1.

ARIA DE INTERES IN ABORDAREA

STRUCTURII URBANE
Aria de interes-suprafata din teritoriu inclusa unei
limite
Tipuri de arii de interes:
1.arie izocronala- raportare esxclusiva la un centru de
interes in coroborare cu timpul parcurs (izocronedespre doua sau mai multe fenomene repetabile care
au aceeasi durata
2.arie de atractie-raportare exclusiva la cen-trul de
interes in raport cu elementele de factura su-biectiva
3. arie de influenta raportare exclusiva la un centru
de interes in corelare cu raza de influenta teoretica a
centrului respectiv
4. arie de convergenta-raportare la centrul de interes
respectiv si totodata la cuntrele de interes vecine de
acelasi nivel
-Exista un principiu al suprapunerilor ariilor de interes (ex: Bucuresti- centrul istoric- in toate sectoarele-> suprapunere ineficienta si ilogica a unei limi-te
administrative peste o limita cu caracter struct)
structura urbana-totalitatea relatiilor ce se stabilesc
in teritoriul urban intre elementele consti-tutive ale
organismului urban
Aria de interes a limitei determinata de obiectivul
limitei (scopul) reprezinta coerenta /lipsa de coerenta
a sist
Exista coerenta si la grafica:
Daca dantelarea este perfect matematica exista o
stare de coerenta minima
-limita care prin procedeul de definire evidentiaza
niste arii de competenta care intereseaza foarte mult.
-aria de interes a limitei este dependenta de centru
2. ABORDAREA IN VARIANTE A STUDIULUI
URBANISTIC
-studiul de tema etapa distincta in procesul de
cercetare-proiectare
-ca metodologie de studiu se analizeaza
caracteristicile retelei de elemente
->MORFOLOGIA/SCARA DE CRESTERE
/MATRICE DE CRESTERE.
-studiul trece la texturi ->analiza calitativa a ocuparii
terenului
SCARI DE ORDONARE SCHEME
-scheme functionale pe categorii de functiuni (retele
de dotari )->concretizari posibile diverse ->multitudine
de modele functionale
-se introduc informatiile -> verificare si analiza
comparativa a variantelor de dezvoltare urbana
propuse pe parcurs.
-abordarea metodologica care trebuie sa cuprinda
ANALIZA DE FUNCTIUNI URBANE
-ANALIZA COMPARATIVA A VARIANTELOR ->
DECIZIE
MODEL FUNCTIONAL OPTIM model functional
(sau de echipare )pt fiecare varianta in parte care se
releva ca valoare globala a starii de potentiala si a
starii de efect
MODELE SPATIALE-se trece la analizarea ocuparii
spatiului=> MODELE DE OCUPARE A SPATIULUI
care pt fiecare varianta in parte se releva ca evaluare
globala a starii de efect
-MODEL FUNCTIONAL SI MODEL SPATIAL>PARTIU URBANISTIC
2.efectiv analiza asupra existentului
3.in variante-structura urbana restructulabila sau noua
variantele de dezvoltare reprezinta o imagine intuitiva
cu privire la posibilitatile de dezvoltare ale orasului sa
se verifice coerenta lor sa se cuantifice elementele care
sunt supuse procesului de analiza comparativa
variantele de dezvoltare, verificate cu modele
matematice sunt supuse procesului de decizie
ABORDAREA CIBERNETICA IN
SISTEMATIZARE:ROLUL MODELARII SI
CONSTITUIREA MODELELOR DE LUCRU
-CIBERNETICA-studiu dpdv matematic al
legaturilor si controlul in sistemele tehnice si in
organismele vii
-formule si scheme logice pt un model de tip
international
-MODELARE abordarea cibernetica a sistemelor
.sistemul poate fi cunoscut si prin imagini(set de
informatii caracteristice) depind de conceptia de viata
, se realizeaza prin-analiza(deductieideologie;observatie-subiectivism,
subiectivizare;analogie)

-sinteza
-mijloacele de analiza experimentale
(total/partial/indirect)
-abordare treoretica
-sinteza -constituirea practica sau abstracta a unei
imagini a sistemului respectiv
-MODELUL- reprezentare de esenta a sistemului
-este folosit la analiza si sinteza
-e realizat prin folosirea analizatorilor de
capacitate si de intuitie
-MODELAREA-analize si sinteze informationale
referitoare la un sistem (in sens cibernetic)
-se aplica unei realitati in scopul de a-I
schimba starea fizica si/sau comportamentul populatiei
-MODELE DE LUCRU- se utilizeaza in
determinarea si propun. unei solutii , servesc la
achizitia de date /cunoasterea problemei elaborarea
solutiei, se constituie in etape:
1.stabilirea temei -tema program
2.definirea obiectului modelarii evidentierea a ceea
ce trebuie realizat in teritoriu, ceea ce poate fi
modificat, ce trebuie facut (definirea necesitatilor in
functie de nevoie)
-stabilirea datelor cunoasterii (teza-unica; ipostazemultiple) referitoare la subiect -> norme stabilite de
beneficiar -enuntarea modelului (a temei)
3. traducerea modelului direct(imag)-indirect (expl
teoretice)
4.testarea (experimental)+concluzii
Tema-document care sta la baza executarii unui proiect
si in care sunt indicate elementele impuse constructiei
Sistem-ansamblu de elemente care sunt in
interdependenta alcatuind un intreg organizat
Modelare metoda de studiu bazata pe folosirea
modelelor
-reproducere schematica a unui obiect sau sistem pt aI putea studia comportarea si a modifica in consecinta
unele dimensiuni sau caracteristici ale prototipului
a cuantifica a stabili valori discrete pe care le poate
lua o anumita marime fizica
morfologie stiinta care studiaza forma si structura
organismelor la nivel macroscopic sau microscopic
3. AMBIANTA IN CADRU URBAN
-elementele de cadru urban transpun in teritoriul urban
sistemul de activitati urbane
-spatiul aferent unei activitati prezenta materiala in
teritoriu, o adecvare corespunzatoare a spatiului folosit
, elem. De cadru urban se constituie ca o anumita
configuratie a spatiului in raport cu activitatile pe care
le inglobeaza , cu conditiile si nevoile ambientale
-adaptarea spatiului nu este numai functionala ci si
sociala, economica , biologica; in planul spatioreceptor se exercita nevoia estetica urbana, nevoia
psihologica urbana-nevoia de ambient.
-nevoia de ambient-impune calitatea complexa a
spatiului urban ca factor in formarea si definirea unui
comportament
-ambianta-este proprie spatiului urban care este creat
prin exercitarea functiunii si subliniaza suplimentar un
mod subiectiv de intelegere a spatiului urban
-structura spatiului urban- exprimarea fizica a
structurii functionale si a contextului social-uman in
care se constituie
-daca cele doua trasaturi nu se exprima complementar
apare starea de insuficienta (nepotrivire intre functie
si ambianta luate ca forma) Sunt cazuri cand functia
este inclusa artificial unor spatii neutre; o alta
aditionare a structurii spatiului urban este de natura
temporara ea trebuie sa corespunda in timp.
-struct spatiala urb raspunde indirect unui ansamblu de
nevoi, prin intermediul struct functionale, si direct
unui ansamblu de senzatii considerate etic, estetic si
psihosociale in timp.
-ambianta mediu (fizic, social, moral) in care traieste
cineva in care se afla ceva
4. ADITIONALUL IN RESTRUCTURAREA
URBANA
-actiunile de restructurare sunt actiuni de reordonare
a elem intr-un sistem
-sprijinandu-se pe zonificarea multifunctionala
procesul de restructurare pretinde introducerea
integrarii ca mijloc de reorganizare a vietii in cadrul
urban.
aditionalul =orice aport constitutiv care apare la
nivelul struct functionale sau configurative in urma

operatiei de modernizare mai ales in urma contruct

urbane .
-este pozitionat distinct fata de existent in organismul
urban restructurat
-se concretizeaza cantitativ si calitativ in sine sau in
raport cu existentul
-este un subsistem; organizarea sa este influentata de
pozitia in teritoriu astfel:
-central- un nou ansamblu central
-periferic- zona marginala restructurata
-adiacent perimetral- cartier se realizeaza in
continuarea perimetrului construit
-extraperimetral- cartier aparte (platforma industriala
in afara existentului)
5. ABODAREA COMPLEXA-FILOSOFICA
ANALITICA A RESTRUCTURARII URBANE
1. Abordarea operational analitica determina
functional solutia, pornind de la existent si folosind
experienta drept model;este incomplrta deoarece
renovarea(partea restructurarii) se separa pe obiective
care nu sunt definite riguros, nu sunt determinate si
aceasta din cauza imposibilitatii de a cunoaste modul
in care se va desfasura existenta umana viitoare
2. Abordarea filosofica restructurarea trebuie sa
realizeze un echilibru intre valorile materiale si cele
spirituale umaniste; problema calitatii vietii in cadrul
procesului de modernizare atrage dupa sine pe aceea a
calitatilor omului ceea ce implica completarea
metodologiei analitice poerationale cu o analiza
filosofica; apare in plus problema abordarii etice
3. Abordarea etica se refera la atitudinea organelor
de decizie si proiectare care obligate sa ia in
considerare necesitatile reale ale societatii nu trebuie
sa impuna o solutie straina de spiritul locului si al
oamenilor, arhitectul are o responsabilitate deosebita
pe linia intelegerii societatii existente; este un aspect al
politici urbane; apar mai multe probleme echilibru
periferie/ utilizarea terenului/ centru raportat la
populatie; modernizarea este dependenta de nevoile
populatiei => studiul de urbanism trebuie sa cuprinda
si un stuidiu asupra populatiei; motivatiile
restructurarii sunt: reevaluarea istorica, arhitecturala,
arheologica, artistica/ utilizarea insuficienta a
teritoriului/ necesitatea imbunatatirii conditiilor de
viata si salubrizare.
6. ANALIZA MATRICEALA INSTRUMENTE
de LUCRU in STUDIU DE structura urb.
(PRINCIPIU DE FUNCTIONARE/ CONTINUT/
SITUATIE)
-IN URBANISMUL FUNCTIONALIST-principiul separarii / zonificarii functionale
-IN URBANISMUL MODERN principiul cooperarii
intre activitati
-orasul sistem complex; cresterea structurala nu
numai in marime ci si in complexitatea relatiilor dintre
parti
analiza matriceala:
-analiza sistemica a orasului dpdv al sistematizarii(
sistematizare: ansamblu de masuri tehnice, economice
si legislative relative la spatiile de locuit, la
desfasurarea activitatii, la repaus, la circulatia
oamenilor si a materialelor, care se iau in scopul
asigurarii unor conditii de viata optime;ramura
urbanismului care se ocupa cu proiectarea si
reorganizarea stiintifica a asezarilor urb si rurale)
-punct de plecare in elucidarea unor aspecte ale
proceselor de dinamica urbana si al modului in care
sunt reglementate de catre edilii orasului
-elementele de cadru urban: cadru natural/ unitati
economice/ dotarile urb/ forta de munca/ populatie/
locuintele/ spatiile plantate/ echipamentele etc.
- in cadrul unui sistem fix este legat direct sau indirect
de toate celelalte elem ale sist => relatii cantitative
(dotari urbane, populatie)/ spatiale (dotari urbane,
locuinte)
A. Matricea patratica:-pe fiecare latura activitii
(a,b,c,d.) => tablou de relatii intre activitati.
B. Matricea nepatratica-relatii intre activitati si zone
operationale (din teritoriu), spatii.
a, b,c activitati
1,2,3 spatii
-evidentiaza adaptarea spatiului la activitatea
respectiva: adaptarea ideii la spatiu, adaptarea spatiului
la idee, adaptarea functiunii la spatiu, adaptarea
spatiului la functiune, adaptarea activitatii la spatiu,
adaptarea spatiului la activitate

situatie: mobilul uman subiectiv/ obiectiv =>

pretinde o activitate => obiectiv
(mobilul meu este obiectiv pt ca impune o activitate pe
care vreau sa o desfasor; este subiectiv pentru ca
impune altor oameni o activitate)
obs: -pe baza matricei struct urb se poate intocmi

o reprezentare simplificata (grafica) a

sistemului urban
7. CERINTA FUNCTIONALA si ECHILIBRUL
ORGANISMULUI URBAN. SITUATII
CARACTERISTICE
-functia trebuie inteleasa ca producatoare a unei
proprietati intr-un sist si ca rezultand dintra-o anumita
caracteristica a sistemului respectiv, astfel =>cerinta
functionala
-functionalitate capacitatea de conservare a
sistemului (in sensul de conservare) , de pastrarea
trasaturilor pozitive (prin pozitiv se intelege acea
trsatura care contribuie la mentinerea starii sist
respectiv indiferent daca aceasta convine sau nu)
-cerinta functionala implica, in realiatate , mentinerea
dar si modificarea unei functii; modul de interpretare
al cerintelor functionale se transporta impunandu-si
consecintele la nivelul cadrului urban si al culturii
urbane
-cercetarea interdisciplinara sporeste sansele sesizarii
corecte a starilor, oferind camp deschis cerintelor funct
reale(in sensul depistarii lor si al aprecierii calitative si
cantitative in contextul existent si posibil in viitor)
-cf apare intr-un anumit teritoriu urb si rezulta din
starea acelui teritoriu; ea nu poate fi impusa
teritoriului printr-o simpla decizie deoarece:
--- ca ipostaza a mobilului uman angajat in dezvoltarea
organismului urban cf este si un produs al starii de
echilibru a sist de elem de viata urbana, semnaland o
iminenta modificare a echilibrului intr-o anumita
directie
--- desi cf apare in cadrul elem de viata urbana
deteminate functional, ea opereaza prin intermediul
elem de viata urbana determinate functional
ambiental si vizeaza cadrul urb
-cf are un car. activ.
- echilibrul organismului urban superficial prin
pastrarea fortata a unei trasaturi
-cf tinde spre anularea/dezvoltarea unor functii
existente sau spre antrenarea unor functi noi pentru
sistemul(zona) respectiv(a).
-in realitatea urb se constata un proces de evolutie a cf
de la formare pana la afirmarea ei brutala
-trebuie evitata faza brutala; sa se asigure o evolutie
fireasca, prin introducerea treptata a procesului
reformativ
-cf impune regasirea unei stari de echilibru a
organismului urban prin intermediul unei reorientari
a functie si a unuia sau mai multor elem ale sist
respectiv
8. Categorii de MODELE utilizate in
SISTEMATIZARE , in RAPORT cu GRADUL DE
GENERALITATE SI SCOPUL UTILIZARII
LOCUIRII
1 . in raport cu gradul de generalitate
a . in functie de intinderea modelului :
- modelul specific - modelul general
b . in functie de profunzimea modelului :
- modelul global - modelul partial orizontal /
vertical
- ex . o localitate poate fi reprezentata prin schita de
sistematizare (PUG), care reflecta caracterul global
(model global), aceasta aste insotita de un plan de
trafic (model partial orizontal) si de un model de
cartier (model partial vertical)
model global
model partial orizontal
model partial vertical
tema program este un model specific
studiul este un model global; fiecare model global
se poate descompune in modele partiale; se poate lua
cite un model partial de la fiecare model global pt a se
face o combinatie
in tema program(studiul modelului global;
studiul modelelui partial; analiza solutiei dpdv calitativ
si cantitativ)
se pun in discutie gradul de generalitate, gradul de
informare, riscul modelului, ponderea utopica
riscul de obiectivitate este in masura in care modelul
se suprapune cu realitatea

