂRCARE A ELECTRONICELOR
public. ILUMINAT FUNCȚIONAL
SCARA UMANĂ VS. SCARA URBANĂ
ILUMINAT AMBIENTAL ȘI DE GHIDAJ ILUMINAT AMBIENTAL ȘI DE GHIDAJ

- SCARĂ UMANĂ, JOC - - SCARĂ UMANĂ, JOC -
ILUMINAT ARHITECTURAL ILUMINAT CA ACTIVATOR DE SOCIALIZARE

ACTIVAREA FAȚADELOR
Cu o serie de intervenții simple străzile secundare pot stimula și susține activități Pentru activarera fațadelor uneori anoste ale blocurilor, J. Gehl recomandă regula celor 4
recreaționale. Primul pas este ca trotuarele și spațiul verde să fie returnat pietonilor. secunde. Paleta de intervenții posibile include: pete de culoare, picturi murale, jocuri atașate
fațadelor, perdele de verdeață, plantarea de copaci sau vegetație, elemente de iluminat a
Amenajări la nivelul trotuarului care va restricționa parcarea mașinilor pe trotuar: locuri amenajate fațadei sau a zonei înconjurătoare, bănci sau alt mobilier de lounge.
pentru parcare, înalțarea trotuarului, barieră formată din vegetație sau mobilier urban.
A BC D
WELCOME
WXYZ HOME
4 SECUNDE 4 SECUNDE 4 SECUNDE 4 SECUNDE

TROTUAR ÎNĂLȚAT ȘI/SAU BARIERĂ VERDE PISTĂ DEDICATĂ DE BICICLETE + PARCĂRI AMENAJATE JOCURI ȘI MOBILIER STRADAL ARTĂ URBANĂ ȘI LOCURI DE SOCIALIZARE
= TROTUAR DECONGESTIONAT
ORIGINALITATE ȘI CALITATE
3D Fabrice Escaliet - Marie Denis
Poubelman- T. de Lussac
Green Oasis - Jo Meester & Marije van der Park
You&Me Bench - Thomas de Lussac MOOV - Antonio Louro & Benedetta Maxia
Park ’n’ Play - JAJA Architects Phonemes - Vincent Bechau & Marie-Laure Bourgeois
Harta 2: Harta străzilor cu și fără verdeață, în verde și respectiv roșu.
mobilitate urbană -
UN ORAȘ PENTRU OAMENI
Realitatea orașelor din România implică, din nefericire, sufocarea trotuarelor cu mașini
parcate. Adesea se pune accentul pe intervenții asupra traficului și carosabilului, se
neglijează facilitățile și alternativele la automobilul propriu - transport în comun și biciclete
- și se ajunge la marginalizarea pietonilor.
O calitate a vieții crescută înseamnă posibilitatea de a putea merge pe jos în siguranță,

pe trotuar, și de a avea acces la piste de biciclete și stații de transport în comun moderne.
Problema parcărilor este una majoră și necesită strategii elaborate de management.

Acestea trebuie să includă însă și desființarea garajelor individuale, vechi și nepractice și
introducerea în locul lor a parcărilor inteligente.
“Nici o stradă fără verdeață” trebuie să fie un obiectiv spre care orașul să tindă, verdeața
fiind o resursă esențială pentru un oraș fericit și sănătos.
suport PENTRU navigareA pietonală

DECONGESTIONAREA TROTUARELOR
Cea mai răspândită problemă în cartierele rezidențiale este sufocarea trotuarelor și a
domeniului public cu mașini parcate. Pentru o bună calitate a vieții, pietonii trebuie prioritizați
în oraș, astfel numărul mașinilor parcate neregulamentar trebuie redus prin amenajarea de
parcări, în special smart-parking, extinderea și modernizarea sistemului de tranzit și a
stațiilor de transport în comun, precum și construirea unei rețele de piste de biciclete.
Se poate evita parcarea mașinilor pe trotuar prin ridicarea nivelului trotuarului sau prin
instalarea elementelor de mobilier urban (bănci, stâlpi de iluminat, copaci) la marginea
trotuarului. Pe străzile secundare, unde spațiul este limitat, se pot utiliza spațiile verzi Situația pavajelor deteriorate și a zonelor nepavate/neasfaltate după ploaie
neîngrijite si slab utilizate pentru a extinde trotuarul si a face loc amenajării unor locuri de
parcare. 1. Pavarea și întreținerea
trotuarelor
2. Străzi, trotuare și stații

de transport accesibile
celor cu dizabilități:
rampe și facilități
pentru nevăzători
Situația congestionării trotuarelor în cartierele Tomis Nord, Km 4-5 si Inel 1

3. Indicatoare informative
și plăcuțe vizuale
4. Pavajul trebuie văzut

ca o altă dimensiune
a spațiului public, el
putând fi înfrumusețat
prin picturi ori activat
prin jocuri.
Situația actuală a străzilor secundare vs. propunere de reamenajare pentru
prioritizarea pietonilor
SMART PARKING Harta 3 . Harta garajelor individuale în zonele de blocuri și a zonele cu o

concentrare mare a acestora.
Sistemele smart-parking ameliorează problema lipsei locurilor de parcare, printr-o utilizare
economică a spațiului, astfel putem face loc spațiilor de socializare și agrement și în zonele
de locuințe.
Garajele individuale. însă reprezintă o utilizare ineficientă a spațiului, iar adesea ele servesc
drept spații de depozitare, mașinile fiind parcate pe spațiul public.
Pentru a respecta principiul fațadelor interesante, pereții structurilor smart parkng pot
fi suport pentru perdele de verdeață sau picturi murale. Pereții verzi ajută la scăderea
temperaturilor pe timpul verii și îmbunătațirea calității aerului, combătând efectul de insulă
urbană. Picturile murale sunt un element vizual ce funcționează ca reper de orientare,
suport pentru un spațiu de socializare și simbol al identității locale.
Propunere de animare a fațadelor structurilor smart parking

PISTE DE BICICLETE MODERNIZAREA STAȚIILOR DE

Este importantă extinderea rețelei de piste de biciclete și îmbunătățirea culoarelor pietonale, TRANSPORT ÎN COMUN
de-a lungul plajelor și pentru a conecta principalele puncte de interes ale orașului. Ulterior Se recomandă reamenajarea stațiilor cu:
rețeaua poate fi extinsă și în zonele de locuințe pentru înlocuirea autoturismelor dar și - umbră - bănci, scaune - facilități smart alimentate de panouri solare
pentru agrement. - amplasarea în apropierea piațetelor, scuarurilor pietonale, în apropierea magazinelor,
cafenelelor ș.a.m.d deoarece poate fi un catalist pentru viața publică.
MAMAIA
PARCUL TĂBĂCARIEI
-
DELFINARIU
CASA DE
CULTURĂ
CENTRUL VECHI
-
FALEZA CAZINO
-
PORTUL TOMIS
GARA
DP Architects, Singapore Bus Station
Propunere pentru crearea unei rețeaua bine conectate de spații publice
Rasteluri de biciclete cu dublă funcție Bryant Park, NYC - stație de încărcat

Zonă tip ”buffer”, din vegetație, pentru protecția fizică a pistei de biciclete. pentru relaxare. telefoanele cu panou solar.
anu
u Lăpușne
1 - pagina 58
Opțiuni pentru crearea de
exandr
parcări adiționale
d. Al
eja
B
Strada Sov
Având în vedere că lipsa locurilor de parcare este o problemă importantă pentru toate 1 220 ja
ve
cartierele din Constanța, echipa a întreprins o analiză detaliată. Imaginile de mai jos includ
o
aS
u
o propunere pentru desființarea mai multor locuri de parcare de-a lungul câtorva artere
ad
nean
Str
mari din Constanța și identificarea unor zone unde noi locuri de parcare ar putea fi teoretic
ăpuș
edificate. Desființarea locurilor de parcare aflate de-a lungul acestor bulevarduri, poate
permite lărgirea spațiului pietonal și introducerea unor noi piste pentru bicicliști.
u L
1 290
r
xand
Relocarea parcajelor ca urmare
l Ale
Străzi Locuri desființate
a strategiilor de mobilitate
4 - pag. 64
ardu
Bld. 1 Mai 576
ja
ove
Legenda
v
Șoseaua Mngaliei 14
le
aS
IZOCRONE - viteza medie de
Bu
Bld. Alexandru Lăpușneanu 1290 deplasare 4km/h
rad
St
Bld. 1 Decembrie 420 5′ IZOCRONA timp estimativ de e
parcurs 5min ar dă
Str. Cuza Vodă 188
161 l M Vo
18
ce za
Bld. Ferdinand 0 n Cu 188
embrie 19
10′
ii
fa
bir
IZOCRONA timp estimativ de a
e
Bld. Mamaia 0 parcurs 10min Șt ad
zro
d a S tr
De
Str. Mircea cel Bătrân 0 ra nd
St
da
ina
15′
rdul 1 Dec
Str. Ștefan cel Mare 161 420 d
ra
IZOCRONA timp estimativ de r
Fe
St
ul
parcurs 15min
Str. Atelierelor 0
0
d
ar
Str. Gheorghe Duca 0
lev
va
Configurare tronson
Str. Jupiter 0
Bu
Bule
Intervenții asupra tronsoanelor
Str. Ștefan Mihăileanu 0 bulevardelor - desființare parcaje.
Str. Mihai Viteazul 0 Intervenții asupra tronsoanelor

bulevardelor - parcaje menținute.
2 - pagina 60
ai
Str. Miron Costin 0 Configurarea parcărilor în funcție de
1M
regimul de proprietate
Str. General Manu 0
Parcări transferate în cadrul
Bulevardul
i
ene
Str. Răscoalei 1907 0 proprietăților publice - localizare
168
subterană. Ex.: școli/licee.
mp
Str. Soveja 1220 Parcări transferate în cadrul
Cu
proprietăților private - localizare
Total 3869 576
ada
subterană. Ex.: spații comerciale de
mari dimensiuni.
Str
i
Ma
Număr locuri Număr locuri proprietăților incerte, neîntăbulate
Tip
l1
- localizare subterană/ supraterană.
Amplasament parcare 1 parcare 3 Ex.: foste platforme industriale,
u
proprietate
ard
nivel (min) niveluri (max) suprațete mari de teren
neexploatat.
lev
Publică Școli - subteran 1708 5124
Bu
Configurarea parcărilor în funcție de
suprafețele libere de teren
Publică Alte instituții 439 1317
Publică Domeniul public 1183 1357 proprietăților private/publice -
localizare supraterană. Ex.: plombe/
Foste hale structuri noi.
Incertă 668 682
industriale
liei
Centre
nga
Privată 306 796
comerciale
3 - pagina 62
Total 4304 9276 . Ma 14
Șos
1. 16
Max = 192 locuri 90

(3 niveluri subterane)
Min = 64 locuri
u
(1 nivel subteran)
ușnean
90
dru Lăp
Max = 47 locuri Max = 360 locuri
amplasate la sol (3 niveluri subterane)
Min = 120 locuri
(1 nivel subteran)
lexan
dul A
Relocarea parcajelor ca urmare 94
Bulevar
Legenda
deplasare 4km/h 99
5′
IZOCRONA timp estimativ de
parcurs 5min
Max = 381 locuri 90
(3 niveluri
10′ subterane)
IZOCRONA timp estimativ de Min = 127 locuri
parcurs 10min
(1 nivel subteran)
37
Max = 129 locuri
15′ (3 niveluri subterane)
Min = 43 locuri
IZOCRONA timp estimativ de (1 nivel subteran) 26
parcurs 15min
51 Max = 486 locuri

eja (3 niveluri subterane)
ov
Configurare tronson
Min = 162 locuri
Intervenții asupra tronsoanelor 19 (1 nivel subteran)
S
bulevardelor - desființare parcaje.
da
ra
Intervenții asupra tronsoanelor Max = 16 locuri
St
bulevardelor - parcaje menținute. amplasate la sol Max = 8 locuri Klaus

Max = 24 locuri
amplasate la sol 48
Parcări transferate în cadrul Max = 213 locuri
proprietăților publice - localizare
subterană. Ex.: școli/licee. (3 niveluri subterane)
Min = 71 locuri
Parcări transferate în cadrul (1 nivel subteran)
proprietăților private - localizare Max = 8 locuri Klaus
59
subterană. Ex.: spații comerciale de 100
mari dimensiuni. Max = 37 locuri
amplasate la sol
proprietăților incerte, neîntăbulate Max = 50 locuri
- localizare subterană/ supraterană. amplasate la sol
anu
Max= 8 Max = 246 locuri
Ex.: foste platforme industriale,
suprațete mari de teren locuri Klaus (3 niveluri subterane)
ușne
neexploatat. Min = 82 locuri
(1 nivel subteran)
p
ru Lă
suprafețele libere de teren Max = 70 locuri Max = 129 locuri
Parcări transferate în cadrul amplasate la sol (3 niveluri subterane)
proprietăților private/publice - 67 Min = 43 locuri xand
localizare supraterană. Ex.: plombe/ (1 nivel subteran)
structuri noi.
l Ale
ardu
Max = 168 locuri

Max = 7 locuri
Min = 56 locuri
Bulev
amplasate la sol
(1 nivel subteran)
100
100 Max = 10 locuri
amplasate la sol
Max = 12 locuri 332
60 Ghid de regenerare urbană a cartierelor comuniste ConstanȚa amplasate la sol 61
Constanța - provocări și potențial Max = 10 locuri Max = 132 locuri Max = 126 locuri
Max = 12 locuri
amplasate la sol (3 niveluri subterane) (3 niveluri subterane)
amplasate la sol
Relocarea parcajelor ca urmare Max = 129 locuri 120 Min = 44 locuri Min = 42 locuri
(3 niveluri subterane) Max = 50 locuri (1 nivel subteran) (1 nivel subteran)
a strategiilor de mobilitate Min = 43 locuri amplasate la sol
Max = 216 locuri
(1 nivel subteran)
Bulev
Max = 10 locuri amplasate la sol (3 niveluri subterane)
Legenda Min = 72 locuri
88
IZOCRONE - viteza medie de (1 nivel subteran)
ardul
deplasare 4km/h 57
5′
Alexa
IZOCRONA timp estimativ de Max = 5 locuri Max = 126 locuri
parcurs 5min Max = 22 locuri (3 niveluri subterane)
amplasate la sol 70
amplasate la sol 89 Min = 42 locuri
ndru
10′ (1 nivel subteran)
Max = 5 locuri
amplasate la sol
Lă
parcurs 10min
pușn
46 Max = 24 locuri
Max = 123 locuri
31 Max = 114 locuri
15′ amplasate la sol (3 niveluri subterane)
eanu
IZOCRONA timp estimativ de Min = 41 locuri Min = 38 locuri
parcurs 15min (1 nivel subteran) (1 nivel subteran)
118
Max = 15 locuri
Configurare tronson 15 amplasate la sol Max = 750 locuri 28
Intervenții asupra tronsoanelor Min = 250 locuri
a
Max = 213 locuri Max = 303 locuri
bulevardelor - desființare parcaje. Max = 93 locuri 80
vej
(3 niveluri subterane) (1 nivel subteran)
(3 niveluri subterane) (3 niveluri subterane)
So
Min = 71 locuri Min = 31 locuri Min = 101 locuri 7
bulevardelor - parcaje menținute. Max = 81 locuri
(1 nivel subteran) (1 nivel subteran) 33 13
ada
(3 niveluri subterane) (1 nivel subteran)
Configurarea parcărilor în funcție de Min = 27 locuri
13
Str
regimul de proprietate (1 nivel subteran)
Parcări transferate în cadrul dă
proprietăților publice - localizare 86 Max = 120 locuri 190 Vo
subterană. Ex.: școli/licee. amplasate la sol Max = 300 locuri 43 uza
(3 niveluri subterane) C
Mai
Parcări transferate în cadrul Max = 25 locuri Max = 61 locuri a
ad
Min = 100 locuri
proprietăților private - localizare r
amplasate la sol amplasate suprateran e 12
ar St
subterană. Ex.: spații comerciale de (1 nivel subteran)
Bulevardul 1
mari dimensiuni. Max = 20 locuri l M
amplasate la sol 66 ce 34
proprietăților incerte, neîntăbulate an
ef
Șt
Ex.: foste platforme industriale, Max = 315 locuri 25
suprațete mari de teren (3 niveluri subterane) da
neexploatat. Min = 105 locuri Max = 246 locuri tra 9
Max = 234 locuri
190 (3 niveluri subterane) S nd
ina
(1 nivel subteran)
Configurarea parcărilor în funcție de (3 niveluri subterane) Min = 82 locuri d
suprafețele libere de teren 80 Min = 78 locuri
32 er
(1 nivel subteran)
lF
Parcări transferate în cadrul (1 nivel subteran) du
proprietăților private/publice - var
a
le
vej
Bu
localizare supraterană. Ex.: plombe/ Max = 129 locuri
structuri noi. (3 niveluri subterane)
So
Min = 43 locuri Max = 399 locuri

da
(1 nivel subteran) (3 niveluri subterane)

