ARHITECTURA GRADINILOR

Notiuni de baza si principii de proiectare si compozitie

-arhitectura gradinilor-utilizeaza toate dimesnsiunile spatiului-orizontal
-vertical
-profunzime
-peisajele percepute de la distanta static, dinamic in parcurgere, implicarea
omului in interiorul peisajului
-spatiile se creaza si organizeaza prin forme si volume
-material pentru crearea spatiilor: vegetatia, mineralul
-spatiile vegetale nu au volumetrie stabila, nu sunt riguros inchise(cresterea
plantelor)
NOTIUNI DE BAZA
In perceperea peisajului (natural sau organizat) aspectele vizuale sunt cele mai importante (privelistile,
perspectivele).

Hatley Garden-Victoria,British Columbia, Canada

Hatley Garden-Victoria,British Columbia, Canada

Privelistea scena a peisajului dintr-un punct avantajos

-poate fi perceputa frontal, oblic, circular, lateral,
-poate fi panoramica, decupaj
Perspectiva priveliste limitata, un decupaj directionat catre un element sau un grup de elemente, o
trasatura dominanta
-elemente componente: punct de observatie, punct terminus-centru vizual, camp
intermediar
-perspectiva dupa orientarea dominanta a vederii: -plan vertical, inferior, superior

plan vertical al perspectivei

(tablou)
centru vizual
raza vizuala centrala
linia orizontului
punct de observare
linia pamantului

planul solului (inferior)

Planuri inferioare apartin solului: orizontale, inclinate, terasate, ochi de apa, suprafete de circulatie,
zone gazonate
Planuri superioare- boltile arborilor
-elemente construite: pergole, poarta
-spatiul descoperit: cerul
Planuri verticale naturale: trunchiuri de arbori, mase de frunzis
-construite: ziduri, coloane
-in succesiune spatiala planuri verticale pot fi : prim plan, planuri de mijloc, ultimul plan

plan superior (pergola)

plan vertical(ultimul plan)

plan vertical (poarta)
(plan de mijloc)
masiv plantat fasonat

plan inferior

Cele trei planuri trebuie sa constituie o unitate.

Perspectiva sens direct
-sens invers
ex: Versailles-sens direct - punct de observare terasa superioara a castelului
-succesiune fantana, parter gazonat incarcat de plantatii geometrizante,

bazine cu grup sculptural (bazinul lui Apollo), axa marelui canal

-sens invers ,teren in pante crescande in terase, fantana Latonei,fundal-Palatul Versailles

Versailles Palace, France

Versailles Palace, France

Versailles, Paris, France

Tipuri de perspective arhitecturala (construita) cu toate elementele geometrizante-ex:Versailles

-cu caracter natural, elemente comonente au aparenta paisajului natural
ex:culuar vizual format din masive verzi cu contur neregulat catre un
spatiu degajat, dominat de un arbore secular, solitar
-statice , cand sunt observate dintr-un punct fix, de pe o banca, o zona
belvedere amenajata
-dinamice, in parcurgere dirijata.

Versailles Palace, France

Versailles Palace, France

Vederea in parspectiva genereaza efecte optice

deformarea patratelor

-scurtarea aparenta a distantelor, depinde de departarea privitorului, unghiul vizual in plan vertical:
ascendent,descendent
ex: observarea unui parter dreptunghiular sub forma unui trapez,
-efect de apropiere a paralelelor,
- deformarea cercului.
Tratarea perspectivelor prin corectii optice sau artificii de proiectare
-alungirea distantelor aparente, cand lungimea axei e prea mare sau scurtarea cand dimensiunile axei
sunt prea mici:
- a) efect de alungire ex: in gradinile geometrice si arhitecturale cu dimensiuni mici, aleile au un rol
important intr-o parcurgere, la inceputul axei se amplaseaza un parter sau o secventa de partere cu
dimensiuni si proportii adecvate terenului, apoi catre fundal o sucesiune de partere inguste, aleile
rectilinii laterale pot fi mai inguste
la dimensiunile mari, axe profunde, se recurge la
b) efectul de scurtare:- in fundal partere late, in prim plan partere mai inguste, devierea aleilor mai
aproape de ax, efectul poate fi amplificat de plantatiile de aliniament
a)

b)