2 . scopul utilizarii modelelor

-modelul descriptiv analiticrol explicativ si de
analiza a raportului cauza-efect
-model planificativimplicarea factorului politic in
teritoriu prin decizie
-model predictiv (prospectiv)ofera o alternativa cu
aspecte pozitiva si negative
model metodologic : de orientare ; de conducere
cercetare,/ studiusimulare si optimizare
9. Categorii de MODELE utilizate in
SISTEMATIZARE, in RAPORT cu
CONTINUTUL , EXPRIMAREAsi TIPUL DE
VALABILITATE. EXEMPLIFICARI
1. in raport cu continutul
a. modelul formal -se refera la forma (plan, macheta)
- exprimarea relatiilor formale - se exprima prin
forma
b. model conceptual-se refera la conceptii
-exprimare teoretica si prin schite (orasul liniar)
c. modelul analogic material-se refera la esenta
situatiei
-reprezinta o situatie sau un fenom. (ex: modelul
gravitational)
d. mod urbanistic de indiferenta mod matematic(se
studiaza un anumit teritoriu si se determina curbe pt
fiecare dintre caracteristici ) ex: in cazul studiului
poluarii se ia in considerare o curba a dispersarii in
teritoriu a noxelor; se unesc punctele cu aceaeasi
densitate si se optine in plan o dispozitie posibila de
organizare a teritoriul
2. in raport cu exprimarea
a. mod iconic mod formal; imagini foarte clare
b. mod real-obiectiv-un obiect care exista sau este
creat in scopul de a folosi
c. mod analitic foloseste o schema pt a exprima o
situatie (ierarhizare restrangere ); nu poate fi exhaustiv
d. mod matematic reprentare printr-o formula
e. mod vorbit apare problema limbajului
3. in rapot cu tipul de valabilitate :
a. mod static nu ia in considerare schimbarile ce se
pot petrece in timp este sincronic; in urbanism
ordinul ideal
b. mod de echilibru momentanse bazeaza pe modelul
static; studii in idea transformarii in crestere si descres;
se refera la PUG.
c. modelul dinamic de comportament- reflecta
transformarea
10. Caracteristicile ORGANISMULUI URBAN
si FUNCTIA prioritara
Metode de analiza
Zona are un anumit caracter , depinzand de dozajul
diferit al functiilor. -caracteristicile zonei - calitativ
categorii de texturi
- cantitativ valoare de utilizae a terenului
-se leaga de functia prioritara in zona respectiva
- FUNCTIA URBANA PRIORITARA se detasaza
din functionalitatea structurii urbane si defineste
caracterul de organism urban
1.LEGATURA FUNCTIE PRIORITARA
ZONIFICARE
-org necontemporana > zonificare stricta > nu
constituie un impediment in afirmarea functiei
prioritare
motive: - modul de viata al societatii este zonificat
-supraf.restransa a organiz. >functiile gaseau usor
relatii intre ele.
-org contemporana > - crestere nemasurata
- tinde sa estompeze functiile prioritare
- nu poate ascunde prezenta functiilor (fenomenului
urban)
- transformare continua
- functia prioritara element transformabil , generat de
transformarea de ansamblu a organismului urban
-nu mai poate fi vorba de identificarea orasului cu
functia prioritara
Func. Urb. este adresata teritoriului si implica
exteriorul orasului.
2. FUNCTIA PRIORITARA PRINCIPALUL
FACTOR DE OMOGENIZARE
-intr-o zona , functia prioritara > produs structural cu
rol de structurare si produs functionalist la nivelul
respectiv
- asigura - spatiu eterogen - zona omogena

CARACTER.
ORGANISMULUI
URBAN
:
ansamblul zona/oras
- materiala - structurii organismului urban
-afirmare
esenta a - mediului in care este
- spirituala -situat organismul
-se exprima prin cadrul urban si solicita la nivel de
spatialitate si functionalitate raportul dintre ansamblu
si detaliu
FUNCTIE exprimarea nevoii ca cerinta >impunerea
unei activitati
FUNCTIUNE un spatiu este in activitate (ex
functie comerciala , functiunerezid.spatiul
magainului a fost transformat in locuinta.)
FUNCTIONALITATE este rezultanta unui
complex de functiuni
- este o calitate a spatiului ; o stare a spatiului ; un
spatiu are o functionalitate buna sau nu
FUNCTIONARE - exercitarea acestei calitati in
spatiu; este de natura procesului si nu de natura
calitatii
11. CENTRUL orasului .RESTRUCTURAREA
urbana
-restructurarea urbana este un proces de adaptare a
unor realitati existente intre elementele orasului la
necesitati noi , sau de introducere a unor relatii noi
intr-un context existent.
-dezvoltarea centrului este legata de dezvoltarea
orasului.
-orice dezechilibru in dezvoltarea orasului se reflecta
asupra centrului si asupra cartierelor , prin
aglomerarea excesiva in centru (datorita lipsei
serviciilor corespunzatoare)
-centrul istoric este o componenta a centrului orasului
chiar daca din punct de vedere spatial , separatia este
neta
-este necesar un proces general si coordonat de
gestiune urbana in cadrul caruia sa se desfasoare
operatii de renovare , reconstructie sau constructie
-PROBLEME - accesibilitatea in centrul istoric
- modernizarea locuintelor
- stilistica constructiilor si asocierea lor
- amenajarea ambientala a spatiului
-cresterea centrului este un proces permanent de
sporire a eficientei , confortului si calitatii
-intensiva -economica , confortabila >intregire a
centrului
- aplicabila mai ales in zonele de importanta rasfirate
-extensivapt zone de tip compact>o noua config. a
centrului.
-echilibrul centru-periferie presupune investitii
complementare locuin. de la periferie,dar care tind ca
amplasare spre centru
-utilizarea terenului > terenul central are valoare mare
care creste proportional cu marimea orasului >tendinta
de a construi locuinte in cazul unei cresteri intensive
-raportul centrului fata de populatie :
-dimensiunesociala -activ.
reprezentative
centru
- elem. semnificative
-semnificatie simbol. - efecte
plastice, de compoz.
-modernizarea este dependenta de nevoile populatiei
(ea nu poate fi impusa ) > studiul de urbanism trebuie
sa cuprinda di un studiu asupra populatiei.
-importanta deosebita a centrului istoric fata de
populatia nou venita aceasta chiar daca nu locuieste
in centrul istoric , accepta si cultiva un mod de viata ,
valoarea istorica si ambientala a centrului este un
factor de urbanizare
12. CORELAREA intre OCUPAREA SPATIULUI
si UTILIZAREA TERITORIULUI in
ABORDAREA strcturii urbane
- Activitatea urbana sta la baza constituirii
organismului urban
- omul isi desfasoara viata prin exercitarea unor
activitati pe un anumit teren , sau intr-o anumita
forma de utilizare a solului > activitatea umana este
legata , intr-un fel sau altul, de modul de utilizare a
terenului
-activitate legata de un amplasament
-activitate independenta de loc
-referitor la relatia activitate-spatiu aferent , se
definesc termenii :
OCUPARE activitate /suprafata teren
UTILIZARE activitate/suprafata teren/productivitate
AFECTARE activitate/poluare/anexe/circulatii

- se observa ca rap. dintre activ. si teritoriu este foarte

-coroborarea functionala nu urmareste, individual,
-fiecare textura se caracterizeaza in sine , in raport
complex.
fiecare functie in parte, decat in masura in care ea se
cu specificitatea elementelor sale de viata urbana ,
-indicele de utilizare a terenului prezinta interes
poate costitui in termeni de animatie urbana ??
printr-o anumita ocupare a terenului, exprimata prin
pentru urbanismul comparatist > permite compararea
-asocierea , chiar coroborarea functiunilor in sine pune densitatea elem. de viata urb.
unor ansambluri complexe , chiar din zone sau tari
probleme > interesul urban nu poate fi stimulat doar
-la un anumit palier , elem. de viata urbana ocupa un
diferite.
printr-o dimpla punere in legatura a mai multor
anumit grad de ocupare virtuala a acestui teritoriu ,
- eficienta sau ineficienta de utiliz. a terit..sunt in
elemente (insiruirea unor locuinte cu magazine la
definind astfel un anumit grad de ocupare virtuala a
stransa legatura cu structura urbana > eficienta de
parter de-a lungul unui element integrator nu afecteaza acestui teritoriu, prin densitatea elem. de viata urbana
utilizare a terenului (teritoriului) de constituie in
un ansamblu cu functiune rezidentiala si comerciala.)
-densit. creste cu atat cu cat de refera la un palier de
element de baza al studiului de partiu
15. DECIZIA in ABORDAREA structurii urbane . grad inferior
- analugie intre POT si CUT
MOMENTE DE BAZA ale DECIZIEI. EXEMPLE -pe ansamblul sistemului ( transpus din retea de relatii
- sporirea eficientei este o problema de optimizare
-in cadrul desfasurarii unui studiu asupra unui oras, se la texturi ) prin proiectarea pe un plan orizontal
-intre gradul de ocupare a teritoriului si gradul de
poate intocmi o matrice de crestere pe baza stabilirii
>densitatea elementelor de viata urnbana variaza dintrutilizare a terenului exista un raport de
retelei de elemente manifestate si a relatiilor dintre ele. o portiune in alta a ariei de extindere a sistemului >
interdependenta
-se poate ajunge la concluzia ca localizarile
AGLOMERARI / RAREFIERI ale elementelor de
-utilizarea eficienta a teritoriului de catre -colectivitate functionale propuse in planul de ansamblu nu
viata urbana a carei configuratie poate fi pusa in
-individ
corespund dorintelor initiale(ex noul oras
evidenta prin marcarea zonei ocupate
-apare necesitatea de ambient
THAMESMEAD Anglia analiza profunda a starii de -in practica , configuratia di aglomerare / rarefiere ale
-necesitate practica de constientizare/stapanire activa a potentiala functionalitate , ca baza a detaliului de
texturilor urbane nu este concentrica (ideal)ci , de
spatiului
sistematizare).
obicei , dispersata in teritoriu
-nevoia de ambient impune calitatea complexa a
-se ajunge la o metodologie de analiza >aprofundarea -aceasta configuratie , inpretata ca o radiografie , prin
spatiului urban ca spatiu de viata organizat multiplu
sistematica a structurii urbane , care isi poate dscoperi comparaea ei cu alte date privind organismul urban >
>factor in formarea si definirea unui anumit
trasaturile la nivel de activitati, de echipament, global, diagnostica al alcatuirii texturii urbane, definindu-I o
comportament urban.
-aceasta analiza sta la baza studiului de tema
serie de deficiente
13. CRITERII DE APRECIERE a COERENTEI -se intocmesc scari de crestere/matrici/grafuri de relatii -aglomerarea elementelor de viata urbana >centre de
unui PARTIUurbanistic
functionale/spatiale/modele functionale/spatiale
greutate >centre de interes
-partiul urbanistic este exprimarea complexa a unui
1.descrierea / analiza situatiei existente
-intensitatea populatiei intr-o zona este direct
model global de organizare a unui teritoriu urban ,
2.intocmirea unor variante de solutionare ; prin
proportionala cu densitatea populatiei in acea zona (in
precizand localizarea functiunilor, ocuparea si
prelucrarea datelor de reduce din informatia bruta
momentul exercitarii interesului )putem distinge
utilizarea terenului conform premiselor sale de
3.analiza de impact/consecinte
densitate -diurna, nocturna , de locuit
dezvoltare , atat in planul cadrului natural cat si planul 4.evaluarea comparativa a variantelor > calea optima
-densitatea elem.de viata urbana caracterizeaza
cadrului socio-economic si estetic ;
in vederea deciziei , trebuie analizata pe functiuni
textura , dar nu poate face posibila o comparare intre
El exprima caracteristicile sistemului :
urbane / analiza comparativa a variantelor
diferite texturi urbane (adica nu inseamna ca o textura
-eterogenitatea elementelor componente
-variantele sunt verificate cu ajutorul modelelor
cu o densitate mai mica este mai putin importanta
-existenta structurii (ansamblu format din elemente si
matematice si apoi sunt supuse deciziei
decat una cu o densitate mai mare)
relatii)
-prelucrarile specifice sunt :
-densit. elementelor de viata urbana >activitati
-dimensiune ecologica (ambient >configuratie situata
-aplicarea schemei de analiza in conditiile specifice pe +comportamente
in afara perimetrului cu care sistemele intra in dialog)
care le impune terutoriul
-elem. determinante activ. rezidentiala , activ. direct
-comportament dinamic
-abordare spatial , temporala , sectoriala ,
prod., activ.i. prod., comunicationale (ultimele 2- se
-existenta structurii sistemului (a ansamblului format
-analiza se face pe transversal (analiza secventiala)
afla in relationare/ in contact cu sist.)
din elementele si relatiile sistemului) asigura coerenta - longitudinal (analilza pe parcurs , de dezvoltare)
-elementele de cadru urban sunt importante in
sa
-problemele ce trebuie abordate privind decizia :
definirea de asezari(oras in special)
-pot aparea erori dintr-o analiza superficiala >
zonificare, amplasarea, alocarea de echipament,
-dnsitatea comunicatiilor auto, telefon , mass-media
cercetare atenta , multidisciplinara , pentru stabilirea
fluxuri/aboradri de trafic
-configuratia rarefierea densitatii >omogena (caz
corecta a situatiei din teren > evaluare corecta a
-decizia trebuie sa se inscrie intr-un proces evolutiv ,sa ideal)
nevoilor si a posibilitatilor de realizare a functiilor
se bazeze pe evaluarea corecta a nevoilor
-repartizarea densitatii elementelor morfologice de
respective
16. Definirea notiunii de CADRU URBAN in viata urbana trebuie sa reflecte densitatea populatiei
-partiul urbanistic este un instrument de lucru ;se
SENSUL ABORDARII de struct. urb.
-densitatea este un indicator calitaitiv si reflecta
fixeaza intr-o etapa distincta a procesului de cercetare- -intre elem. de cadru urban se stabilesc relatii de
modul de viata (ex locuinta cu curte interioara d1,
proiectare
functionalitate / cooperare si de spatialitate; aceste
locuinta cu lor d2 , d1 <>d2
relatii constituie STRUCTURA URBANA
-indicatori obiectivi POT vlabil in zonlele omogene
SPATIALA
functionalCUT
-cadrul urban -acumulare spatiala realizata in timp
-zonificarea duce , in mod implocit , la un proces de
-are la baza asocierea de spatii urbane
cooperare a activitatilor umane in cadrul teritoriului ,
-este generat de o legitate concreta ( fizica, economica, deci la o coperare a texturii elementelor de viata
estetica, geometrica)
urbana.
-sistemul de elemente de cadru urban este dependent
18 . ECHIPAMENTUL TERITORIAL
de capacitatea omului de a sesiza mediul inconjurator :
.CONCEPTsi IMPLICATII in ABORDAREA
-functional raspuns la o nevoie
ORGANISMUL URBAN
-ca o organizare estetica , etica , administrativa
-functia se atribuie unui agent sau unui instrument de
14. COROBORARE FUNCTIONALA
-in planul spatial perceptiv se exercita nevoia de
lucru
-coroborarea schemelor functionale se constituie la
ambient fata de nevoia existenta din planul socioex. ciocanul -functie presiune de soc
nivelul modelului ; corespunzator tuturor categoriilor
funct. si fata de nevoia sociala
- actiune batut cuie
de functiuni din teritoriul afectat
-in acest context categoria de spatiu urban este
-functia-> organ
-suprapunerea diferitelor variante >MODELE
insuficienta -> apare categoria de ambianta spatiala -activitatea se raporteaza la un agent care o produce
FUNCTIONALE; introducerea informticii > o
urbana
-definirea tripolara a organului >echipament in teritoriu
infinitate de variante de modele functionale
-nevoia de ambient:-impune calitatea complexa a
(tot ceea ce omul realizeaza intr-un teritoriu pentru a-l
>necesitatea precizarii MF
sistemului urban
aduce intr-o stare de confort).
-modelul functional (model de echipare) aduce o
-spatiu de viata organizat multiplu ; factor de formare
evaluare globala a starii potentiale sau efective de
si definire a comportamentelor
functionalitate
-ambianta urbana proprie unui spatiu urban este
-se realizeaza o analiza a asemanarilor in plan spatial
capacitatea de a adanci si sublinia trasaturile
perceptiv >definirea spatialitatii prin modelul spatial
caracteristice ale sistemului de elemente de cadru
-MODELUL SPATIAL model de ocupare a
urban exprimate
SPATIU+INSTITUTIE - DOTARE (parte a
spatiului comuniune de scheme spatiale
*str. spatiala urb. :-exprimare fizica a structurii
echipamentului teritoriului dezvoltata in cadrul
-scheme de sit (trasaturile cadrului natural, efecte
functionale urbane
locuirii)
plastice urbane
-exprimare fizica a contextului social-uman in care se -cand dotarea exista , functioneaza =>echipament
-scheme de evaluare economica a elem.de cadru
constituie
-echipamentul urban evidentiaza functionalitatea
natural
-raspunde unui ansamblu de nevoi transpus in mod :
unui teritoru ; se defineste ca fiind ansamblul de
-scheme de eveniment(miscare ,aglomerare , culoare)
-indirect >prin intermediul sistemelor functionale
elemente fizice existente in oras si necesare exercitarii
-analiza structurilor spatiale urbanistice se realizeaza
urbane
unei game de functiuni asumate de acesta;
prin : analiza estetuca, economica, psiho-sociala
-direct >unui ansamblu de perceptii si senzatii
echipamentul se traduce fizic , pe sol , prin constructii
-coroborarea modelului functional cu modelul spatial
considerate (etice , estetice,psiho-sociale) in timp
si spatii amenajate .ex cinematograf, statii de metrou ,
genereaza un MODEL GLOBAL AL STRUCTURII
17.DENSITATEAELEMENTELOR
plantatie de protectie
URBANE >PARTIUL URBANISTIC
MORFOLOGICE
-echipamentul este determinat de cerintele pe care le
impune o activitate ; se caracterizeza prin calitate

