EDUCATIE PENTRU SANATATE

Liceul CHARLES LAUGIER

Școala Postliceala Sanitara
Profesor coordonator Sima Maria

Influenta unor substante toxice (droguri, tutun, cafea si alcool, aditivi

alimentari) asupra organismului uman

Drogurile sunt substante chimice, solide, lichide sau gazoase, care atunci cand sunt absorbite in
organismul viu, altereaza buna functionare a acestuia.

Drogurile modifica sentimentele, dispozitia, gandirea si dauneaza grav sanatatii.

Tentatia de a ajunge la stari euforice folosind drogurile este foarte veche, dacii si romanii foloseau
prin fumat, unele droguri sau halucinogene (canepa indiana). Dupa primul razboi mondial drogurile
au inceput sa fie folosite în toata lumea. Comertul ilegal cu droguri a facut mii de victime,
afectandu-le starea de sanatate si a produs moartea altora.

In tara noastra aceasta practica a inceput dupa 1989 si a proliferat in perioada 1990-1996.
Societatea romaneasca a fost luata prin surprindere deoarece aparatul judiciar si politienesc nu era
pregatit si efectele sunt devastatoare.

Aceasta stare ar trebui sa fie ingrijoratoare deoarece produce scaderea natalitatii, a populatiei, creste
infractionalitatea, si a morbiditatea.

Cele mai cunoscute si utilizate droguri sunt:

- produse depresoare care (anestezice) care inhiba activitatea sistemului nervos: opiul, morfina,
heroina, barbituricele, etc.

- produse stimulente care stimuleaza activitatea sistemului nervos: cocaina, amfetaminele, etc.

- produse perturbatoare sau halucinogene care alterneaza starea de constiinta: canabisul, LSD,
etc.

Spre deosebire de medicamente, efectele drogurilor asupra organismului sunt din cele mai diferite si
mai adverse: somnolenta, halucinatie, ochi rosii, pupile dilatate, privire animalica, exacerbarea sau
dezinteresul pentru viata sexuala, pierderea memoriei, dispret fata de viata, tendinta spre sinucidere,
tulburari respiratorii, scaderea in greutate si in final moartea.

Toxicomanul este persoana care consuma droguri in mod repetat, pentru a obtine o anumita stare.
Sindromul toxicomanic are etapele următoare:
1. Euforia iniţială, stare tranzitorie. Ea este caracteristică numai anumitor stupefiante (mai ales
opiului şi morfinei). Este un fel de anestezie care-i dă toxicomanului senzaţia de plutire într-o lume
imponderabilă, cu vagi momente de “fericire vegetală”. În această stare de supraexcitare a
imaginaţiei, sub formă de vise stranii şi deseori erotice, omul îşi pierde controlul şi eşuează.
2. Toleranţă, care se instalează lent, are un caracter temporar, pentru că poate să dispară dacă
subiectul renunţă la drogul care a provocat-o. Fenomenul de toleranţă se explică prin reacţia
organismului faţă de efectele aceleiaşi doze de substanţă administrate în mod repetat. Incetul cu
încetul, organismul reacţionează mai slab, pe măsură ce are loc o adaptare funcţională. Este
momentul în care ficatul neutralizează şi metabolizează drogul.
3. Dependenţa. Majoritatea cercetătorilor au ajuns la concluzia că este un fenomen fizic şi psihic
totodată, ce se manifestă prin simptomele clasice de abstinenţă pe care toxicomanul le suporta
foarte greu şi cu riscul unor crize organice ori funcţionale severe. Formele de manifestare diferă de
la individ la individ.
Abstinenţa se produce la 12-48 ore de la încetarea administrării drogului. Toxicomanul nu poate
suporta această stare, care-i provoacă tulburări nervoase, tahicardie, spasme viscerale şi musculare,
vărsături, salivaţie abundentă, diaree, hipersecreţii glandulare. Asemenea manifestări sunt însoţite
de simptome psihice, insomnie, anxietate, agitaţie psihomotorie, crize de isterie.
În funcţie de efectul pe care îl provoacă drogurile sunt clasificate în patru grupuri. In cadrul lor se
disting drogurile “tari” şi cele “uşoare”, în funcţie de gradul de dependenţă pe care îl determină.
Primul grup cuprinde substanţele numite “psihodepresive”, care exercită o acţiune de calmare,
câteodată soporifică şi combat starea de anxietate. Alcoolul, opiaceele (heroina), barbituricele,
tranchilizantele (sedative şi hipnotice), dar şi solvenţii precum eterul şi terbentina fac parte din acest
grup.
Al doilea grup e format din substanţe numite “psihostimulente”: cocaina şi derivatul ei, crack-ul,
amfetaminele, precum şi ecstasy, iar într-o măsură mai mică nicotina, cofeina şi khat-ul.
Al treilea grup e cel al substanţelor numite “psihodisleptice” cu efecte halucinogene. Ele cuprind
LSD si psilocybina (extrasă dintr-o ciupercă mexicană), precum si hasishul.
În sfârşit, cel de-al patrulea grup de droguri e compus din unele medicamente (atropine,
antihistaminice) care pot avea efecte speciale asupra psihicului, dimpotrivă, stimulante) şi pot
determina dependenţă.
Dependenţa este consecinţa unui consum regulat şi excesiv de droguri. Cea psihică se manifestă
printr-o nevoie imperioasă de a consuma droguri, ce modifică activitatea mentală. În absenţa
drogurilor, toxicomanul resimte o stare de disperare intensă. Dependenţa fizică se manifestă prin
tulburări organice (stare de “lipsa”) din momentul în care drogul nu a mai fost consumat: angoasă
profundă, transpiraţii, vărsături, accelerarea ritmului cardiac, confuzie mentală şi chiar halucinaţii.