-masele vegetale plantate prin talia lor mai mica, coloritul deschis si textura fina participa la
crearea efectului de profunzime
-obiectele din campul perspectivei vor fi dimensionate in raport cu distanta de observare si

marimea spatiului de amplasare

-campul de vedere binocular cu capul imobil este de 54 pe orizontala si 37 pe vertical
(10 sub planul orizontal, 27 peste planul vederii)
-campul vizual impune distanta de observare pentru a vedea un obiect intreg
-pentru a vedea un obiect in intregime privitorul se indeparteaza la o distant de:
egala cu cea mai mare dimensiune pe orizonatala, sau cu dublul inaltimii obiectului
-observarea unui grup monumental ca parte a unui ansamblu : de la distanta de
trei ori inaltimea lui
-situarea la distanta mai mare determina pierderea dominantelor vizuale
-daca este un punct dominant (terminus) al perspectivei se impune crearea unui
culuar de orientare a privirii alcatuit din planuri vertical de incadrare.
Principii de proiectare si compozitie
1. Unitatea compozitionala crearea unui ansamblu unitar, organizat intr-un echilibru armonios,
unele elemente sunt subordonate altora intr-o inlantuire logica
Elemente de compozitie:
-centrul compozitional fata de acesta se dezvolta intreaga compozitie, subordonarea
gradata a tuturor elementelor constitutive
-perspectiva majora naturala (ex:perspective principal de la Versailles)
-construita

Versailles Palace, France

Versailles Palace, France

-centre compozitionale secundare subordonate (in gradini mici sau scuaruri e un

singur centru compozitional ex: un element ornamental-scultura, fantana, vegetatie
aranjata)
-concordanta de stil a elementelor de realizare a peisajului ex: intr-o amenajare
rustica nu pun statui clasice sau moderne
-prezenta unui element unificator al secventelor de peisaj: leit-motiv al formelor ,
culoare dominanta, textura (a frunzisului) dominanta, materialul de costructie utilizat,
specie vegetala arborescenta dominanta
-unitatea in diversitate diversitatea pe orizonatala: organizarea spatiilor, dispunerea
speciilor
-diversitatea pe verticala de la micro la macropeisaj
-unitatea in uniformitate contradictia intre unitate si diversitatea e rezolvata de
Hubard prin trei metode compozitionale: echilibru (echivalenta), ritm (repetare),
consecventa(respectarea in trecerea de la o zona la alta a unor principii in utilizarea
unor componente asemanatoare)
M. Boressavilievici:in timp ce legea identitatii reprezinta unitatea
sau armonia in uniformitate , legea asemanarii reprezinta unitatea in varietate

introducerea unei dominante care prin: forma, marime, simbol sa

focalizeze interesul major ex. dominanta: obiect, axa, suprafata

Butchart Gardens - Canada

-scara compozitionala spatiile proiectate sunt considerate de obicei in raport cu omul

(O.J.Simonds)
-alegerea dimensiunilor si elementelor componente in concordanta
cu: folosinta (publica sau privata), functiile atribuite (odihna,
agreement, sport)
-parcurile publice cadru vast, zone concepute la scara mare,
elemete cu dimensiuni mari: alei largi, peluze vaste, mase mari de
arbori si arbusti
-gradinile locuintelor individuale, scuarurile, parti ale parcurilor cu
caracter linistit: scara umana, aleile, treptele, peluzele etc.la
dimensiuni umane normale