(natura si nevelul de amenajare) si cantitate (raza de

influenta, capacitate); este o componenta a unui
teritoriu care releva ocuparea acestuia de catre o
comuniune umana , printr-o grupare (adaptare) a
spatiului ca spatii adaptate =>ADECVARE
-spatiul adecvat corespunde exercitarii unei activitati
umane; trebuie supus unei gestiuni de folosinta in
cadrul unei institutii corespunzatoare.
19.
EFICIENTA
de
UTILIZARE
A
TERITORIULUI . CRITERIU DE JUDECATA A
PARTIULUI
-proces dialectic al cercetarii
-punct final / punct de plecare / mijloc de verificare a
rezultatelor cerute / instrumente de lucru flexibile /
proces integrator al cercetarii
-eficienta de utilizare a teritoriului este un criteriu de
judecata a coerentei partiului urbanistic ( in cadrul
unui partiu urbanistic privind remodelarea urbana a
unei zone de interes istoric ) =>criteriu de apreciere a
coerentei unui obiect cercetat global , ca o structura.
-valorificarea caracteristicilor +pastrarea specificului
unei zone
-mod de tratare nou-vechi
-ocuparea terenului la nivelul cerintelor actuale
-asigurarea densitatii de functiuni si optimizarea
rapartitiei dotarilor
-salubrizarea totala a zonelor cenrtale si istorice
-o mai buna circulatie carosabila si pietonala
-este un proces integrator al cercetarii , care impune
acumularea unor informatii de natura foarte diferita si
reductia lor la aspectele esentiale
-prin el insasi -> ca mijloc de verificare al rezultatelor
cercetarilor , impunand , prin cumularea unor
informatii de natura foarte diferita si reducerea lor la
aspectele esentiale
20. FUNCTIONAREA ORGANISMULUI URBAN.
PRINCIPII.
CONDITIONARI
MOD
DE
ABORDARE
-organismul urb. functioneaza prin conlucrarea mai
multor subsist.
-orasul se analizeaza de la detaliu la ansamblu d. p. d.
v. :

manifestare are o motivatie si o definire in timp ;

aceste manifestari sunt diferite, dar efectul rezultant
este de suprapunere a lor

-sincretism contopire a unor elemente apartinand

domeniilor unor arte diferite ; reunire a unor elemente
eterogene apartinand unor doctrine filozofice
-sincroniccare exista sau se prod. in acelasi timp, in
aceeiasi per.
-sinergieasociere mai multor tesuturi pt.indeplin.
aceleiasi functii
-diacronic evolutiv , istoric
21. GRAD SUPERIOR DE ORGANIZARE in
PROCESUL DE RESTRUCTURARE urbana
-restructurarea urbana este un proces de adaptare a
unor relatii existente la necesitatile noi sau de
introducere si dezvoltare a unor relatii noi intr-un
context urban =>modalitati prin care relatiile si
necesitatile pot fi puse de acord pe parcursul
dezvoltarii orasului =>sistemul va suferi modificari in
urma aparitiei unor cerinte , rezolvarea acestora avand
ca efect functionarea mai buna si implicit , un grad de
organizare superior
-s-a observat ca nu separarea functiunilor sta la baza
diferentierii lor ci asocierea lor (de cele mai diferite
compatibilitati)
-deci, o organizare superioara nu inseamna separarea
functiunilor si ierarhizarea lor in functie de ponderea
pe care o au , ci tocmai asocierea lor , mijloc de
coroborare functionala , ceea ce duce la cresterea
interesului fata de sistemul respectiv
-coroborarea functionala urmareste fiecare functie in
parte , in masura in care ea se poate constitui in
termeni de animatie urbana ; in planul coroborarii
functionale a texturilor de elemente urbane apar
germenii unei ambiante urbane
-integrand mai multe functii intr-un singur ansamblu
se ajunge la ansamblul multifunctional integrat,
ansamblu cu o organizare superioara si cu caracter
CONJUNCTURA
integrator , iar integrand mai multe astfel de
-functia in orice sistem , deci si in organismul urban , amsambluri se obtine un sistem integrator urban care
are un rol funct. care asigura functionalit. prin
se constituie din:traseu urban integrator, ansambluri
intermediul activit. oamenilor
multifunctionale integrate, zona cadru (terit
-este exprimarea nevoii ca cerinta ->impune o
restructurat)
activitate
22. IERARHIZAREA STRUCTURALA
a
-functionalitatea organismul urban (oras ,
SCHEMELOR functionale.
ansamblu,zona ) se caracterizeaza in orice moment al
existentei lui printr-o anumita functionalit.=capacitatea -se defineste ca principiu de baza cautarea unei
struct. sale de a raspunde unui complex de nevoi care
discipline in organizarea urbana; atunci apare ideea de
se manifesta in acel moment in teritoriu ;
zonificare a teritoriului urban si ideea ca structurii
functionalitatea- rezultanta unui complex de functiuni urbane i-ar fi tipica o anumita tipologie
- o calitate a spatiului , o stare a spatiului ; un spatiu
-idei transpuse configuratia arborescenta noi
are o funct. buna sau nu
orase si cartiere mari de locuinte
-functionarea exercitarea acestei calitati in spatiu ;
1.Configuratia arborescenta (dendromorfica): variaza
este de natura procesului si nu de natura calitatii -este nr palierelor, nr relatiilor pe element
un proces in timp
-ex: Chandigarh, Brasilia
-exercitarea dreptului la functia respectiva , printr-o
-apare dintr-o gandire strict rationalista (utopistii,
activitate
socialistii primul oras: Harlow, Anglia)
-arhitectul gandeste, pe baza unei FUNCTII , o
-practicarea metodei a dovedit eroarea comisa in
FUNCTIONALIT. , nu o FUNCTIONARE
modul de gandire transformarea unui principiu de
-functionarea depinde de resursele financiare , de
ordonare a elementelor structurii urbane intr-o gama
gradul de civilizatie aloamenilor, de intretinere, ea este
de uniformizare a acestora tanspusa de la organizarea
influentata de forma
orasului la existenta ansamblului ordinar
-functiunea un spatiu este in activitate (ex functia
-C.Alexander considera ca configuratia necesara este
comercialarezid; spatiul magazinului a fost
cea de copac pe care s-au altoit elemente ale
transformat in locuinta)
configuratiei in retea relatii care se stabilesc intre
functie functiunefunctionalitate
elementele sistemului de elementele de viata ale
functionare
organismului urban, nu se realizeaza exclusiv univoc
-MOD DE ABORDARE:
de la element la element
1)conceptia functionalista -explica faptele urbane prin
-[...grafic...]
functia lor , prin rolul lor pe care il joaca in sistemul
2. Configuratia in constelatie:
total al culturii , cum se leaga unele cu altele in
-exprima planul asezarii planimetrice a elementului in
interiorul sistemului
teritoriul orasului, o asociere mai complexa, in sensul
2)metoda de analiza structural-functionalista - da
unei suprapuneri de interese in planul spatiofunctiei un sens logic ; exclude semnificatia fizica a
functional, cat si a unor suprapuneri fizice spatiale
functiei, nu este satisfacatoare pt. ca analiza oricarei
-apare pericolul amestecului intamplator
functii trebuie sa ajunga la o exprimare fizica
-o problema a urbanismului actual este de
3)abordarea moderna diferentiat-cumulativa in oras
recomandat sau nu, dispersarea uniforma a elementelor
exista mai multe manifestari ce se suprapun; fiecare
de viata urbana in teritoriul urban tb realizata

dispersarea uniforma pe fiecare palier al retelei de

relatii care conduce la dispersarea relativa in raport cu
elem altei structuri caracterul uniform al dispersarii
in teritoriu al elementelor de viata urbana este valabil
numai la nivelul fiecarui palier in parte
23. INTEGRAREA URBANA. Probleme cadru si
rezolvari caracteristice
- problemele cadru ale integrari urbane
1. detectarea si studierea nevoileor in raport cu
aspiratiile grupurilor interesante
2. alegerea functiilor necesare si definirea lor in
termen de coeziune relatii fel, ordonare
3. analiza gruparii posibile a functiilor
- descompunerea echipamentelor supuse integrarii
- regruparea componentelor functionale in mai multe
variane
4. localizarea integrarii in teritoriu: suprapunerea
integrarii la nivelul functiei obiect si la nivelul
functiei urbane in raport cu conditiile existente si cu
dezvoltarea viitoare
5. definirea spatialitatii se face dupa o conceptie
arhitectural urbanistica bine definita; urmarirea si
mentinerea caracterului simbolic si a experientei
acumulate
6. precizarea unui mod de gestiune si exploatare (a
ansamblului multifunctional integrat)
- se impun masuri specifice adm-tive privind
programul de functionare si privind personalul
- este de evitat integrarea unor activitati cu aceeasi
arie
7. analiza costurilor:
- raportate la eficienta, costurile reflecta: raportul
nevoie/posibilitate si raportul dintre costuri/
(posibilitati financiare + starea tehnologica)
8. realizarea ansamblului
- consens final al beneficiarilor
- capacitatea de realizare si etapizare a investitiilor
24. INDICELE DE OCUPARE in TERITORIU.
Folosire si mod de determinare
-mod de determinare pt un anumit teritoriu se poate
face, in urma unui recensamant, o impartire in ZONE
DE OMOGENITATE; fiecare zona este caracterizata
de suparafata S, de populatia P si de densitatea D
etapele sunt: - determinarea numarului de zone
-determinarea S, P, D pt fiecare zona
-listarea suprafetelor in ordinea descrescatoare a D
-alcatuirea unui grafic patratic (100 unitati pe latura)
-construirea punct. de intalnire ale val.respective o
CURBA
-se duce diagonala graficului unde :
- pe OY P (procente in ordinea determinarii)
- pe OX S (procentual)
- indicele de ocupare in teritoriu este dublul suprafetei
considerate intre curba obtinuta si diagonala patratului;
-indicele de ocupare se foloseste la comaparara unor
teritorii dpdv al raspandirii poulatiei; se poate alcatui
un indice similar, folosind in loc de populatia P
elemente de viata urbana comparind cu Ic
concluzii privind concentrarea existenta in teritoriu
apropiere de normalitate indrumare a dezvoltarii
25. Str. urb. INTEGRAREA SPATIOFUNCTIONALA a activitatilor in teritoriu
- ansamblul elementelor morfologice se releva ca o
totalitate sistemica a carei reprezentare se poate face
astfel:
- relatia dintre cele 2 str. (functionala si spatiala) se
defineste de la pentru om la in raport cu omul, in
sensul trecerii raportului funct.-uman in raport fizicuman; nu este o relatie de interdep. prin paralelism , ci
o relatie de interdep. prin integrare sistemul integrat
de elemente de viata urbana si elemente de cadru
urban
- deci, structura urbana este constituita din totalitatea
relatiilor ce se stabilesc, in teritoriul urban, intre
elementele constitutive ale organismului urban:
functionale, psiho-sociale, fizic-spatiale, concretizate
in diferite forme de manifestare si in raport cu mediul
natural, prin integrarea structurii functionale cu
structura spatiala
- analiza organismului urban impune analiza structurii
sale
- o analiza, chiar si numai diacronica, a structurii
urbane nu se poate efectua fara a lua in calcul
organizarea, pe mai multe paliere, a sistemului
organizara, pe mai multe paliere, a sistemului

organismului urban si formarea lui pe cele 2 planuri:

spatial-functional / spatial-receptiv
- pornind de la existenta acestor 2 planuri, analiza
organismului urban va trebui sa cuprinda o analiza a
functionalitatii si o analiza a compozitiei

ipostazele integrarii:
la nivelul programelor: se
opresc la o faza primara si se rezuma la relatiile
functionale
2.
la niv. functiilor de obiect:
nu exista o dotare distincta; teritoriul este ocupat
unitar; spatialitatea volumetrie continua
26. INTEGRARE URBANA . AVANTAJE SI
3.
la niv. functiunilor urbane:
IMPLICATII in ABORDAREA structurii urbane
dispersarea elem de viata urbana in teritoriul urban;
-avantajele privesc caitatea si eficienta activ. unmane
tesatura de trasee integratoare; imbinarea
implicate
multidirectionala a activitatilor spatiu utilizat in
1. avantaje economice : -economia de teren
diferite forme integratoare local
definirea conceptului (sporirea valorii de utilizare a
teritoriului in timp ce valoarea de intrebuintare urbana 28. LOCUIREA concept si implicarea in
tinde a exceda valoarea conditiilor existentepe terenul DETERMINAREA STRUCTURII URBANE
- conceptul de locuire fenomen ce se produce in
respectiv) ex. : - indicele de utilizare a terenului in
interiorul unui teritoriu , implicand amenajarea
raport cu costul realizarii
teritoriului respectiv:
- urcarea pietonalelor pe nivele de sol artificial
- locuinta element esential pentru definirea calitatii
avantaje :- economie de teren
locuitului;
celelalte
elemente
contribuie
la
-functionale pentru nevoi considerate corect ca
imbunatatirea calitatii locuirii
convengenta si nu ca suprapuneri
- locuitul :
dezavantaje -pret ridicat al investitiilor

