Sunteți pe pagina 1din 15

REDUCEREA RISCULUI SEISMIC

AL FONDULUI CONSTRUIT EXISTENT


Etapele principale:
inventarierea constructiilor;
stabilirea ordinii de prioritate pentru lucrarile de interventie;
expertizare constructiilor si stabilirea principiilor de interventie;
proiectarea lucrarilor de interventie;
executarea lucrarilor de interventie;
Scop:
limitarea pierderilor de vieti omenesti si a ranirii persoanelor cauzate de:
- efecte seismice directe (din prabusirea constructiilor);
- efecte seismice indirecte (din incendii, explozii);
limitarea volumului pierderilor materiale:
- directe rezultate prin avarierea constructiilor si a bunurilor adapostite;
- indirecte rezultate din ntreruperea sau blocarea activitatilor economice;
evitarea degradarii mediului nconjurator;
Reducerea riscului seismic al fondului construit existent se realizeaza prin:
lucrari de reparatii si/sau consolidari la constructiile avariate;
lucrari pentru ridicarea capacitatii de rezistenta, si/sau rigiditate si/sau ductilitate
pentru constructiile insuficient protejate;
dezafectarea partiala sau totala a constructiilor pentru care reparatiile si/sau
consolidarile nu se justifica din punct de vedere economic si/sau tehnic;
Din punct de vedere al ordinii de prioritate constructiile se mpart n patru grupe:
Grupa de prioritate absoluta : GP0
* constructiile a caror avariere conduce la consecinte deosebit de grave si/sau pe
o suprafata mare a teritoriului si/sau cu caracter ireversibil (constructii cu risc
major); n aceasta categorie se nscriu:
- centralele nucleare;
- constructiile industriale care prezinta peicol de explozii sau degajari de
substante toxice;
- barajele de mare naltime si/sau pe lacuri de mare capacitate;
- platformele de foraj maritim.
* constructiile "monument istoric" sau "monument de arhitectura" cu valoare
exceptionala situate n zonele seismice A...D, pe baza unei liste speciale stabilita
de Directia Monumentelor.
Grupele de prioritate, n ordine descrescatoare : GP1, GP2,GP3.

CLASIFICAREA CONSTRUCTIILOR
PE BAZA CRITERIILORELEMENTARE DE PRIORITATE.
1o Criteriul hazardului seismic:
Criteriul de clasificare: valoarea coeficientului de calcul "Ks"
Grupele prioritare:
* GP 1/1: cladiri situate n zone seismice cu intensitate ridicata: A (Ks=0.32) si B (Ks=0.25);
* GP 2/1: cladiri situate n zone seismice cu intensitate moderata: C (Ks=0.20) si D (Ks=0.16);
*GP 3/1: cladiri situate n zone seismice cu intensitate redusa:
E (Ks=0.12) si F (Ks=0.08);
2o Criteriul protectiei antiseismice initiale:
Criteriul de clasificare: ansamblul masurilor de conformare, calcul, dimensionare, detaliere;
Grupele prioritare:
* GP 1/2 Constructii fara protectie antiseismica initiala;
* GP 2/2 Constructii cu protectie antiseismica initiala nesatisfacatoare;
c
RCOD Cod de proiectare 0.5
c P100-92
*GP 3/2 Constructii cu protectie antiseismica initiala satisfacatoare;
3o Criteriul clasei de importanta a constructiei
Criteriul de clasificare: consecintele posibile ale avarierii/distrugerii constructiei.
Grupele prioritare:
GP 1/3 Constructii din clasa de importanta I
GP 2/3 Constructii din clasa de importanta II
GP 3/3 Constructii din clase de importanta III
4o Criteriul potentialului de ocupare
Criteriul de clasificare: numarul maxim de persoane care se pot afla n constructie;
Grupele prioritare:
GP 1/4 Cladiri cu PO > 500 persoane.
GP 2/4 Cladiri cu 100 < PO < 500 persoane.
Gp 3/4 Cladiri cu 20 < PO < 100 persoane.
5o Criteriul solutiilor arhitectural/structurale
Criteriul de clasificare:
1. Alcatuirea generala n plan si n elevatie.
2. Alcatuirea subansamblurilor structurale verticale.
3. Alcatuirea subansamblurilor structurale orizontale.

