Vitamina B12 (Cobalamin)

Cobalamin sau Cianocobalamina, (vitamina B12), este un compus coordinativ, ce conine

cobaltul. Aceasta face parte din grupa de vitamine B. Aceasta joaca rol de coenzim n cadrul unor
procese metabolice Vitamina B12 a fost descoperit n 1926.

Formul chimic C63H88CoN14O14P

Rol
particip activ la metabolismul proteinelor, lipidelor i glucidelor;
contribuie la funcionarea normal a celulelor, n special a celor din mduva osoas;

are rol benefic asupra sistemului nervos i a traiectului gastrointestinal;

acioneaz n mod esenial n formarea globulelor roii la nivelul oaselor, n sinteza proteinelor
care particip la edificarea diferitelor esuturi, precum i n sinteza proteinelor.
Substane bogate n cobalamin
Ficatul;

Petele;

Cacavalul;

Oule;

Lapte.

Hipovitaminoza sau avitaminoza se traduc prin deficitul de maturare si diviziune a celulelor

afectate. Tulburarile sunt relevante indeosebi la nivelul tesuturilor cu rata de proliferare mare
maduva hematopoietica si epiteliul intestinal. Necesarul de vitamina B 12 la om este de 1-2,5 g,
iar aportul alimentar (mai ales prin carne) este de 3-5 g/ zi. In stomac, vitamina (factor extrinsec)
se desface de proteinele alimentare sub actiunea acidului clorhidric si se leaga de o glicoproteina
secretata de celulele parietale din mucoasa gastrica factorul intrinsec, cu care formeaza un
complex. Acesta, ajuns in ileon, se fixeaza de receptorii specifici de pe celulele mucoasei, de unde
se absoarbe prin interventia unui mecanism transportor. In sange, vitamina B12 este transportata de
o beta globulina, care o distribuie in tesuturi, mai ales la hepatocite. Ficatul este principalul loc de
depozitare, continand 3-5 mg vitamina, cantitate suficienta pentru 5 ani. O mica cantitate este
secretata biliar si se resoarbe intestinal.
Rolul vitaminei B 12 in organismul uman
Vitamina B12 este esentiala pentru replicarea ADN. Consecutiv, ea intervine in
cresterea si maturarea celulara, fenomen evidentiat mai ales la nivelul
hematiilor si altor celule cu proliferare intensa.
Este importanta pentru sinteza moleculelor fiziologice de acizi grasi,
indispensabile pentru normalitatea membranelor neuronale si a tecilor de
mielina in sistemul nervos central
Deficitul de vitamina B12 este relativ rar si poate fi cauzat de:
lipsa factorului intrinsec, datorita incapacitatii mucoasei gastrice de a-l produce, in
anemia pernicioasa sau la bolnavii gastrectomizati;
carenta alimentara la cei cu regim vegetarian strict, prelungit;
sindroame de malabsorbtie la nivelul ileonului (boala celiaca, steatoree idiopatica,
defecte ale receptorilor specifici);
disbacterii intestinale;
absenta congenitala de transcobalaminaII;
interferenta reabsorbtiei intestinale a vitaminei excretate prin bila;
defecte genetice rare ale metabolismului celular al vitaminei B12, de exemplu aciduria
metilmalonica congenitala;
Avitaminoza B 12 se manifesta prin anemie megaloblastica si prin leziuni neurologice
caracteristice: degenerescenta mielinei urmata de scleroza in maduva spinarii si in scoarta
cerebrala.Deficitul de vitamina B12 se mai poate manifesta prin: stri de oboseal accentuat,
dereglri ale ciclului menstrual, anemie, pierderi de memorie, depresie, anxietate i iritabilitate,
palpitaii, dezorientare, greuri, balonri, arsuri la nivelul cavitii orale.
In general, tulburarea hematopoiezei evolueaza lent si se manifesta tarziu.
Alte simptome se datoresc tulburarilor la nivelul epiteliilor, afectand indeosebi
mucoasa digestiva uscaciunea gurii, malabsorbtie.
Vitamina B12 serica creste in urmatoarele situatii:
boli mieloproliferative: leucemie-mieloida acuta si cronica;
unele cazuri de carcinom;
boli hepatice;
ingestia de vitamina A, C, estrogeni, anticonvulsive.
Vitamina B12 este stabila la caldura (suporta temperaturi de pana la 120C), fiind insa inactivata de
lumina, ca si de excesul de vitamina C, de alcool si de somnifere. Eficacitatea ei sporeste prin
asociere cu vitaminele B6, B9, C, colina, inozitol, precum si in prezenta potasiului.
Excesul de vitamina B12 poate crete riscul de dezvolare a anumitor celule canceroase n stadiu
latent iar pentru persoanele diagnosticate cu cancer, hipervitaminoza poate duce la extinderea
celulelor tumorale i un risc crescut de crize de astm bronic.
Doza zilnic recomandat de vitamina B12 este de 2,4 micrograme n cazul adolescenilor ntre
14-18 ani i al adulilor peste 19 ani, 0,5 mcg pentru sugari n primul an de via, 0,9 mcg pentru
copiii ntre 1-3 ani, 1,2 mcg pentru copiii ntre 4-8 ani i 1,8 mcg pentru copiii ntre 9-13 ani.
VITAMINA C(Acid ascorbic)