spatiu adecvat
- nejustificare daca nu este un rezultat firesc al

activitate
aglomerarii pe platforma respectiva si daca fiind

confortul variabil in timp

suprapusa unei functiuni nu este coroborata cu
aceaasta

conditionarea unui spatiu prin ocupare

obs. Eficienta investitiei rezulta dintr-o tripla
(folosire) ; amenajarea lui de catre o colectivitate in
conexiune: funcionalitate- spatialitate-exploatare
raport cu modul de viata/dezvoltare social-economie de retele tehnico-edilitare si servicii
econom./organizare politica/conditii mat.
definirea conceptului
- implicarea in determinarea structurii urbane =>
-economie de energiecomparativ cu consumul
relatie intre diferite texturi urbane
- eficienta de utilizare a teritoriului => gradul de
pentru desfasurarea aceleiasi activitati
ocupare a teritoriului si calitatea locuirii sunt in raport
-economie de efort uman activitati situate adiacent
de interdependenta => imbunatatire substantiala a
organizate
calitatii vietii in teritoriul respectiv
2. avantaje soc : pentru viata sociala -nevoi
29. LIMITE in definirea str. urbane rol, continut,
econactiv luctative
tipuri
-nevoi sociale activitati nelucrative rezulta prin
Limita = marcheaza o trecere efectiva sau virtuala de
imbinari =>cadru de sprijin mai eficient.
la o calitate a spatiului la alta, nu numai in sensul
Ex: un ansamblu multifunctional integrat :
modificarii nivelului calitatii ei ci si ca schimbare a
-mod eficient de mobilizare a spatiului
naturii calitatii respective (tip de activitate , caracter,
-ofera o succes. de spatii mai antrenante pt. miscare,
tip de proprietate)
pt. contacte
Zonificarea stare de integrare in teritoriu; consecinta
-miscarea e incitata de un cotinuu interes pentru
structurala a treritoriului impune limite de
spatiul alaturat
structura (determinate spatial si temporal,
-echipamentul este determinant pentru calitatea
compartimenteaza spatiul in raport cu complexul de
activitatilor =>bogatia spatiului public
activitati care se formeza in teritoriu, are un caracter
-implicatiile :
-procesul de integrare tinde spre reducerea la minim a spatial, exprima un impuls: natural / obligat / logic, are
un caracter restrictiv / constructiv )
fixitatii , permitand o utilizare functional si social
Tipuri de limite :
evolutiva a spatiului =>intervine si asupra structurii
- limite globale de dezvoltare: instrumente de lucru pe
urbane; nu poate fi intempestiva din cauza ca apare
termen lung, in plan macroteritorial, in evolutia de
intr-un mediu de relatii existent , pe care nu pate
ansamblu a terit.
substitui si caruia va trebui sa i se supuna , pentru a
- limite operationale (de control si interventie); limite
realiza , treptat, alt mediu
operationale de studiu (se manifesta doar in cadrul
-spatiul urban integrat are sansa cea mai mare de a fi
studiului)
transfunctional de a include si o latura simbolica
- limite normative: sunt limite pe termen scurt;
27. INTEGRAREA URBANA. DETRMINAREA
FUNCTIONAL-CONFIGURATIVA si ipostazele ei definesc natura; tind spre valoarea lor, normand spatiul
ca suprafata sau volum
in teritoriu
- limite functionale: reflecta unitatea structurala; se
tehnologia de infomarefactor
stabilesc intre sistem si mediul inconjurator (ex: limita
integrator integrarea tinde catre constit. unei
centrului istoric); rezulta din considerarea suprapunerii
totalitati urbane
intereselor in teritoriu
integrarea urb. reflecta capacitatea
? 30. MODELE INTERPRETATIVE pt oras ca
sinergica a organism.urban; aduce o organizare
SISTEM SOCIO-SPATIAL
multifuncionala superioara organismului urb.
- exista modele interpretative ale abordarii orasului ca
nevoi cu caracter
sistem socio-spatial
integratorintergrare urbana
- modelul elaborat de GRANAI impune termenul de
-integrarea urbana este o simbioza a functiilor urbane
societate localizata> relatiile dintre oameni sunt
- determinarea functionala se face intre functii a
legate de un anumit loc> legatura intre localitate
caror manifestare impreuna este posibila si
(subsistem) si teritoriu (sistem)
avantajoasa, astfel: FUNCTII INTEGRATE /
societate globala > ansamblu de produse
FUN.INTEGRATOARE / FUN.AUXILIARE
sociale >societate localizata
obs.: o functie nu poate fi inclusa in
-activitatile urbane localizate se constituie intr-un
una din cele 3 categorii decat raportata la contextul
element structurant esential al organismului urban si,
general al integrarii
in acelasi timp, necesita o totalitate de spatii aferentedeterminarea functionala asigura o
localizari care se constituie in cadrul urban
noua functionalitate a sistemului dezv integrata a organism urban<viata urbana <cadru urban
fiecare functii
31. METODOLOGIA de STUDIU structuraldeterminarea configurativa
comparativ- multifunc.
Spatiu urban (in raport cu functionalitatea)
-utilizarea modelelor matematice in sistematizare:
sp. unifunctional (o sg functie)
trebuie sa se bazeze pe o metodologie bine definita
sp. multifunctional (mai multe functii
metoda de sistematizare urbana complexa are ca scop
concomitente sau intermitente); poate fi integrat sau
studiul varientalor de dezvoltare urbana propusa pe
complex
parcursul studiului solutiei de sistematizare
a. analiza pe functiuni urbane
sp functional (el insusi functie simbolica)
1.

b. analiza comparativa a variantelor in vederea

deciziei
a= zonificare functionala / date demografice / forta de
munca / fondul locuibil
-ia in studiu fiecare element al sistemului urban
corespunzator functiunii respective, determina
necesitatile sale de dezvlotare, le compara cu
posibilitatile de realizare propuneri pentru viitor
b= variante pe baza unor prognoze preliminare
alcatuite de catre specialisti imagine intuitiva a
posibilitatilor de dezvoltare a orasului
-variantele de dezvoltare verificate cu ajutorul
metodelor matematice sunt supuse priocesului de
decizie
-pt a se deduce procesul constitutiv al organismului
urban tb analizata structura sa abordata sincronic si
diacronic
- abordare
sincretica
/
sinergica / studiu de suprapunere in comparatism
sistemic
sincronica/ diacronica/

-sincretism contopire a unor elemente apartinand

domeniilor unor arte diferite ; reunire a unor
elemente eterogene apartinand unor doctrine
filozofice
-sincroniccare exista sau se prod. in acelasi timp, in
aceeiasi per.
-sinergieasociere mai multor tesuturi pt.indeplin.
aceleiasi functii
-diacronic evolutiv , istoric
abordare diferentiat cumulativa
32. MODERNIZAREA URBANA . Motivatii.
Calitati
Modernizarea urbana reprezinta adaptarea relatiilor
ce se stabilesc in interiorul organismului urban la
cerintele prezentului la realitate
1.necesitatea reevaluarii istorice, arhitecturale,
arheologice;
- personalitatea orasului este legata de trecut
- situatii: cadrul este valoros in sine / cadrul este
oarecare, dar este de interes istoric - contine spatii
foarte valoroase
- modalitati: izolarea valorilor numai in cazuri
exceptionale (izolare cu bariera de verdeata este o
solutie imediata, dar simplista) / integrarea
valorilor in organismul urban (intervine maiestria
arhitectului)
- probleme: evaluarea valorilor: in raport cu orasul /
in context mai lung valoare de obiect / de
ansamblu
- calitati: realizarea continuitatii vechi-nou,
evidentierea unor monumente existente , refacerea
functionalitatii spatiului, ordonarea circulatiei
2. necesitatea imbunatatirii conditiilor de viata
- uzura fizica si morala a fondului construit
- necesitatea salubrizarii
- calitati: ridicarea gradului de confort prin dotari
corespunz. si prin inlaturarea amenajarilor
insalubre si nocive
3.necesitatea de a utiliza cat mai eficient terenul
- in directa relatie cu caracterul orasului
- probleme: rezolvarea circulatiei / modul de ocupare
a teritoriului in raport cu destinatia constructiei
- calitati: proces integrator spatial si social tb
tinut cont de relatia intre zona respectiva si restul
orasului
- tb sa aiba limite care sa fie bine stapanite pt ca
modernizarea unei zone are implicatii esentiale in
zonele inconjuratoare
35. Modul de REZOLVARE a MODERNIZARII
URBANE
moderniz. presupune: reconstr.renov.-restructurare-amenajare
restructurarea este un proces de
adaptare a unor situatii existente la necesitatile noi,

sau de dezvoltare a unor relatii noi intr-un context

existent
constructia constructii noi:
-dezvoltare extensiva ocuparea de terenuri libere
-dezvoltare intensiva cresterea inlantuirii
constructiei
-reconstructia nu conduce, in mod onligatoriu, la
modernizare
- motive: - pastrarea proprietatii private asupra
terit.respectiv
- pastrarea infrastructurii
-renovarea
-renovarea structurii urbane incearca sa puna de acord
functiunile (poate fi spontana sau deliberata)
-constienta: deliberata/ planificata/ actiune complexa
fizico-sociala
-isi propune restituirea unei structuri, a unui cadru de
viata
-este un proces de selectare in timp a valorilor urbane
-amenajarea a face ceva sa corespunda unui scop (in
particular a ridica confortul)
33. MIJLOACE de RESTRUCTURARE urbana
Clasificare : mijloace juridico-administrative,
economico-finanaciare, arhitectural-urbanistice
-desi arhitectul pare a avea influenta numai asupra
asupra mijloacelor arhitectural-urbanistice, el este
absolut obligat sa se implice si in celelalte categorii
(ec-fin si jr-adm) astfel, cadrul institutional creat prin
mijloace jr-adm-tive trebuie sa fie suficient de suplu
pentru a nu ingradi inovatia, dar si suficient de rigid pt
a putea elimina neprofesionalismul si abuzurile;
aceasta se face prin impulsionarea unor criterii
profesionale specifice
-pe de alta parte, cadrul material realizat prin mijloace
ecco-fin are si el nevoie de aportul arhitectului, ca
profesionist, pt echilibrarea justa a raportului dintre
investitia pe termen scurt si cea pe termen lung, dintre
investitia de eficienta economica si cea orientata spre
satisfacerea unoi nevoi complexe (sociale, simbolice,
estetice)
-arhitectul tb sa aiba un rol definitoriu in controlarea
acestor mijloace si in coordonarea lor prin intermediul
politicii urbane
-politica urbana: profesie de stat democratic;
dezvoltarea este o politica participativa in care puterea
centrala are rolul de a dirija un proces diferentiat local
folosind mijloacele enuntate:
-legalizarea planificarii teritoriale si urbane
- coordonarea investitiilor
-dezvolatrea potentialului stiintific si tehnologic
-coordonarea factorilor de decizie
-astfel, politica urbana devine o sinteza de prioritati in
care arhitectul are un rol foarte important in stabilirea
solutiilor optime
34. Modul de STABILIRE a LIMITELOR in
DEFINIREA structurii urbane
Tipuri de limite: globale de
dezvoltare (limita de crestere) , normative ,
operationale, functionale
limite de dezvoltare obiective
limite normative (globale) dimensionare globala
limite operationale delimitare teritoriala
limite normative de lucru localizare solutionare
limite functionale
- limitele functionale au 2 ipostaze: limite de
operatiune-optimizare, limita de evolutie de
dezvoltare
- atingerea limitei se face prin: cresterea factorului
limita, a necesitatii, descresterea cadrului limita, a
posibilitatii
36. STRUCTURA FUNCTIONALA urbana
ELEMENTE DE VIATA urbana
Privind elem. de viata urb., acestea pot fi clasificate
in:
1. elemente determinate functional:- activrezidentiale
- activ-direct productive (industrial-comercial)
- activ-indirect productive (instructiv, formalcultural-educativ, social-sanitar - comunicationale
2. elemente determinate functional-ambiental: spatio-ambientale - natural-ambientale- cu
manifestare a relatieii abordarii ? praxeologice psiho-socio-antropologice

*praxeologie- diciplina stiintifica, care studiaza

structura generala a actiunilor umane si a
conditiilor eficacitatii lor
aceasta clasificare a elementelor de viata urbana,
determinate functional d.p.d.v. al analizei
sistemului este mai precisa, deoarece:
cu analiza sistemului trebuie sa utilizam o unica
clasificare a elementelor morfologice
clasificarea pentru elementele de viata urbana
functie de activitatile urbane intr-o anumita
solutionare alor (situarea in context)
s-au cuprins intr-o singura categorie a elementelor
productive, o succesiune (toate elementele, de
fapt, sunt generatoare de munca, vicii si informatii)
avantaj pentru statutul urbanistic
un element de viata urbana din aceasta categorie se
poate constitui ca munca si elemente de munca pt.
o parte din populatie totodata ca utilizare si loc de
producerea unui viciu pentru o alta parte din
populatia orasului
- apare posibiliatatea sesizarii complexitatii dezvoltarii
urbane si a complexitatii dispunerii functiunilor in
teritoriul urban
- exemplu: industria este unul din elementele de viata
urbana esentiale in dezvoltarea organismului urban;
acest element poate fi apreciat si definit doar in
ansamblul morfologic si dinamic unitar; in
momentul in care se constituie zone industriale
trebuie pornit de la ideea activitatilor complexe sau
de la complexele de activitati: in concluzie,
considerarea industriei independenta de organismul
urban a condus in practica urbana, la o organizare
afunctionala, ci situarea ei in teritoriu fiind o
consecinta a complementaritatiiactivitatilor,
separarea sau departarea intre industrie si alte
elemente ale orasului este daunatoare d.p.d.v.
economic si social-uman
- trebuie realizata itelegerea corecta a locului de
munca, ca localizarea unei activitati urbane
productive
- notiunea loc de munca nu este legata exclusiv de
industrie; locul de munca specifico-calitativ
(domeniul de activitate si nivelul de pregatire
profesionala implicata in acel domeniu), generalcantitativ (pozitie statistica si capacitate-marime) si
teritorial ( localizare si grupare)
- referirea la locul de munca in planul morfologic
spatial, priveste:

o activitate productiva in ansamblul ei

colectiv

o activitate productiva la nivelul

individului
- elemente de legatura , ca elemente de viata urbana
cinetic-comuncationala, se refera la un grup
importanta de activitati urbane a carei manifestare
depaseste sfera circulatiei urbane
- fenomenul circulatiei urbane (ca element de legatura)
ia o amploare deosebita, pe langa alte sisteme de
legatura (sisteme informationale)
- in afara elementelor determinate functional la nivelul
vietii urbane se afirma si alte elemente care nu sunt
continute in insesi activitatile urbane, dar care apar
ca rezultat auxiliar al acestor activitati; aceste
elemente se incadreaza in grupa elementelor
determinante functional-ambiental; ele
influenteaza modalitatile de desfasurare a acestor
activitati
- elementele determinante functional ambiental se
refera al zona ambientala a vietii urbane
- mediul climatic
- viteza si succesiunea in desfasurarea activitatilor
- comportament spiho-social
- obiceiuri ale populatiei sau ale locului
- experienta si cunoastere in domeniu
- toate aceste elemente reflecta reactia si intelegerea
umana a diferitelor activitatii urbane in raport cu
modul lor de desfasurare si cu cadrul urban in care se
desfasoara
- aceste elemente se refera ca elemente de control
pentru autoreglarea sistemului de viata urbana
- intre elementele de viata urbana se stabilesc
relatii; relatiile au serie de proprietati care se
exercita ca functiuni; el constituie structura
functionala urbana

in planul morfologic spatio-temporal se

manifesta o structura urbana functionala care este
raspunzatoare pentru existenta organismului
urban
-orice functie, in cadrul unui sistem, deci si in cadrul
sistemului de elemente de viata urbana, are un rol
functional; ea genereaza functionalitatea unui element
sau a elementelor/ a elementelor constitutive, deci
anumite proprietati proprii acestora;
37. STRUCTURA SPATIALA urbanaELEMENTE DE CADRU urban
Clasificare:
a.elemente determinate functional- activitati :
-construite (spatii si obiecte)
-amenajate (spatii)
-naturale (spatii, elemente)
b.elemente determinate functional-compozitional
-plastice urbane ( efecte) dominanta, perspectiva
-comportamentale (efecte ) zgomotul, ca efect
comportamental
c.elemente determinate compozitonal-formal ( ritmul)
-perceptiv-efective ( proprietati)
-spatio-temporale (situatii )
-estetic-formative (mijloace)
- elementele de cadru urban transpun in teritoriul
urban sistemele de activitati urbane
- orice decizie si actiune se traduce material prin
ocuparea unui spatiu
- spatiul aferent unei activitati este o prezenta
materiala in teritoriu, o adecvare corespunzatoare a
spatiului folosit printr-o folosire adecvata a spatiului
- fiecare din elementele de viata urbana determinate
functional isi are un corespondent intre elementele
de cadru urban determinate functional sau functional
compozitional
- nevoile ambientale presupun o serie de activitati care
impun, la randul lor, elemente cu caracter formativ
elemente determinante (nu se recunosc direct, ca
atare, ci numai prin intermediul manifestarilor
celorlalte doua categorii de elemente de cadru urban)
- relatiile dintre elementele de cadru urban:
1. relatii intre elementele fiecareia dintre categoriile
respective
- relatii intre volume construite
- relatii intre un volum construit si spatiul liber
- relatii intre o dominanta si imaginea respectiva
2. relatii de interdependenta intre elementele din a. si
elementele din b. (o dominanta trebuie sa puna in
valoare o functiune importanta, iar o functie
importanta in teritoriul respectiv se cere pusa in
evidenta printr-o dominanta)
3. relatii de determinare, indeosebi a elementelor din
grupa a. de catre elementele din grupa c.
- structura urbana spatiala se constituie din doua
tipuri de relatii:
- de functionalitate/cooperare elemente din grupa
elementelor determinate functional
- de spatialitate rol caracteristic
- cadrul urban: se realizeza in timp, printr-o
acumulare spatiala care are la baza asocierea de
spatii libere si construite, guvernata de o legitate
concreta; aceasta legitate serveste intereselor
obiective de prelucrare a spatiului dupa cerinta
functionala respectiva, cat si intereselor subiective
ale omului
- structura spatiala urbana ne apare, in parte, ca o
exprimare fizica a structurii functionale urbane; de
aici poate decurge starea de insuficienta potrivire
intre functie si ambianta, luata ca forma
- structura spatiala urbana raspunde unui ansamblu de
nevoi transpus, prin intermediul structurii funcionale,
unui ansamblu de perceptii si senzatii considerate
etic, estetic si psihosocial, in timp
- sistemul elementelor de cadru urbaneste dependent
de capacitatea fiziologica a organismului uman de a
sesiza mediul inconjurator nu numai functional (ca
raspuns la o nevoie socio-economico-biologica), ci si
ca organizare estetica, etica, administrativa
- nevoia de ambient: impune calitatea complexa a
spatiului urban ca spatiu de viata organizat multiplufactor in formarea si definirea unui anumit
comportament urban
- se poate vorbi de ambianta urbana proprie unui
spatiu urban, luat ca instrument creat prin exercitarea
uneia sau mai multor functii