5.1 Clasificarea constructiilor n functie de alcatuirea generala n plan si n elevatie


* Cladiri cu deficiente de alcatuire n elevatie (DAE):
- discontinuitati flagrante ale structurii pe verticala care conduc la formarea
unor etaje "slabe" (parter flexibil, sali mari sustinute pe "grinzi cadru", etc);
- etaje n consola (bowindow-uri);
- retrageri n gabarit cu rezemari de ordinul II (stlpi rezemati pe grinzi).
* Cladiri cu deficiente de alcatuire n plan (DAP):
- forme complexe n plan (convexe, concave, neregulate);
- cladiri cu excentricitati mari ntre centrul maselor si centru de rigiditate
(pereti structurali/nuclee dispuse excentric);
- forma alungita n plan (raport dintre lungime/latime > 4..5);
- plansee incomplete (supante) sau plansee cu goluri mari.
* Cladiri fara deficiente importante de alcatuire (FDA)
- cladiri conforme cu prevederile generale de alcatuire din Normativul P100-92
5.2. Clasificarea constructiilor n functie de alcatuirea subansamblurilor structurale verticale
* cladire cu pereti structurali din zidarie (PSZ):
- pereti structurali din zidarie simpla (PSZS);
- pereti structurali din zidarie cu centuri din beton armat (PSZC);
- pereti structurali din zidarie cu centuri si stlpisori din beton armat (PSZCS);
* cladire cu schelet din beton armat (SBA):
- grinzi si stlpi care nu formeaza cadre (GSBA);
- cadre neductile (CNBA);
- cadre ductile (CDBA);
* cladire cu pereti structurali din beton armat (PSBA):
- pereti structurali n sistem fagure (PS-F);
- pereti structurali n sistem celular (PS-C);
- fara redundanta - un singur perete structural ntr-una din directii (PS-NR);
* cladire cu sistem structural mixt (SSM):
- sistem mixt n plan - pereti structurali + cadre (DUAL);
- sistem mixt n elevatie - pereti structurali rezemati pe stlpi la parter (PFL);
5.3. Clasificarea constructiilor n functie de alcatuirea subansamblurilor structurale
orizontale
* plansee fara rigiditate n plan orizontal/ care nu constituie saiba (PLFl):
- plansee cu grinzi din lemn;
- plansee din grinzi din profile metalice laminate si boltisoare de caramida;
- plansee rezemate pe bolti din caramida;
- plansee din elemente prefabricate de dimensiuni mici fara suprabetonare;
* plansee cu rigiditate semnificativa n plan orizontal/care constituie saiba (PlRig):
- plansee din elemente prefabricate de dimensiuni mici din beton armat cu
suprabetonare armata ;
- plansee mixte cu grinzi metalice si placa din beton armat;
- plansee din elemente prefabricate de dimensiuni mari din beton armat sau
precomprimat, mbinate cu centuri, pene de beton sau prin sudura;
- plansee din predale prefabricate din beton armat cu suprabetonare monolit
- plansee din beton armat monolit;

TABELUL NR.1
INCADRAREA CLADIRILOR IN GRUPE DE SENSIBILITATE LA ACTIUNI SEISMICE
STRUCTURA
VERTICALA

Pereti
structurali
din
zidarie

PLANSEE

Zidarie
simpla
(nearmata)

Flexibile

Zidarie
armata
(centuri+
stlpisori)

Flexibile

Grinzi si
stlpi

Rigide

Rigide
Flexibile
Rigide

Schelet din
beton
armat

Cadre
neductile

Flexibile
Rigide

Pereti
structurali
din beton
armat

Cadre
ductile
Fara
redundanta

Rigide

Celular

Rigide

Fagure

Rigide

Rigide

INALTIM
E
> P+2E
P+2E
> P+2E
P+2E
> P+2E
P+2E
> P+2E
P+2E

ALCATUIRE GENERALA
DAV si
DAV sau
FDA
DAP
DAP
GS1
GS2
GS3
GS2
GS3
GS4
GS2
GS3
GS4
GS3
GS4
GS5
GS2
GS3
GS4
GS3
GS4
GS5
GS3
GS4
GS5
GS4
GS5
GS6

> P+4E
P+4E
> P+4E
P+4E
> P+4E
P+4E
> P+4E
P+4E
> P+4E
P+4E

GS1
GS2
GS2
GS3
GS2
GS3
GS3
GS4
GS3
GS5

GS2
GS3
GS3
GS4
GS3
GS4
GS4
GS5
GS4
GS6

GS3
GS4
GS4
GS5
GS4
GS5
GS5
GS6
GS5
----

> P+4E
P+4E
> P+4E
P+4E
> P+4E
P+4E

GS2
GS3
GS3
GS4
GS4
GS5

GS3
GS4
GS4
GS5
GS5
GS6

GS4
GS5
GS5
GS6
GS6
---

TABELUL NR.2
INCADRAREA CLADIRILOR IN GRUPE DE VULNERABILITATE
Grupa de
sensibilitate
GS1
GS2
GS3
GS4
GS5
GS6

Zona seismica de calcul


A+B
C+D
E+F
GV1
GV1
GV1
GV1
GV1
GV2
GV2
GV2
GV2
GV2
GV2
GV3
GV3
GV3
GV3
GV3
GV3
---

TABELUL NR.3
INCADRAREA CLADIRILOR IN GRUPE DE RISC

Protectie antiseismica
initiala
Fara protectie antiseismica
initiala

Grupa de vulnerabilitate
GV1
GV2
GV3

RCOD

Protectie antiseismica P13-63


Protectie antiseismica P13-70
Protectie antiseismica P10078(81)

----

GR1

GR1

GR2

RCOD < 0.30


0.30 < RCOD <
0.60
RCOD < 0.25
0.25 < RCOD <
0.50
RCOD < 0.20
0.20 < RCOD <
0.40

GR1
GR1

GR1
GR2

GR2
GR3

GR1
GR1

GR1
GR2

GR2
GR3

GR1
GR2

GR2
GR2

GR3
GR3

TABELUL NR.4
INCADRAREA CLADIRILOR IN GRUPE DE PRIORITATE DE NIVEL 1

Grupa de risc
GR1
GR2
GR3

Clasa de importanta
I
II
III
GP1
GP1
GP2
GP1
GP2
GP3
GP2
GP3
GP3

TABELUL NR. 5.1


INCADRAREA CLADIRILOR IN GRUPE DE PRIORITATE DE NIVEL 2
PENTRU CLADIRI DIN GRUPA GP1
Grupa de
prioritate
nivel 2
GP1.1
GP1.2
GP1.3