Tutunul. Nicotina este constituientul principal al plantei Nicotiana tabacum. Se extrage din frunzele
de tutun si se prezinta ca un lichid incolor, antrenabil cu vaporii de apa, cu miros puternic. Poate
patrunde in organism pe cale respiratorie, digestiva sau cutanata. Eliminarea se face mai ales renal,
dar si prin plamani, transpiratie, saliva. Se elimina circa 10-20% substanta ca atare, restul sub forma
de metaboliti.

Este un toxic puternic care initial mareste activitatea ganglionara, iar in faza urmatoare produce o
inhibare a lor. Nicotina poate produce dependenta de 6-8 ori mai mult decat alcoolul, la fel de mare
ca si cocaina. Se disting trei tipuri de dependenta:

- sociala si comportamentala care se asociaza cu diferite momente ale zile (ex. pauza de cafea),

- psihica corespunde mentinerii beneficiilor pe care le aduce nicotina fumatorului: senzatia de

placere, satisfactie, stimulare intelectuala, etc.

- fizica se instaleaza dupa cativa ani.

Tinand cont de cele trei tipuri de dependenta se disting trei tipuri de fumatori:

- cu dependenta pur comportamentala (cinci tigari zilnic), se opreste din fumat si reia fumatul
usor,

- cu dependenta comportamentala si psihica (20 tigari sau mai mult zilnic), fumeaza pentru a
regasi efectele psihoactive ale nicotinei,
- cu dependenta fizica (mai mult de 20 tigari zilnic), asociate cu dependente comportamentale.

Reducerea sau stoparea fumatului este o cerinta sociala. In tot mai multe tari exista locuri in care nu
se fumeaza, sau saptii special amenajate pentru acest lucru. Pachetele de tigari poarta inscriptii si
fotografii cu efectele toxice ale nicotinei asupra organismului.

Cafeaua este considerata un aliment sau medicament, dar consumul abuziv poate dauna
organismului.

A fost folosita pentru prima data de etiopieni, pentru a stimula organismul in lungile ceremonii
religioase.

In compozitia cafelei sunt unele substante (fenol, arome volatile) care impiedica distrugerea
celulelor si declansarea unor boli. Componentul principal al cafelei este cofeina, substanta activa in
numeroasele manifestari fiziologice ale cafelei in corpul uman.

Cafeaua are actiune psihostimulatoare, imbunatateste viteza de reactie a organismului si poate creea
buna dispozitie. Cafeaua stimuleaza secretia gastrica si tranzitul intestinal. Sunt studii care indica
rolul de blocant al cafelei in unele cancere hepatice si de colon.

Cafeaua nu este recomandata copiilor, adolescentilor, femeilor gravide sau persoanelor cu

afectiuni hepatice, ulcere, boli cardiovasculare, hipertensive, etc.

Consumul indelungat de cafea poate da dependenta, ameteli, palpitatii, insomnii, neliniste, stari
depresive, etc.

Alcool etilic este un drog in stare lichida, al carui consum duce la dependenta fizica si
psihica. Este un toxic celular cu efecte tranchilizant asupra sistemului nervos central, blocand
transmiterea impulsurilor nervoase. Alcoolul in doze mici este un stimulator.