38. DIALECTICA procesului de urbanizare.

ASPECTE CONTRADICTORII in dezvoltarea
culturii urbane
-dialectica = teorie generala si metoda filosofica
constand in analiza si depasirea argumentelor
contradictorii in scopul descoperirii adevarului. Este o
metoda generala de cercetare a realitatii care priveste
fenomenele ca fiind in stransa legatura si in
conditionare reciproca.
- se pune problema periferiei orasului situata intre
sat si oras, sau cuprinsa atat in teritoriul urban, cat si
in cel rural
- cresterea periferiei> fenomen de suburbanizare
- fenomenul periferiei nu are aceeasi pondere pentru
toate aglomeratiile urbane; este influentat de stadiul
procesului de urbanizare
- tendinta de evolutie; tipuri:
1.conditii- grad ridicat de urbanizare=>
a.crestere periferica prin migratia din interior spre
zona periferica
b.exista si miscarea in sens invers, dar majoritatea
populatiei se stabileste in nucleu; o mica parte ramane
la periferie
c.presupune o populatie saturata de viata urbana care,
cu venit convenabil, migreaza spre periferie
d.presupune o populatie provenita din mediul rural sau
dintr-un oras mai mic, cu venituri mai mici, care
ajunge in centrul orasului
2.conditii proces de urbanizare in curs de desfasurare>
cresterea periferiei prin migrarea din exteriorul
orasului spre oras
-este o populatie care provine, in general, din mediul
rural, care nu are posibilitatea de a se stabili in centru
si se complace in aceasta situatie (este mai aproape de
starea din care a plecat)
-consecinte- periferie constanta prin aglomerare> in
timp ce nivelul de trai creste in nucleul orasului sau in
localitatile inconjuratoare, la periferie ramane scazut;
aceasta se reflecta in modul de dotare/ocupare al
teritoriului si in aspectul spatial> riscul unor mari
pierderi pentru mediu/cultura
39. Definirea FUNCTIONALITATII urbane
urbane, CERINTA FUNCTIONALA si
ECHILIBRUL URBAN
- o functie trebuie inteleasa ca producatoare de
proprietati intr-un sistem si ca rezultat al unei
anumite caracteristici a sistemului respectiv
- functionalitatea = capacitatea de conservare a
sistemului (in sensul de pastrare a trasaturilor care
contribuie la mentinerea starii sistemului respectiv,
indiferent daca aceasta convine sau nu)
- din intelegerea functiei urbane ca mai sus, a rezultat
cerinta functionala; in acceptiunea biologistase retine
notiunea de cerinta functionala numai in sensul
mentinerii unei trasaturi pozitive> un aesmenea
inteles nu poate acoperii notiunea de cerinta
functionala
- cerinta functionala = e caracteristica oricarui
organism / ansamblu urban, la un moment dat; adica
capacitatea structurii organismului respectiv de a
satisface in momentul respectiv un complex de nevoi
de existenta; implica atat mentinerea cat si
modificarea acestei functii
- cerinta functionala este data de prezenta in sistem a
elementelor posibile purtatoare ale functiilor
corespunzatoare si de prezenta relatiilor care fac
posibila exercitarea acestor functii
- textura urbana =texturi de elemente de viata
urbana, caracteristice intr-un subsistem; in functie de
capacitatea de a raspunde cerintelor functionale
- totalitatea texturilor de elemente de viata urbana
evidentiate (la un moment dat) in viata organizarii
reflecta starea structurii functionale > analiza starii
functionale se poate determina prin analiza
morfologica
diversitatea texturilor intr-o str. funct.
urb. este cel putin la fel de mare cate elemente
morfologice alcatuiesc sistemul
functionalitatea urbana este calitatea
unui spatiu sau teritoriu urban de a raspunde unui
ansamblu de cerinte functionale, facand astfel
posibila manifestarea functiilor respective; se poate
defini ca rezultat natural, in timp, sau ca rezultat de
de conceptie, carcterizand starea sistemului ca stare
functionala constructiva sau ca stare functionala
distructiva

- functionalitatea, reflectand o textura situata in

anumite conditii de mediu este pozitiva
(acceptabila), sau negativa (inacceptabila) in raport
cu mediul:
-poate fi : functionalitatea >orasului >unei parti din
oras >unui spatiu
Exemplificare >functie> exprimarea nevoii, impunerea
unei activitati
>functiune> un spatiu este in activitate (functie
comerciala, functiune rezidentiala; spatiul magazinului
a fost transformat in locuinta
functionalitate> rezultanta unui
complex de functiuni; este o calitate a spatiului; un
spatiu are o functionalitate buna sau nu poate fi stare
de functionalitate efectiva sau potentiala; exista o
legatura intre ele; in practica de promotiune se pune
problema starii de functionalitate potentiala. Trebuie
sa evidentieze randamentul maxim posibil
determinarea starii de potentiala
functionalitate inseamna existent/premisa/ipoteza.
functionarea urbana exercitarea
functiunilor intr-un anumit spatiu sau teritoriu urban,
in baza functionalitatii respective si in raport cu
modul de gestionare, nivelul de cultura al
utilizatorilor, conjunctura social- politica ( nivelul
de cultura al utilizatorilor> functionarea)
- in exercitarea acestei calitati( functionarea) in
spatiu,ea depinde de natura procesului si nu de natura
calitatii
functia urbana rol atribuit unui agent,
unui intrument de lucru sau unui produs ( deci si
unui spatiu urban, de a satisface , in contextul unei
activitati urbane, o anumita nevoie care apare in
sistem ca cerinta functionala si se exercita prin
intermediul relatiilor functionale dintre elementele
sistemului teritorial, atat in sens pozitiv, cat si in sens
negativ fata de stabilitatea sistemului.
40. Aprecierea CALITATII prin prisma
CANTITATII si invers
- Un proces de urbanizare denota dezvolatare
continuua a modului de viata urbana urmand,
concomitent sau independent, si are doua directii de
crestere:
- dezvoltare exclusiva a modului de viata in
teritoriu
- dezvoltare intensiva a modului de viata in
teritoriu
- pentru configurarea procesului de urbanizare intr-un
anumit teritoriu, o importanta deosebita o are
raportul dintre dezvoltarea intensiva si si
dezvoltarea extensiva.
- Aceste raporturi se reduc, in fapt, la o relatie intre
calitate si cantitate
- Cantitatea: - intindere in teritoriu a procesului de
urbanizare.
- valoarea serviciilor (beneficiarilor) aduse de procesul
de urbanizare in viata oamenilor
- considerand o existenta urbana caracterizata de un
anumit mod de viata, avem o crestere cantitativa>
cresterea intinderii; cresterea calitatii vietii in
teritoriul initial este diferentiata de nivel intre
teritoriul intial si teritoriul adiacent
- crestera intinderii si mentinerea la acelasi nivel a
calitatii vietii in teritoriul urban duce la extinderea
unui mod de viata urbana in teritoriu la acelasi nivel
( apare o situatie absurda)
- cresterea calitatii vietii in teritoriul initial combinata
cu mentinerea la acelasi nivel a calitatii vietii in
teritoriul initial, in conditiile cresterii in intindere,
duce la neglilarea calitatii in detrimentul cantitatii,
sau invers> proces de urbanizare cu evolutie
negativa
- neglijarea cresterii cantitative ( extindere in teritoriu
datorita formei de manifestare a procesului de
urbanizare) duce la dezechilibru in dezvoltarea
teritoriului.
- Aglomerare excesiva> dotare depasita de cerinte
- Dispersare excesiva> dotare care depaseste cerintele
- In ambele cazuri avem de-a face cu lipsa de eficienta
- In concluzie relatiile intre calitate si cantitate sunt
echivalente cu relatiile intre conservarea spatiului si
imbunatatirea conditiilor de viata urbana.
- Integrarea se poate defini ca rezultat al trecerii
catitatii in calitate sunt echivalente cu relatiile intre
conservarea spatiului si imbunatatirea concditiilor de
viata urbana

- Integrarea se poate defini ca rezultat al trecerii

cantitatii in calitate
41. MORFOLOGIE URBANA
42. ORGANISMUL urban ca SOCIETATE
LOCALIZATA
Concept fundamental pentru intelegerea morfologiei
urbane
-organismul urban este un sistem complex constituit
prin conlucrarea mai multor subsisteme; la baza
constituirii sale stau 3 categorii fundamentale:
mobil uman> activitate> spatiu aferent
- in cadrul ideii de subimpatire a sistemului in
subsisteme, in cadrul orasului, apare cazul de
instapanire sociala a spatiului respectiv
- organismul urban se constituie in orice moment al
istoriei societatii intr-un efort de umanizare a spatiului,
deci putem spune ca structura sa reprezinta capacitatea
omului de instapanire a spatiului urman
- exista modele interpretative ale abordarii orasului ca
sistem socio-spatial
- modelul elaborat de GRANAI impune termenul de
societate localizata> relatiile dintre oameni sunt
legate de un anumit loc> legatura intre localitate
(subsistem) si teritoriu (sistem)
societate globala > ansamblu de produse
sociale >societate localizata
-activitatile urbane localizate se constituie intr-un
element structurant esential al organismului urban si,
in acelasi timp, necesita o totalitate de spatii aferentelocalizari care se constituie in cadrul urban
organism urban<viata urbana <cadru urban
43. ORGANISMUL URBAN. Mod de
abordare si definire a MODELULUI
CONSTITUTIV
-organismul urb = sistem complex constituit prin
conlucrarea mai multor subsisteme complexe sau
simple = produs social localizat, sistem deschis
fundamentat pe un sistem de activitati
-conceptii de abordare a orasului: 1)functionalista
clasica (model organicist, explica faptele urbane prin
functia lor, rolul in cadrul sistemului, modul de
interconditionare) ; 2)structural-functionalista (da un
inteles logico-matematic functiei) ; 3)diferentiat
cumulativa-moderna (suprapunere in comparatism
sistemic)
-abordare a organismului urbansincreticaefect de
loc comun (acelasi loc) ; sincronicaefect de
coincidenta (acelasi timp) ; sinergicaefect de
structuralit.(vecinatate); diacronicaefect de
continuit.(miscare)studiu de suprapun. in
comparatism sistemic abordare diferentiatcumulativa(la niv. global sau diferentiat)
-modelul constitutiv al organizarii urbane
morf urbanafunctionalitate urbana dinamica
urbana

44. Ordonarea ELEMENTELOR

MORFOLOGICE in TEXTURI URBANE.
TOPOLOGICA lor
-config de copac Cristopher Alexander Orasul
este un copac? contra doctrinei functionaliste
ideea de organizare structurala dendromorfica se
naste odata cu proiectarea oraselor ideale ale
socialistilor utopici; e aplicata in Anglia (Harlow
satelit al Londrei) si domina constr urb ale anilor
60-70 (Chandigarh ; Brazilia)
transpunere a specificului gindirii umane
-config in retea (desen)
-config in constelatie o config de copac pe care se
altoiesc elemente de config in retea (exprima o
suprapunere de interese in planul spatio-functional
ceea ce poate determina o suprapunere spatiala ;
structura negeometrica) (desen)

-solutia pt viitoraltoirea intre solutia ierarhizarii

copac si solutia cu structura la jumatate
-totalitatea relatiilor dintre elementele de viata
urbsistem parti-celular = texturi de elemente de
viata urb texturi : simple (se constituie pe un sg
palier) ; complexe (se constituie in ansamblul
structurii) . Au caracteristici definite de factori :
calitativi ; cantitativi
-topologia = stiinta locului, a ocuparii spatiului
-tipologia struct functionaliste : configuratie (tot ceea
ce este perceptibil in spatiu) ; poate evidentia geom
structgeom relatiilor in cadrul struct ; pt
evidentierea relatiilor trebuie avute in vedere :1)
intensitatea relatiilor (evidentierea rel. tari si a rel.
slabe in teritoriu analiza intensit se face in raportul
conurilor de ierarhizare) ; 2)referitor la geom rel se
pune intrbarea : structurii urbane ii este tipica o anume
asezare?
Exemplu : sist formativ post universitar
(textura
Inv superior
complexa)
Inv scurt superior (desen)
Liceala
Scolara
Prescolara
45 MODELAREA in SISTEMATIZARE. Esenta
si realizare
-modelul o imagine constr premeditat prin mijloace
de simplificare sau cu ajutorul unor instrumente de
amplificare si filtrare a capacit intuitive
-esenta modelarea=abordare cibernetica; tratarea
organismului urb ca sist in sens cibernetic
-modelarea poate fi: matematica / dinamica ;
preexistenta realitatii / postexistenta realitatii
-folosirea experimentului (ca fundament teoretic)
modelele de analiza fiind deductia, sinteza, observatia,
analogia. Experimentul poate fi: total (obiectul integral
supus cercetarii) ; partial (cercetare incompleta)
-proiectul de sistematizare este un model care
urmeaza a fi aplicat unei realitati, in scopul de a mima
starea fizica a realitatii si de a modifica
comportamentul populatiei. Realizarea modelelor de
lucru stabilirea necesitatilor modeluluiaportul
modelului :
se defineste tema program - temaparam
caracteristici ; program caract functionale si caract
cantitative
se realizeaza o selectie progresiva1) se def obiectul
model (se pune in evidenta ceea ce se cera a fi realizat,
ce trebuie facut, ce poate fi modificat); 2) ordonarea
datelor cunoasterii (teze; ipoteze modificari multe);
3) enuntarea datelor privind scopul (cu beneficiarul);
4) enuntarea temeia modelului-suma informatiilor
obtinute
traducerea modeluluidirect (imagine, desen);
indirect
testare+concluzii exprimate de catre urbanisti
experimentare finala
utilizareinformare, simulare
46 PROBLEMELE MASURARII in
ORDONAREA struct urbane
-masurarea = aprecierea si descrierea insusirilor elem
constituitive ale unui sistem in raport cu niste criterii
-se masoara orice info care se refera la spatiu
-datele problemei: 1) primare (constituite ca
reprezentari numerice sau simbolice care caract
dimensiuni ale componentei respective info care
privesc strict obiectul respectivdate brute ; 2)
secundare (proces de comparatie - combinare,
transformare, modelare cu alte elemente ; nu sunt
prelucrate ; este operatie primare de punere in discutie
a masurarii ; este o inseriere a insusirilor elementului)
-criterii de analiza : 1-raportul intre componente
(entitati) :
se constituie o scara de raport: A___B_C____D_____
- raport de dependenta intre entitati:
A___B_C____D_____
2-dist intre entitatile observatescara de interval, se
masoara exclusiv dist dintre elemente ; 3-ordinea
(scara ordinala)ordinea componentelor ; 4-situare
categorialaevidentierea apartenentei elem la o categ
sau altascara nominala (foloseste numerele, care nu
sunt valori in sine)