GP1.4
GP1.5

Clasa de
importanta

Grupa de
risc

Potentialul
de ocupare

I
I
I
I
I
II
I
II
II

GR1
GR1
GR2
GR1
GR2
GR1
GR2
GR1
GR1

>500
100-500
>500
20-100
100-500
>500
20-100
100-500
20-100

TABELUL NR.5.2
INCADRAREA CLADIRILOR IN GRUPE DE PRIORITATE DE NIVEL 2
PENTRU CLADIRI DIN GRUPA GP2
Grupa de
prioritate
nivel 2
GP2.1
GP2.2

GP2.3

GP2.4

Clasa de
importanta

Grupa de
risc

Potentialul
de ocupare

I
I
II
III
I
II
III
II
III

GR3
GR3
GR2
GR1
GR3
GR2
GR1
GR2
GR1

>500
100-500
>500
>500
20-100
100-500
100-500
20-100
20-100

TABELUL NR.5.3
INCADRAREA CLADIRILOR IN GRUPE DE PRIORITATE DE NIVEL 2
PENTRU CLADIRI DIN GRUPA GP3
Grupa de
prioritate
nivel 2
GP3.1
GP3.2

GP3.3

GP3.4

Clasa de
importanta

Grupa de
risc

Potentialul
de ocupare

II
III
II
III
III
II
II
III
III

GR3
GR2
GR3
GR2
GR3
GR3
GR2
GR3
GR3

>500
>500
100-500
100-500
>500
20-100
20-100
100-500
20-100

1. Identificarea caracteristicilor constructiei si ale amplasamentului

Zona seismica de
A,B
C,D
E,F
calcul
Fara protectie antiseismica initiala
Protectia antiseismica
Protectie conform P13-63 RCOD =
initiala
Protectie conform P13-70 RCOD =
Protectie conform P13-78(81) RCOD =
Clasa de importanta
I
II
III
Potentialul de ocupare
> 500
100-500
20-100
Deficiente de alcatuire pe verticala (DAV)
Alcatuirea generala n
Deficiente de alcatuire n plan (DAP)
plan si n elevatie
Fara deficiente de alcatuire (FDA)
Pereti structurali din
Zidarie simpla
zidarie de caramida
Ziarie armata
Structura verticala
Stlpi + grinzi
Schelet din beton armat
Cadre neductile
Cadre ductile
Fara redundanta
Pereti structurali din
Sistem "celular"
beton armat
Sistem "fagure"
Flexibile n plan orizontal (nu constituie "saiba")
Plansee
Rigide n plan orizontal (constituie "saiba)
Pereti
> P + 2E
P + 2E
Regim de naltime
structurali din
zidarie
Structuri din
> P + 4E
P + 4E
beton armat

2. Incadrarea cladirii n "Grupa de sensibilitate la actiuni


seismice"

3. Incadrarea cladirii n "Grupa


de vulnerabilitate"
conform tabelului nr.2

4. Incadrarea cladirii n "grupa de risc"


conform tabelului nr.3

5.Incadrarea cladirii n "Grupa de prioritate de nivel 1"


conform tabelului nr.4

6. Incadrarea cladirii

n "Grupa de prioritate de nivel 2"


conform tabelelor nr. 5.1, 5.2, 5.3

Formular pentru stabilirea ncadrarii n grupe de prioritate:


Amplasament.......................
Zona seismica de calcul...............................
Protectie antiseismica initiala..............................
Coeficient RCOD..............................................
Clasa de importanta..............................................
Potentialul de ocupare...................................
Alcatuire generala.................................................
Structura verticala..................................................
Plansee ..................................................................
Regim de naltime..................................................
Grupa de sensibilitate la actiuni seismice.....................GS......
Grupa de vulnerabilitate...............................................GV......
Grupa de risc................................................................ GR......
Grupa de prioritate de nivel 1
GP.....
Grupa de prioritate de nivel 2
GP.....
Exemple de stabilire a ncadrarii n grupe de prioritate
A.

Amplasament: Bucuresti
Zona seismica de calcul: zona C
Protectie antiseismica initiala : P13-63
Coeficient RCOD = 0.30
Clasa de importanta I (spital)
Potentialul de ocupare 100-500 persoane
Alcatuire generala: Deficiente de alcatuire n plan (DAP)
Structura verticala : Cadre neductile din beton armat
Plansee : Rigide n plan orizontal
Regim de naltime : P+4E
Grupa de sensibilitate la actiuni seismice
GS5
Grupa de vulnerabilitate
GV3
Grupa de risc
GR2
Grupa de prioritate de nivel 1
GP1
Grupa de prioritate de nivel 2
GP1.3

B.