Max = 6 locuri
ra
Min = 133 locuri

amplasate la sol
St
Max = 81 locuri (1 nivel subteran)

Max = 4 locuri 134 (3 niveluri subterane)
amplasate la sol Min = 27 locuri
Max = 20 locuri (1 nivel subteran) 86
Max = 60 locuri amplasate la sol
amplasate la sol Max = 42 locuri
amplasate la sol
Max = 270 locuri Max= 50 locuri Klaus

(3 locuri subterane) Max= 50 locuri Klaus
Min = 90 locuri
(1 nivel subteran)
Max = 90 locuri
ai
Min = 45 locuri
M
(1 nivel subteran)
1
2.
ul
rd
va
i
ene
le
Bu
90
mp
Cu
Max = 132 locuri

ada
(3 locuri subterane)
Min = 44 locuri
56
Str

(1 nivel subteran)
68 66 Max = 66 locuri amplasate la sol

56
Constanța - provocări și potențial 66 Max = 66 locuri amplasate la sol
Max = 192 locuri

Max = 40 locuri amplasate la sol (3 niveluri supraterane)
Min = 64 locuri
36 amplasate la sol 64

44
i
ene
92
Max = 92 locuri
mp
Max = 62 locuri
amplasate la sol (2 niveluri supraterane)
Cu
Min = 46 locuri
amplasate la sol
ada
Str
62 Max = 62 locuri amplasate la sol

Legenda
ai
1M
deplasare 4km/h Max = 90 locuri amplasate la sol
90
ul
ard
5′
lev
parcurs 5min Max = 56 locuri amplasate la sol
Bu
56
10′
parcurs 10min
15′
parcurs 15min
Configurare tronson

bulevardelor - desființare parcaje.

proprietăților publice - localizare
subterană. Ex.: școli/licee.
mari dimensiuni.
proprietăților incerte, neîntăbulate
suprațete mari de teren
neexploatat.

suprafețele libere de teren

proprietăților private/publice -
localizare supraterană. Ex.: plombe/
structuri noi.
3.
i
galie
14
Man
Șos.

Legenda
deplasare 4km/h
Max = 126 locuri
5′ (3 niveluri subterane)
IZOCRONA timp estimativ de Min = 42 locuri
parcurs 5min
(1 nivel subteran)
10′
parcurs 10min
15′
e
parcurs 15min
ar
l M 28
ce
Configurare tronson an
ef 80
St
Intervenții asupra tronsoanelor Șt
ra
bulevardelor - desființare parcaje. da 7
da
ra 33 13
St
M
irc
13
ea
dă
ce
Vo
l
a nd
Bă
Parcări transferate în cadrul 43 uz na
di
tr
proprietăților publice - localizare C r
a
ân
subterană. Ex.: școli/licee. d e
ra lF
Parcări transferate în cadrul St rdu
a
lev
mari dimensiuni.
Bu Max = 69 locuri
Parcări transferate în cadrul Min = 23 locuri
proprietăților incerte, neîntăbulate
(1 nivel subteran)
suprațete mari de teren
neexploatat.

suprafețele libere de teren Max = 84 locuri Max = 84 locuri
Parcări transferate în cadrul (3 niveluri subterane) (3 niveluri subterane)
proprietăților private/publice - Min = 28 locuri Min= 28 locuri
localizare supraterană. Ex.: plombe/ (1 nivel subteran) (1 nivel subteran)
structuri noi.
4.
Nevoile
cetățenilor
din cartierele de blocuri
În mod evident, identificarea nevoilor unui cartier nu este numai prerogativul
unor experți în dezvoltare urbană, ci ar trebui în mod obligatoriu să includă
și punctul de vedere al celor care trăiesc efectiv acolo. În acest sens, un
chestionar detaliat a fost aplicat în toate cartierele de blocuri din Constanța
(vedeți imaginea de mai jos), iar rezultatele acestui chestionar vor fi
prezentate mai jos. Înainte de a prezenta rezultatele, însă, ghidul va face o
trecere rapidă în revistă a metodologiei folosite. În caz că aceasta va fi de
folos și altor administrații locale.
Nevoile cetățenilor din cartierele de blocuri
Metodologie
Pentru a afla nevoile concrete ale cetățenilor din fiecare cartier de blocuri din
Constanța, au fost efectuate chestionare în regim față în față în fiecare din
cartierele incluse în harta de mai sus. Selecția persoanelor din cartier a fost
efectuată din ”ușă în ușă” începând din centrul geografic al cartierului. Numărul
de chestionare a fost identic în fiecare cartier indiferent de mărimea acestuia
astfel încât datele să poată fi comparabile la nivel de localitate.
Volumul total al eșantionului a fost de 1097 respondenți, ceea ce corespunde unei

marje de eroare de +/-3% pentru un interval de încredere de 95%. Chestionarul
a avut 40 de itemi care au vizat dotarea urbană și accesul de utilități publice.
Pentru fiecare dintre acești itemi au fost măsurați 4 indicatori:
Accesibilitate/dotare – procentul valid al respondenților din

arie care declară că au (au acces la) respectiva dotare (utilitate). Indicele de accesibilitate
măsurat de la 1 la 100, corespunzător ponderilor menționate a fost marcat în tabel prin
trei tipuri de semne:
o accesibilitate pentru mai puțin de 50% din populație;
o accesibilitate între 51-75% din populație;
o accesibilitate peste 75%

Necesitate – media notelor de la 1 (deloc) la 10 (maxim) acordate de

o satisfacție foarte ridicată, medii între 8 și 10;
respondenți pentru cât de necesar consideră că este respectiva utilitate/dotare pentru
cartier. Întrebarea a fost adresată doar celor care au declarat că dotarea/utilitatea lipsește. o satisfacție ridicată, medii între 6 și 7,9;
Prelucrarea datelor s-a realizat doar în cazul în care deficitul era semnificativ (peste 25%
dintre respondenții din aria de interes declarau că utilitatea/ dotarea nu există, sau nu au o satisfacție medie, medii între 4 și 5,9;
acces la ea); indicele de necesitate măsurat de la 1 la 10, corespunzător mediei acordate de
respondenți a fost marcat în tabel prin trei tipuri de semne:
o satisfacție scăzută, medii între 2 și 3,9;
o necesitate ridicată, medii peste 7,5 din 10;

o satisfacție foarte scăzută, medii între 1 și 1,9.
o necesitate medie, medii între 5-7,5 din 10;

Cartiere din Constanța unde a fost aplicat chestionarul
o necesitate scăzută medii sub 5 din 10.
Utilizare – procentul valid al respondenților care declarau că beneficiază

frecvent de dotarea/utilitatea publică avută în vedere. Datele au fost prelucrate doar pentru
un nivel de dotare considerat prag minim la nivel de cartier (peste 25% dintre respondenții
din aria de interes declarau că utilitatea/dotarea există, sau au acces la ea); indicele de
utilizare, măsurat de la 1 la 100, corespunzător ponderilor menționate a fost marcat în
tabel prin următoarele tipuri de semne:
o utilizare între 80% -100% din populație;
o utilizare între 60-79% din populație;
o utilizare sub 20% din populație
Satisfacție – media notelor de la 1 (deloc) la 10 (maxim) acordate de

respondenți pentru cât de necesar consideră că este respectiva utilitate/dotare pentru
cartier. Întrebarea a fost adresată doar celor care au declarat că dotarea/utilitatea există.
Datele au fost prelucrate doar pentru un nivel de dotare considerat prag minim la nivel de
cartier (peste 25% dintre respondenții din aria de interes declarau că utilitatea/dotarea
există, sau au acces la ea). Indicele de satisfacție măsurat de la 1 la 10, corespunzător
mediei acordate de respondenți a fost marcat în tabel prin următoarele tipuri de semne:
DOTăRI ȘI UTILITăȚI PUBLICE Dotare NECESAR UTILIZARE SATISFACȚIE Cartierul

Transport public
Stații de transport public acoperite
Stații de transport public luminate noaptea
100%
98%
32% 9.1
76%
67%
5.5
10.0 ANADALCHIOI
Trotuare amenajate / modernizate 98% 98% 7.0
Spații adecvate pentru colectarea gunoiului 42% 10.0 76% 4.0
CARACTERISTICI ESTIMATE
Locuri de parcare amenajate 98% 65% 9.0
Străzi asfaltate 94% 98% 6.7 Media de vârstă: 41 ani
Piste amenajate pentru bicicliști 10% 7.0 Număr mediu de membri în gospodărie: 3,3 1
Teren de sport 94% 98% 7.5
Venituri / gospodărie: 8400 lei
Spațiu verde pentru relaxare (părculeț, zonă verde) 78% 5.6 54% 9.0
Loc de joacă pentru copii 88% 9.3 95% 6.0 Ocupații: majoritar angajați în mediul privat
Loc de relaxare și interacțiune pentru adulți 70% 8.7 43% 5.0 Ponderea familiilor cu copii de vârstă școlară: 40%
Loc de relaxare pentru vârstnici (mese de șah ș.a) 74% 9.4 70% 9.0
Ponderea familiilor cu preșcolari: 32%
Prize pentru alimentare cu energie electrică 6% 7.9
Internet gratuit (wi-fi) în spații publice 0% 8.0
Mobilier stradal: bănci, rasteluri pentru biciclete, 10% 8.1
Zonă de fitness în aer liber 30% 7.9
Zonă dedicată animalelor de companie 32% 7.6
Creșă 14% 7.3
Grădiniță 30% 7.9 40% 7.0
Policlinică 30% 8.6 60% 10.0
Piață agroalimentară 90% 98% 6.0
Cinematograf (inclusiv grădină de vară) 22% 8.1 82%
Cantină socială 6% 8.0 0%
Coafor 36% 6.9 43%
Magazin alimentar 34% 7.0 35%
Magazin non-alimentar 98% 98% 7.4
Farmacie 94% 91% 5.3
Cabinet stomatologic 90% 89% 7.7
Cabinet oftalmologic 48% 8.5 67% 6.7
Ghișeu pentru plata facturilor 22% 7.6 64% 6.7
Iluminat public satisfăcător 50% 9.0 80% 7.0
Copaci, arbori stradali 98%
Spațiu amenajat în jurul blocului 100%
Apartamentul termoizolat 98%
Fațada blocului amenajată 86% 9.0
Intrarea in bloc amenajată 86% 7.0
Artă stradală (statui, fântâni arteziene) 72% 8.9
Evenimente în cartier 20% 9.0
Întreceri sportive în cartier 8% 8.4

Transport public
68%
66%
64%
8.6
8.8
6.7
65%
64%
69%
8.0
9.0
8.0
BADEA CÂRȚAN
Trotuare amenajate / modernizate 84% 8.3 86% 8.0
Locuri de parcare amenajate 58% 6.7 76% 9.7
Străzi asfaltate 84% 8.3 93% 9.5 Media de vârstă: 48 ani
Piste amenajate pentru bicicliști 16% 7.1 2
Număr mediu de membri în gospodărie: 2,4
Teren de sport 82% 9.0 93% 9.8
Venituri/ gospodărie: 4100 lei
Loc de joacă pentru copii 80% 6.2 75% 10.0 Ocupații: majoritar pensionari
Creșă 78% 8.2 23%
Grădiniță 84% 8.6 26% 10.0
Policlinică 70% 8.4 77% 9.3
Piață agroalimentară 78% 8.0 85% 9.0
Cinematograf (inclusiv grădină de vară) 16% 6.4
Cantină socială 40% 7.3
Coafor 70% 4.5 54% 10.0
Magazin alimentar 54% 5.2 63% 8.0
Magazin non-alimentar 88% 9.3 98% 10.0
Farmacie 86% 9.1 91% 10.0
Cabinet stomatologic 84% 7.8 88% 9.0
Copaci, arbori stradali 90% 6.8
Spațiu amenajat în jurul blocului 90% 7.6
Apartamentul termoizolat 80% 9.4

Transport public
85%
81%
87%
88%
87%
90%
7.0
9.5
9.5
BRĂTIANU
Spații adecvate pentru colectarea gunoiului 98% 100% 7.0
Piste amenajate pentru bicicliști 6% 7.8 Număr mediu de membri în gospodărie: 2,1
Loc de joacă pentru copii 68% 9.2 91% 9.0 Ocupații: pensionari și angajații în mediul privat
3
Loc de relaxare pentru vârstnici (mese de șah ș.a) 85% 90% 4.8
Internet gratuit (wi-fi) în spații publice 6% 8.1 Ponderea minorităților etnice: 8%
Creșă 70% 6.1 21% 10.0
Grădiniță 96% 20% 10.0
Coafor 66% 4.5 35% 10.0
Cabinet oftalmologic 81% 76% 7.3
Iluminat public satisfăcător 83% 92% 10.0

Transport public
98%
94%
88%
94%
91%
89%
6.6
7.2
8.0
Centru
Piste amenajate pentru bicicliști 58% 8.9 38% 5.0 Număr mediu de membri în gospodărie: 2,4
Venituri / gospodărie: 4800 lei
Spațiu verde pentru relaxare (părculeț, zonă verde) 92% 54% 4.5 4
Loc de joacă pentru copii 96% 83% 5.7 Ocupații: mixte

Loc de relaxare și interacțiune pentru adulți 90% 42% 9.0 Ponderea familiilor cu copii de vârstă școlară: 16%
Zonă dedicată animalelor de companie 52% 8.4 15%
Creșă 58% 4.5 21%
Cinematograf (inclusiv grădină de vară) 50% 7.0 36% 5.5
Cantină socială 30% 5.3 10%
Coafor 96% 50% 6.7
Ghișeu pentru plata facturilor 90% 60% 7.4

Transport public
100%
24%
82%
8.2
98%
83%
90%
7.2
7.0
CET
Locuri de parcare amenajate 58% 8.6 45%
Spațiu verde pentru relaxare (părculeț, zonă verde) 90% 49% 10.0
Loc de joacă pentru copii 52% 9.0 73% 2.0 Ocupații: mixte
Loc de relaxare și interacțiune pentru adulți 58% 8.0 38% Ponderea familiilor cu copii de vârstă școlară: 24% 5
Creșă 40% 6.6 15%
Policlinică 68% 9.5 71% 10.0
Coafor 92% 80% 10.0
Farmacie 100% 94% 10.0

Transport public
100%
96%
94%
88%
85%
81%
8.8
8.4
8.8
COICIU
Venituri/ gospodărie: 5600 lei 6
Loc de joacă pentru copii 92% 61% 10.0 Ocupații: pondere ridicată a pensionarilor
Creșă 70% 8.4 14%
Policlinică 80% 9.4 63% 10.0
Coafor 72% 9.4 47% 10.0
Farmacie 90% 91% 10.0

