Construct 8D Home Cuprins Cautã < Back

INSTRUCTIUNI TEHNICE PENTRU APLICAREA PROCEDEULUI

TEHNOLOGIC DE VACUUMARE A BETONULUI
Indicadiv C 212-87
Înlocuiesc C 212-83

Cuprins

* OBIECT
* DOMENIUL DE UTILIZARE
* MATERIALE
* COMPOZITIA BETONULUI
* TRANSPORTUL BETONULUI
* OPERATII PREGATITOARE
* TURNAREA SI COMPACTAREA BETONULUI
* VACUUMAREA
* FINISAREA
* TRATAREA BETONULUI
* CONTROLUL CALITATII BETONULUI
* NORME DE TEHNICA SECURITATII MUNCII

1. OBIECT

1.1. Procedeul de vacuumare este un mijloc de compactare a betonului prin crearea unei subpresiuni la suprafaţa
acestuia, ceea ce permite extragerea surplusului de apă introdus în compoziţia betonului pentru asigurarea
lucrabilităţii necesare.

1.2. Prezentele instrucţiuni tehnice se aplică la vacuumarea betoanelor cu ajutorul lanţului de utilaje produs de
întreprinderea “6 Martie" Timişoara.

1.3. Deservirea lanţului de utilaje se va face numai de personal instruit în prealabil şi autorizat.

[top]

2. DOMENIUL DE UTILIZARE

2.1. Procedeul de vacuumare se poate aplica la executarea:

- pardoselilor, platformelor sau drumurilor din beton şi beton armat;

- elementelor plane realizate pe şantier, în poligoane sau fabrici de prefabricate (plăci, panouri, peree etc.).

2.2. Clasa minimă de beton a elementelor vacuumate este Bc. 10. Grosimea stratului de beton vacuumat nu va
depăşi 30 cm. În cazul elementelor cu grosimi mai mari de 30 cm turnarea şi respectiv vacuumarea se va face în
două straturi.

[top]
 3. MATERIALE

Ciment

3.1. Tipul cimentului se stabileşte de proiectant în funcţie de clasa betonului şi condiţiile de exploatare, conform
prevederilor din Normativ C 140-86. Nu se recomandă utilizarea cimenturilor cu un conţinut de adaosuri mai mari de
30%.

Agregate

3.2. Dimensiunea maximă a agregatelor va fi cel mult egală cu 1/4 din grosimea stratului de beton.

3.3. Se va utiliza nisip de râu în două sorturi 0-3 şi 3-7 mm.

3.4. Agregatele mai mari de 7 mm pot fi de râu sau de concasare.

3.5. Condiţiile tehnice pe care trebuie să le îndeplinească agregatele sunt cele prevăzute în STAS 1667-76.

[top]

4. COMPOZITIA BETONULUI

4.1. Compoziţia betonului se stabileşte luând ca bază datele din tabelul 1.

TABELUL 1

Agregate (în
Marca Dozajul de
Clasa stare uscată)
cimentului ciment kg/mc
kg/mc

30 255 1970
Bc 10
35 240 1985

30 290 1940
Bc 15
35 265 1960

30 330 1905
Bc 20
35 300 1930

Bc 22,5 35 320 1915

35 435 1810
Bc 30
40 360 1875

4.2. Se stabilesc cantităţile pentru diferitele sorturi în aşa fel încât să se asigure încadrarea în zonele de granulozitate
indicate în tabelul 2.

TABELUL 2

% treceri în masă prin sita

Agregatul total, Zona de
mm granulozitate
0,2 1 3 7 16 31
U APLICAREA
10/19/12 PROCEDEULUI TEHNOLOGIC DE VACUUMARE A BETONULUI

0-16 III, min. 1 14 34 60 95

max. 9 24 44 68 100

II, min. 1 14 27 45 66 95
0-31
max. 8 12 37 55 76 100

4.3. Cantitatea de apă de amestecare va fi stabilită în funcţie de consistenţa impusă de mijlocul de transport. Pentru
încercări preliminare cantitatea de apă va corespunde unei tasări de 2 cm.