Amplasament: Bucuresti
Zona seismica de calcul: zona C
Protectie antiseismica initiala : P13-70
Coeficient RCOD = 0.40
Clasa de importanta II (scoala)
Potentialul de ocupare >500 persoane
Alcatuire generala: Fara deficiente de alcatuire (FDA)
Structura verticala : Pereti structurali din beton armat, sistem celular
Plansee : Rigide n plan orizontal
Regim de naltime: P+3E
Grupa de sensibilitate la actiuni seismice
GS6
Grupa de vulnerabilitate
GV3
Grupa de risc
GR3
Grupa de prioritate de nivel 1
GP3
Grupa de prioritate de nivel 2
GP3.1

C.

Amplasament: Bucuresti
Zona seismica de calcul: zona C
Protectie antiseismica initiala : Fara
Coeficient RCOD = ---------Clasa de importanta III (locuinta)
Potentialul de ocupare 100-500 persoane
Alcatuire generala: Deficiente de alcatuire n plan (DAP) si n elevatie (DAV)
Structura verticala : Grinzi si stlpi din beton armat
Plansee : Rigide n plan orizontal
Regim de naltime: P+8E
Grupa de sensibilitate la actiuni seismice
GS2
Grupa de vulnerabilitate
GV1
Grupa de risc
GR1
Grupa de prioritate de nivel 1
GP2
Grupa de prioritate de nivel 2
GP2.3

IV.3. EXPERTIZAREA CLADIRILOR DIN FONDUL CONSTRUIT EXISTENT


Expertizarea cladirilor situate n zone seismice are ca scop evaluarea nivelului de siguranta
disponibil al acestora n raport cu nivelul de siguranta proiectat cerut de normele n vigoare n
prezent pentru constructiile noi.
Evaluarea se face tinnd seama de actiunea simultana a ncarcarilor gravitationale (permanente si
utile) si a ncarcarilor orizontale datorate cutremurului de calcul corespunzator amplasamentului
respectiv.
n functie de concluziile rezultate din expertiza se propun proprietarului/beneficiarului cladiri
masuri de interventie pentru reducerea riscului seismic iar acesta urmeaza sa decida asupra
solutiilor care vor fi adoptate.
Expertizele tehnice pentru evaluarea nivelului de siguranta disponibil (inclusiv siguranta la actiuni
seismice) se ntocmesc de experti tehnici atestati conform reglementarilor legale n vigoare.
Expertizarea unei cladiri existente se concretizeaza prin ntocmirea unui raport de expertiza
IV.3.1. Metode pentru investigarea cladirilor din fondul construit existent
Metodele de investigarea utilizate pentru evaluarea gradului de siguranta disponibil al unei cladiri
sunt:
* metode de evaluare calitativa (metodele din grupa E1);
* metode de evaluare cantitativa (metodele din grupa E2).
La rndul lor, metodele de evaluare cantitativa se concretizeaza prin calcule cu diferite niveluri de
aproximatie, n functie de modul de cuantificare a actiunii seismice si de modelarea comportarii
structurii, dupa cum urmeaza:
* metode de calcul curente (calcul cu forte static echivalente considernd numai
comportarea elastica a structurii);
* metode de calcul avansate (calcule statice sau dinamice lund n considerare comportarea
structurii n domeniul post-elastic).
Tinnd seama de incertitudinea datelor de intrare (mai ales n ceea ce priveste caracteristicile
mecanice ale structurilor- dimensiuni, rezistentele materialelor, etc.,) se prefera metodele de calcul
curente, care sunt mai usor de aplicat si dau posibilitatea unei aprecieri generale suficient de exacta
a nivelului de siguranta. Metodele de calcul avansate sunt recomandate pentr cladirile de importanta
mai mare (cladirile din clasele de importanta I si II) precum si pentru cladirile realizate pe baza unor
proiecte tip (cladiri identice care se regasesc ntr-un numar mare). Utilizarea acestor metode este
deasemeni recomandata n cazul n care rezultatele furnizate de metodele de calcul curente nu sunt
concludente (structura sigura structura nesigura).
Pentru cunoasterea caracteristicilor de rezistenta si de rigiditate ale materialelor de constructie, n
cadrul expertizelor este recomandata efectuarea unor ncercari nedistructive asupra materialelor si
uneori asupra unor parti de constructie sau chiar a cladirii n ansamblu.
Utilizarea metodelor de investigare se face diferentiat n functie de mai multe criterii:
* clasa de importanta a cladirii;
* durata de utilizare estimata a cladirii dupa momentul expertizarii/ executiei lucrarilor de
interventie;
* hazardul seismic la amplasament (zona seismica de calcul conform hartii de zonare
seismica a teritoriului Romniei);
* anul (perioada) n care a fost proiectata si executata cladirea;
* numarul de niveluri/ naltimea totala a cladirii;
* tipul si alcatuirea sistemului structural/ subansamblurilor structurale
* starea de degradare/conservare a structurii si a elementelor nestructurale la momentul
expertizarii;
* interactiunile posibile cu cladirile vecine.
n vederea expertizarii, cladirile se clasifica, n functie de sistemul structural, dupa cum urmeaza:
i) cladiri cu pereti structurali din zidarie de caramida;