Transport public
96%
14%
90%
9.8
77%
62%
4.0
5.0
CONSTANȚA SUD
Venituri/gospodărie: 5800 lei
Loc de relaxare pentru vârstnici (mese de șah ș.a) 28% 9.9
Prize pentru alimentare cu energie electrică 4% 9.1 7

Creșă 14% 9.9
Grădiniță 88% 18%
Policlinică 18% 9.8
Piață agroalimentară 14% 8.8
Coafor 88% 23%
Magazin alimentar 24% 9.1
Ghișeu pentru plata facturilor 24% 10.0

Transport public
86%
82%
76%
7.1
4.8
5.6
91%
90%
84%
6.3
4.3
3.0
DELFINARIU
Străzi asfaltate 68% 7.3 79% 5.5 Media de vârstă: 39 ani 8
Internet gratuit (wi-fi) în spații publice 18% 7.3 Ponderea minorităților etnice: 8%
Creșă 34% 7.8 47% 3.0
Grădiniță 82% 7.3 46% 3.0
Coafor 72% 7.0 72% 5.5
Farmacie 54% 7.8 67% 7.0

Transport public
100%
20%
64%
8.2
8.0
78%
81%
5.7
3.3
FALEZA SUD
Spațiu verde pentru relaxare (părculeț, zonă verde) 18% 8.7
Loc de joacă pentru copii 52% 8.7 77% 5.0 Ocupații: angajați în mediul privat
Ponderea familiilor cu preșcolari: 28% 9
Creșă 32% 7.6 25%
Grădiniță 90% 7.8 32% 7.2
Policlinică 18% 7.3
Coafor 86% 6.3 47% 6.0
Farmacie 96% 7.5 94% 6.8

Transport public
98%
96%
94%
100%
100%
100%
6.6
5.2
5.0
FAR
Loc de joacă pentru copii 90% 78% 6.6 Ocupații: angajați în mediul privat
Loc de relaxare și interacțiune pentru adulți 92% 20% 7.0 10
Ponderea familiilor cu copii de vârstă școlară: 22%
Creșă 14% 7.6
Grădiniță 86% 9.9 72% 4.0
Policlinică 100% 92% 5.6
Coafor 96% 83% 5.6
Magazin alimentar 94% 89% 4.2
Artă stradală (statui, fântâni arteziene) 90%

Transport public
98%
98%
30% 5.7
82%
78%
93%
6.7
4.7
7.0
GARĂ
Loc de joacă pentru copii 92% 87% 6.0 Ocupații: angajați în mediul privat 11
Creșă 22% 5.2
Grădiniță 36% 5.3 44% 5.0
Coafor 44% 5.6 73% 9.0
Farmacie 98% 100% 7.0

Transport public
96%
66%
72%
5.4
6.0
83%
88%
83%
8.3
8.0
7.8
ICIL
Spațiu verde pentru relaxare (părculeț, zonă verde) 82% 5.3 71% 9.0 12
Loc de joacă pentru copii 74% 4.6 84% 8.5 Ocupații: majoritar pensionari
Creșă 66% 4.8 24% 8.1
Coafor 48% 4.3 63% 8.0
Farmacie 86% 5.0 95% 7.8
Ghișeu pentru plata facturilor 86% 70% 2.3

Transport public
98%
98%
90%
96%
96%
96%
8.4
7.5
5.7
INEL 1
Venituri/gospodărie: 5700 lei 13
Creșă 8% 7.2
Coafor 96% 94% 8.6
Farmacie 100% 98% 8.2

Transport public
98%
82%
82%
7.0
7.1
92%
93%
93%
8.8
7.2
6.0
INEL 2
Loc de joacă pentru copii 86% 81% 9.3 Ocupații: mixte 14
Creșă 90% 13%
Grădiniță 98% 24%
Coafor 98% 39% 7.0

Transport public
98%
78%
38%
7.0
6.3
78%
77%
89%
7.0
8.0
7.3
KM 4-5
Loc de joacă pentru copii 66% 7.6 64% 8.0 Ocupații: predominant pensionari
Loc de relaxare pentru vârstnici (mese de șah ș.a) 52% 6.6 73% 10.0 15
Creșă 54% 5.7 15%
Grădiniță 86% 6.6 19% 8.5
Cantină socială 28% 5.6 36% 4.0
Coafor 80% 7.4 40% 9.5

Transport public
98%
100%
100%
98%
98%
98%
8.6
8.6
8.0
STADION
Piste amenajate pentru bicicliști 6% 6.2 Număr mediu de membri în gospodărie: 2,9 16
Loc de relaxare și interacțiune pentru adulți 98% 14% Ponderea familiilor cu copii de vârstă școlară: 10%
Prize pentru alimentare cu energie electrică 0% 6.8 20% 8.0
Creșă 8% 6.5
Grădiniță 20% 6.5 20% 9.0
Coafor 94% 87% 10.0
Farmacie 100% 100% 10.0
Ghișeu pentru plata facturilor 14% 2.5 14%
Intrarea in bloc amenajată 96%

Transport public
70%
64%
62%
9.1
9.3
9.2
71%
72%
68%
7.7
8.0
8.0
TOMIS I
Loc de joacă pentru copii 60% 7.9 63% 7.8 Ocupații: mixte 17
Loc de relaxare și interacțiune pentru adulți 82% 7.7 41% 8.5 Ponderea familiilor cu copii de vârstă școlară: 24 %
Zonă de fitness în aer liber 24% 7.7 33% 3.0
Creșă 46% 6.5 30% 6.0
Coafor 58% 7.0 55% 9.0
Farmacie 84% 7.3 90% 9.2

Transport public
98%
94%
96%
94%
94%
88%
8.2
8.2
7.8
TOMIS II
Teren de sport 98% 100% 9.0 18
Venituri/gospodărie: 6.200 lei
Loc de joacă pentru copii 94% 94% 8.2 Ocupații: angajați în sistem public și privat
Internet gratuit (wi-fi) în spații publice 24% 4.5 Pondere a minorităților: 12%
Zonă de fitness în aer liber 42% 5.8 43% 3.0
Zonă dedicată animalelor de companie 40% 6.9 45% 2.5
Creșă 56% 4.9 43% 5.5
Grădiniță 82% 6.2 54% 8.0
Cantină socială 36% 5.7 56% 1.0
Coafor 74% 3.2 57% 8.8

Transport public
98%
92%
98%
90%
91%
80%
8.0
8.0
7.7
TOMIS III
Loc de joacă pentru copii 64% 4.6 94% 9.0 Ocupații: preponderent pensionari
Creșă 72% 3.5 33% 8.0
Grădiniță 94% 9.0
Coafor 56% 3.0 50% 8.7
Farmacie 86% 7.1 100% 9.0

Transport public
96%
96%
92%
98%
98%
96%
7.4
7.8
7.2
TOMIS NORD
Străzi asfaltate 96% 100% 7.4 Media de vârstă: 41 ani 20
Loc de joacă pentru copii 88% 8.7 84% 8.3 Ocupații: mixte, angajați în sistemul public/privat
Creșă 14% 8.1
Grădiniță 88% 8.8 77% 9.0
Coafor 94% 94% 8.5
Farmacie 98% 100% 9.4

Transport public
98%
94%
96%
76%
74%
73%
7.4
7.4
7.4
UNIVERSITATE
Loc de joacă pentru copii 96% 81% 8.3 Ocupații: angajați în sistem public și privat, pensionari
Creșă 28% 8.7 36% 7.0
Coafor 96% 35% 8.5

Transport public
98%
18%
18%
8.4
8.8
76% 7.5
VIILE NOI
Teren de sport 86% 10.0 93% 9.0
Loc de joacă pentru copii 36% 8.8 67% 8.0 Ocupații: angajași în mediul privat/ public, studenți
Loc de relaxare și interacțiune pentru adulți 22% 8.3 18% Ponderea familiilor cu copii de vârstă școlară: 38% 22
Loc de relaxare pentru vârstnici (mese de șah ș.a) 18% 8.2 44%
Creșă 52% 5.9 54% 5.0
Piață agroalimentară 16% 8.4
Coafor 90% 71% 9.3
Farmacie 30% 8.6 67% 6.0
117
INTERVENȚII
asupra SPAȚIILOR
PUBLICE
În cele ce urmează vom discuta trei tipuri de intervenție asupra

spațiilor publice:
1. Intervenții de acupunctură urbană.
2. Intervenții complexe pentru zone bine definite.
3. Intervenții macro cu impact asupra întregului cartier.

introducere
Aceste tipuri de intervenții au fost discutate în mai mult detaliu la începutul

ghidului. În cele ce urmează, vom include câteva reprezentări grafice și
discuții sumare, a modului în care aceste intervenții pot fi întreprinse.
Pentru intervențiile de acupunctură urbană și intervențile complexe pentru
zone bine definite, am dezvoltat o paletă de intervenții. Această paletă nu
este comprehensivă, ci include un set de idei privind modul în care cartiere
constănțene ar putea fi transformate.
Pentru intervențiile macro, cu impact asupra întregului cartier, abordarea a

fost una integrată. Mai întâi a fost analizată rețeaua de spații publice la
nivel de cartier iar apoi au fost făcute câteva propuneri pentru câteva spații
publice emblematice pentru aceste cartiere. Ideea de bază este aceea de a
crea puncte de destinație în aceste cartiere – zone magnet, care să atragă
oameni, investiții și activități.
introducere
PALETA DE INTERVENȚII
PISTĂ ALERGARE TEREN SPORT pistă de biciclete ZONĂ PENTRU SPORT SPAȚIU PARTAJAT ACCESUL ÎN ZONA VERDE ILUMINAT CREATIV ZONĂ SKATEBOARD
PERMIS
LOC INFORMAL DE ZONĂ DE PROMENADĂ ZONĂ AMENAJATĂ LĂRGIREA TROTUARULUI PICTURI MURALE JOCURI PICTATE PE PROIECȚII DE CINEMA FOOD TRUCK
SOCIALIZARE PENTRU ANIMALE ASFALT
MOBILIER STRADAL LOC AMENAJAT pentru ILUMINAT STRADAL PERGOLĂ PENTRU PARCAREA INTERZISĂ PARCĂRI INTELIGENTE SUPRAFAȚĂ PERMEABILĂ PARCARE ÎNIERBATĂ
SOCIALIZARE ACTIVITĂȚI DIVERSE
VEGETAȚIE HAMAC GRĂDINĂ URBANĂ ZONĂ VERDE RASTELURI PENTRU OBIECTIV SIMBOL POTENȚIAL PENTRU O ÎNGRĂDIREA/ÎNGROPAREA
NEPROGRAMATĂ BICICLETE MICĂ AFACERE TOMBEROANELOR
LOC DE JOACĂ MESE DE ȘAH ȘI ALTE MOBILIER FÂNTÂNI INTERACTIVE ParcĂri Trotuar Stâlpi de delimitare
JOCURI MULTIFUNCȚIONAL
Intervenții asupra spațiilor publice din
cartierele de blocuri
1 Intervenții de
acupunctură
urbană
1. Intervenții asupra spațiilor publice din cartierele de blocuri
Intervenții de acupunctură urbană
29 3 1 Coiciu A / page 134

4
2 Coiciu B / page 134
3 Faleza Nord - Delfinariu A / page 134
2527
26
4 Faleza Nord - Delfinariu B / page 134
28
22 5 Far Abator și Faleza Sud C / page 134
23
6 Far Abator și Faleza Sud D / page 134
24
7 Far Abator și Faleza Sud E / page 134
8 Gara și Icil A / page 134
9 Gara și Icil B / page 134
18
21
19 20 10 Inel 2 A / page 134
11 Inel 2 B / page 134
12 Inel 2 C / page 134
1 13 Inel 2 D / page 134

14 Inel 2 E / page 134
13
11 12 15 Inel 2 F / page 134
10
2 16 KM 4-5 A / page 134

15
14 8 17 KM 4-5 B / page 134
9
18 Tomis II A / page 134
19 Tomis II B / page 134
20 Tomis II C / page 134
30
31 21 Tomis II D / page 134
32
22 Tomis III și Anadalchioi A / page 134
23 Tomis III și Anadalchioi B / page 134
24 Tomis III și Anadalchioi C / page 134
5
25 Tomis Nord A / page 134
26 Tomis Nord B
17 27 Tomis Nord C
16
28 Tomis Nord D
7
6 29 Tomis Nord E
30 Viile Noi și CET A
31 Viile Noi și CET B
32 Viile Noi și CET C
1 Coiciu A
Aleea Daliei
VEGETAȚIE
Trotuar nou
ILUMINAT STRADAL
ParcĂri
2 Coiciu B
i
Aleea Garofițe
Aleea Garofițe
i
VEGETAȚIE
LOC DE JOACĂ
Trotuar
ILUMINAT STRADAL
3 Faleza-Nord - Delfinariu A
ILUMINAT STRADAL LĂRGIREA TROTUARULUI VEGETAȚIE Stâlpi de delimitare

4 Faleza-Nord - Delfinariu B
ILUMINAT STRADAL VEGETAȚIE ParcĂri MESE DE ȘAH ȘI ALTE MOBILIER STRADAL

JOCURI
St
ra
da
Pe
s
ca
ri l
or
5 Far Abator și Faleza-Sud A
ILUMINAT STRADAL pistă de biciclete VEGETAȚIE

hi
Vec
Ma i
ul 1
vard
Bule
6 Far Abator și Faleza-Sud B
ILUMINAT STRADAL VEGETAȚIE Stâlpi de delimitare

Strada Lirei
Aleea Lirei
7 Far Abator și Faleza-Sud C
ILUMINAT STRADAL VEGETAȚIE Trotuar Stâlpi de delimitare MOBILIER STRADAL

Strada
Lirei
8 Gara și Icil A
ILUMINAT STRADAL VEGETAȚIE Stâlpi de delimitare pistă de biciclete Trotuar

n
aia
Tr
a
d
ra
St
9 Gara și Icil B
ILUMINAT STRADAL Trotuar VEGETAȚIE ParcĂri
Stra
da L
abir
int
10 Inel 2A
ILUMINAT STRADAL Trotuar VEGETAȚIE PARCARE ÎNIERBATĂ

cu
les
Mi
l ae
co
Ni
da
ra
St
11 Inel 2 B
VEGETAȚIE Trotuar Stâlpi de delimitare
esc u
ico l ae M i l
aN
rad
St
12 Inel 2 C
St
ra
da
Eli
be
ră
rii
13 Inel 2 D
VEGETAȚIE ILUMINAT STRADAL Stâlpi de delimitare ParcĂri Trotuar

rilor
ezăto
a Cut
Strad
14 Inel 2 E
VEGETAȚIE ILUMINAT STRADAL Stâlpi de delimitare ParcĂri Trotuar MOBILIER STRADAL
râng
Strada Pa
log
Strada Topo
15 Inel 2 F
VEGETAȚIE ILUMINAT STRADAL MOBILIER STRADAL ParcĂri Trotuar
Aleea Topolog
16 KM 4-5 A
VEGETAȚIE ILUMINAT STRADAL Stâlpi de delimitare ParcĂri Trotuar

lu i
rcu
aA
ra d
St
17 KM 4-5 B
VEGETAȚIE Trotuar Stâlpi de delimitare ParcĂri

i
ulu
i ac
Lil
da
ra
St
18 Tomis II A
VEGETAȚIE Trotuar Stâlpi de delimitare ILUMINAT STRADAL
lu i
a ru
tej
aS
ee
Al
19 Tomis II B
VEGETAȚIE ParcĂri LOC DE JOACĂ ILUMINAT STRADAL

lu i
linu
Mă
ea
A le
20 Tomis II C
VEGETAȚIE ILUMINAT STRADAL Stâlpi de delimitare LOC DE JOACĂ Trotuar
rei
m i oa
cră
Lă
ea
A le
21 Tomis II D
VEGETAȚIE ParcĂri TEREN SPORT ILUMINAT STRADAL Trotuar