4.4. În cazul betoanelor în contact cu ape agresive se admite reducerea dozajului de ciment de 10% faţă de
prevederile din Normativ C 140-86, anexa I.5.

[top]

5. TRANSPORTUL BETONULUI

5.1. Transportul betonului de la staţia de preparare se va face cu autoagitatorul.

5.2. Transportul local al betonului se va face cu bene sau pompe.

[top]

6. OPERATII PREGATITOARE

PREGĂTITOARE

6.1. Se verifică funcţionarea lanţului de utilaje conform prevederilor din cartea tehnică a utilajelor.

6.2. La pardoseli, în cazul în care stratul suport este realizat din balast, acesta va fi în prealabil bine compactat fără a
prezenta denivelări mai mari de 20 mm pe o lungime de 2 m.

6.3. În cazul în care stratul suport este realizat din beton, acesta nu trebuie să prezinte denivelări mai mari de 5 mm
pe o lungime de 2 m.

6.4. Înainte de turnarea betonului ce urmează a fi vacuumat stratul suport va fi curăţat şi udat.

6.5. Stratul suport va fi realizat în aşa fel încât să respecte panta cerută prin proiect.

6.6. Pentru turnarea şi vibrarea betonului ce urmează a fi vacuumat se montează longrine de ghidaj. Pozarea acestor
longrine se va face în aşa fel încât betonul realizat să asigure cotele prevăzute în proiect.

[top]

7. TURNAREA SI COMPACTAREA BETONULUI

7.1. Betonul se va turna în strat de grosime cât mai uniformă şi ţinând seama că prin vacuumare se produce o
compactare a betonului de 1,5 mm la 10 cm grosime de beton. Suprafaţa de beton turnat trebuie să corespundă cu
suprafaţa care poate fi vacuumată într-o aceeaşi etapă.

7.2. În cazul în care elementul se realizează din mai multe straturi, independent dacă acestea se vacuumează sau
nu, turnarea stratului superior se va face după compactare şi nivelare dar înainte de începerea prizei betonului din
stratul anterior.

f ile:///E:/c212-87.htm 3/6
U APLICAREA
10/19/12 PROCEDEULUI TEHNOLOGIC DE VACUUMARE A BETONULUI

7.3. Vibrarea şi compactarea betonului se va face folosind rigla vibrantă.

7.3.1. Se aşează rigla vibrantă, astfel ca să se asigure perpendicularitatea între axul longitudinal al riglei faţă de axul
frontal de lucru.

7.3.2. Mişcarea de avans a riglei se realizează cu o viteză de cca. 0,2-0,5 m/min. avându-se în vedere păstrarea în
permanenţă a perpendicularităţii între axul riglei şi cel al frontului de lucru.

7.3.3. După terminarea primei treceri se va realiza o a doua, astfel ca aspectul final al suprafeţei să fie uniform, fără
denivelări sau neregularităţi.

[top]

8. VACUUMAREA

8.1. Operaţia de vacuumare se va începe imediat după compactarea şi nivelarea suprafeţei betonului. Utilajul cu care
se realizează vacuumarea este echipat fie cu saltea de vacuumare, fie cu placă de vacuumare.

8.2. varianta cu saltea de vacuumare (fig. 1).

8.2.1. Se aşterne covorul inferior compus din cele două straturi, filtrant şi distanţier, pe suprafaţa de beton, astfel ca
fâşiile alăturate să se petreacă 3-5 cm pe lungime; la aşternerea covorului inferior se va avea grijă să rămână o fâşie
de 10 cm de beton neacoperit pe conturul suprafeţei de vacuumare pentru a se putea realiza etanşarea covorului
superior şi în felul acesta să se realizeze efectul de ventuză.

8.2.2. Se aşterne covorul superior avându-se în vedere asigurarea etanşeităţii, pe conturul de 10 cm al suprafeţei de
vacuumare.