ii) cladiri cu stlpi si grinzi din beton armat, cu sau fara panouri de umplutura din zidarie de
caramida, proiectate numai pentru ncarcari verticale (nainte de aparitia reglementarilor de calcul la
actiuni seismice);
iii) cladiri cu structura din cadre din beton armat;
iv) cladiri cu pereti structurali din beton armat executati monolit sau prefabricat (din panouri
mari sau celule spatiale);
v) cladiri cu structura din otel;
vi) constructii speciale din industrie transporturi, etc., (care nu sunt cladiri)
Utilizarea metodelor de analiza prin calcule revine n exclusivitate inginerilor n timp ce metoda de
analiza calitativa poate fi utilizata, fara dificultati majore, si de alti specialisti n constructii, arhitecti
si urbanisti.
Astfel, acestia din urma vor avea posibilitatea unei aprecieri globale a starii fondului construit, a
ntelegerii unor fenomene de afectare tipice si, uneori cu caracter de masa, precum si
fundamentarea, mpreuna cu inginerii structuristi, a unor solutii de interventie rationale din punct de
vedere tehnic si economic si n concordanta cu importanta cladirii expertizate.
IV.3.1.1. Analiza calitativa a nivelului de siguranta disponibil al cladirilor din fondul construit
existent
Analiza calitativa se va baza pe examinarea critica si corelarea informatiilor care au fost prezentate
si comentate la capitolul II din Curs . Analiza calitativa se refera att la structura cladirii
(suprastructura, infrastructura, terenul de fundare) ct si la elementele nestructurale interioare si
exterioare (care n caz de prabusire pot produce victime n interiorul sau n exteriorul cladirii).
Analiza calitativa se va referi la urmatoarele aspecte determinante pentru siguranta structurala:
* descrierea alcatuirii de ansamblu, inclusiv ncadrarea tipologica si relatiile cu cladirile
adiacent (daca este cazul);
* aprecieri privind natura terenului de fundare, inclusiv stabilitatea generala a taluzului
(daca este cazul);
* identificarea mecanismului de transport al fortelor verticale si orizontale pna la terenul de
fundare;
* aprecieri privind calitatea materialelor, a executiei si a nivelului de ntretinere;
* aprecieri privind starea de durabilitate a cladirii/structurii/materialelor de constructie;
* aprecieri privind alcatuirea constructiva de detaliu;
* aprecieri privind efectele interventiilor suferite de cladire n timpul exploatarii;
* aprecieri privind gradul de afectare - ncadrarea n grade de afectare/avariere;
* aprecieri privind posibilitatile de acces/evacuare n/din cladire n cazul unui cutremur
sever;
* aprecieri privind riscurile secundare provocate de cutremur (posibilitatea producerii unor
incendii, explozii sau degajari de substante toxice).
Nota. Toate aceste aprecieri se fac prin comparare cu prevederile reglementarilor n vigoare
Analiza calitativa se finalizeaza prin formularea unei aprecieri sintetice privind riscul/siguranta
constructiei analizate.
IV.3.1.2. Analiza cantitativa a nivelului de siguranta disponibil al cladirilor din fondul
construit existent
Vom prezenta pe scurt principiile metodei curente de calcul, denumita metoda E2a n Normativul
P100-92(96).
Prin efectuarea verificarii prin calcule simplificate se obtine:
* determinarea, pentru cladirea expertizata a fortei seismice conventionale capabile (Scap);
* identificarea subansamblurilor/elementelor structurale care prezinta capacitate de
rezistenta insuficienta n raport cu nivelul solicitarii seismice asteptate (corespunzatoare fortelor
seismice conventionale n cazul unei cladiri noi similare);

* identificarea subansamblurilor/elementelor structurale care nu prezinta caracteristici de


ductilitate satisfacatoare;
* evaluarea rigiditatii cladirii sub efectul ncarcarilor seismice orizontale.
ncarcarea seismica conventionala Scap reprezinta valoarea fortei seismice care mpreuna cu
ncarcarile gravitationale aplicate pe cladire (ncarcarile permanente si utile) conduce la depasirea
capacitatii de rezistenta n sectiunile critice ale structurii ( se numesc astfel sectiunile a caror
avariere poate conduce la formarea unor mecanisme cinematice de prabusire a cladirii).
Gradul nominal de asigurare la actiuni seismice notat, n Normativul P100-92(96) cu "R" se
determina cu relatia:
R