22 Tomis III și Anadalchioi A
VEGETAȚIE Trotuar ILUMINAT STRADAL

Aleea
Mimo
zelor
23 Tomis III și Anadalchioi B
PICTURI MURALE ParcĂri MOBILIER STRADAL ILUMINAT STRADAL Stâlpi de delimitare

l
ce
io
Gh
da
ra
St
24 Tomis III și Anadalchioi C
el
oc
hi
G
da
ra
St
25 Tomis Nord A
VEGETAȚIE Trotuar Stâlpi de delimitare PARCARE ÎNIERBATĂ
Al
ee
a
O
rh
id
ee
lo
r
26 Tomis Nord B
VEGETAȚIE Trotuar MOBILIER STRADAL ILUMINAT STRADAL Stâlpi de delimitare

r
lo
ee
id
rh
O
a
ee
Al
27 Tomis Nord C
VEGETAȚIE ParcĂri MOBILIER STRADAL Stâlpi de delimitare PICTURI MURALE
St
ra
d a
Do
b ri l
ă
Eu
g en
iu
28 Tomis Nord D
VEGETAȚIE ParcĂri ILUMINAT STRADAL Stâlpi de delimitare
Stra
da M
urelo
r
ei
lc
Tu
da
ra
St
29 Tomis Nord E
VEGETAȚIE ParcĂri Trotuar ILUMINAT STRADAL Stâlpi de delimitare

ile
me
Ci ș
ad a
Str
30 Viile Noi și CET A
VEGETAȚIE PICTURI MURALE ILUMINAT STRADAL
Str
ad
aS
pir
uH
a ret
lu i
os u
atr
Alb
ea
A le
31 Viile Noi și CET B
VEGETAȚIE Trotuar ILUMINAT STRADAL Stâlpi de delimitare
Al
ee
a
Eg
ret
ei
32 Viile Noi și CET C
VEGETAȚIE Trotuar PICTURI MURALE ParcĂri Stâlpi de delimitare

ă
an
ană
răc
nC
răc
nC
ș Io
ș Io
eta
eta
Al
erc
ee
erc
a
aC
Eg
r. C
r
ad
et
St
ei
Str

implementate
Zona: Strada Baba Novac Zona: Strada Unirii

implementate
Zona: Parcare Marvimex
2 Intervenții
complexe pentru
zone bine definite
Intervenții complexe pentru zone bine definite
Harta 4. Harta Zonelor de Locuințe Colective din Perioada Comunistă Strategia de implementare
ANALIZEAZĂ - testează - rafinează
ANADALCHIOI
BADEA CÂRȚAN
BRăTIANU
CENTRU
CET
COICIU
CONSTANțA SUD
DELFINARIU
FALEZA SUD
FAR
GARA
ICIL
IDENTIFICĂ ȘI ANALIZEAZĂ
Inel 1
Inel 2
KM 4-5
STADION
TOMIS I
TOMIS II
TOMIS III
TOMIS NORD
UNIVERSITATE
VIILE NOI
TESTEAZĂ
RAFINEAZĂ ȘI DEZVOLTĂ
OPORTUNITĂȚI: IMPLICAREA LOCUITORILOR

ȘI VERDEAȚA BOGATĂ
1I TOMIS nord și ANALIZA SPAȚIILOR PUBLICE
badea cârțan
locuințe
colective
din perioada
comunistă
PARCUL TĂBĂCĂRIEI
STRĂZI CU/FĂRĂ
VERDEAȚĂ
CITY PARK
MALL
SPAȚIU COMERCIAL
TEREN SPORT ÎN
CURTEA ȘCOLII
PARCARE / GARAJE
1I TOMIS NORD FOSTUL BAZIN DE PE STR. CIȘMELEI
LOC DE JOACĂ
5 MINUTE
MESE DE ȘAH SAU ALTE

JOCURI
Zona ocupată de fostul bazin de pe Str. Cișmelei este potrivit pentru În anumite puncte scările și marginea bazinului pot fi acoperite cu lemn, pentru a invita la
amenajarea unui parc, utilizând diferențele de nivel existente - stat jos. Gardul ce împrejmuiește terenul poate fi înlocuit cu vegetație. Spațiul construit
MOBILIER
MULTIFUNCȚIONAL inclusiv bazinul, care reprezintă un element inedit și intim. Se poate poate fi adaptat periodic cu elemente de urbanism diverse, pentru a menține locul activ:
păstra structura existentă, reducând adâncimea și adăugând scări - activități recreative și de socializare - o zonă ce invită la joc și exercițiu fizic
de acces, ce vor avea dubla funcție de loc de relaxare. --> - loc de picnic, cu mese și scaune - în caz de ploi puternice, bazinul poate reține apa
ZONĂ SKATEBOARD
MANAGEMENTUL APEI DE
PLOAIE
1I TOMIS NORD PIAȚETA TERASATă STR. BADEA CÂRȚAN
CULOARE / JOCURI PICTATE

PE ASFALT
E NT
EM
GR E
L D S SPR
EA
CE
AC
MOBILIER
CU
MULTIFUNCȚIONAL
PAR
• Avantajul acestui spațiu public de cartier este proximitatea lui
față de blocuri, astfel producând efectul de “eyes on the street”
(Jane Jacobs), mai exact un spațiu ușor de supravegheat de la
ferestrele din jur. Mai mult, în piațetă funcționează și Clubul
Pensionarilor, deci mai mulți ochi sub care copiii se pot juca în
CL
U
siguranță. PE B PE
NS NT
FÂNTÂNI INTERACTIVE
ION RU
• Pentru a contura centrul piațetei se recomandă mutarea AR
I
foișorului spre una din laturi.
• Pentru a maximiza locurile de stat jos, zona terasată acoperită
PO INE
RE
E Ă
ZIN JAT
cu vegetație poate fi acoperită cu lemn, astfel construind un
RA
TEM GAZ
GA NA
MA
spațiu mai amplu pentru recreere amenajat la umbra copacilor
MA AME
existenți. De asemenea, aceste elemente pot funționa și ca loc
A
N
ZO
de joacă pentru copii.
• Pentru a spori accesibilitatea în piațetă se pot instala
LOC AMENAJAT pentru
SOCIALIZARE balustrade și rampe de acces,
• Culoarea reprezintă specificul piațetei, de aceea se poate
construi o identitate a locului în jurul culorii, prin revitalizarea
picturilor existente și creearea unoi noi pete de culoare.
Culoarea va da un aspect viu spațiului public.
• Vara un joc cu jeturi de apă va bucura copiii și va răcori
atmosfera. Un astfel de sistem încorporat în pavaj nu încarcă
locul pe timp de iarnă, fiind o alegere mai practică față de o
ZONĂ DE PROMENADĂ
ACCESIBILĂ fântână arteziană.
1I BADEA CÂRȚAN CARTIERUL DE LOCUINȚE SOCIALE „HENRI COANDĂ”
VEGETAȚIE
Caracteristicile spațiului public nu influențează doar calitatea vieții locuitorilor unui
cartier ci mai mult, un cartier atractiv și activ are un impact pozitiv asupra siguranței
locului, dezvoltă un spirit de comunitate și contribuie la o bună înțelegere între oameni.
GENERALITĂȚI RECOMANDĂRI
Într-un cartier de locuințe sociale, precum 1. Locuri amenajate pentru a petrece

PICTURI MURALE cartierul Henri Coandă, trebuie acordată timpul afară, utilizând mobilier stradal
cu atât mai multă atenție spațiilor dintre creativ, din materiale rezistente.
locuințe pentru a le face cât mai atractive
2. Iluminat stadal care să acopere în
și a încuraja interacțiunea dintre toate
totalitate cartierul. Iluminatul creativ
grupele de vârstă. Într-o comunitate
(ex. proiecții, lumini festive) dar și
strânsă oamenii se vor ajuta reciproc și vor
reducerea stâlpilor de iluminat la o
contribui la păstrarea și înfrumusețarea
scară umană încurajează utilizarea
mediului înconjurător.
spațiului o perioada extinsă de timp,
ILUMINAT CREATIV Într-un cartier precum acesta, unde
crescând sentimentul de siguranță la
aspectul locuințelor este unul industrial și
lăsarea întunericului.
design-ul repetitiv, elementele de mobilier
urban de calitate, precum și cele cu un 3. Amenajarea și îngrijirea permanentă a
design inovativ pot îmbunătăți aspectul zonelor verzi din perimetrul blocurilor.
vizual al cartierului. Ele nu trebuie îngrădite ci utilizate ca
spații de recreere.
LĂRGIREA TROTUARULUI
ÎNGRĂDIREA/ÎNGROPAREA
TOMBEROANELOR
1I BADEA CÂRȚAN CARTIERUL DE LOCUINȚE SOCIALE „HENRI COANDĂ”
Aspectul industrial și repetitiv poate fi ameliorat prin introducerea unor pete de culoare Zonele dintre clădiri pot fi amenajate cu bănci, mese de picnic, leagăne, iluminat public
pe fațadele clădirilor ce înveselesc atmosfera. și prin plantarea de gard viu și copaci, ele devenind locuri active de socializare imediat
accesibile tuturor.
Locurile pentru uscat rufe ocupă o mare parte a spațiului public, dând un aspect neîngrijit.
Alternative: construirea unei uscătorii interioare sau a unui sistem vertical de uscare,
amplasat mai retras și împrejmuite cu gard viu. Totuși este benefică proximitatea dintre
aceste spații practice și locurile de joacă, deoarece copiii se vor juca sub ochii atenți ai
vecinilor.
Situația actuală Propunere

2I TOMIS i, tomis ii ANALIZA SPAȚIILOR PUBLICE
și stadion
locuințe
colective
din perioada
comunistă
STRĂZI CU/FĂRĂ
VERDEAȚĂ
SPAȚIU COMERCIAL
TEREN SPORT ÎN
CURTEA ȘCOLII
PARCARE / GARAJE
2I TOMIS I STR. NICOLAE IORGA ȘI STR. PANSELEI
În locurile fără o piață agro-alimentară în apropiere, se

pot organiza mini-piețe locale în imediata apropiere a
locuințelor, pe spațiul verde neexploatat, fie chiar și sub
formă de târg de weekend.
Astfel aceste zone prind viață și suplinesc o nevoie a celor

ce se deplasează mai greu, dar și scutesc timp prețios
petrecut în trafic tuturor grupelor de vârstă ce altfel ar
trebui să se deplaseze cu automobilul sau transportul în
comun la piață.
Pe lângă standurile cu produse, se pot amenaja mese de picnic

sau spații de socializare ancorate de mobilier minimal dar
rustic, precum: lăzi de lemn, butoaie sau pur și simplu prin
întreținerea unei pajiști ce îmbie la relaxare și picnic.
Piețele de duminică sunt o practică des întâlnită în orașele

europene, ele fiind un catalizator pentru interacțiunea între
locuitori. Ele încurajează și solidifică spiritul de comunitate.
2I STADION STR. FĂGETULUI NR. 138

Acest ansamblu de locuințe colective, functionează ca o insulă într-o zonă de case, așadar
amenajarea unui micro-centru comercial și recreativ va atrage locuitorii din întreaga zonă.
Se propune transformarea profilului stradal, din unul puternic dominat de automobile în

unul de tip spațiu partajat, unde mașinile și oamenii împart carosabilul. Așadar scuarul
central și trotuarele vor fi lărgite și se va monta mobilier urban precum leagăne, mese
și scaune, bănci, elemente de joc sau pergole pentru umbră. De asemenea se vor planta
copaci și vegetație.
Se va reorganiza situația parcării, limitând numărul locurilor amenajate. Se vor monta

rasteluri pentru biciclete și se va demarca o pistă pentru bicicliști.
Va fi benefică reactivarea parterelor deja convertite în spații comerciale, ce momentan

sunt majoritatea vacante, prin încurajarea îmbunătățirilor la nivelul fațadei și vitrinelor,
montarea de copertine și extinderea prin mobilier de tip terasă pe trotuarul lărgit.
Activitățile recreative și traficul pietonal intensificat vor susține activitatea comercială.
3I FALEzA NORD ȘI
ANALIZA SPAȚIILOR PUBLICE
DELFINARIU
locuințe
colective
din perioada
comunistă
SPAȚIU COMERCIAL
TEREN SPORT ÎN
CURTEA ȘCOLII
PARCARE / GARAJE
STRĂZI CU/FĂRĂ
VERDEAȚĂ
3I FALEzA NORd STR. PESCARILOR NR. 70-90
Un astfel de loc
interstițial are
potențialul de a
suplini lipsa spațiilor
publice din zonă,
De aceea, parcarea
mașinilor trebuie
limitată la marginea
străzii, nu pe trotuar.
Copacii
înfrumusețează vizual
locul și oferă umbră la
care se pot desfășura
activități de relaxare
și socializare.
Amplasarea unor
bănci la umbra
copacilor va crește
numărul oamenilor
ce vor petrece mai
mult timp în spațiul
public pentru a citi,
a socializa cu vecinii
sau a supraveghea
copiii aflați la joacă.
Iluminatul creativ -
precum ghirlandele
luminoase - creează o
atmosferă deosebită
pe timp de seară și
totodată sporesc
siguranța locului.
4I TOMIS iii și ANALIZA SPAȚIILOR PUBLICE
anadalchioi
locuințe
colective
din perioada
comunistă
Potențial pentru o piațetă

în jurul fânânii Dacia
- necesită reglementarea
locurilor de parcare
STRĂZI CU/FĂRĂ
VERDEAȚĂ
Stadion, complex sportiv

și Palatul Copiilor
SPAȚIU COMERCIAL
TEREN SPORT ÎN
CURTEA ȘCOLII
PARCARE / GARAJE
4I anadalchioI STR. SOVEJA NR. 43 - 67
ACCESUL ÎN ZONA VERDE

PERMIS
PERGOLĂ PENTRU
ACTIVITĂȚI DIVERSE
ZONĂ VERDE
NEPROGRAMATĂ
De-a lungul străzii Soveja, în cartierul Anadalchioi - între Str.