Vitamina C este o vitamina sensibila, ce face parte din categoria substantelor hidrosolubile. In
consecinta, ea are marele defect de a nu putea fi acumulata in organism, care nu este capabil sa faca
rezerve. Deci si daca intr-un anumit moment consumam o over-doza de produse proaspete sau
luam in mod activ suplimente, aceasta nu ne va fi o scuza pentru perioada ce urmeaza. Ceea ce a
fost in plus fata de necesitati va fi eliminat in scurt timp prin urina, lasand organismul flamand
fata de biocatalizatorul si antioxidantul sau preferat. Putem face foarte usor carente, iar
manifestarile lor devin vadite chiar si numai dupa o singura luna in care nu am mancat alimente-
surse de vitamina C.
Cum se manifesta deficitul de vitamina C?
Este bine de stiut ca in Romania secolului XX s-a desfasurat un studiu care a aratat clar ca iarna
romaneasca tine exact atat incat sa nu permita instalarea scorbutului. Aparitia salatelor, a steviei si
urzicilor ne scutesc de declansarea unei carente manifeste clinic, dar astenia de primavara este de
cele mai multe ori un semnal ca aportul nostru de vitamina C este insuficient, pentru simplul motiv
ca are, printre altele, rolul de a determina sinteza unor mediatori chimici in sistemul nervos central
care influenteaza starea noastra de spirit.
Si pentru ca am vorbit de scorbut, poate ca este bine sa aratam ca in prima faza, cand aportul este
mai mic decat necesitatile, se declanseaza un fenoment mut clinic, fara manifestari clare, denumit
hipoascorbinemie. Din pacate, nu poate fi diagnosticata altfel decat printr-o analiza de sange sau
urina, analiza care nu se practica in mod curent. De aceea, hipoascorbinemia scapa, putandu-se
transforma, daca lipsa vitaminei se perpetueaza, in scorbut, carenta manifesta clinic a vitaminei C.
Manifestarile scorbutului sunt diverse si au la baza doua functii esentiale ale acidului ascorbic sau
vitaminei C: interventia ei in sinteza colagenului, o proteina a tesutului conjunctiv pe care o regasim
in organism peste tot, de la ligamentele dento-alveolare la peretii vaselor de sange, si functia
antiinfectioasa, care face ca in leucocite, de exemplu, sa existe cantitati foarte mari de acid
ascorbic.Fragilitatea vasculara, posibil semn pentru carenta de vitamina C.Fragilitatea vasculara
este o caracteristica de baza a lipsei de vitamina C si oricine o poate constata cu usurinta. Va
invinetiti usor, chiar dupa traumatisme minore? Poate ca este cazul sa luati un supliment sau sa
mariti dozele de citrice si varza murata. Insa este de stiut ca boala poate omori, lucru pe care il
stiau mult prea bine navigatorii Epocii Marilor Descoperiri Geografice sau corsarii englezi care se
aprovizionau cu limette si varza murata inainte de a se lansa pe oceanele secolelor trecute. Mai
mult, copiii sunt, ca de obicei, cei mai sensibili la carenta de vitamina C, care le poate modifica
chiar scheletul, dandu-i un aspect ce mimeaza oarecum rahitismul. Un copil care nu a primit
suficienta vitamina C nu va mai creste in mod normal (apare nanismul scorbutic) si va fi extrem de
sensibil la infectii.
Excesul de vitamina C poate duce rareori la apariia pietrelor la rinichi, grea, ameeal i
perturbri n capacitatea organismului de aprare mpotriva radicalilor liberi.
Doza zilnic recomandat de vitamina C este de 60 - 100mg n cazul adulilor i 35 65 mg pentru
copiii pn n 14 ani. n cazul fumtorilor, este recomandat un aport de minimum 120 mg pe zi,
deoarece fumatul i expunerea la fumul de igar cres riscul de deficit de vitamina C.
Cele mai bogate surse naturale de vitamina C sunt: ardeiul gras, ptrunjelul, broccoli, conopida,
cpunile, roiile, cartofii, varza de Bruxelles, citricele (portocale, lmi, lime, grepfrut, pomelo).