Scap
Snecesar

unde :
Scap - este forta taietoare seismica capabila la baza cladirii
Snecesar - este forta taietoare seismica conventionala, la baza cladirii, determinata ca pentru o
cladire noua similara .
Gradul nominal de asigurare la actiuni seismice este numai unul dintre criteriile de apreciere a
nivelului de siguranta disponibil si el trebuie judecat numai n corelare cu celelalte criterii relevante
(conformare, ductilitate, rigiditate,etc.,).
IV.3.2. ncadrarea cladirilor n clase de vulnerabilitate seismica.
Coroborarea rezultatelor analizei calitative si a celei prin calcul permite expertului o apreciere
generala asupra nivelului general de vulnerabilitate seismica a cladirii.
Prin notiunea de vulnerabilitate seismica se ntelege gradul de avariere probabil al cladirii n cazul
producerii unui cutremur de intensitate data (n cazul de fata egala cu intensitatea cutremurului de
calcul pentru cladirile noi). Gradul de avariere se poate cuantifica pe o scara cuprinsa ntre "0" (nici
o avarie semnificativa) si "1" (prabusirea totala a cladirii).
n functie de rezultatele analizelor efectuate expertul poate ncadra cladirea ntr-una din urmatoarele
clase de vulnerabilitate seismica - VS- (denumite impropriu clase de risc seismic , n editia
modificata n 1996 a Normativului P100-92).
Clasa VS1 : include cladirile cu risc ridicat de prabusire la incidenta cutremurului cu intensitatea de
calcul corespunzatoare ncadrarii amplasmentului n harta de zonare seismica (cutremurul de
calcul);
Clasa VS2 : include cladirile la care probabilitatea de prabusire este redusa dar la care se pot
produce, cu probabilitate ridicata, degradari structurale majore la incidenta cutremurului de calcul;
Clasa VS3 : include cladirile la sunt asteptate numai degradari structurale care nu afecteaza
semnificativ siguranta structurii dar pentru care sunt asteptate cu probabilitate ridicata degradari
importante ale elementelor nestructurale;
Clasa VS4 : include cladirile la care raspunsul seismic probabil este similar celui al cladirilor noi
proiectate pe baza Normativului P100-92.
Nota. Reamintim ca, n conformitate cu prevederile Normativului P100-92, la incidenta
cutremurului de calcul se accepta producerea urmatoarelor categorii de avarii:
* la elementele structurii de rezistenta: degradari locale, controlate si reparabile, asociate
deformatiilor postelastice previzibile;
* la elementele nestructurale: degradari mai extinse, dar care nu pun n pericol vieti
omenesti sau valori materiale importante.
Decizia de ncadrare ntr-o anumita clasa de vulnerabilitate se ia de catre expert n functie de mai
multe criterii dintre care mentionam:
* zona seismica a amplasamentului;
* alcatuirea generala a cladirii n plan (forma) si n elevatie (naltimea totala/ numarul de
niveluri), greutatea cladirii;
* tipul sistemului structural;

* starea de afectare a cladirii (structura/elementele nestructurale); degradarea materialelor de


constructie;
* gradul nominal de asigurare la actiuni seismice (coeficientul R);
* existenta unor zone sensibile din punct de vedere al rezistentei (elemente/subansambluri
structurale cu capacitate de rezistenta mai mica dect solicitarea seismica asteptata)
* existenta unor zone sensibile din punct de vedere al ductilitatii (elemente/subansambluri
structurale susceptibile de ruperi fragile sau cu ductilitate limitata)
* evenimentele semnificative din trecutul constructiei (numarul de cutremure/comportarea la
acestea)
IV.3.3. Continutul raportului de expertiza tehnica
Raportul de expertiza este un document complex care trebuie sa furnizeze proprietarului cladirii si
proiectantului lucrarilor de interventie principii si solutii alternative, fundamentate fiecare n parte,
pentru reducerea riscului seismic al cladirii expertizate.
Structurarea raportului de expertiza este, n principiu, urmatoarea :
A. Piese scrise:
* memoriu tehnic;
* note de calcul structural;
* listingurile calculului automat (daca este cazul)/ eventual disketele
B. Piese desenate:
* plansele principale de arhitectura si instalatii (planuri si sectiuni) din proiectul initial (daca
exista);
* plansele de structura (cofraj si armare) din proiectul initial (daca exista);
* planse si relevee de arhitectura si instalatii (daca nu exista proiectul initial sau daca se
constata deosebiri semnificative fata de acesta);
* planse si relevee de structura (daca nu exista proiectul initial sau daca se constata deosebiri
semnificative fata de acesta);
* relevee ale degradarilor/avariilor elementelor structurale si nestructurale;
* relevee FOTO , inclusiv ale degradarilor semnificative;
* dosarul complet al ncercarilor nedistructive (descrierea ncercarii, rezultatele obtinute,
interpretarea rezultatelor, inclusiv buletinele de analiza si nregistrarile efectuate);
* planse de arhitectura si instalatii cu reparatiile si consolidarile propuse
* planse de structura (cofraje infrastructura/suprastructura) cu interventiile structurale
propuse;
* deviz estimativ (evaluarea costurilor).
La rndul sau memoriul tehnic trebuie sa contina toate datele de intrare si rezultatele relevante
pentru fundamentarea propunerilor de interventie:
Capitolele principale ale memoriului tehnic sunt, de regula, urmatoarele:
1. Baza legala a ntocmirii expertizei
2. Scopul si obiectul expertizei
3. Documentatia folosita pentru ntocmirea expertizei
4. Descrierea amplasamentului
4.1. Topografia amplasamentului
4.2. Conditiile geotehnice ale terenului de fundare (pe baza unui studiu geotehnic)
4.3. Retele edilitare
5. Descrierea constructiei
5.1. Date istorice (n cazul monumentelor istorice)
5.2. Descrierea arhitectural-functionala, inclusiv aprecieri asupra gradului de confort
5.3. Descrierea structurii (suprastructura, infrastructura)
5.4. Starea de avariere/uzura a cladirii
5.5. Evenimente semnificative n timpul exploatarii cladirii; comportarea cladirii la
aceste evenimente
5.6. Lucrari de interventie executate n trecut
6. Stabilirea metodologiei de expertizare