Semănătorului și Str. Barbu Ștefănescu Delavrancea - există o
resursă foarte importantă de verdeață neexploatată. Spațiul
dintre blocuri și stradă este foarte generos și este deservit de alei
HAMAC
intime ce îmbie la plimbare.
Prin toaletarea și îngrijirea constantă a vegetației se poate creea o

grădină generoasă chiar în inima orașului. Zona marcată cu galben
pe schița de mai sus, trebuie gândită holistic și amenajată cu
bănci, fântâni, hamace și elemente de activare a spațiului precum
un loc de joacă pentru copii, mese de șah sau tenis de masă.
GRADINĂ URBANĂ Imaginea: Turenscape Bridged Gardens, Tianjin China
5I Inel 1
locuințe
colective
din perioada
comunistă
SPAȚIU COMERCIAL
TEREN SPORT ÎN
CURTEA ȘCOLII
PARCARE / GARAJE
STRĂZI CU/FĂRĂ
VERDEAȚĂ
5I Inel 1 STR. DIONISIE CEL MIC BL.42
MOBILIER
MULTIFUNCȚIONAL
GRĂDINĂ URBANĂ
MOBILIER STRADAL
Zona marcată pe hartă este bogată în spații interstițiale verzi și

neaccesibile mașinilor, ceea ce le protejează de parcatul ilegal și de
zgomotul străzii. Ingrijite ele pot deveni adevărate oaze.
Dincolo de elementele convenționale de design urban, se pot folosi

LOC INFORMAL DE elemente multifunționale și atractive ca design, precum trambulina
SOCIALIZARE
din exemplul alăturat, ea având dublă funcție de loc de joacă/
sport și spațiu de relaxare, suplinind nevoia de bănci sau scaune.
Alte strategii accesibile pentru a popula aceste grădini: scaune,

mese si alte tipuri de mobilier mobil, pe care oamenii îl pot muta
dupa bunul plac, iluminat creativ și pete de culoare pe fațade sau
în mobilier. Exemplu . Dymaxion sleep, arh. Jane Hutton & Adrian Blackwell, Festival International de
ZONĂ VERDE
NEPROGRAMATĂ
jardin, Jardin Metis.
5I Inel 1 STR. Soveja nr. 59

Aceast spațiu verde din interiorul unui Starea actuală: este utilizat ca și zonă de acces spre blocuri prin niște cărări improvizate
inel de blocuri prezintă deja câteva dar este acoperit într-o proporție mare de vegetația netoaletată, chiar ‘sălbatică’.
avantaje majore:
Se propune crearea unei oaze de verdeață active prin introducerea:
1. el nu este accesibil automobilelor și - de intervenții peisagistice
nu necesită măsuri suplimentare în - unei zone de socializare tip piațetă
acest sens; - unui loc de joacă pentru copii, a unei gropi de nisip
2. este ferit de zgomotul traficului din - unui spațiu îngrădit pentru câini.
bulevard;
3. este bogat în verdeață Toate aceste spații sunt delimintate de bănci cu dublă orientare, spre zona de activități
4. are mulți ‘ochi’ ce vegheză asupra lui. și spre aleea din jurul blocului. Este necesară introducerea unui sistem de iluminat cu
un design la scară pietonală și omogenizarea spațiului printr-un pavaj similar în toate
zonele active.
6I Inel 2
locuințe
colective
din perioada
comunistă
STRĂZI CU/FĂRĂ
VERDEAȚĂ
SPAȚIU COMERCIAL
TEREN SPORT ÎN
CURTEA ȘCOLII
PARCARE / GARAJE
6I Inel 2 STR. PRIETENIEI șI STR. ELIBERăRII
Locurile din interiorul inelelor de blocuri au

avantajul de a fi sigure și ferite de zgomot.
Garajele individuale sunt neeficiente, ocupă
mult spațiu și adesea sunt folosite ca
spații de depozitare, proprietarii continuând
să ocupe alte locuri de parcare - așadar
ele trebuie desființate. Pe locul lor pot fi
plantați copaci și gazon, pentru a crea un
spațiu multi-uz ce se adresează tuturor
grupelor de vârstă. Alte elemente interactive
precum trambulinele, luminile și mobilierul
mobil vor satisface nevoile de relaxare și
entertainment ale localnicilor.
6I Inel 2 ALEEA TOPOLOG
Se propune reamenajarea arterelor secundare, precum Aleea Topolog, în regim ‘shared Gardul poate fi îmbrăcat în vegetație pentru un aspect plăcut și reducerea temperaturii
street’ - spațiu partajat - pentru a deveni mai prietenoase oamenilor. la sol. Se recomandă eliminarea uscătoarelor de rufe improvizate pe domeniul public.
Astfel se propune reducerea limitei de viteză pe aceste străzi intens circulate de pietoni Parcarea mașinilor poate fi reamenajată pe partea stângă a străzii, astfel eliberând
și înlocuirea asfaltului cu un pavaj ce impune o viteză auto redusă, precum piatra trotuarul. De asemenea zona este propice pentru construirea a 2 parcari ‘smart’ (vezi
cubică. planul din pag. anterioară).
6I Inel 2 STR. ALEXANDRU GHERGHEL NR. 5

6I Inel 2 STR. ALEXANDRU GHERGHEL NR. 5

7I Coiciu
SPAȚIU COMERCIAL
TEREN SPORT ÎN
CURTEA ȘCOLII
PARCARE / GARAJE
locuințe
colective
din perioada
comunistă
STRĂZI CU/FĂRĂ
VERDEAȚĂ
7I Coiciu ALEEA DALIEI NR. 5
Se propune
reamenajarea aceastui
spațiu interstițial în
unul de socializare
și relaxare pentru
comunitatea locală.
prin introducerea
mobilierului stradal.
Recipientele pentru
gunoi menajer precum
cele standard în oraș
- din imagine - nu
trebuie să troneze în
centrul unui spațiu
cu așa potențial. Ele
trebuie mutate
într-un loc ferit și
înconjurate cu o barieră
verde. Spațiul pietonal
trebuie delimitat fizic
de cel de parcare, fie
prin stâlpi despărțitori,
prin aliniamente de
arbori sau mobilier.
Zona pietonală
trebuie marcată și
vizual printr-un pavaj
specific. O alternativă
la mobilierul stradal
clasic, este cea
din imagine -
aceste platforme
multifuncționale prin
geometria lor.
7I Coiciu STR. SOVEJA 77, bloc 35b
Situația actuală: Se propune transformarea acestui spațiu într-o piațetă ce poate

funcționa ca un loc de socializare între locatarii blocului și cei ai caselor.
Acest spațiu triunghiular din spatele
Pentru a creea un spațiu sigur și intim acesta va fi delimitat de carosabil printr-o barieră
blocului 35B se află la granița cu
verde creeată din copaci și verdeață. Aici se propune amplasarea unor pergole pentru
o zonă densă, de case, și nu are în umbră sub care se vor amplasa hamace și scaune ce se pot muta dupa bunul plac -
apropiere nici o zonă de recreere. flexibilitatea fiind o calitate cheie în buna funcționare a acestor spații. Din partea opusă
spațiu este definit de o bancă din beton cu o formă organică. Pentru a preveni utilizarea
Este utilizat ca parcare neamenajată
spațiului ca și parcare se vor amplasa stalpi de delimitare și pergole cu flori. Astfel
și pare neglijat, cu un butic
obtinem un spațiu bine definit pe toate cele patru laturi ceea ce va contribui la aducerea
abandonat, pubelele amplasate prea
locului la scara umană, intimă. Intre aceste elemente rămâne un spațiu multifuncțional,
central, gunoi neridicat și pavaj
unde se pot sugera activități prin vopsirea pavajului în culori vii sau amplasarea unor
deteriorat. elemente de mobilier stradal neconvenționale.
8I gara ȘI icil ANALIZA SPAȚIILOR PUBLICE
locuințe
colective
din perioada
comunistă
STRĂZI CU/FĂRĂ
VERDEAȚĂ
SPAȚIU COMERCIAL
TEREN SPORT ÎN
CURTEA ȘCOLII
PARCARE / GARAJE
8I ICIL școala gimnazială nr. 24
LĂRGIREA TROTUARULUI
JOCURI PICTATE PE ASFALT
PISTĂ ALERGARE
Orașul sănătos este orașul activ, iar pentru acest lucru este nevoie
de infrastructură de agrement încorporată în cartierele de blocuri.
Se propune integrarea terenurilor de sport în facilitățile de sport
și agrement ale cartierelor, aceste spații uneori fiind singurele
disponibile să servească o astfel de funcție.
TEREN SPORT
Proiectul vizează crearea unui traseu ce conectează școala cu
cartierul, asigurând siguranța elevilor în drumul spre școala.
Totodată el poate funcționa ca o pistă de alergare. Intervenții:
1. Lărgirea trotuarului acolo unde este necesar și separarea lui de
carosabil, pentru a împiedica accesul mașinilor.
2. Utilizarea unui pavaj specific pistelor de alergare și delimitarea
benzilor pentru alergare și mers - dincolo de funcționalitate, un
SPAȚIU PARTAJAT pavaj creativ aduce culoare și viață în cartier. Exemplu . Ready. Steady. Go! Graz, Austria
8I ICIL Bd. 1 DECEMBRIE 1918 NR. 29
Situația actuală: spațiu din interiorul

blocurilor este unul amplu, ferit de
zgomot însă sufocat de mașini. Zonele
verzi, neaccesibile mașinilor fie nu
sunt accesibile - cele din apropierea
blocurilor, fie vegetația este neîngrijită.
Prin reorganizarea locurilor de parcare

și concentrarea lor într-o structura
smart, putem câștiga spațiu pentru
pietoni și astfel utilizarea străzii în regim
partajat. Zonele verzi se reamenajează
în spații de socializare, locuri de joacă
sau pentru câini.
O problemă răspândită în oraș este cea

a pubelelor de gunoi, amplasate de mult
ori prea central/vizibil. Se va căuta un
loc mai ferit pentru relocarea lor și
acest spațiu se va îngrădi cu verdeață
pentru a creea o barieră vizuală și
olfactivă.
8I ICIL Bd. 1 DECEMBRIE 1918 NR. 29

8I Gara PROMENADA VERDE / PARCUL GĂRII
PISTĂ DE BICICLETE
Se propune transformarea acestei zone verzi

neexploatate într-un parc de agrement liniar în
PISTĂ DE ALERGAE care să se îmbine terenurile de sport cu locurile
de joacă și zonele de promenadă.
O concentrare cât mai mare de activități va

contribui la crearea un spațiu plin de viață.
O parte dintre insulele active pot fi dedicate spațiilor de joacă, de spectacole sau sport
iar promenada împărțită în piste pentru biciclete, pentru alergare sau pentru role - totate
PISTĂ DE ROLE/SKATEBOARD fiind diferențiate prin textura și culoarea pavajului. Astfel se va obtine un spațiu colorat
și atractiv vizual.
Benefiiciile acestui concept:
• UN SPAȚIU MAI SIGUR: fiecare zona poate fi ușor observată și monitorizată de către
utilizatorii unei alte zone din parc, astfel copiii se pot juca sub ochii părinților ce
socializează, a bunicilor ce joacă șah sau chiar a fraților mai mari ce utilizează zonele
sportive.
• UN SPAȚIU MAI INTIM: Urbanistul Jan Gehl vorbește în cartea “Orașe pentru oameni”
TENIS DE MASĂ
despre importanța spațiilor intime. Oamenii preferă să petreacă timpul în locuri
restrânse, populate cu mobilier urban, fântâni și vegetație gândite la scară umana.
• UN SPAȚIU INTERCONECTAT: Un spațiu public de succes este unul activ,
deoarece oamenii preferă locurile de unde pot observa alți oameni și alte activități
desfășurânduse.
• UN SPAȚIU MULTI-UZ: Întreaga zonă este gândită nevoilor unui spectru vast de
categorii demografice și sociale. De exemplu, un teren de sport poate fi de asemenea
SPORT INTEGRAT
folosit de copii ca loc de joacă, sau ca un spațiu pentru evenimente ale comunității.
9I PENINSULA și ANALIZA SPAȚIILOR PUBLICE
Centrul vechi
locuințe
colective
din perioada
comunistă
STRĂZI CU/FĂRĂ
VERDEAȚĂ
SPAȚIU COMERCIAL
TEREN SPORT ÎN
CURTEA ȘCOLII
PARCARE / GARAJE
PIETONAL
9I CENTRUL VECHI din

parc în EXTINDEREA ZONEI PIETONALE
BULevardul TOMIS
O serie de elemente de design urban ce vor contura identitatea duală a spațiului public:
ZONA ACTIVĂ OAZA DE LINIȘTE
• Mobilier de lounge orientat spre aleea • Un element cu apă, precum o fântână,

pietonală. deoarece oamenii preferă să un perete ”cascadă” sau jocuri cu
stea în spațiile din care pot observa jeturi de apă, va fi nu doar o atracție
alti oameni sau alte activități. în sine dar va și răcori atmosfera pe
timpul verii.
LOC AMENAJAT PENTRU • O zonă cu mese și scaune mobile pentru a
SOCIALIZARE
oferi o alternativă publică restaurantelor • Hamace sau leagăne pentru relaxare
din zonă. Aceasta poate funcționa ca loc care să fie umbrite.
de socializare, de luat masa, sau chiar
spațiu de lucru și inspirație. • Pergole sau foișoare unde se pot
desfășura activități de socializare, șah
• iluminat stradal creativ, precum lumini sau picnic.
LED încorporate în pavaj sau la baza
LOC AMENAJAT PENTRU mobilierului urban pentru a spori • Pereții clădirilor ce flanchează zona de
SOCIALIZARE
siguranța și utilitatea spațiului pe intervenție pot fi acoperiți cu iederă.
timpul nopții.
ILUMINAT CREATIV
Această zonă de intervenție are avantajul proximității față de zona

pietonală de pe Bulevardul Tomis. Ceea ce lipsește însă acestei
străzi și în general pietonalelor sufocate de cafenele este spațiul cu
adevărat public - zonele de relaxare și socializare, băncile, atracțiile
publice, dar și vegetația.
Transformarea acestei zone într-un parc poate suplimenta lipsa

RASTELURI PENTRU
BICICLETE elementelor enumerate mai sus din zona pietonală, de aceea este
bine să gândim această intervenție ca o extensie a zonei pietonale
ce va funcționa atât ziua cât și noaptea și va fi utilizată atât de
turiști cât și de localnici. De aceea ea poate fi împărțită într-o zonă
activă, ce va răspunde nevoilor directe ale zonei de promenadă și
una mai liniștită, ce va funcționa ca o oază de liniște în agitația
zonei centrale.
FÂNTÂNI INTERACTIVE
264 265
10I VIILE NOI și

CET
locuințe
colective
din perioada
comunistă
STRĂZI CU/FĂRĂ
VERDEAȚĂ
SPAȚIU COMERCIAL
TEREN SPORT ÎN
CURTEA ȘCOLII
PARCARE / GARAJE
10I VIILE NOI BD. AUREL VLAICU NR. 39

Spațiile interstițiale dintre blocuri pot fi transformate în locuri active, prin acces la
facilități culturale și sportive. Se propune amenajarea unor mici ‘biblioteci’ în aer liber,
care să se adreseze tuturor grupelor de vârstă. Acestea pot fi acompaniate de bănci și
scaune adaptate lucrului pe calculator în aer liber, pentru a lărgi publicul țintă. Fațadele
blocurilor pot fi înveselite prin pete de culoare sau proiecții de lumini / filme. Facilități
sportive precum mese de ping-pong sunt intervenții ce implică un buget redus dar au
impact maxim.
11I CONSTANȚA SUD

și KM. 4-5
locuințe
colective
din perioada
comunistă
STRĂZI CU/FĂRĂ
VERDEAȚĂ
SPAȚIU COMERCIAL
TEREN SPORT ÎN
CURTEA ȘCOLII
PARCARE / GARAJE
11I CONSTANȚA SUD STR. ARCULUI NR. 7
TEREN SPORT
MOBILIER STRADAL
ILUMINAT STRADAL
Spațiu interstițial din fața blocului de pe str. Arcului Nr. 7 este

într-o stare avansată de degradare (băncile, lipsa pavajului, fațada
blocurilor) dar reamenajarea spațiului poate suplini lipsa de zonelor
de lounge din acest cartier.
PERGOLĂ PENTRU Intervențiile propice vizează delimitarea a doua zone: un teren de
ACTIVITĂȚI DIVERSE
baschet și o zonă de socializare.
- Mobilierul stradal trebuie să fie unul rezistent și atractiv vizual,
iluminatul public adus la scara umană iar zona pietonală delimitată
prin stâlpi separatori, diferență de nivel sau vegetație. Pavajul poate
fi unul de tipul dalelor înierbate iar fațada fără ferestre (imag. 3)
poate fi adusă la viață printr-o pictură murală. Prin amplasarea
unui panou de informare pentru anunțuri din comunitate se va
MESE DE ȘAH ȘI ALTE
JOCURI evita postarea afișelor pe stâlpii de iluminat, pubele ș.a.m.d.
11I CONSTANȚA SUD STR. ARCULUI NR. 7

11I KM. 4-5 Șos. mangaliei NR. 112
Reorganizarea spațiului dintre blocuri prin restricționarea accesului mașinilor,

reorganizarea locurilor de parcare și astfel obținerea unui spațiu propice pentru recreere
și socializare, animat prin mobilier urban și vegetație.
12I FAR, ABATOR ȘI ANALIZA SPAȚIILOR PUBLICE
FALEZA SUD
locuințe
colective
din perioada
comunistă
STRĂZI CU/FĂRĂ
VERDEAȚĂ
SPAȚIU COMERCIAL
TEREN SPORT ÎN
CURTEA ȘCOLII
PARCARE / GARAJE
12I FAR: spațiu partajat Aleea lirei nr. 3