Alcoolismul este comportamentul constient sau nu prin care o persoana cauta indepartarea
sevrajului prin consum de alcool. Alcoolismul se caracterizeaza prin pierderea controlului asupra
consumului de alcool, in ciuda consecintelor nefaste, a dereglarii gandirii, cea mai grava fiind
negarea consumului.

Boala se instaleaza in patru faze, care se pot succede normal sau unele etape pot lipsi:

- faza prealcoolica in care alcoolul se consuma ocazional. Nu exista dependenta fizica sau psihica,
dar se pot creea conditii pentru instalarea

Alcoolistul este caracterizat fizic prin tulburari ale ficatului, inimii, sindromul retragerii,
anemie, modificari de comportament, probleme legate de servici sau scoala, lege, etc.

Alcoolismul grav produce psihoze, in staarile de delirium tremens pot avea loc paralizii,
momente de groaza intensa, sinucideri, omoruri, internarea imediata fiind necesara.

Alcoolismul afecteaza oamenii cu profesii dure, dar si tineretul din mediul urban si
persoanele de varsta a treia, barbati sau femei, din mediul rural.

E-urile sunt acei aditivi adaugati in alimente cu rol de indulcitori, coloranti, emulgatori, conservanti.
Alinierea la normele Uniunii Europene a presupus folosirea codurilor de tip "E" pentru aditivii
alimentari.

Numeroase organisme internationale de sanatate au tras insa serioase semnale de alarma cu privire
la aceste adaosuri sintetice, declarandu-le toxice. Folosirea lor indelungata sau improprie poate
duce, in timp, la formarea unor afectiuni grave, care nu mai pot fi tratate.
Potrivit rapoartelor organizatiilor internationale, mortalitatea in randul populatiei globului, cauzata
de consumul alimentelor imbogatite cu substante artificiale, se afla pe locul al treilea, dupa
consumul de droguri si medicamente si dupa accidentele de circulatie.

Studiile de specialitate arata ca sunt cateva produse a caror folosire indelungata favorizeaza crearea
unui astfel de dezechilibru in organism. Folosirea lor intamplatoare, pentru o perioada limitata de
timp, nu are efect daunator. Pe Internet sunt site-uri care vorbesc despre nocivitatea acestor produse
Margarina afecteaza sistemul imunitar.
Este un produs aparut in al doilea razboi mondial, atunci cand untul incepuse sa devina inaccesibil.
Cercetatorii americani au descoperit accidental ca daca se incalzeste la 150 de grade Celsius un
amestec de uleiuri vegetale, in prezenta hidrogenului si folosind catalizatori de nichel, se obtine un
produs alb, asemanator untului, cu o structura moleculara identica cu cea a plasticului, pe care l-au
botezat "margarina", dupa numele sotiei (Margot) unuia dintre savanti. Din acel moment si pana
acum, progresul tehnologic a permis ca produsul, cu ajutorul substantelor sintetice, sa fie din ce in
ce mai apetisant si mai atragator. Mirosul de lapte al margarinei e obtinut pe cale chimica. Grasimile
care se afla in compozitia ei sunt insa greu asimilate de organism, care, pentru a face fata solicitarii,
utilizeaza o cantitate mare de energie.
Sistemul imunitar este astfel neglijat si se creeaza o mai mare sensibilitate la infectii, la intoxicatii si
la imbolnavirea de cancer. De asemenea, in procesul de metabolizare a grasimilor, ficatul este
solicitat excesiv, favorizand hepatita.
Aspartamul, un indulcitor criminal
Este unul dintre alimentele cele mai controversate. Fiind deosebit de concentrat, el lezeaza organele
digestive, pe care le obliga sa prelucreze o cantitate prea mare de energie. Pentru ca nu poate fi
prelucrat tot, o parte din substanta trece imediat in sange, prin intestinul subtire, provoaca
hiperglicemie, ceea ce obliga pancreasul sa produca in exces insulina. In acest fel, organismul este
dereglat, creandu-se stari de oboseala si de agitatie. Pe termen lung, consumul in exces de aspartam
expune la gripa, boli de plamani, infectii urinare si intestinale. Lipsa de calciu apare si ea in timp.
Consumul indelungat de alimente care au in compozitie aditivi obtinuti pe cale sintetica supune
organismul la un adevarat bombardament chimic care afecteaza organele interne. Pentru a se apara,
acesta ajunge sa produca anticorpi peste masura, care in cele din urma participa si ei la vatamarea
organelor. In cazurile nefericite, rezultatul acestor procese este distrugerea iremediabila a sistemului
imunitar si aparitia unor tumori maligne sau benigne.
Miulescu Cristina
anul I A AMG