studii spatiale scheme de sit, de evaluare

economica a efectelor plastice, de evaluare economica
a elementelor de cadru, de eveniment
se face o analiza care continua la nivelul
(A)modelului functional (suprapunerea diferitelor
47. PARTIUL URBANISTIC. Importanta si locul
variantemodel functional optimreleva starea de
sa in STUDIUL URBANISTIC
potentiala / efectiva functionalitate, prin prisma
-evidentierea starii potentiale de functionalitate se
echipamentului) ; (B)modelului spatial (evaluarea
poate face prin descompunerea morfologica a
starii de potentiala / efectiva spatialitate)
(A)+
texturilor. Analiza starilor de potentiala functionalitate
(B)model global al structurii urbanepartiul
constituie o baza a schitei de sistematizare. Analiza se
urbanistic
sprijina pe o intelegere ampla a struct urbane; rezulta
50. RESTRUCTURARE URBANA. Relatii inte
ca urmare a interdisciplinaritatii partiul urbanistic .
vechi si nou
Se realizeaza prin intocmirea acestei analize de la
- restructurare urbana = proces de adaptare a unor
rationament la imagine grafica - localizarile posibile
relatii existente la necesitati noi, sau de introducere si
-locul partiului urbanistic : -intre tema de proiectare
dezvoltare u unor relatii noi intr-un context urban
si detaliile de sistematizare se face o trecere
- reconstructia o restructurare urbana in masura in
directaaspecte negative : dificultati de stapinire a
care nu se multumeste sa reproduca o existenta urbana
info cu privire la situatia existenta; aspecte privitoare
anterioara ci actioneaza in directia modernizarii
la incadrarea in teritoriu a ansamblului studiat;
- renovarea se actioneaza in sensul restituirii unei
neglijarea unor elemente exterioare ansamblului;
structuri, a unui cadru de viata care desi adaptat
cerintelor momentului sa nu isi nege originea
detalierea de sistematizare rezulta mecanic, fara a
- reconstructia implica si o dimensiune
exista o posibilitate de revenire asupra temei;
sentimentala, de refacere a unui cadru care este raport
eficienta investitiei nu se poate aprecia la nivel
al traditiilor, al amintirilor
teritorialnecesitatea elaborarii unor instrumente de
- renovarea se face din necesitatea reevaluarii
lucru intre activitatea de program si actiunea de
istorice, arhitecturale, artistice a unei zone, in sensul
spatializare.
Deci studiul de partiu urban este o
precizarii si afirmarii personalitatii ei
etapa distincta in activitatea de cercetare- cadrul este o valoare in sine : unitate, relatia cu
proiectarestudiul de tema
mediul, istorica
48. POLITICA URBANA
- exista 2 conceptii : izolarea (numai in cazuri cu totul
= sinteza a prioritatilor, care precizeaza masuri
exeptionale solutie imediata dar simplista) ;
necesare desfasurarii activitatii concrete de
integrarea (intervine maiestria arhitectului)
modernizare urbana : mod de manifestare a
- integrarea : o cladire veche intr-un context nou, o
suprastructurii societatii; urmareste realizarea unui
cladire noua intr-un context vechi (se rezolva printr-o
proces organizat de planificare operativa in
egalizare a valorii, nu printr-o reproducere formala;
modernizarea urbana
cladirea noua trebuie sa reprezinte epoca ei ,
-politica urbana poate fi :
asigurind, insa o buna vecinatate cladirilor existente
1.unidirectionala subordonarea arhitectului de catre
- nu trebuie impusa pastrarea intacta a cadrului istoric
puterea administrativ-politicadecizie centralizata
daca nu se pot realiza conditii optime de existenta
2.participativa in cazul statelor democratice
- relatia vechi-nou probleme de apropiere a
dezvoltate; - puterea centrala are doar rol de a dirija
valorilor, de relationare a lor, in raport cu
un proces diferentiat local, urmarind :
orasulconstructiile valoroase nu trebuie izolate,
legalitatea/operativitatea planificarii urbane;
protejate prin spatii neutre, ci trebuie integrate intr-un
ansamblu in care cladirii ii aduc un contrast binevenit
precizarea/coordonarea investitiilor financiare;
si reflecta epoca lor
sprijinirea dezvoltarii potentialului tehnologic si
- valoarea de obiect a unei constructii trebuie
stiintific; formarea specialistilor; mijloacele de
considerata in relatie cu valoarea de ansamblu a
colaborare a fortelor de decizie in stabilirea nevoilor
orasului, ele protejidu-se reciproc
si a solutiilor
- raportul vechi-nou este expresia formala a
3.a puterii opinia publica, putera centrala, puterea
dialecticii dezvoltarii arh.
locala; - se analizeaza solutii nu o solutie; - arhitectul
51. STAREA DE VECINATATE ca EFECT DE
rol important in stabilirea solutiei optime
SUPRAPUNERE
-politica urbana trebuie sa tina seama de specificul
- spatiul urban eterogen + sinteticcriterii :
locului, de la un oras la altul, de la o societate la alta
1) importanta descoperirii inter-relatiilor diferite
49. PARTIUL URBANISTIC. Diferentierea
2) necesitatea de a avea in vedere mobilitatea
METODOLOGIEI DE STUDIU pt TIPURI
vietii
DE SITUATII
orasuleste mobilzonificarea trebuie utilizata ca
-partiul urbanistic exprimare complexa a unui
model global de organizare a unui teritoriu urban,
un factor de canalizare si nu de fixaretendinta de a
precizind localizarea functiilor, ocuparea si utilizarea amplasa alaturat activitati pentru care vecinatatea este
terenului, conform premiselor sale de dezvoltare
incomoda, chiar daunatoare (1)inconvenientul sau
-metodologia de studiu :
avantajul unor activitati vecine
informatiile obtinute in urma analizei de textura
(2)inconvenientul sau avantajul comunicatiilor (a
urbanaposibilitatea ordonarii tuturor elementelor pe relatiilor intre activitati vecine)
o scara de ordonare a relatiilor dintre
(1),(2)inconveniente si avantaje de vecinatate in
alementeanaliza grafica determinind gradul de
doua sensuri : a)asocierea elementelor de viata
ierarhizare in ansamblul sistemului teritorial respectiv, urbana, in raport cu specificitatea fiecaruia (ex.
grad constatat sau dorit pt viitoranaliza grafica se
Recreerea, activitati formative, cercetare, productie) ;
sprijina pe reprezentarea diferentiata a informatiilor
b)disociere relativaimplica caracteristici proprii la
obtinute prin diferentieri cantitative sau calitative
nivelul structurii urbane respective
intre elementele considerate. Aceasta descompunere
- interactivitateamultifunctionalitate si integrare
se face dupa urmatoarele situatii : 1) pe fiecare
rezultatul suprapunerii mai multor tipuri de activitate
element luat ca centru al interesului analiticse
urmaresc toate caracteristicile sale in raport cu
celelalte elemente; 2) pe fiecare grup de elemente
asociate analizat ca focar/centru al unui
- starea de vecinatate se remarca printr-un
ansambluse trece la o analiza de ansamblu
anumit caracter centripet al intereselor si al
analiza de ansamblu priveste intreaga textura si
manifestarilor
pune in evidenta caracteristicile sale
52. SISTEM urban INTEGRAT. CONSTITUIREA
majoretrasaturile calitative ale elementelor si
SA IN TERITORIU. EXEMPLE
ocuparea teritoriului
-la nivelul organismului urbanintegrare
schemele functionale se alcatuiesc pe categorii de
functiuniidentificarea fiecarui element in cadru unei urbanase poate constitui intr-un sistem care devine,
institutii, intrprinderi, amenajari, dotari, servicii

treptat, sistem director pt intreaga dezvoltare a

teritoriului urban
-sistem directorsistem integratorconfiguratie
caracteristica (zona centrala a orasului) ; componente
(in ordinea constituirii posibile)
(1)traseu urban integrat = element integrator de
legatura (ex circulatia pietonala organizata
corespunzator contribuie la integrarea diferitelor
zone ale orasului ; - aglomerare de oameni si interese)
(2)ansamblu multifunctional integrat produs de
integrare la nivelul functiilor de obiect; - elemente de
polarizare cu caracter integrator
(3)zone de cadru teritoriu afectat prin integrare
(1)+(2) ex (Karlsruhe dezvoltarea activitatiilor
universitare de-a lungul unui traseu urban integrator ;
Varsovia integrare urbana a activitatiilor cu caracter
formativ, in sistematizarea zonei noi a orasului;
Munchen extinderea cartierului Perlachtraseul
integrator realizeaza o legatura fireasca intre :
ansamblul propus, ans. Realizat recent, ans vechi si
istoric ; New York Manhattan teritoriu urban
integrator pe orizontala si verticalacladiri existente,
spatii noi ; Praga noul cartier Kralowska grupare
de ansambluri rezidentiale si multifunctionalitate de0a
lungul unui traseu intergrator ; Berlin cartierul
Charlottenburg proces de restructurare preconizata a
se dezvolta pe ideea integrarii)
-spatiu integratproduce aglomerari in jurul unei
activitati catalizatoare, polarizatoare pt functia urbana
ce se dezvolta in spatiul respectiv cu caracter
multifunctionalapare prin asocierea la un element
integrator ; apare independent asocierea intervine la
elementul integrator
-spatiu integratprogramat (pt activitati specifice) ;
neprogramat (pr activitati nespecifice, aleatorii)
Observatii : conlucrarea intre functii permanente si
functii ocazionale conlucrare intre spatiul programat
si spatiul neprogramat o configuratie simpla /
neutra
Integrarea presupune : localizare ocupare
(programat / neprogramata disponibilitatii spatiale
ale altor functii sau a teritoriului liber ; ocuparea
spatiului liberocupare spatiala / ocupare temporala
54. SISTEMUL de ACTIVITATI URBANE.
Definire si implicatii
- Activitatea este definita cantitativ si calitativ de
catre mobilul uman , si transmite o dimensiune
calitativ-cantitativa spatiului urban
- elementele dimensionarii in definirea unui spatiu
urban , a relatiilor sale cu spatiile aferente
- Sistemul de activitati urbane = totalitatea
activitatatilor urbane localizate ; elementul structural
esential ; asigura transpunerea , in organizarea orasului
, a mobilului uman ; apare pericolul de a concentra
atentia asupra unei singure activitati (ex. Orasul
dormitor) => stare de criza in teritoriul urban
- sistemul de activitati => functia urbana reflecta un
determinism sub forma de decizie sau de actiune
- apare preocuparea pentru clasificarea activitatilor ,
indiferent de criteriu =>
a. stabilirea naturii activitatilor
b. spatiul aferent si afectat
c. tipul / natura relatiilor dintre elemente
1. situarea in planul preocuparilor omului , ca fiinta
biologica => 4 activitati domestice , de productie , de
recreere , de formare (formative)
2. situare in raport cu un loc legare de amplasament /
independenta de amplasament
3. functie de mobilitate desfasurata - pe loc ; in
miscare
4. functie de raportul de desfasurare relatii autonome
sau comunicative
5. functie de natura interlationarii cu alte activitati
complementare / necomplementare
6. situare in plan intercolectiv prim / secund / tert/
cuaternar
- structura spatial-functionala activitati determinate
functional si
- clasificarea activitatii urbane => elemente ajutatoare
pentru analiza in parte a unei situatii concrete a
fiecarui element
- activitatile urbane sunt surprinse nu static , ci in
contextul sistemic

- componentele de activitate
- complexitatea dezvoltarii urbane si complexitatea
dispunerii functiunilor in teritoriul urban pot fi sesizate
in planul componentelor morfologice separat ; orice
mod de exercitare a activitatilor , ca functiuni aliate
distincte este nemotivata => conduce la o organizare
afunctionala a organismului urban
- orice element de viata urbana poate fi definit si
apreciat numai in ansamblul morfologic si dinamic
unitar ; situarea in teritoriu a oricaror elemente de viata
urbana trebuie sa fie o consecinta a complexitatii
activitatilor => duce la echilibru functional
55. STUDIUL DE TEMA SI PARTIU
URBANISTIC IN CADRUL
Studiul de partiu urbanistic se constituie intr-o etapa
distincta de cercetare-proiectare a studiului de tema .
- studiul de partiu => reprezinta modelul global de
organizare a unui teritoriu urban , prezinta localizarea
functiunilor , ocuparea si utilizarea teritoriului urban
conform premiselor sale de dezvoltare in planul
cadrului natural , cit si in planul social , economic ,
estetic .
- studiul de partiu etapa distincta de tranzitie intre o
activitate analitica de program si activitatea globalizata
de spatializare ( intre tema de proiectare si
determinarile de sistematizare )
-studiul de tema abordare structurant-functionalista
a organismului urban si cuprinde 6 etape :
1. analiza situatiei existente
2. studiul existentului (definirea functionalitatii
existentului)
3. definirea premiselor (definirea starii de potentiala
functionalitate)
4. raportarea sistemica
5. studiul solutiilor posibile = studiul de partiu
urbanistic
6. analiza valorica a variantelor
- se disting 2 etape mari : 1. analiza starii de
functionalitate in teritorie => 1,2,3
2.analize de partiu urnanistic => 4,5,6 => solutia
56. Situare in CONTEMPORANEITATE a
MODELELOR URBANISTICE
FUNDAMENTALE pe linia ANALIZEI
PERCEPTIEI URBANE
- analiza perceptiei urbane este un mijloc
determinant in organizarea spatiului urban
- Kevin Linch analiza ridica o problema tripla :
=>a intelegerii spatiului
=>a conceptiei spatiului
=>a interventiei asupra spatiului
- studiul asupra influentei spatiului parcurs de la
locuinta la locul de munca asupra productivitatii
General Motors (Eero Saarinen)
-orasul se evidentiaza prin :
- intelegere
specificitate
complex de
trasaturi
- conceptie
lizibilitate calitate a spatiului
provenita din organizarea lui
- interventie
semnificatie calitate a
spatiului provenita din suprafata primelor doua in plan
mental
- orasul nu poate fi perceput ca un tablou ; geometria
in conceptia arhitecturala , nu este esentiala pentru
locuinta
- pledeaza pentru o abordare estetica a spatiului
ideea recunoasterii influentei pe care morfologia
urbana o are asupra comportamentului urban
- analiza spatiului urban se cere a fi facuta prin
intermediul urbanismului participativ (cu ajutorul
locuitorilor)
- aici arhitectul nu abordeaza numai locul ci si
populatia
- Kevin Linch propuneri de rezolvare a problemei :
=> metode de interventie :
- negarea modelului preluat apriori
- promovand modelarea participativa (depinde foarte
mult de gradul de informare si cultura al populatiei)
57. SIMILARITATEA SI REGIONALIZAREA in
ABORDAREA STRUCTURII URBANE
- similaritatea apreciere a unei stari a elementelor
componente in sistemul ce pune in evidenta relatiile de
proximitate (apropiere , vecinatate)
- similaritatea poate fi de forma structurala sau
functionala
- similaritatea se constituie in 2 moduri :