6.1. ncadrarea cladirii n categorii si clase de importanta


6.2. ncadrarea structurii cladirii n grupe si categorii
6.3. Metode de investigare obligatorii si recomandabile.
6.4. Metode utilizate n cadrul expertizei
7.Investigatii si ncercari nedistructive asupra elementelor/subansamblurilor
structurale/structurii .
8. Evaluarea sigurantei cladirii (structura si elemente nestructurale) la actiuni gravitationale si
seismice
8.1. Evaluarea calitativa a sigurantei si a durabilitatii
8.2. Evaluarea analitica a sigurantei
8.3. Calculul gradului nominal de asigurare la actiuni seismice (R)
8.4. Concluzii privind siguranta structurala
8.4.1. Concluzii privind siguranta la actiuni seismice; ncadrarea cladirii n
clase de vulnerabilitate seismica
8.4.2. Concluzii privind durabilitatea cladirii
9. Lucrari de interventie propuse
9.1. Lucrari pentru reducerea riscului seismic
9.1.1. Descrierea lucrarilor de interventie
9.1.2. Calculul gradului de asigurare la actiuni seismice dupa interventie
9.2. Alte categorii de lucrari de interventie
9.2.1. Lucrari impuse de beneficiat pentru modernizarea/refunctionalizarea
cladirii (daca este cazul)
9.2.2. Lucrari pentru asigurarea durabilitatii cladirii (structura si elementele
nestructurale)
10. Observatii finale
IV.4. MASURI DE INTERVENTIE PENTRU REDUCEREA RISCULUI SEISMIC AL
CLADIRILOR DIN FONDUL CONSTRUIT EXISTENT
IV.4.1. Criterii pentru stabilirea masurilor de interventie pentru reducerea riscului seismic al
cladirilor din fondul construit existent
Pentru cladirile avariate de cutremure si pentru cladirile care prezinta un nivel de risc seismic
inacceptabil n raport cu clasa de importanta (cladiri cu functiuni vitale, cladiri care adapostesc
aglomerari de persoane sau bunuri de valoare) si cu durata viitoare de exploatare prevazuta, este
necesara adoptarea unor masuri de interventie (lucrari de interventie) n vederea reducerii riscului.
Prin reducerea riscului seismic se ntelege limitarea drastica a efectelor negative umane (pierderi de
vieti omenesti, ranirea persoanelor), sociale (afectarea/blocarea vietii sociale), economice (pierderi
materiale, ale unor bunuri valoroase, ntreruperea activitatii productive) si ecologice
(accidente/dezastre reversibile/ireversibile) n cazul producerii cutremurului de "proiectare"
(cutremurul corespunzator zonei seismice de calcul a amplasamentului).
Pentru ansamblul fondului construit existent reducerea riscului seismic trebuie nteleasa n sens
statistic (cu referinta la totalitatea cladirilor) si nu cu referinta la o cladire anumita (care, n unele
situatii particulare poate suferi avarii cu diferite niveluri de gravitate).
La stabilirea masurilor de interventie se va tine seama de nivelul de siguranta disponibil al cladirii
(structura si elementele nestructurale), de consecintele tehnice, functionale si plastice ale lucrarilor
de interventie si, nu n ultimul rnd, costul acestor lucrari.
Amploarea si complexitatea lucrarilor de interventie depinde de mai multi factori dintre care cei
mai importanti sunt:
* clasa de vulnerabilitate n care a fost ncadrata cladirea n urma expertizarii (ncadrare
stabilita pe baza criteriilor enumerate la par.IV.8.4.);
* clasa de importanta a cladirii;
* durata de exploatare prevazuta de proprietar/utilizator dupa realizarea masurilor de
interventie;

* nivelul de siguranta disponibil rezultat prin lucrarile de interventie conform solicitarilor