Aceste zone generoase mărginite de blocuri pot fi
regândite pentru a prinde viață și a funcționa atât
ca loc de leisure cât și ca parcare. Pentru asta trebuie
desființate garajele vechi. Astfel în secțiune vom avea
delimitate câteva zone:
Zona 1: semi-publică din imediata vecinătate a blocului

- intrarea în bloc amenajată cu bănci și vegetație.
Zona 2: parcarea amenajată și zona de access auto.
Zona 3: o zonă de tip buffer între spațiu pietonal și

carosabil - aceasta poate lua forma unei bănci cu o
formă atractivă, ca în planul alăturat, astfel îndeplinind
dublă funcție.
Zona 4: centrul acestui spațiu partajat poate fi

transformat într-un loc de joacă, un teren de sport
sau o zonă informală de socializare.
12I Abator ȘOS. MANGALIEI NR. 63

Se propune reorganizarea locurilor de parcare pentru a obține un

spațiu public proporțional cu zona rezidențială deservită.
Extinderea pavajului pietonal (ex. piatră cubică) spre locul de
joacă va reduce viteza mașinilor. Pubelele de gunoi amplasate
lângă spațiul de joacă pentru copii trebuie mutate iar acesta
modernizat.
Pasajul subteran spre piața alimentară poate fi transformat

dintr-un loc întunecat și ușor nesigur într-un element conector
între zona comercială și cea de socializare. Scările pot fi extinse
într-un mod creativ și astfel vom obține un spațiu multifuncțional
unde se pot face proiecții de film sau mici spectacole pentru
comunitate.
3 Intervenții macro
cu impact asupra
întregului cartier
Intervenții macro cu impact asupra întregului cartier
Această secțiune discută o serie de abordări integrate pentru

principalele cartiere de blocuri din Constanța. Cartierul Tomis Nord,
cel mai mare cartier de blocuri din Constanța, va fi analizat la un
nivel de detaliu mai ridicat. Majoritatea principiilor discutate pentru
Cartierul Tomis Nord se aplică și celorlalte cartiere și ca atare nu vor
fi repetate. Pentru cartierele Tomis III, Km 4-5 și Faleza Sud, se vor
prezenta o serie de randări detaliate.
Principii de organizare
Conceptul de reactivare a spaţiilor libere de construcţii ale cartierului Tomis Nord se
bazează pe două principii: principiul sustenabilităţii şi principiul ierarhizării spaţiului
dintre clădiri.
a. Principiul sustenabilităţii
Acest principiu se fundamentează pe teoriile dezvoltării sustenabile cu componentele
sale: ecologică, socială şi economică.
Componenta ecologică este materializată sub forma sistemului ecologic al zonei

creat prin interconectarea spaţiilor verzi publice utilizând ca elemente componente
constituive coridoarele ecologice şi diferite petice de habitat. Aceste componente
pot susţine diverse unităţi funcţionale ale domeniului public: scuaruri verzi şi grădini
publice cu dotări pentru toate categoriile de vârstă, de la activităţi dinamice (locuri
de joacă, sport) la activităţi pasive, de relaxare.
Componenta socială este concepută prin asigurarea posibilităţii manifestării Elementele fizice ale intervenţiei în domeniul public sunt clasificate sub forma
comunităţilor locale în spaţii identitare ce pot contribui la întărirea sentimentului de spaţiului verde public, arterelor principale de mobilitate, străzilor secundare publice,
apartenenţă, spaţii care să inspire locuitorii zonelor respective, spaţii publice care să scuarurilor la nivelul cartierului şi scuarurilor publice ale comunităţilor locale. Spaţiul
contribuie la obținerea unui nivel contemporan de locuire urbană. Aceste spaţii sunt privat (impropriu denumit aici, termenul de privat fiind atribuit spaţiului liber de
configurate tot sub forma unui sistem, de data aceasta un sistem interconectat de construcţii ce aparţine unei grupări de unităţi locative sau unităţii locative) poate
spaţii publice, utilizând ca elemente constitutive străzi de diferite categorii şi diferite fi materializat în crearea unor scuaruri (verzi/minerale) în interiorul insulelor urbane
scuaruri minerale. nou configurate sau sub forma grădinilor private.
Cele două sisteme (ecologic şi social) sub aspectul trăsăturilor lor fizice sunt două Toată această gamă de spaţii diferite ierarhizate, creează premizele şi cadrul pentru
sisteme care, luate împreună, au repercusiuni pornind de la nivelul local al unităţii de dezvoltarea comunităţii locale şi relaţiilor de bună vecinătate. Reţelele permeabile sau
locuit şi până la nivelul oraşului. conectate (străzi, pieţe - spaţii publice) oferă alternative pentru rutele de deplasare
Componenta economică este evidenţiată prin transpunerea celor două sisteme pietonală şi identitate spaţiului amorf existent.
(ecologic şi social) într-un sistem ce vizează asigurarea viabilităţii acestor propuneri
în diverse scenarii cu orizonturi temporare specifice fiecărei componente în parte.
b. Ierarhizarea spaţiului liber de construcţii

Acest spaţiu liber, de cele mai multe ori, suferă de lipsă de identitate. Această lipsă
poate fi contracarată prin asigurarea unei ierarhii spaţiale bazate pe calităţile spaţial-
sociale pentru realizarea valorilor sociale de referinţă ale comunităţilor rezidenţiale:
permeabilitate (cu diverse intensităţi), lizibilitate, adaptabilitate, eficienţă energetică,
activitate, intimitate.
Având în vedere toate aceste aspecte, conceptul formal de organizare a spaţiului

cartierului a urmărit definirea cât mai distinctă şi precisă între domeniul public (cu
acces nemijlocit) şi domeniul privat (care pleacă de la individ şi până la comunităţile
unităţilor de locuit). Această separare concisă oferă opţiunea rezidenţilor de a alege
între activitate şi intimitate (dinamic/pasiv).
Pentru realizarea acestor deziderate şi pentru definirea limitelor între spaţiul public şi
cel privat, spaţiul liber de construcţii al zonei poate fi configurat în cadrul sistemului
ce foloseşte insula urbană ca element determinant al structurii urbane. Provocarea
constă în problematica utilizării unui sistem de organizare precisă (stradă – insulă
urbană) în reconfigurarea unui sistem construit ce aparţine urbanismului deschis,
unde cu greu se pot distinge relaţii precise între clădiri şi circulaţii.
O altă provocare constă în restructurarea şi integrarea parcărilor auto. Această

restructurare este concepută prin organizarea unor elemente lizibile sub forma de
„shared space”, conectate cu accesele în clădiri şi la alte dotări publice.
Tomis Nord
Încadrare în oraş
Pentru evidențierea principiilor de organizare propuse pentru îmbunătăţirea

confortului urban în cartierele construite în perioada socialismului de stat, s-a ales ca
exemplu cartierul Tomis Nord din Municipiul Constanţa, cu suprafaţa de aproximativ
107 hectare. Coordonatele principale ce au dus la alegerea acestui cartier sunt
următoarele: suprafaţa mare a cartierului, complexitatea spaţială diversă generată
de agregarea diverselor tipologii de grupări de clădiri de locuit, prezenţa diverselor
dotări locale de cartier sub forma unităţilor de educaţie (grădiniţe, şcoli generale,
licee) şi a funcţiunilor de comerţ şi servicii, acestea fiind organizate în mare parte
în construcţii improprii, depăşind de mult suprafaţa alocată pentru acest tip de
funcţiuni, odată cu implementarea proiectelor iniţiale de construire a cartierului.
Problemele cartierului Tomis Nord sunt cele tipice dezvoltărilor urbane din perioada
ce precede momentul 1989: un mod de organizare fidel urbanismului deschis, cu
doar câteva artere principale de mobilitate din care pornesc diverse alei locale de
deservire, care se unduiesc sinuos în funcţie de modul în care sunt organizate diversele
ansambluri de volume de locuit tipizate. Faptul că relaţia între construcţie şi spaţiul
liber deschis nu a fost un principiu urmat în organizarea iniţială a cartierului a dus la
apariţia unui spaţiu fără identitate, spaţiu ce ulterior a fost apropriat de locatari sub
diverse forme, generând o confuzie generală la nivel global şi o incertitudine pentru
utilizarea spaţiului public în general.
Aplicarea unor principii contemporane de organizare a spaţiului liber de construcţii
are rolul de a rezolva aceste probleme legate în mare măsură de lipsa de identitate
şi de confortul urban scăzut.
Tomis Nord
Asigurarea coridoarelor verzi

(principiul sustenabilității - componenta ecologică)
• zonele verzi - măresc lizibilitatea unei zone şi contribuie la varietatea de utilizări

a spaţiului public
• susţin partea biotică şi dotările publice
• sunt zone conectate
Datorită sistemului de organizare al urbanismului deschis ce viza segregarea

deplasării în mediul urban, în vechile zone configurate în perioada socialismului de
stat (în cadrul mediul construit analizat) se pot identifica câteva artere de circulaţie
mai largi ce pot fi reconfigurate sub formă de coridoare ecologice ce realizează
sistemul interior de spaţii verzi din cartier şi care se pot conecta cu alte sisteme
verzi sau elemente majore ale cadrului natural.
Tomis Nord
Identificarea unor zone de dotări

la nivelul cartierului
• pe lângă centrele principale ale cartierului se pot identifica noi zone amplasate
în puncte strategice ale configuraţiei urbane, astfel dispuse încât să asigure
accesibilitate pietonală a tuturor rezidenţilor deserviţi - distanţă de maxim 400
m (5 minute de mers pe jos) de la locuinţă la nucleul de dotări.
Tomis Nord
Analiza lizibilităţii existente
• în mare parte cartierul este perceput ca fiind format din câteva suprafeţe mari
ocupate de clădiri de locuit şi dotări;
• spaţiul dintre clădiri se prezintă, în majoritatea cazurilor, fără identitate.

Tomis Nord
Configurarea unor noi insule urbane
• elementul de insulă urbană este determinant în ierarhizarea spaţiului având în

vedere că prin intemediul acestei configuraţii se face cel mai uşor distincţia între
spaţiul public şi cel privat - separare indispensabilă în structurile cu un confort
urban ridicat;
• în cadrul vechilor configuraţii socialiste se pot configura astfel de insule urbane

folosind diverse particularităţi şi caracteristici ale fondului construit existent.
Tomis Nord
crearea unor Noi centre secundare
(în vederea obţinerii unor comunităţi rezidenţiale cu dimensiuni raportate la scara
omului, pietonale)
• spaţiul rezultat între noile configuraţii de tip insulă urbană este spaţiu public
(stradă, scuar mineral, scuar verde) - în cadrul acestui sistem de spaţiu public
se pot identifica zone mai ample, strategic amplasate ce pot deveni noi
centre secundare ale zonelor respective (reprezentate cu portocaliu), cu raza
de influenţă de maxim 200 m până la cea mai îndepărtată locuinţă. Ele pot
intra în compoziţie cu dotările educaţionale din zonă (reprezentate cu roşu) -
spaţiile sportive ale şcolilor pot fi folosite de comunităţile învecinate în afara
programului de şcoală.
Tomis Nord
Spaţiul privat
• în interiorul insulelor urbane este prevăzut spaţiul privat al rezidenţilor din insula
urbană respectivă;
• aici comunitatea este cea a vecinilor, al activităţilor la nivelul comunităţii

imediate.
Tomis Nord
Detalii de amenajare la Zona 1
scara insulei urbane
Zona 2
Zona 3
Marcare zone detaliate

Tomis Nord • zona 1

Plan existent
Ierarhizarea spaţiilor deschise

1. Coridor ecologic - spaţiu verde public Plan propus
2. Spaţiu public de tip “shared space”
2a. Loc de joacă pentru copii peste punctul termic existent (dezafectat)
3. Zona perimetrală construită a insulei urbane (clădiri, parcări)
3a. Clădire multifuncţională nouă - parter comercial şi parcări la etaje şi subteran
4. Zona privată a insulei urbane
4a. Pergolă intrare în interiorul insulei urbane - marcare zonă privată rezidenţi
Tomis Nord • zona 1 • intervenții propuse
Coridor ecologic – spaţiu verde public

Spaţiu public de tip „shared space”

Zona privată a insulei urbane

• În mijlocul insulei urbane, în locul parcărilor existente care se relochează în
fâşia perimetrală a insulei, este propus un spaţiu multifuncţional al grupării
rezidenţiale – un spaţiu al comunităţii învecinate. Acest spaţiu este destinat
locuitorilor de toate vârstele, unde se pot organiza diferite mici evenimente cu
rolul de a contribui la conturarea şi întărirea comunităţii de vecini.
• Peste vechiul punct termic semi-îngropat este propus un loc de joacă pentru
copii, cu diverse instalaţii specifice categoriei de vîrstă.
• Spaţiul privat al locuitorilor insulei urbane este marcat cu câte un portic la
fiecare zonă de acces, pentru a limita şi demarca psihologic locul.
• În componenţa acestei insule urbane este propus un nou corp de clădire cu
parter comercial, servicii, alimentaţie publică şi cu parcări dispuse subteran şi
la nivelurile de peste parter, cu rolul de a elibera spaţiul public de presiunea
maşinilor. De asemenea, această clădire are rolul de a oferi dotările de necesitate
imediată pentru locuitorii învecinaţi.
Situația existentă
Zonă între insulele urbane propuse - “shared space”

Zona interioară insulei urbane, zona privată a rezidenţilor


Plan existent

2. Spaţiu public de tip “shared space” - scuar mineral
3a. Clădire multifuncţională nouă
5. Curtea școlii
Tomis Nord • zona 2 • intervenții propuse Zona privată a insulei urbane

fiecare zonă de acces pentru a limita şi demarca psihologic locul.
Insula urbană multifuncţională

• Pentru acest exemplu, s-a delimitat o insulă urbană multifuncţională formată
din funcţiuni educaţionale, de locuire şi un nou corp de clădire multifuncţională.
Acest corp are parterul comercial şi cu alimentaţie publică către noul scuar
mineral creat, la restul etajelor fiind dispuse cabinete medicină de familie şi
stomatologie, birouri de tip coworking şi servicii – aceste funcţiuni, pe lângă
asigurarea unor nevoi imediate ale locuitorilor zonei asigură şi activarea spaţiului
Coridor ecologic – spaţiu verde public public nou creat.
• Este format din strada majoră existentă, organizată cu 4 rânduri de arbori • Curtea şcolii învecinate este prevăzută a fi deschisă în vederea activităţilor
de aliniament, 2 sensuri de circulaţie auto, pistă de biciclete de 3 m lăţime (2 sportive pentru locuitorii zonei în afara programului de şcoală.
sensuri) şi diverse zone verzi adiacente cu vegetaţie înaltă şi funcţiuni sportive
şi de petrecere a timpului liber.