-proportiile compozitiei-exprima corelarea armonioasa a :-dimensiunilor

-suprafetelor
-volumelor
in ansamblul peisagistic

-anumite raporturi de masura plac mai mult conducand la efecte de echilibru

-armonie
-contrast
-proportia de aur 1,618 ca raport al laturilor unui dreptunghi
-principiul proportiilor armonioase utilizat de arhitecti in gradinile arhitecturale
-apoi utilizat si la amenajarile peisagere prin raportul intre marimea partilor si
elementelor constitutive
-utilizarea elementului modular in compozitie
-stabilirea proportiilor se realizeaza in raport cu scara compozitiei ex:un scuar mic
nu poate avea o fantana monumentala
-proportiile planului trebuie corelate cu efectele vederii in perspective ex:aleile
foarte lungi trebuie sa aiba dimensiuni mai mari
2. Principiul armonizarii functiune-sit
-acomodarea datelor temei/functiunii la parametrii optimi oferiti de sit
-punerea in valoare a calitatilor sit-ului
-integrarea oprima a noilor relatii (functiune-sit, interumane) in cele ale sistemului
general
-functiunea nou creata compatibila cu mediul (echilibru ecologic), functiunile urbane,
traditiile colectivitatii
3. Principiul unitatii dintre continut si forma
-relatia sit-functiune va avea corespondent intr-o structura planimetrica, spatial
adecvata si unitara
-componentele ansamblului trebuie sa contribuie la afirmarea unui caracter (inscris
intr-un stil) o forma . nu constituie esenta unui plan; ea este mai curand carcasa
sau corpul care isi ia aspect si substanta din functia planului - O.J.Simonds
ex:un triunghi echilateral- stabilitate
patrat- simbol al rigorii, echilibru
cerc- echivalent al perfectiunii, dar nu constituie in sine rezolvari de succes decat
atunci cand conduc la relatii optime intre continut si forma, intre elementele material si
semnifictiile lor
-efectul conceptual nu poate fi axat pe gasirea de scheme si forme inedite
-asocieri interesante
ci pe adoptarea acestora la trairile umane in context contemporan (social, cultural,
economic, ecologic)

Kensington Gardens London

Old Westbury Gardens New York

4. Principiul proiectarii deschise

-amenajarea peisagera nu trebuie facuta pentru o persoana sau o generatie ci luand in
cosiderare evolutia
-nu exista o opera desavarsita intr-un moment dat ci trebuie lasat loc si viitorului
-crearea conditiilor ca utilizatorul sa devina participant, actor in scenariul propus de
proiectant
-proiectul peisagistic e o premiza in declansarea unui proces- natural in devenire
-uman ca traire
5. Principiul eficientei
-in proiectarea organica se cauta mularea functiunii pe caracteristicile dominante ale
sitului, sistematizare vertical minima
-in acest context avem in vedere eficienta economica si sociala
-mijloace tehnice numeroase si sofisticate conduc la costuri ridicate
-in arta valoare actului creator nu depinde de costurile materialelor
-idem si cu peisagistica- cu mijloace simple pot fi atinse trairi ca: visarea, extazul,
sublimul

6. Principiul realizarii frumosului ca o necesitate

-peisagistica activitate ce produce valori estetice
-frumosul creat este acea valoare care atrage, destinde, incita intotdeauna
la utilizarea unui spatiu deci este un determinant al functionalitatii
R.Neutra - Favorizarea unei separari, a unei antiteze chiar, intre frumos si util, ca si
punerea accentului pe extravaganta adaosurilor si inutilitatea primului termen al
acestei perechi, este o ratacire nefericita a teoriei
-pentru realizarea frumosului se impune integrarea tuturor principiilor proiectarii,
interrelationarea si simultaneitatea lor
-sec XVIII conceptia alaturi de frumosul realizat de om frumosul artistic este si
frumosul natural considerat imperfect
L.B.Alberti Am sa definesc frumusetea ca fiind armonia tuturor partilor indiferent de
subiectul in care apare, asamblate intr-o astfel de proportie si legatura incat
nimic sa nu poata fi adaugat , diminuat sau modificat decat in dauna operei

-atingerea frumosului concordanta intre principiile proiectarii

-armonie unitate intre continut si forma

-coeziune si concordanta intre partile intregului

-ordine ierarhizata
-afinitate stilistica: peisaj, constructii
-armonizarea contrariilor

-armonia in toate aspectele vizuale ale proiectarii

-armonia peisajului creat cu peisajul inconjurator
-armonia formei de relief-apa, relief-plantatii, diferitelor elemente ale vegetatiei,
traseelor aleilor, elementelor construite cu masele vegetale
-calitatea armoniei se diminueaza cu cat asemanarile tind spre identitate
-aspectele care deosebesc elementele ce coexista in ansamblu potenteaza
armonia
-armonia include unitatea si echilibrul