=>dupa felul si numarul proprietatilor considerate a fi

comune
=>dupa intensitatea proprietatilor (apreciere pe o scara
de interval)
- similaritatea pune in evidenta calitatea
elementelor ;este o stare ce se manifesta la nivelul
relatiilor intre elemente
=> structurala (cantitativ/calitativa) caracterizeaza
elentele in sistem
=> functionala relatii calitative intre elemente
- spatiul topologic spatiul cu definire mai larga care
impleteste spatiul relativ cu spatiul absolut
- se poate vorbi de grade de similaritate ; ele sunt
determinate de : => proprietatile dimensiunilor
considerate pentru definirea similaritatii
=> marimea distantelor in spatiul metric schema
ramificata => dendrogena
- regionalizarea considerata un caz particular de
clasificare a elementelor dupa un anumit criteriu
- restrictii de contingenta evidentierea regiunilor
omogene
- generalizarea coeficientului de utilizare ateritoriului
=> variatiile lui care se introduc in clase de variatie
- se pot introduce 3 intervale 0.2 0.5 ; 0.5 0.9 ; 0.9
0.11 => introducerea principalelor restrictii de
contingenta sunt 0.5 si 0.9 => parti din teritoriul urban
care se definesc in raport cu acest interval (0.5 0.9)
=> zone omogene
- in fiecare zona exista una sau alta din valorile de
contingenta
- regionalizarea este esentiala in definirea centrului
de interes in teritoriu (de obicei o regiune omogena
pune in evidenta un cetru de interes)
58. UNITATEA STRUCTURALA si NEVOIA de
CENTRU in ORGANIZAREA urbana a teritoriului
- organismul urban anatomie - structura
- fiziologie gazduieste un proces dinamic
- caracterul urban si calitatea orasului depind de
centrul sau ; centrul exprima , in esenta , orasul
respectiv ca utilitate , ca interes estetic si ambiental
- din punct de vedere structural :
=> orice aglomeratie isi creeaza un centru sau mai
multe , ca urmare a nevoilor materiale si spirituale a
convietuirii comune
=> centrul rezulta ca o grupare functional-spatiala care
reflecta conjugarea intereselor => mare densitate a
serviciilor
=> elementele centrului alcatuiesc un tot fiind insa ,
totodata , situate intr-un anume sistem functional
urban=> inglobarea in organismul urban
- centralitatea este o stare in teritoriu , cu valoare
sociala si cu rol integrator pentru diversele grupuri
sociale care constituie populatia orasului
- este o expresie a unitatii structurale dintre centru si
teritoriul urban ; este o concordanta intre directiile de
crestere ale orasului si ale centrului
- nevoia de centru se defineste in functie de
interesul populatiei in teritoriul respectiv , interes care
se exprima prin dualitatea diurna-nocturna de locuit
=> pentru ca o zona sa functioneze corect , trebuie ca
una din texturi sa aiba caracter dominant
=> rezulta dintr-un principiu de ordonare a elem.
structurii urbane
=> aglomerarile de elemente de viata urbana se
constituie ca niste centre de interes , definind
centralitatea
=> centrul asigura (trebuie sa asigure) conlucrarea in
spatiu si timp a texturilor urbane
59. URBANISMUL SI AMENAJAREA teritorilui
prin actiuni de ORDONARE a sistemului
AMBIENTAL
- ambianta urbana =conditiile naturale si cadrul
construit exprima relatii abstracte sau concrete intre
oameni sau intre acestia si mediul inconjurator
- se defineste functia formei cadrului urban existenta
acesteia ca parte integranta a eficientei urbane care
imprima un anumit caracter manifestarilor psihosociale ale oamenilor
- cautari in domeniul imaginilor plastice a ansamblului
urban => tendinta de sculpturalizare prin intentia
urbanismului contemporan de a reliza integrarea
dinamica a spatiului , rezultata din nevoia de a iesi din
uniformitate
- apare iluzia motivatiei => o motivare pentru
motivare indiferent daca motivarea apeleaza la arta ,
stiinta sau tehnologie

- tendintele urbanismului actual pornesc de la

considerentul ca urbanismul este realizarea dorintei de
organizare a orasului , materializarea dorintelor vitale
ale societatii omenesti ; in acelasi timp cristalizarea
unei atitudini de respect fata de natura , de conciliere
continua si necesara a mediului construit cu omul
- urbanismul este caracterizat ca element ordonator ,
distrugator , conservator , creator
60. VARIETATEA DE ANSAMBLE . FACTOR
DETERMINANT in structura urbana
- zonificarea urbana produs structural al
suprapunerii, intrepatrunderea diverselor texturi de
elemente de viata urbana ; se poate ajunge chiar la o
integrare functionala cooperarea activitatilor
- se urmareste obtinerea varietatii de ansamblu , prin
integrarea functionala ; de exemplu , asocierea mai
multor functiuni cu specific central , grupate in jurul
locuintelor dintr-un ansamblu central => animatie
urbana , cresterea interesului oamenilor pentru
ansamblul respectiv
- integrarea urbana releva , la nivel de model urban
, cea mai stransa legatura dintre structura functionala si
cea spatiala ; exista mai multe ipostaze ale integrarii :
la nivel de program
la nivelul functiilor de obiect
la nivelul functiilor urbane
- integrarea la nivelul functiilor de obiect poate duce la
un ansamblu multifunctional integrat , care se
constituie ca element polarizant cu caracter
integrator=> avantaje economico-sociale
- varietatea de ansamblu presupune imbinarea unor
activitati lucrative cu activitati nelucrative (nevoi
economice cu nevoi sociale) => ansamblul
multifunctional integrat mobilizeaza spatiul pentru
comunitatea urbana , ofera un permanentinteres pentru
spatiul alaturat
- numarul si calitatea activitatilor sunt determinate
prin bogatia spatiului public , dar nu este suficienta
multiplicarea echipamentului , ci este nevoie de o
localizare corespunzatoare ca sa se poata constitui o
functionalitate integrata
61. ZONIFICAREA URBANA ca REZULTAT
structural
- zonificare urbana - din suprapunerile /
interelationarile diferitelor texturi de elemente de viata
urbana
- observatie aceasta nu infirma notiunea de ordine ,
ci ii precizeaza , de fapt , sensul
- avantaje :
1. functionalitate in concordanta cu complexitatea
fireasca a structurii urbane
2. sporirea interesului locuitorilor pentru spatiul
urban=> cresc sansele sporirii nivelului de dezvoltare
si al activitatilor
3. premise pentru realizarea varietatii spatiale
4. deschidere spre mobilitate si dezvoltare
eliminarea rigiditatii prin cooperarea functiilor
5. o utilizare mai buna a teritoriului prin :
=> cooperarea intre diferite activitati urbane
=> constituirea organismelor multifunctionale
6. intelegere mai clara si stapanire a aspectelor
economice in teritoriul urban
=> de la suprafata terenului afectat si energia
consumata in exploatare pana la materialul consumat
si eficienta constructiei asupra existentei materiale si
spirituale umane
- apare nevoia pentru o anumita ordine functionala =>
zonificare urbana
- principii de zonificare urbana ; criticile aduse sunt :
1. zonarea activitatilornu justifica zonarea teritoriului
2 . Charta de la Atena uniformizare si tehnicizare
excesiva
- disocierea vietii umane de mediul sau
- situeaza permanent omul intr-un spatiu
disfunctional , desi justificat de functie
- problema recunoasterea valabilitatii zonificarii
urbane ca principiu al organizarii structurii urbane ;
mai este valabil ?
- raspuns procesul de organizare pentru o structura
urbana la un moment dat devine constient =>
problema zonificarii urbane ramane , ca mijloc de
organizare a elementelor organismului urban intr-un
nou inteles
- zonificarea urbana complexa cu conditia ca :

-zonificarea trebuie nu numai inteleasa ci si realizata

ca instrument / rezultanta intr-o structurare
multifunctionala a organismului urban
-zonificarea are valoare operationala
a. utila la nivelul analizei situatiei existente
b. cu caracter de constelatie
- structuranta :
a.
necesara pentru mentinerea unitatii in procesul
de transformare
b.
cu caracter specific multifunctionalitatii urbane
62 . ZONIFICAREA URBANA SCHEME
FUNCTIONALE
- Charta de la Atena teritoriu pentru
munca/locuit/cultura spirituala si a trupului/circulatie
=> schema structurala tripartita
- zonificarea apare din nevoia de ordine
- oras ideal zonificare pe principii estetice
- oras radial-concentric zonificare dupa venituri
- oras functionalist Charta de la Atena zonificare
disociativa , care are la baza disocierea intre
activitati=> produce segregare (cartierele cu blocuri
inalte din Paris)
- oras gradina zonificare prin alternanta locuinte /
spatii verzi
- modelul urban eterogen : nu accepta spatii pasive,
necesitatea de a da fiecarui cartier o vocatie care nu o
exclude pe cea de locuit
- oras cu tesatura urbana discontinua spatiile
interstitiale au rol de delimitare si rezerva de spatiu
pentru viitor => oras federativ
- F.L.Wright descentralizarea organica +
+ E.Saarinen descentralizare totala = nu implica un
principiu al zonificarii urbane
- spatiul interstitial terbuie sa se ofere pentru a fi
ocupat de elementele altei texturi
63. TEXTURA URBANA si STAREA DE
FUNCTIONALITATE
- dialectica urbana impune anumite relatii intre
elementele morfologice urbane => adaptare a
sistemului la conditiile si nevoile de existenta , astfel
incat organismul urban tinde spre a satisface aceste
nevoi
- organismul urban are , in orice moment ,
capacitatea de a indeplini anumite functii :

functii urbane esentiale

functii urbane noi (stabilind un model novator ,

care va putea deveni traditional datorita integrarii)
- orice organism / ansamblu urban se caracterizeaza ,
in orice moment al existentei sale , printr-o anumita
functionalitate (capacitatea structurii sale de a-si
satisface un complex de nevoi de existenta , in
momentul respectiv) ; aceasta insusire vine din
prezenta , in sistemul respectiv , a elementelor care pot
purta functia corespunzatoare sau din relatiile vor face
posibila exercitarea acestor functii
- in functie de situatia pretinsa de fiecare dintre
cerintele functionale , elementele de viata urbana pot
raspunde si constitui intr-un subsistem : textura de
elemente de viata urbana
- totalitatea texturilor de elemente de viata urbana ,
evidente la un moment dat in existenta organismului
(ansamblul) urban , reflecta starea structurii
functionale in acel moment ; analiza structurii
functionale se poate determina prin analiza
morfologica in sectiuni caracteristice trecute sau
prezumate ale texturilor de elemente de viata urbana
=> descompunerea elementelor
- diversitatea texturilor este , in cadrul unei structuri
functionale urbane , tot atat de mare cate tipuri de
elemente morfologice iau parte la alcatuirea sistemului
- nevoia poate pretinde relationarea intr-un anume
mod a unui grup de elemente => posibilitatea de
alcatuire a unor texturi diferite cu aceleasi elemente
(intervin : nevoia de ambient , nevoia de adaptare la
mediu)
- in anumite conditii , functionalitatea poate fi
pozitiva (acceptata) sau negativa (neacceptata) in
raport cu mediul
- actiunile urbane (re)structurante trebuie intelese ca
eforturi de (re)ordonare in texturi a elementelor de
viata urbana
- este de remarcat necesitatea profunzimii actiunilor
(re)structurante pentru abordarea corecta a procesului
de modernizare urbana in sensul functionalitatii (ca
baza de cercetare a sistemului si de formulare a

10

solutiilor) si in sensul randuirii unor stari haotice (ca

esenta a modernizarii)
- in cautarea unei functionalitati superioare sau
diferite, textura de elemente de viata urbana isi
asigura, prin ordonare , o stare de complexitate ,
corespunzatoare nevoilor care au determinat
modificarea cat si nevoilor sale de lucru
- din punct de vedere al complexitatii pe care o releva,
texturile de elemente de viata urbana pot fi :
1. texturi simple se realizeaza intr-un singur plan
2. texturi complexese realiz. pe mai multe paliere
legate intre ele
caracterizand complexitatea unei texturi , factorii
cantitativi si factorii calitativi nu se exclud reciproc
STARE DE FUNCTIONALITATE
- complexitatea unei texturi de elemente de viata
urbana este , ea insasi , o functie a relatiilor dintre
elemente (cantitativ si calitativ) ; diferenta de nivel
intre palierele configuratiei sale are o participare
insemnata ca diferenta de potential functional ; cu cat
diferenta de potential functional este mai mare , cu atat
este mai mare si gradul de complexitate al texturii
respective
- complexitatea texturii este rezultatul unei
insumari de relatii simple (contand numarul lor) si
relatii complexe (contand numarul lor si starea de
complexitate)
- relatiile simple sunt relatii univoce
- relatiile complexe sunt cel putin biunivoce
- intre complexitatea texturii si premisele functionale
ale acesteia se poate exprima o relatie matematica
- relatia matematica poate fi direct-productiva sau
indirect-productiva dupa cum , la momentul respectiv ,
ordonarea elementelor din textura nu tinde (sau tinde)
spre valori extreme
- prin descompunerea morfologica a texturii urbane se
poate constata starea de potentiala functionalitate a
structurii urbane in raport cu o anumita nevoie si cu un
anumit moment in evolutia sa
- in timpul analizei , starea de potentiala
functionalitate se suprapune si este influentata de catre
starea de efectiva functionalitate
- apare nevoia de perenitate a valorilor arhitecturaurbanistice ; ea se impune la nivelul vietii urbane si are
implicatii in functionalitate
- starea de potentiala functionalitate a unei texturi se
constituie ca moment de trecere de la o stare de
efectiva functionalitate la o alta stare de efectiva
functionalitate ; starea de potentiala functionalitate a
unei texturi este determinata de :

caracterul starii ei efective de functionalitate

situarea ei in context sistemic

natura si intensitatea nevoii considerate dialectic

tripla analiza => morfologica , sistemica ,
dialectica
64. DIALECTICA URBANA
- o functie trebuie inteleasa :
ca producatoare a inei proprietati intr-un sistem
ca rezultand dintr-o anumita caract. a sistemului
respectiv
- functionalitatea capacitatea de conservare a
sistemului , de pastrare a trasaturilor pozitive (prin
pozitiv se intelege , aici , acea trasatura care contribuie
la mentinerea starii sistemului respectiv , indiferent
daca aceasta convine sau nu)
- din intelegerea functiei urbane a rezultat cerinta
functionala
- se retine notiunea de cerinta functionala numai in
sensul de a mentine o trasatura pozitiva => un
asemenea inteles este insuficient , deoarece nu poate
acoperi notiunea de cerinta functionala
- cerinta functionala implica , in realitate , atat
mentinerea dar si modificarea unei functiuni
- activitatea de sistematizare dezbaterea asupra
organismului urban , intre pastrarea unor astfel de
trasaturi pozitive sau introducerea unor noi trasaturi ,
deci modificarea unor functii
- cercetarea atenta , interdisciplinara , sporeste
sansele sesizarii corecte a starilor , oferind camp
deschis cerintelor functionale reale (in sensul
depistarii lor si al aprecierii cantitative si calitative in
contextul existent si posibil in viitor)
- cerinta functionala apare intr-un anumit teritoriu
urban; ea rezulta din starea acelui teritoriu si nu poate
fi impusa unui teritoriu printr-o decizie exterioara
deoarece :