8.2.3. Se cuplează furtunul de aspiraţie la agregatul de creere a vidului şi se porneşte instalaţia, urmărindu-se
valoarea depresiunii create pe cadranul manovacuumetrului, concomitent cu starea etanşeităţii covorului superior pe
suprafaţa de beton; dacă după cca. 1 minut nu se atinge depresiunea de 80%, înseamnă că există surse de aspirare
aer fals, fie prin cutele formate de saltea, fie prin spărturi apărute în covorul superior, fie prin neetanşeităţi la racorduri;
se vor lua măsuri de înlăturare a surselor de asiprare aer fals; se recomandă, pentru înlăturarea cutelor, folosirea unei
mături cu care să se realizeze presarea lor pe contur.

8.2.4. După atingerea depresiunii de 80% se menţine instalaţia în funcţiune pentru efectuarea vacuumării.
Vacuumarea se consideră terminată după un interval de timp corespunzător la cca. 3-4 minute pentru fiecare cm
grosime de beton şi în momentul în care se constată reducerea sensibilă a debitului de apă ce se extrage.

8.2.5. La terminarea vacumării se va controla starea betonului vacuumat prin păşire pe saltea; dacă nu apar adâncituri
pe saltea înseamnă că vacuumarea s-a încheiat; se va proceda în continuare la rularea marginilor covorului superior
dotate cu ţevile de transport spre interior, astfel încât covorul inferior să fie descoperit cca. 2 cm în vederea absorbţiei
apei din acesta, durata fiind de cca. 1-2 minute.

8.2.6. Se opreşte instalaţia şi se procedează la ridicarea saltelei de vacuumare compusă din covorul inferior şi cel
superior, în ordine inversă celei de la pozarea pe beton.

8.2.7. Instalaţia poate lucra cu două saltele de vacuumare cuplate în paralel de cele 2 ştuţuri de aspiraţie ale
agregatului de vacuumat; dacă se lucrează numai cu o saltea de vacuumare cel de al doilea ştuţ de aspiraţie de la
agregatul de vacuumare se va obtura cu un capac aflat în dotarea instalaţiei.

8.3. Varianta cu plăci de vacuumare (fig. 2 şi 3).

8.3.1. Se aşează plăcile de vacuumare, care au toate cele trei straturi (etanşare, distanţier, filtrant) înglobate într-un
tot unitar, pe suprafaţa de beton proaspăt vibronivelată; numărul plăcilor va fi astfel ales încât suprafaţa totală cuplată
la unul din ştuţurile de aspiraţie ale agregatului să nu fie mai mare de 30 mp.

f ile:///E:/c212-87.htm 4/6
8.3.2. Plăcile se vor lega prin înseriere la agregatul de vacuumat, folosind furtunul de aspiraţie, t-ul de racord,
furtunele de aspiraţie intermediare şi furtunele de obturare de capăt; se va avea în vedere ca racordarea la agregatul
de vacuumare să se facă în zona centrală a seriei de plăci de vacuumare (fig. 3).

8.3.3. După aşternerea plăcilor pe suprafaţa de beton, ele se vor presa uşor, astfel ca bordura acestora să se
îngroape pe 3-5 mm, pe contur în suprafaţa de beton, în felul acesta asigurându-se etanşarea; pe marginile laterale şi
între plăci se va asigura o distanţă de cca. 25 mm de beton neacoperit.

8.3.4. Odată făcute legăturile la aparatul de vacuumare ca în fig. 3 şi asigurată etanşeitatea plăcilor de beton, se
porneşte agregatul de vacuumare; la scurt timp după punerea în funcţiune (cca. 15-60 secunde, funcţie şi de numărul
plăcilor înseriate), depresiunea creată trebuie să atingă valoarea de 80-85%, valoare care se citeşte pe
manovacuumetru.

Dacă nu se realizează depresiunea de 80% se procedează în felul următor; se porneşte agregatul cu robinetul de pe
furtunul de aspiraţie în poziţia închis; când s-a atins valoarea maximă a depresiunii create de agregat (90-95%) se
deschide brusc robinetul; sub efectul de şoc de vid se va realiza aderenţa plăcilor de vacuumare pe contur la
suprafaţa de beton.

8.3.5. Se menţine instalaţia în funcţiune, controlându-se periodic valoarea depresiunii create, un interval de timp
similar ca în cazul saltelei de vacuumare.