• Este spaţiul public configurat între noile insule urbane propuse, realizat din
pavaj din dale ţesute cu rol de a sublinia caracterul rezidenţial al zonei, dispus
fără denivelări între spaţiul liber prevăzut pentru circulaţia auto, restul de pavaj
pietonal şi eventualele parcări. Parcările sunt realizate în grupuri mici, dispersate,
cu câte un arbore la fiecare 3 locuri de parcare.
Scuar public mineral

• Peste zona de parcări ce ocupa accesul în interiorul grupărilor rezidenţiale s-a
propus un scuar mineral cu rolul de a coagula comunitatea locală a câtorva
insule urbane învecinate.
• Sub acest spaţiu este prevăzută o parcare subterană. Scuarul public este folosit
pentru diverse evenimente culturale (proiecţii filme, teatru, mici spectacole), sportive
şi de petrecere a timpului liber, târguri locale specifice fiecărui anotimp (piaţă volantă
toamna, târg de Crăciun cu patinoar, târg de vechituri ocazional etc.).
Scuar public - “shared space” , scenariu de iarnă

Scuar public - “shared space” , utilizare curentă


Plan existent

2. Spaţiu public de tip “shared space”
3a. Clădire multifuncţională nouă
Coridor ecologic – spaţiu verde public

• Este format din strada majoră existentă, organizată cu 4 rânduri de arbori
de aliniament, 2 sensuri de circulaţie auto, pistă de biciclete de 3 m lăţime (2
sensuri) şi diverse zone verzi adiacente cu vegetaţie înaltă şi funcţiuni sportive
şi de petrecere a timpului liber;

• Este spaţiul public configurat între noile insule urbane propuse, realizat din
pavaj din dale ţesute cu rol de a sublinia caracterul rezidenţial al zonei, dispus
fără denivelări între spaţiul liber prevăzut pentru circulaţia auto, restul de pavaj
pietonal şi eventualele parcări. Parcările sunt realizate în grupuri mici, dispersate,
cu câte un arbore la fiecare 3 locuri de parcare.

fiecare zonă de acces pentru a limita şi demarca psihologic locul.
• În componenţa acestei insule urbane este propus un nou corp de clădire cu
parter comercial, servicii, alimentaţie publică şi cu parcări dispuse subteran şi
la nivelurile de peste parter, cu rolul de a elibera spaţiul public de presiunea
maşinilor. De asemenea, această clădire are rolul de a oferi dotările de necesitate
imediată pentru locuitorii învecinaţi.
Scuar verde public


Tomis Nord • intervenții propuse
scenarii propuse pentru

reorganizarea locurilor de parcare
scenariul 1

scenariul 2

scenariul 3
Tomis III / Inel 1 /

Anadalchioi
Tomis III / Inel 1 / Anadalchioi

Asigurarea coridoarelor verzi Identificarea unor zone de dotări la nivelul cartierului

Analiza lizibilităţii existente Configurarea unor noi insule urbane

crearea unor Noi centre secundare Spaţiul privat
Tomis III
Centru de cartier
Tomis III • Centru de cartier spaţii Publice

1. Scuar verde
2. Scuar mineral
3. Scuar zonă comercială
4. Traseu comercial
5. Străzi de legatură
cu trama stradală
existentă
Plan existent
Clădiri propuse: c) Clădire activități:

a) Clădire administrativă: • spații comerciale la parter;
• spații activități sportive;
• spații comerciale la parter;
• spații jocuri;
• spații administrative/birouri, la etaje. • mediatecă;
b) Clădire comercială: • spații birouri;
• spații comerciale la parter și etajul 1; • spa/piscină;
• spații alimentație publică la parter și etajul 1; • sală multifuncțională;
• spații birouri la etaje. • doua terenuri de sport pe terasa circulabilă
a clădirii.
Tomis III • Centru de cartier
Plan propus
Situația propusă
Situația propusă
Situația propusă
Faleza Sud / KM 4-5 /

Constanța Sud
Faleza Sud / KM 4-5 / Constanța Sud



Faleza sud
centru secundar
Marcare zonă detaliată

Faleza sud • centru secundar
Plan existent
spaţii Publice
1. Scuar mineral principal
2. Scuar mineral secundar
3. Pavilion comercial
4. Clădire multifuncțională:
• garaj sub și suprateran;
• spații comerciale și servicii;
• terasă inierbată circulabilă cu loc Plan propus
de joacă pentru copii.

Situația propusă
KM 4-5
centru secundar
Marcare zonă detaliată

KM 4-5 • centru secundar
Plan existent
spaţii Publice
1. Scuar mineral principal
2. Scuar mineral secundar
3. Pavilion comercial
4. Clădire multifuncțională:
• garaj sub și suprateran;
• spații comerciale și servicii;
• terasă inierbată circulabilă cu Plan propus
loc de joacă pentru copii.

Situația propusă
Situația propusă
Badea Cârțan
Badea Cârțan
Badea Cârțan
Badea Cârțan
Tomis I / Tomis II
Tomis I / Tomis II
Tomis I / Tomis II
Tomis I / Tomis II
Coiciu / Icil
Coiciu / Icil
Coiciu / Icil
Coiciu / Icil
Faleza Nord
Faleza Nord
Asigurarea coridoarelor verzi Analiza lizibilităţii existente
Faleza Nord
Configurarea unor noi insule urbane crearea unor Noi centre secundare
Faleza Nord
Spaţiul privat
Delfinariu
Delfinariu
Delfinariu
Delfinariu
Spaţiul privat
Centru
Centru
Centru
Centru
Spaţiul privat
Gara
Gara
Gara
Gara
Inel 2
Inel 2
Inel 2
Inel 2
CET / Viile noi
CET / Viile noi

CET / Viile noi

CET / Viile noi

Far Abator
Far Abator
Far Abator
Far Abator
INTERVENȚII
asupra CLĂDIRILOR
În cele ce urmează, vom prezenta câteva idei privind modul în care clădirile
de blocuri din cartiere constănțene ar putea fi transformate. Propunerile
conțin ilustrații grafice și scurte explicații/recomandări. Nu sunt incluse aici
detalii tehnice privind aceste intervenții. Astfel de detalii ar necesita o analiză
de sine stătătoare și ar trebui elaborate pentru fiecare clădire în parte, în
funcție de nevoile punctuale și în funcție de viziunea de transformare a
clădirii respective.
Intervențiile de transformare a clădirilor de blocuri ar trebui realizate în

principal din fondurile private, ale proprietarilor sau ale firmelor interesate,
dar administrația publică poate juca un rol crucial în pornirea câtorva
proiecte pilot, care să ofere asociaților de locatari idei legat de ce este posibil.
INTERVENȚII asupra CLĂDIRILOR din cartierele de blocuri
Intervenții minimale
Anvelopare și retehnologizare
INTERVENȚII MINIMALE
anvelopare și retehnologizare
ȚII
LE
și
re Utilizarea acoperișurilor
Activități sportive și locuri de joacă pentru copii.
U
Activități sportive și locuri de joacă pentru copii.
GSPublisherEngine 0.0.100.100
Anvelopă
Anvelopă
Circulații verticale
Circulații verticale
Anveloparea
Anveloparea sesevava realiza
realiza utilizând
utilizând materiale materiale sustenabile,
sustenabile, cu Adăugare
Adăugare corp cu corp cudimensionat
ascensor ascensor dimensionat
pentru utilizarea persoanelorpentru
cu dizabilități
durată extinsă de viață. și corp-articulație cu nivelurile curente. În funcție de situație, ascensorul se poate
cu durată extinsă de viață. utilizarea persoanelor
conecta și cu acoperișul terasă. cu dizabilități
Nucleul de circulație și corp-articulație
verticală se va extinde pentru
cu nivelurile
accesarea curente.
acoperișului terasă În funcție de situație, ascensorul
se poate conecta și cu acoperișul terasă. Nucleul de

circulație verticală se va extinde pentru accesarea
acoperișului terasă.
Instalații Utilizarea acoperișurilor

Instalații
Implementare a sistemelor
Implementare a sistemelor de ventilațiede ventilație
interioară interioară
cu recuperare de cu Instalare suprafețe înierbate, urban farming și spații
Utilizarea acoperișurilor
Instalare suprafețe înierbate, urban farming și spații loisir
recuperare de căldură.
căldură. Retehnologizare sistemRetehnologizare
încălzire, producere acmsistem încălzire,
și/sau răcire loisir
centralizat, zonal sau local.
producere acm și/sau răcire centralizat, zonal sau local.
EXTINDERE ȘI INTERVENȚII
ELEMENTE ORIZONTALE
Elemente punctuale
PE
LĂ
ale
Extindere orizontală cu elemente aplicate, în consolă, Extindere orizontală cu elemente aplicate, în consolă,
deschise
Extindere orizontală cu elemente aplicate, în consolă, deschise
Elementele deschise, aplicate în consolă, preiau funcțiuni precum balcon,
închise
Extindere orizontală cu elemente aplicate, în consolă, închise
Elementele închise, aplicate în consolă, extind suprafața apartamentelor și
Elementele deschise,
sau grădină proprie aplicate
și contribuie în consolă,
la umbrirea preiau funcțiuni
naturală a ferestrelor pe timp de vară. Elementele închise,
contribuie la umbrirea aplicate
naturală în consolă,
a ferestrelor pe timp deextind
vară. suprafața
precum balcon, sau grădină proprie și contribuie la apartamentelor și contribuie la umbrirea naturală a
umbrirea naturală a ferestrelor pe timp de vară. ferestrelor pe timp de vară.
Extindere orizontală cu elemente puctuale închise Extindere orizontală cu elemente puctuale mixte
Acolo unde
Extindere volumetria
orizontală cu elementeconstrucțiilor
puctuale închise este compusă și
Acolo unde volumetria construcțiilor este compusă și din pereți plini,
Extindere orizontală cu elemente puctuale mixte
dinelementele
perețiînchise
plini,sau
elementele
deschise pot fi închise
aplicate. sau deschise pot fi
aplicate.
EXTINDERE PE ORIZONTALĂ A
SPAȚIULUI LOCATIV
ansambluri continue, de dimensiuni reduse
PANOURI MOBILE
Extindere pe orizontală a spațiului locativ Extindere pe orizontală a spațiului locativ
a
var
Ansambluri continue, de dimensiuni reduse Ansambluri continue, de dimensiuni reduse
re
soa
na
oare iar
s
ANVELOPARE
PROPUSA
STRUCTURA
a
EXISTENTA
var
PANOURI MOBILE
re
PROPUSE
soa
Ansamblu cu spații deschise, semi-închise sau închise Ansamblu cu spații deschise de lățime redusă, construit
Ex . Ansamblu cu spații deschise, semi-închise sau închise Ex . Ansamblu cu spații deschise
(cu panouri
Ansamblu cu din materiale
spații transparente
deschise, semi-închise sau închisesau translucide, pe întreaga
(cu panouri Ansamblu cufațadă, cu utilizare
spații deschise de balcon/grădină
de lățime redusă, construit pe întreaga
compatibile
din materialeaportului
transparentesolar), de lățime
sau translucide, redusă,
compatibile aportuluiconstruit fațadă, cu utilizare de balcon/grădină
TAMPLARIE PROPUSA
solar), de lățime redusă, construit pe întreaga fațadă, cu utilizare de
pe întreaga fațadă,
balcon, grădină, seră saucuextinderea
utilizare de încăperilor
spațiului balcon, aferente
grădină, seră
sau extinderea spațiului încăperilor aferente
na
e iar
Extindere pe orizontală a spațiului locativ

Ansambluri continue, de dimensiuni reduse soar
STRUCTURA
PROPUSA
PANOURI MOBILE
Detaliu extindere orizontală cu elemente puctuale mixte
Ansamblu
Ex cu spații semi-închise
. Ansamblu sau închise
cu spații semi-închise (cu panouri
și închise
din Ansamblu
materiale transparente
cu spații semi-închise sau sau translucide,
închise (cu panouri din compatibile
materiale transparente sau translucide, compatibile aportului solar),
aportului
de lățimesolar), de lățime
redusă, construit redusă,
pe întreaga construit
fațadă, cu utilizare de pe întreaga
fațadă, cu utilizare
balcon, grădină, de balcon,
seră sau extinderea grădină,
spațiului încăperilor aferenteseră sau
extinderea spațiului încăperilor aferente

478 Ghid de regenerare urbană a cartierelor comuniste ConstanȚa Extindere pe orizontală a spațiului locativ 479
Ansambluri continue, de dimensiuni medii
EXTINDERE PE ORIZONTALĂ A
SPAȚIULUI LOCATIV
ansambluri continue, de dimensiuni medii

Ansambluri continue, de dimensiuni medii Ansambluri continue, de dimensiuni medii
Ex Utilizarea acoperișurilor
. Ansamblu cu spații închise și deschise
Activități
Ansamblu sportive
cu spații închise și locuri
și semi-închise (cude joacă
panouri pentru
din materiale copii.
transparente sau translucide, compatibile aportului solar), de lățime
medie, construit pe întreaga fațadă, cu rol de extindere a spațiului
încăperilor aferente și/sau spațiu exterior balcon, grădină, seră.
Ansamblu
Ex cu spații. Ansamblu
închisecușispații
semi-închise (cu panouri
închise și deschise Ansamblu
Ex cu spații închise
. Ansamblu (cuînchise
cu spații panouri din materiale
din materiale transparente
Ansamblu cu spații sau translucide,
închise și semi-închise compatibile
(cu panouri din materiale transparente
Ansamblu cu spațiisau
închisetranslucide, compatibile
(cu panouri din materiale transparente aportului
transparente sau translucide, compatibile aportului solar), de lățime sau translucide, compatibile aportului solar), de lățime medie,
aportului solar), de lățime medie, construit pe întreaga
medie, construit pe întreaga fațadă, cu rol de extindere a spațiului
solar), de lățime medie, construit pe întreaga
construit pe întreaga fațadă, cu rol de extindere a spațiului fațadă, cu
fațadă, cu aferente
încăperilor rol de și/sauextindere a spațiului
spațiu exterior balcon, încăperilor
grădină, seră. rolîncăperilor
de extindere
aferente a spațiului încăperilor aferente
aferente și/sau spațiu exterior balcon, grădină, seră.


Ansamblu
Ex cu spații închisecu(cu
. Ansamblu spațiipanouri
închise din materiale
Ansamblu cu spații închise (cu panouri din materiale transparente
Ansamblu
Ex cu spații închise
. Ansamblu și semi-închise
cu spații închise și deschise(cu panouri
Ansamblu cu spații închise și semi-închise (cu panouri din materiale
transparente
sau translucide,sau translucide,
compatibile aportului solar),compatibile
de lățime medie, aportului dintransparente
materiale sautransparente sauaportului
translucide, compatibile translucide, compatibile
solar), de lățime
solar), de lățime
construit medie,
pe întreaga construit
fațadă, cu pe întreaga
rol de extindere a spațiului fațadă, cu aportului solar),
medie, construit de lățime
pe întreaga medie,
fațadă, cu construit
rol de extindere pe întreaga
a spațiului
încăperilor aferente încăperilor aferente și/sau spațiu exterior balcon, grădină, seră.
rol de extindere a spațiului încăperilor aferente fațadă, cu rol de extindere a spațiului încăperilor
aferente și/sau spațiu exterior balcon, grădină, seră.
EXTINDERE PE ORIZONTALĂ CU
SPAȚII PENTRU UTILIZARE COMUNĂ,
CU/FĂRĂ FUNCȚIUNI GENERATOARE
DE VENIT
Atunci când configurația construcțiilor permite, se vor Atunci când configurația construcțiilor permite, se vor
putea realiza extinderi pe orizontală, de mici dimensiuni, putea realiza extinderi pe orizontală, de mici dimensiuni,
care pot prelua multiple scenarii de utilizare. care pot prelua multiple scenarii de utilizare.
a. Dotări pentru comunitate: a. Dotări pentru comunitate:

• întrunire, sport, evenimente, etc.
• întrunire, sport, evenimente, etc.
b. Dotări mixte comunitate și dotări generatoare de venituri:

b. Dotări mixte comunitate și dotări generatoare de venituri: • spații interioare comunitate;

• spații interioare comunitate; • spații interioare inchiriabile, generatoare de venit
• spații interioare inchiriabile, generatoare de venit suplimentar - utilizatori din comunitate sau
suplimentar - utilizatori din comunitate sau utilizatori externi (mici ateliere, spații comerciale
utilizatori externi (mici ateliere, spații de cartier, spații birouri comunitate)
• comerciale de cartier, spații birouri comunitate) c. Dotări dotări generatoare de venituri:
c. Dotări dotări generatoare de venituri: • spații interioare inchiriabile, generatoare de venit
• spații interioare inchiriabile, generatoare de venit suplimentar - utilizatori din comunitate sau
utilizatori externi (mici ateliere, spații comerciale
suplimentar - utilizatori din comunitate sau
de cartier, spații birouri comunitate)
utilizatori externi (mici ateliere, spații comerciale de
cartier, spații birouri comunitate)
482 Ghid de regenerare urbană a cartierelor comuniste ConstanȚa Extindere pe verticală a spațiului locativ și/sau a spațiilor pentru utilizare comună, 483
INTERVENȚII asupra CLĂDIRILOR din cartierele de blocuri cu/fără funcțiuni generatoare de venit
Elemente punctuale
EXTINDERE PE VERTICALĂ A SPAȚIULUI

