Materia : NURSING IN CHIRURGIE GENERALA

Liceul CHARLES LAUGIER

Școala Postliceala Sanitara
Profesor coordonator Sima Maria
Elev: Miulescu Cristina
An II A AMG
REFERAT
Ingtijirea postoperatorie – conduita în secția de terapie intensiva

1. Ingrijirea in sectia de terapie intensiva

Sectia de terapie intensiva (STI) este organizata fie pe spital, fie in sectia pe care o deserveste
(chirurgie, ortopedie, genicologiE). In Serviciul de Terapie Intensiva bolnavul este supraveghiat
continuu de catre personalul medical specializat si de catre un numar mare de cadre medii (fata de
celelalte saloane ale sectieI). Aici sunt supraveghiate activ functiile aparatului respirator,
cardiocirculator, urinar si digestiv.
In STI moderne supravegherea este efectuata dintr-un punct central pentru toti bolnavii cuplati la
sistemul de control.
Prin monitorizare (moneo= a supravegheA) se intelege determinarea continua a unor parametri a
functiilor vitale. Avantajele monitorizarii sunt:
- permite adaptarea continua a tratamentului administrat la starea biologica a bolnavului;
- permite depistarea precoce a unor complicatii si luarea de masuri terapeutice imediate;
- permite aprecierea corectitudinii tratamentului aplicat si eventualele compli-catii legate de
terapia administrata.

Principalii parametri monitorizati sunt:

1) Aparatul cardiovascular: puls, tensiunea arteriala, alura ventriculara, presiunea venoasa

centrala, ECG.
2) Aparatul respirator: frecventa si ritmul respiratiei, amplitudinea miscarilor respiratorii.
3) Aparatul urinar: curba diurezei cu debitul urinar, densitatea urinei, ureea sangvina si urinara.
4) Aparatul digestiv: starea abdomenului, staza gastrica (cantitate, calitatE).
5) Curba febrila.
6) Sistemul nervos central: EEG, presiunea intracraniana.
7) Probe de coagulare: timpul de coagulare, timpul Howell, tipul de protrombina
8) Echilibrul acido-bazic: pH sangvin, PO2, PCO2.
9) Ionograma: Na, K, Cl,Ca.
10) Hematocritul, hemograma.

2.-Ingrijirea postoperatorie generala

Indiferent de amploarea operatiei, bolavii beneficiaza de ingrijiri speciale:

A) Pozitia bolnavului in pat este de regula in decubit dorsal. Dupa anumite interventii, pozitia poate
fi modificata: decubit ventral (interventii pe coloanA), decubit lateral (interventii pe rinichI), pozitie
Trendelenberg (circulatie cerebrala deficitarA), pozitie Fowler (drenaje pleurale, insuficienta
respiratoriE).
B) Calmarea durerii postoperatorii. Intensitatea durerii postoperatorii urmeaza o curba ascendenta
cu un maxim in noaptea de dupa operatie, apoi diminuiaza progresiv.
C) Mobilizarea bolnavului trebuie inceputa cat mai repede: pentru operatiile mici si mijlocii, chiar
in ziua operatiei; pentru cele ample, in functie de starea generala a bolnavului. Astfel se previn:
tromboflebitele, bronhopneumoniile, escarele.
D) Reluarea alimentatiei se va face in functie de tipul operatiei, cat mai repede posibil. La inceput i
se permite bolnavului sa bea lichide (apa, ceai putin indulciT), apoi se prescrie supa de zarzavat
strecurata, sarata normal, dupa care se pot adauga iaurtul, laptele, piureul de legume, carnea fiarta,
in functie de reluarea tranzitului.
E) Reluarea tranzitului intestinal este un parametru al evolutiei postoperatorii favorabile. In mod
normal la 48-72 ore de la operatie bolnavul va emite gaze, apoi are primul scaun. Pentru combaterea
parezei postoperatorii se folosesc: amestec alfa-blocant +colinagonist, ulei de ricin sau parafina,
clisme usoare (contraindicate in suturile digestive joasE), supozitoare emoliente.
F) Prevenirea si combaterea complicatiilor inflamatorii:
- Complicatiile pulmonare se previn prin aspirarea secretiilor, gimnastica respiratorie, masaj toracic,
mucolitice, tuse asistata, antibiotice.

- Complicatiile trombo-embolice se previn prin mobilizare precoce dar supravegheata,

anticoagulante.
- Complicatiile urinare se previn prin evitarea sondajului vezical, medicatie de stimulare a mictiunii
(alfa si beta blocantE)
G) Supravegherea evolutiei plagii si a drenajului.

3. Ingrijirea postoperatorie a plagii chirurgicale

Orice interventie chirurgicala se incheie cu sutura plagii operatorii. Scoaterea firelor de la nivelul
plagii constituie actul final al vindecarii, care permite externarea bolnavului chirurgical.
De la punerea firelor si pana la scoaterea lor, plaga trece printr-o serie de faze. Daca plaga evoluiaza
fara nici o problema, firele se scot in a 5-a zi la operatiile mici, in a 8-a zi la operatiile mijlocii si in
a 10-12 zi la neoplazici, varstnici, denutriti.
Plaga va fi controlata zilnic la vizita. Daca evolutia este normala, ea este supla, nedureroasa, iar
pansamentul este curat. In acest caz pansamentul se schimba la doua zile. Pansamentul imbibat cu
secretii se schimba zilnic, iar daca secretia este abundenta, se schimba de mai multe ori pe zi, pentru
a evita iritarea pielii prin stagnarea secretiilor.
In cazul unei evolutii nefavorabile a plagii, in a treia sau a patra zi de la operatie, apare febra
insotita de senzatia de tensiune, durere, usturime la nivelul plagii. La ridicarea pansamentului se
constata o zona congestionata (rosie, bombata cu tegu-mente locale caldE). Uneori printre fire se
scurge lichid seropurulent. Explorarea plagii se face cu un stilet sau cu pensa, constatandu-se
aparitia unei serozitati, sange sau puroi. Aparitia puroiului impune scoaterea firelor, debridarea
plagii, spalarea cu apa oxigenata si cloramina, si eventual drenarea ei. Se va recolta puroi intr-o
eprubeta sterila pentru examenul bacteriologic si antibiograma. Plagile supurate pot conduce la
complicatii severe (septicemii, gangrene, evisceratii etc.).
Plagile drenate din timpul operatiei, vor fi controlate zilnic pentru a se urmari eficacitatea si
calitatea drenajului, permeabilitatea tubului, cantitatea secretiilor drenate.
Atunci când secretiile din interior se reduc , tuburile vor fi mobilizate , scurtate și fixate cu ace de
siguranța. Indepartarea lor definitiva se va face numai de către chirurgul operator.
Monitorizarea continua permite a se realia o terapeutica optima și o depistare precoce a
complicatiilor ce pot surveni.