8.3.6. După terminarea vacuumării se scot furtunele de obturare de capăt şi se lasă să funcţioneze instalaţia cca. 1-2
minute, în vederea absorbţiei apei aflate încă pe canale şi în reţeaua stratului distanţier respectiv pânzei filtrante.

8.3.7. Se opreşte instalaţia, se decuplează furtunele de aspiraţie şi se deplasează întreg completul aparatului de
vacuumat la porţiunea imediat următoare, proaspăt vibro-nivelată, reluându-se procesul în aceeaşi ordine cronologică.

8.4. Întreţinerea instalaţiei

8.4.1. Întreţinerea instalaţiei constă în primul rând din curăţirea şi spălarea covorului superior şi inferior al saltelei
respectiv al plăcilor şi a furtunelor de aspiraţie, ori de câte ori este necesar sau la sfârşitul unei zile de lucru.

Existenţa de resturi de beton pe covorul superior sau plăcile de vacuumare precum şi îmbâcsirea stratului filtrant
duce la încetinirea procesului de absorbţie şi la mărirea duratei de vacuumare.

[top]

9. FINISAREA

9.1. Se procedează la închiderea suprafeţei betonului cu ajutorul maşinii de netezit.

9.2. Această fază se aplică în două etape funcţie şi de cerinţele impuse prin proiectul de execuţie.

9.3. În prima etapă se execută o finisare grosieră cu ajutorul maşinii de netezit echipată cu disc de netezire.

9.4. Dacă se constată necesar, se trece la o a doua finisare cu maşina de netezit echipată cu un rotor cu 4 palete de
netezit.

9.5. În cazul în care suprafaţa trebuie să rămână rugoasă se renunţă la finisare.

[top]

10. TRATAREA BETONULUI

10.1. Imediat după întărirea betonului se procedează la acoperirea cu prelate umede.

U APLICAREA
10/19/12 PROCEDEULUI TEHNOLOGIC DE VACUUMARE A BETONULUI

Se va asigura menţinerea acestora în stare umedă minimum 7 zile.

10.2. Protecţia betonului proaspăt se poate face şi prin aplicarea unei pelicule care să evite evaporarea apei din beton
(de ex. emulsie de Polisol). Aplicarea peliculei se va face la max. 30 minute după finisare prin stropire în două
straturi.

[top]

11. CONTROLUL CALITATII BETONULUI

11.1. Pentru verificarea realizării clasei betonului, se vor confecţiona cuburi de probă cu latura de 10 sau 14,1 cm,
care vor fi supuse vacuumării cu stratul de beton turnat prin înglobarea tiparelor în stratul respectiv, din care se vor
extrage imediat după terminarea vacuumării.

11.2. Frecvenţa de prelevare a probelor va fi de o serie la 50 mc de beton pus în operă.

11.3. Probele se vor păstra şi încerca conform STAS 1275. Încercarea se va face la vârsta de 28 zile.

11.4. În cazul în care cuburile nu pot fi confecţionate în condiţiile arătate la pct. 11.1, ele vor fi prelevate din betonul
adus la locul de turnare. În asemenea situaţii se va nota pe fişa de betonare cantitatea de apă extrasă la vacuumare
şi raportată la volumul respectiv de beton. Confecţionarea şi păstrarea epruvetelor se va face conform STAS 1275, iar
frecvenţa va corespunde celei de la pct. 11.2.

11.5. Rezistenţa betonului din lucrare se determină cu ajutorul relaţiei:

în care:

- rezistenţa în N/mmp rezultată ca medie a 3 cuburi;

L - cantitatea de apă în l la mc de beton care se verifică.

11.6. Interpretarea rezultatelor obţinute pe probele prelevate se face conform anexei X.6. din normativul C 140-86.

[top]

12. NORME DE TEHNICA SECURITATII MUNCII

Se vor respecta “Normele de protecţie a muncii în activitatea de construcţii montaj" aprobate de MCInd. cu Ordinul nr.
1233/D-1980, vol. 1 şi 2, precum şi cele indicate în cărţile utilajelor.

[top]

f ile:///E:/c212-87.htm 6/6