LOCATIV ȘI/SAU A SPAȚIILOR PENTRU
UTILIZARE COMUNĂ, CU/FĂRĂ
FUNCȚIUNI GENERATOARE DE VENIT
Elemente punctuale Extindere pe verticală a spațiului locativ și/sau a spațiilor pentru utilizare comună,
cu/fără funcțiuni generatoare de venit
Elemente punctuale
Extindere pe verticală, cu spații publice, semipublice Scenarii de utilizare.

sau localitive, cu sau fără utilizare generatoare de Suprafață interioară 100%
venituri suplimentare. Tipologii de utilizare a suprafeței Ex
acoperișului ansambluri locuințe colective: Scenarii de utilizare.
Suprafață interioară 100%
a. Spații exterioare amenajate 80%, Spatii interioare 20%
• Spațiu exterior - grădini comunitare, suprafață
verde, spații loisir, spații de joacă (neacoperit sau
acoperite) GSPublisherEngine 0.0.100.100
• Spațiu acoperit tip pergolă, Spațiu interior

circulații verticale
b. Spații exterioare amenajate 40-60%, Spații interioare
40-60%
acoperite)
• Spațiu interior circulații verticale
Scenarii de utilizare.
• Spații multifuncționale pentru comunitate
(întrunire, sport, evenimente) Suprafață interioară cca 60%
Ex
Suprafață
Scenarii deexterioară
utilizare. cca 40%
c. Spații exterioare amenajate 40-60%, Spatii interioare Suprafață interioară cca 60%
40-60% Suprafață exterioară cca 40%
Extindere pe verticală a spațiului locativ și/sau a spațiilor pentru utilizare comună,
• Spațiu exterior - grădini comunitare, suprafață cu/fără funcțiuni generatoare de venit
verde, spații loisir, spații de joacă (neacoperit sau Elemente punctuale
acoperite) GSPublisherEngine 0.0.100.100

• Spații multifuncționale, închiriabile, generatoare
de venit suplimentar (spații birouri persoane din
comunitate sau externe, evenimente)
d. Spații interioare 100%
• Spații multifuncționale, inchiriabile, generatoare
de venit suplimentar (spații birouri persoane din
e. Spații interioare 100%
• Spații locative închiriabile în regim hotelier sau
full-time, generatoare de venit suplimentar
(apartamente și/sau spații birouri comunitate,
evenimente)
f. Spații interioare 100% Scenarii de utilizare.
• Spațiu interior circulații verticale Suprafață interioară cca 40%
• Spații locative pentru înstrăinare, generatoare de Ex
Suprafață exterioară cca 60%
Scenarii de utilizare.
venit suplimentar (apartamente și/sau spații birouri) Suprafață interioară cca 40%
Suprafață exterioară cca 60%
EXTINDERE PE ORIZONTALĂ ȘI
VERTICALĂ A SPAȚIULUI LOCATIV ȘI/
SAU A SPAȚIILOR PENTRU UTILIZARE
COMUNĂ, CU/FĂRĂ FUNCȚIUNI
GENERATOARE DE VENIT
ansambluri continue, de dimensiuni medii
Extindere pe verticală, cu spații publice, semipublice sau
localitive, cu sau fără utilizare generatoare de venituri
Extindere pe orizontală și verticală a spațiului locativ și/sau a
suplimentare. Tipologii de utilizare a suprafeței acoperișului spațiilor pentru utilizare comună, cu/fără funcțiuni generatoare de venit
ansambluri locuințe colective: Ansambluri continue, de dimensiuni medii
a. Spații exterioare amenajate 80%, Spatii interioare 20%

-Spațiu exterior - grădini comunitare, suprafață verde,
spații loisir, spații de joacă (neacoperit sau acoperite)
-Spațiu acoperit tip pergolă, Spațiu interior circulații
verticale
b. Spații exterioare amenajate 40-60%, Spatii interioare
40-60%
acoperite)
• Spații multifuncționale pentru comunitate (întrunire,
sport, evenimente)
c. Spații exterioare amenajate 40-60%, Spatii interioare
40-60%
acoperite) Ex i/sau a spațiilor pentru
• Spațiu interior circulații verticale Scenarii
u de utilizare
(cu/fărăacoperiș: Suprafață
funcțiuni generatoare interioară cca
de venit)
• Spații multifuncționale, închiriabile, generatoare 40%, Suprafață
Scenarii exterioară
de utilizare acoperiș: cca
Suprafață 60%
interioară cca 40%, Suprafață exterioară cca 60%
Scenariu extindere orizontală: Ansamblu cu spații închise și semi-
de venit suplimentar (spații birouri persoane din Scenariu extindere
închise (cu panouri orizontală:
din materiale transparenteAnsamblu
sau translucide, cu spații
comunitate sau externe, evenimente) închise șiaportului
compatibile semiînchise (cumedie,
solar), de lățime panouri din
construit pe materiale
întreaga
fațadă, cu rol de extindere a spațiului încăperilor aferente și/sau
d. Spații interioare 100% transparente sau translucide,
spațiu exterior balcon, grădină, seră. compatibile aportului
• Spațiu interior circulații verticale GSPublisherEngine 0.0.100.100
solar), de lățime medie, construit pe întreaga fațadă, cu
• Spații multifuncționale, inchiriabile, generatoare rol de extindere a spațiului încăperilor aferente și/sau
de venit suplimentar (spații birouri persoane din spațiu exterior balcon, grădină, seră.
e. Spații interioare 100%
• Spații locative închiriabile în regim hotelier sau full-
time, generatoare de venit suplimentar (apartamente
și/sau spații birouri comunitate, evenimente)
f. Spații interioare 100%
• Spații locative pentru înstrăinare, generatoare de
venit suplimentar (apartamente și/sau spații birouri)
EXTINDERE PE ORIZONTALĂ ȘI VERTICALĂ A SPAȚIULUI LOCATIV ȘI/SAU A

SPAȚIILOR
Extindere pe orizontalăPENTRU UTILIZARE
și verticală a spațiului locativ și/sau COMUNĂ,
a
spațiilor pentru utilizare comună, cu/fără funcțiuni generatoare de venit
CU/FĂRĂ FUNCȚIUNI
Extindere pe orizontală GENERATOARE
și verticală a spațiului locativ și/sau a
DE
VENIT • ansambluri continue, de dimensiuni medii
Ex i/sau a spațiilor pentru Ex i/sau a spațiilor pentru

Scenarii
u de utilizare
(cu/fărăacoperiș: Suprafață
funcțiuni generatoare interioară cca Scenarii
de venit) u
Scenarii
de utilizare
(cu/fără acoperiș: Suprafață
funcțiuni generatoare interioară cca
de venit)
Scenarii de utilizare acoperiș: Suprafață interioară cca 40%, Suprafață exterioară cca 60% de utilizare acoperiș: Suprafață interioară cca 40%, Suprafață exterioară cca 60%
40%, Suprafață
Scenariu exterioară
extindere orizontală: ccacu60%
Ansamblu spații închise și semi- 40%, Suprafață
Scenariu exterioară
extindere orizontală: ccacu60%
Ansamblu spații închise și semi-
Scenariu extindere
închise (cu panouri orizontală:
din materiale transparenteAnsamblu
sau translucide, cu spații Scenariu extindere orizontală: Ansamblu cu spații
închise (cu panouri din materiale transparente sau translucide,
compatibile aportului solar), de lățime medie, construit pe întreaga
compatibile aportului solar), de lățime medie, construit pe întreaga
închise
fațadă, cuși semiînchise
rol de (cuîncăperilor
extindere a spațiului panouri aferentedin
și/saumateriale închise
fațadă, cuși
rol desemiînchise (cu
extindere a spațiului panouri
încăperilor aferentedin
și/sau materiale
transparente saugrădină,
spațiu exterior balcon, translucide,
seră. compatibile aportului transparente saugrădină,
spațiu exterior balcon, translucide,
seră. compatibile aportului
solar), de lățime medie, construit pe întreaga fațadă, cu solar), de lățime medie, construit pe întreaga fațadă, cu
rol de extindere a spațiului încăperilor aferente și/sau rol de extindere a spațiului încăperilor aferente și/sau
spațiu exterior balcon, grădină, Extindere seră. pe orizontală și verticală a spațiului
spațiu exterior
locativ și/sau abalcon, grădină, seră.
Scenarii
Ex de utilizare acoperiș: Suprafațăi/sau interioară cca
a spațiilor pentru
u (cu/fără funcțiuni generatoare de venit)
60%, Suprafață
Scenarii exterioară
de utilizare acoperiș: ccainterioară
Suprafață 40% cca 60%, Suprafață exterioară cca 40%
Scenariu extindere
Scenariu extindere orizontală:
orizontală: Ansamblu
Ansamblu cu spații cu spații
închise și semi-
închise șiaportului
compatibile semiînchise (cumedie,
solar), de lățime panouri din
construit pe materiale
întreaga
transparente sau translucide,
fațadă, cu rol de extindere compatibile
a spațiului încăperilor aferente și/sau aportului
spațiu exterior balcon, grădină, seră.
rol de extindere a spațiului încăperilor aferente și/sau
EXTINDERE PE ORIZONTALĂ ȘI VERTICALĂ A SPAȚIULUI LOCATIV ȘI/SAU A

SPAȚIILOR PENTRU UTILIZARE COMUNĂ, CU/FĂRĂ FUNCȚIUNI GENERATOARE DE
VENIT • ansambluri continue, de dimensiuni
medii
Scenarii
Ex de utilizare acoperiș: Suprafațăi/sau interioară cca Scenarii
a spațiilor pentru Ex de utilizare acoperiș: Suprafață i/sau interioară 100%
a spațiilor pentru
u (cu/fără funcțiuni generatoare de venit) u (cu/fără funcțiuni generatoare de venit)
60%, Suprafață exterioară cca 40% Scenariu
Scenarii de utilizare acoperiș: Suprafață interioară cca 60%, Suprafață exterioară ccaScenarii extindere orizontală: Ansamblu
40% de utilizare acoperiș: Suprafață interioară 100% cu spații
Scenariu extindere
Ansamblu cu spații cu spații închise
închise și semi- și semiînchise
Scenariu extindere (cu cu
orizontală: Ansamblu panouri din
spații închise materiale
și semi-
închise (cu panouri din materiale transparente sau translucide, închise (cu panouri din materiale transparente sau translucide,
închise și semiînchise (cu panouri din
compatibile aportului solar), de lățime medie, construit pe întreagamateriale transparente sau translucide, compatibile
compatibile aportului solar), de lățime medie, construit pe întreaga aportului
a spațiului încăperilor aferente și/sau aportului solar),
fațadă,de lățime
cu rol medie,
de extindere construit
a spațiului pe aferente
încăperilor întreaga și/saufațadă, cu
spațiu exterior balcon, grădină, seră. spațiu exterior balcon, grădină, seră.
solar), de lățime medie, construit pe întreaga fațadă, cu rol de extindere a spațiului încăperilor aferente și/sau
rol de extindere a spațiului încăperilor aferente și/sau spațiu exterior balcon, grădină, seră.
spațiu exterior balcon, grădină, spațiilor seră. pentru utilizare comună, cu/fără funcțiuni generatoare de venit
Scenarii
Ex de utilizare acoperiș: Suprafațăi/sau interioară
a spațiilor cca
pentru
u (cu/fără funcțiuni generatoare de venit)
40%, Suprafață exterioară cca 60%
Scenarii de utilizare acoperiș: Suprafață interioară 100%
Scenariu extindere
Ansamblu cu spații cu spații
închise și semi-
închise și semiînchise (cu panouri din
compatibile aportului solar), de lățime medie, construit pe materiale
întreaga
a spațiului încăperilor aferente și/sau aportului
rol de extindere a spațiului încăperilor aferente și/sau


Ghid Cartiere Blocuri Constanta PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ghid Cartiere Blocuri Constanta PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ghid de

Alexandra Nae, Vlad Sebastian Rusu, Anamaria Olănescu,

Ghid de regenerare urbană a

Constanța provocări și potențial/29

Mobilitate urbană - Un oraș pentru oameni/48

Nevoile cetățenilor din cartierele de blocuri/67

prezent, v-ar plăcea

plăcea cel mai mult

cel în care locuiți în

Ponderea ZUF din

Câți dintre români ar considera o mutare la Constanța,

prezent, v-ar plăcea

plăcea cel mai mult

cel în care locuiți în

Ponderea ZUF din

Lipsa spațiilor pentru infrastructură edilitară adițională

Centre de cartier slab definite

Ghidul va aborda atât problematica reabilitării spațiilor publice din cartierele de

Reabilitarea spațiilor publice din cartierele de blocuri

1. Intervenții de acupunctură urbană. Acest tip de intervenții pot

2. Intervenții complexe pentru zone bine definite. Acest tip de

Reabilitarea clădirilor blocuri

În mod evident, astfel de intervenții sunt complexe, necesitând nu numai

Proiectul Grand Parc din Bordeaux, Franța

Proces: 1. Situație existentă. 2. Așezarea modulelor de extindere

*Proces: 3. Așezarea stâlpilor. 4. Spargerea parapetelor și așezarea panourilor vitrate

În total 530 locuințe au fost reabilitate și au fost adăugați 23.500 m² de

economică mai bună a apartamentelor reabilitate. În mod evident, prețul unui

Înainte și după. Apartamente

În cele ce urmează vom discuta câteva din provocările cu care se confruntă

Harta 1: Harta Spațiilor Publice Principale din Constanța

2. elementele de peisagistică înfrumusețează spațiul public, ele pot acționa ca activator

4. fațadele active - prin culoare, activitate economică la parter, jocuri și vegetație -

Spații publice propuse pentru concurs

Variațiile de peisagistică aduc o notă de

RĂCIRE RESIMȚITĂ LA SOL ȘI

PROTECTIE ZONA PIETONALĂ

ILUMINAT AMBIENTAL ȘI DE GHIDAJ ILUMINAT AMBIENTAL ȘI DE GHIDAJ

ILUMINAT ARHITECTURAL ILUMINAT CA ACTIVATOR DE SOCIALIZARE

4 SECUNDE 4 SECUNDE 4 SECUNDE 4 SECUNDE

3D Fabrice Escaliet - Marie Denis

Green Oasis - Jo Meester & Marije van der Park

Harta 2: Harta străzilor cu și fără verdeață, în verde și respectiv roșu.

O calitate a vieții crescută înseamnă posibilitatea de a putea merge pe jos în siguranță,

Problema parcărilor este una majoră și necesită strategii elaborate de management.

suport PENTRU navigareA pietonală

2. Străzi, trotuare și stații

Situația congestionării trotuarelor în cartierele Tomis Nord, Km 4-5 si Inel 1

4. Pavajul trebuie văzut

SMART PARKING Harta 3 . Harta garajelor individuale în zonele de blocuri și a zonele cu o

Propunere de animare a fațadelor structurilor smart parking

PISTE DE BICICLETE MODERNIZAREA STAȚIILOR DE

DP Architects, Singapore Bus Station

Propunere pentru crearea unei rețeaua bine conectate de spații publice

Rasteluri de biciclete cu dublă funcție Bryant Park, NYC - stație de încărcat

Str. Mihai Viteazul 0 Intervenții asupra tronsoanelor

Max = 192 locuri 90

51 Max = 486 locuri

Configurarea parcărilor în funcție de

Max = 168 locuri

Min = 43 locuri Max = 399 locuri

(1 nivel subteran) (3 niveluri subterane)

Min = 133 locuri