=> ca ipostaza a mobilului uman , angajat in

dezvoltarea organismului urban , cerinta functionala
este , in acelasi timp , un produs al starii de echilibru a
sistemului de elemente de viata urbana , semnaland o
modificare a echilibrului intr-o anumita directie
=> desi cerinta functionala apare in cadrul elementelor
de viata urbana determinate functional , ea opereaza
prin intermediul elementelor de viata urbana
determinare functional-ambiental si vizeaza cadrul
urban
- cerinta functionala are un caracter activ
- pot fi cerinte functionale centrifuge - care tind in
afara sistemului si care nu conduc direct decat la o
reasezare a elementelor sale ; apare cand satisfacerea
problemei se poate face in afara sistemului
respectiv=> sistemul respectiv dispare , nu mai are
nici o valoare
- centripete care se pastreaza in interiorul sistemului
si care nu conduc decat la o reasezare a elementelor
sale)
- centrifug - centripeta traieste in afara sistemului
dar se intoarce in centrul lui
- cerinta functionalatinde spre anularea sau
dezvoltarea unor functii existente sau spre
introducerea unor functii noi pentru sistemul (zona)
respectiv
- in realitatea urbana se constata un proces de evolutie
al cerintei functionale de la formare pana la afirmarea
ei brutala
- trebuie evitata faza brutala a cerintei functionale ,
asigurandu-I o evolutie fireasca , prin introducerea
treptata a procesului reformativ pe care il pretinde
- o cerinta functionala , indiferent de natura ei (adica
felul activitatii din care provine sau careia se
adreseaza) beneficiaza de inteligenta umana mobilul
uman generator finnd individual sau general
- cerinta functionala impune regasirea unei stari de
echilibru a organismului urban prin intermediul unei
reorientari a functiei , a uneia sau a mai multor
elemente componente ale sistemului respectiv
- o extindere a conceptului de functie urbana de la
sensul unei contributii pozitive la sensul unei
modificari oricand posibile , fata de care se poare
restabili echilibrul sistemului elementelor de viata
urbana , este o necesitate
NEVOIA
functia nu este altceva decat satisfacerea unei nevoi
prin intermediul unei activitati in care fiintele umane
actioneaza in comun , administreaza lucrurile si
consuma bunurile Malinovski
-Malinovski distinge, in cadrul acestei categ. de nevoi
3 grupe :
1 . nevoile elementare predominant biologice somn ,
hrana , reproducere
2 . nevoile derivate cele cu caracter economic ,
moral, politic
3 . nevoile integrative religia , stiinta
- avand in vedere elementele din categoria
elementelor de viata urbana determinate functionalambientala (spatio-ambiental , natural-ambiental ,
psiho-socio-antropologice) , structura urbana se
caracterizeaza prin :
relatiile care intervin intre aceste elemente
relatiile care intervin intre aceste elemente si
elementele determinate functional
influenta pe care aceste elemente si relatiile lor o
au asupra relatiilor intre elementele determinate
functional (activitati rezidentiale , directproductive,
indirect-productive
,
comunicationale)
- nevoia elementara , indiferent daca este individuala
sau colectiva , nu actioneaza asupra unui unic resort al
functionalitatii urb. si nu este conditionata exclusiv ca
nevoia elementara unica
- privitor la organismul urban trebuie luat in
considerare un complex functional
- functia urbana se exercita intr-un anumit sector de
activitati si poate avea sau nu caracterul acestei
activitati (functie economica , functie sociala) ; ea nu
poate reflecta specificul sistemelor complexe sociale
- poate aparea confuzia intre functiile urbane si
functiile orasului
- functiile urbane => functii posibil de exercitat in
cadrul organismului urban ca sistem
- functiile orasului => functiile pe care le exercita
organismul urban ca element intr-un sistem teritorial

- diferenta intre cele 2 notiuni se situeaza ca diferenta

intre valoarea generala de ansamblu si valoarea de
obiect
- indiferent de domeniul morfologic pe care il acuza
in planul vietii urbane , indiferent de natura
provenientei individuala sau colectiva si indiferent
de natura motivatiei subiectiva sau obiectiva
nevoia se situeaza intotdeauna intr-un sistem complex
de nevoi care se afirma ierarhizat , conditionand
activitatea urbana si fiind , la randul sau , conditionata
de viata urbana
- aspectele privind interventia constienta in stapanirea
echilibrului urban se refera la depistarea nevoilor
65. CONCEPT DE BAZA in abordarea
ALCATUIRILOR URBANE . CATEGORII
URBANISTICE FUNDAMENTALE . FORTE
URBANE
Categorii urbanistice fundamentale : 1. mobilul
uman ; 2. spatiul urban ; 3. activitatea urbana .
1 . mobilul uman in comportamentul omului exista
un interes (care se poate extinde si asupra colectivitatii
sistem colectiv) care se fixeaza asupra lui, capata o
directie fixa si devine mobil.
- INTERESMOBIL UMAN (= impuls structurant
pentru organismul urban) ACTIVITATE SPATIU
URBAN ACTIVITATE URBANA
-mobilul uman comanda activitatea
-ex. :populatia unui cartier poate fi subiectul sau
obiectul mobilului care comanda, care pretinde
activitatea in teritoriu (mobiluri care produc direct
activitati umane si mobiluri care pretind o anumita
activitate umana)
2.,3. intre mobilul uman si activitatea urbana exista
o relatie cu caracter primar activitatea urbana
spatiu urban si o relatie cu caracter secundar
spatiul urban activitatea urbana
- in organizarea unui teritoriu relatiile dintre activitatea
urbana si spatiul urban pot fi de factura analista sau
conceptuala
- Actiunea umana in raport cu teritoriul poate fi
independenta, (relativ independenta) de ex. recreerea,
sau legata de teritoriu, de ex. locuirea
-A. Wadington Schismogeneza mobilurilor
umaneMobilul se dezvolta in timp si exista 3
categorii de mobiluri umane :1. concomitentein paralel (ex. locuirea in cadrul unui ansamblu
rezidential interes comun); 2. contradictorii
nu se schimba reciproc , exista contradictii
benefice(recreerea efortul) si contradictii
malefice (poluarea); 3. in succesiune , au ca baza
esentiala acelasi punct (ex. un curs optional se
poate face doar daca in prealabil s-au facut
altele)
-intervine si posibilitatea, pe langa interes, exista
doua
tipuri
de
mobiluri(favorabile
si
defavorabile) in dezvoltarea teritoriului
- fortele urbane =fiecare din manunchiurile de
mobiluri, in stare de opozitie sau asociatie
-ORASUL=organismul urban
-B. CLAWSON si STEWART
-raportul om ativitate teren utilizat(activitatea
umana e legata de modul de utilizare al teritoriului)

66. ELEMENTE MORFOLOGICE . VIATA

URBANA si CADRU URBAN SCHEMA DE
RELATIONARE SINTACTICA
-oragnismul uman=totalitatea activitatilor urbane
localizate(elemente morfologice) viata urbana +
totalitatea de spatii aferente (alte elemente
morfologice) cadrul urban
-intre ele exista o relatia dialectica fiind reciproc
dependente
-Viata urbana e factorul motor al transformarii
-planul informatieieste un plan care nu este marcat
fizic (activitati)
-din suprapunerea acestor doua planuri rezulta bunuri,
atitudini, valori, imagini=ur
banitate se refera la comportament(conotatie
pozitiva)

11

-morfologia urbana se constituie pe doua planuri

intercondititonate intre ele un plan spatio-functional la nivelul vietii urbane elemente cu proprietati
abstract-materiale si un plan spatio-perceptiv la
nivelul spatiului urban elemente cu proprietati
concret spirituale
-viata urbana elemente determinate functional si
elemente determinate functional ambiental
-cadru urban elemente determinate functional,
elemente determinate functional-compozitional si
elemente determinate compozitional-formal
67. GRAFUL etapa in studiu de partiu urbanistic
ARBORE DE PREFERINTA
-graf - reprezentare a unei stari, fenomen
- teorie matematica
- caracterizat prin - puncte (elemente)
- arce (o functie)
- reprezentat prin perechi de virfuri si arce
- ideea de drum continuitate - cind drumul se
inchide formind un circuitstarea sistemului este
inchisa

-utilizat pentru a expune o analiza de sistem

conjunctiv: - pentru a construi un sistem - disjunctiv
-arbore de preferinta = daca exista cel putin un nivel
intermediar (la niveluri intermediare se pun in evidenta
obiectivele,
iar
la
extremitati

mijloaceledescompunerea obiectivului pe niveluri

de aprofundare)
metode de interventie
pentru fiacare posibilitate (pt mijloace) se face o
analiza multicriteriala - cifra de importanta dpdv al
sanselor apartine 0,1
69. CARACTERUL UNEI ZONE ANALIZA
MULTICRITERIALA
zona o parte a orasului se constituie ca zona atunci
cind are caracter de omogenitate rezultat din
combinarea mai multor activitati
- in centrul zonoficarii exista zone cu dozaj diferit prin
diferitele functiuni pe care le cuprinde
- astfel caracterul zonei este definit ;
1.cantitativ = prin categorii de texturi pe care le
cuprinde
2.calitativ = textura cu cea mai mare valoare de
utilizare a teritoriului
Pentru definirea caracterului unei zone (zonificare
structurala) folosim analiza multicriteriala = operatie
de clasificare care ia in considerare simultan mai multe
caracteristici (descriptar)
- puterea de discriminare a descriptarilor = alegerea
caracteristicilor dupa care se face clasificarea
- descriptari distanta (imensa putere de discriminare)
- atractia (nu se poate masura fizic apar
instrumente de lucru)
alegerea celor mai importanti
descriptarisubiectivism
clasificare matriceala :
1-multitudinea de componente diferite si multitudinea
de descriptari in cazul in care componentele si
descriptarii sunt identici
2-o multime de componente analizate printr-o multime
de descriptori care se schimba de la un moment la altul
al analizei
3-multimea de componente se schimba, multimea de
descriptari ramine aceeasi
etape parcurse :
1-listarea criteriilor (documentarea, dezbaterea de
proiect)
2-analiza criteriilor analiza morfologica
3-evaluarea criteriilor prin scara de ordonare
4-analiza de criterii in teritoriu
5-aplicarea in plan a limitei de criterii si suprapunerea
lor
6-cumularea valorica de interval
7-definirea limitei de zona

70. DISTRIBUTIA SPATIALA

SIMILITUDINEA
-ordonarea in cadrul teritoriului
-fregventa cu care elementele se intilnesc in spatiu
priveste modul in care este realizata o textura
-varietate spatiala - diferente de grupare, de densitate
a elementelor in teritoriu
-etepele identificarii distributiei in teritoriu :
1-pozitia elementelor in spatiul urban
-spatiul absolut determinat in raport cu un sistem
unic de coordonate viziune statica, descriptiva,
masurare in unitati absolute unice
-spatiu relativ raportare a elementelor intre ele prin
criterii foarte diferite : timp, categoria de transport,
consum de materiale
= spatiu absolut + obiectul de caractere al subiectului
respectiv
2-masurarea: marime prin analiza de sistem
dimensine
-date primare (numerice ; simbolice) caracterizeaza
insusiri ale componentelor sistemelor - dimensiuni in
sine
-date secundare date prelucrate prin corelare,
combinare apare relatia unei dimensiuni cu alta
-operatia rezulta din raportarea elementelor la criterii :
-raportare raport intre 2 entitati (scara de raport)
-distantare distanta efectiva dintre entitati (scara
de intermediere)
-ordonare ordinea scara de ordonare
-marimea scara marimilor
3-regionalizarea + similaritate masurare a datelor
utila pt regionalizare
-caz specific de clasificare a locurilor in teritoriu dupa
un anumit criteriu + restrictiile de contingenta = limita
dintre componentele sistemului care intra in conditia
pura de clasificare
-se realizeaza in raport cu un centru, cu o apreciere de
timp sau destinatie subordonarea teritoriului fata de
cebtru printr-o limita :
I a) marimea sfortelor
b) functie
c) cimp de influenta
- din toate astea rezulta sunt proportionale (intre 2
noduri exista o opozitie datorata puterii celor 2 noduri,
limita fiind mai aproape
d) raportul de actiune al nodului
de cel
slab)
II impulsul unei schimbari economice (politice) se
transmite ierarhic de sus in jos schimbarea dintrun centru nodal va produce schimbarea nodurilor
subordonate
III dezvoltarea in teritoriu este functie de nodul
principal
IV potentialul de dezvoltare in lungul unei axe este
functie de intensitatea interactiunii dintre cele 2 puncte
(daca intre puncte apare reletie de mare
interespotential de dezvoltare
4-formularea deciziei = pe baza unui proces de
analiza, de prelucrare a datelor
-optiune = intentie constienta
= este premergatoare solutiei

de competenta are o baza de obiectivism

72. ZONNING ZONARE ZONIFICARE .
definitie si caracteristicile care le diferentiaza
-ZONNING- ozona e luata in considerare d.p.d.v. al
eficientei (cati bani scoti dintr-o afacere, care e pretul
de vanzare intr-un loc sau altul)
-pentru a face un zonning trebuie sa existeo baza
legala.(functioneaza inca de dinainte de razboi, preluat
de la americanipastrarea regulilor din planul de
urbanism)
-ex. o zona rezidentiala implantata cu loturi
-daca cineva vrea sa construiasca pe lotul respectiv un
spatiu comrrcial, va plati un impozit de n ori mai
mare (in zona trebuie sa existe spatii comerciale, dar
nu foarte multe) mentinerea echilibrului in spatiul
respectiv
-ZONARE importanta teritoriului in raport cu acele
caracteristici ale locului care sunt naturale (care se
constituie ca niste influente a unor prezente din afafra
teritoriului)
-factori care influenteaza zonarea: masuri urbanistice,
insorirea, poluarea (o influenta din afara asupra
spatiului respectiv)
- ZONIFICARE=un principiude ocupare a
teritoriului; s-a constituit ca impunere in cadru
teritoriului; separarea in cadrul teritoriului urban a
diferitelor tipuri de actiuni; dupa 1953 se va considera
ca activitatile care au un rol cooperant trebuie puse la
un loc studiul de zonificare se poate referii la
osituatie existenta , apreciind-o ca favorabila sau
nefavorabila are rol in planificare de a evidentia
aceasta stare de cooperare a activitatii (ex. cinema in
plina zona comerciala)
- In legatura cu constituirea zonei:
-zonificarea - cu referinta structurala, fie ca avem de a
face cu o structura sau cu o aglomerare de activitati
(caractere fizice sau functionalitatea)
-zonarea definirea in raport cu caracteristici naturale
ale locului (zona topografica, seismica, etc)
-zonning - se implica eficienta si funciarul in legatura
cu financiarul (eficienta
+funciar+financiar=ZONNING)=o operatie ce se
aplica in teritoriu avand la baza zonificarea; determina
orice masura din partea primariei si a investitorului;
lipsa lui e opiedica
-Criteriul de zonning precizeaza ce se poate construi
intr-un loc si cum se poate impozita
72.1 ZONIFICAREA URBANA .Preocupari cu
caracter ISTORIC. Un inteles al zonificarii
- motivele zonificarii (zonificarea a aparut ca nevoie
de ordine functionala)
interese economico-sociale
securitatea populatiei si a activitatilor
interesul de a impune puterea regionala
- etapele istorice ale zonificarii :
1.
zonificarea logica , functionalista , simplista
2.
zonificare functionalist analitica (Charta de la
Atena)
scoaterea orasului de sub dominatia haosului
impartire in mod sever : zona de locuit , zona
pentru munca , zona pentru circulatie
3. zonificare dupa logica functionalista complexsintetica => model urban eterogen

71. LIMITE in TIMP SI SPATIU ale

STRUCTURII URBANE . ARIE DE INTERES
- limita marcheaza o trecere efectiva de la o calitate
la alta a spatiului , nu numai in sensul modificarii
nivelelei calitatii ci si a naturii calitatii
- limita de structura determinata spatial si
temporar ; are ca rol : compartimentarea spatiului in
raport cu complexul de activitati care se formeaza in
teritoriu , are un caracter spatial , exprima un impuls
natural neconditionat si are un caracter restrictiv
- aria de interes este exprimata prin suprafata din
teritoriu inclusa unei limite structurale
- este de 3 feluri :
=> izocronala - ce este raportata exclusiv unui centru
de interes in coroborare cu timpul parcurs
=> de atractie - raportata exclusiv la centrul de interes
in raport cu elementele exclusiv de natura ambientala
=> de influenta
=> de convergenta raportata la centrul de interes si
totodata , la centrele de interes vecine

12