beneficiarului (acesta poate cere niveluri variabile, dar obligatoriu superioare celor corespunzatoare
gradului nominal de asigurare minim);
* implicatiile economice.
Se recomanda ca ordinea de prioritate n alocarea fondurilor si atacarea lucrarilor de interventie sa
fie stabilita tinnd seama de criteriile prezentate la paragraful IV.4.
n afara factorilor de mai sus, conceptul de interventie poate fi influentat si de urmatoarele
considerente:
* solicitarea beneficiarului de refunctionalizare, reabilitare arhitecturala, retehnologizare a
cladirii;
* efectele interventiilor propuse asupra functionalitatii (modificarea spatiilor interioare) si
plasticii cladirii (modificarea volumetriei sau a aspectului fatadelor)
IV.4.2. Categorii de masuri de interventie pentru reducerea riscului seismic al cladirilor din
fondul construit existent
Lucrarile de interventie pentru reducerea riscului seismic al cladirilor afectate de cutremure sau
insuficient protejate se mpart n doua grupe mari:
Lucrari de reparatii: Lucrarile de interventie de tip reparatie constau n restabilirea
continuitatii aparente n materialul originar (zidarie, beton, metal, lemn) si au ca scop
limitarea/atenuarea deteriorarilor ulterioare.
Nota. Utilizarea termenului "restabilirea capacitatilor de rezistenta si de deformatie initiale" este
improprie datorita faptului ca, urmare a solicitarilor provenite n timp din actiunile agentilor
mecanici, fizici, chimici si biologici, proprietatile actuale ale materialelor de constructie sunt
diferite, inferioare n raport cu cele initiale .
Lucrarile de interventie de tip reparatie se recomanda, de regula, pentru:
* structuri putin afectate, de regula pentru afectari din cauze neseismice sau pentru
structurile cladirilor
situate n zone de seismicitate redusa - zonele E si F;
* elementele nestructurale ale cladirilor afectate de cutremur;
* n cazul monumentelor istorice, la acele monumente la care interventia de tip consolidare
nu este posibila fara alterarea/pierderea semnificativa a valorii culturale .
Lucrari de consolidare : Lucrarile de interventie de tip consolidare au ca scop sporirea
capacitatii de rezistenta, a rigiditatii, a stabilitatii si a ductilitatii
structurii/elementelor nestructurale (sau numai a uneia dintre aceste conditii de
calitate), n vederea realizarii nivelului de performanta cerut.
Lucrarile de consolidare se aplica:
* pentru structura n ansamblu;
* numai pentru unele elemente sau subansambluri structurale/nestructurale.
Exista doua mari categorii de lucrari de consolidare:
A. Lucrari care nu afecteaza configuratia si functiunea cladirii
Aceata categorie de lucrari consta n consolidarea elementelor existente si/sau introducerea unor
elemente structurale noi (completarea/suplimentarea sistemului structural)
B. Lucrari care afecteaza configuratia si functiunea cladirii
Lucrarile din aceasta categorie constau n demolarea partiala a cladirii:
* reducerea numarului de niveluri (solutie recomandata mai ales n cazul cladirilor care au
fost supraetajate);
* demolarea unor parti ale constructiei, la unul sau la mai multe niveluri (solutie
recomandata la cladirile la care s-au facut , n timp adaugiri/extinderi care interactioneaza
necontrolabil cu cladirea initiala).
* desfacerea elementelor nestructurale/decorative cu risc ridicat de prabusire de pe fatade si
de pe acoperisul cladirii.
Pot fi incluse deasemeni n cadrul masurilor de reducere a riscului seismic si:

* modificarea functiunii cladirii n vederea ncadrarii ntr-o clasa de importanta inferioara


(n acest caz pot fi necesare lucrari de consolidare de amploare mai mica si cu costuri mai reduse);
* reducerea greutatii proprii a cladirii prin:
- nlocuirea unor elemente nestructurale grele (pereti despartitori masivi sau
nvelitori grele)
- reducerea ncarcarilor utile maxime, n special la etajele superioare (de exemplu,
prin mutarea depozitelor, bibliotecilor si a altor functiuni cu ncarcari mari la parter
sau la subsol)
n cazuri bine fundamentate, atunci cnd masurile de interventie necesare pentru reducerea
rezonabila a riscului seismic implica eforturi tehnice si economice disproportionate n raport cu
importanta cladirii, expertul poate propune:
* mentinerea cladirii pe o durata limitata de timp dupa care aceasta va fi demolata; limitarea
duratei de exploatare dupa consolidare la numai 20 de ani, n loc de 50 de ani, conduce la reducerea
nivelului fortelor de calcul cu circa o treime, deci la lucrari de consolidare mai simple;
* interzicerea utilizarii si demolarea ulterioara a cladirii.
Este recomandabil ca prin expertiza sa se analizeze, din punct de vedere al efortului tehnic si
economic si al implicatiilor asupra functionalitatii si plasticii cladirii, cel putin doua variante de
consolidare:
* varianta minimala care are ca obiectiv evitarea prabusirii cladirii n ntregime sau a unor
parti importante ale acesteia si a oricaror alte avarii care pot conduce la pierderi de vieti omenesti
sau la ranirea persoanelor din interiorul/exteriorul cladirii
* varianta maximala care are ca obiectiv asigurarea unui nivel de siguranta la actiuni
gravitationale si seismice ct mai apropiat cel al cladirilor noi similare (rezultat din aplicarea
prevederilor reglementarilor tehnice n vigoare- n prezent Normativul P100-92).
Pentru varianta minimala o masura orientativa a sigurantei este sporirea gradului nominal de
asigurare la actiuni seismice la valorile limita din tabelul urmator:
Clasa de importanta a
cladirii
Valoarea Rmin

II

III

IV

0.70

0.60

0.50

0.50

Compararea diferitelor solutii de interventie posibile se va face tinnd seama si de costurile fiecarei
variante n parte (fara ca acesta sa fie nsa criteriul unic de stabilire a solutiei finale). n acest scop
vor fi avute n vedere:
* costul lucrarilor de reparare/consolidare a structurii;
* costul lucrarilor de reparare/ consolidare a elementelor nestructurale;
* costurile desfacerii/refacerii finisajelor, instalatiilor si echipamentelor n vederea
executarii lucrarilor de reparare/consolidare la structura si la elementele nestructurale;
* costurile generate de ntreruperea exploatarii cladirii cum sunt, de exemplu
- costuri pentru cazarea provizorie a locatarilor, n cazul cladirilor de locuit;
- pierderea profitului n cazul unitatilor de productie sau comerciale.