1.

FARMACOCINETICĂ FUNDAMENTALĂ

1.Precizaţi caracteristicile difuziunii simple prin membranele biologice:

A. sensul este cel corespunzător gradientului de concentraţie
B. membrana este pasivă
C. se face fără consum de energie
D. este inhibată de toxicii proceselor metabolice
E. are loc la nivelul porilor membranelor R:ABC

2. Precizaţi caracteristicile transportului activ prin membranele biologice:

A. se desfăşoară cu sisteme membranare active
B. nu are o viteză maximă
C. e dependent de energia celulară
D. nu e limitat în unitatea de timp
E. se face în sensul gradientului de concentraţie R:AC

3. Precizaţi avantajele căii de administrare sublinguală:

A. absorbţie rapidă
B. ocoleşte primul pasaj hepatic
C. ocoleşte degradarea de către sucurile digestive
D. se administrează doze mari
E. se administrează substanţe cu potenţa redusă R:ABC

4. Precizaţi care medicamente nu se pot administra pe cale intravenoasă (i.v.)

A. hemolitice
B. cu pH diferit de cel sanguin
C. care precipită proteinele plasmatice
D. cu presiune osmotică diferită de cea sanguină
E. iritante tisulare R:AC

5. Hidrosolubilitatea şi viteza de dizolvare, pentru acizii slabi, sunt mai înalte, în

următoarele condiţii:
A. în formă disociată
B. pH - pKa = 0
C. pH > pKa
D. pKa > pH
E. în formă nedisociată R:AC
6. Transferul prin membranele biologice este influenţat de următorii factori:
A. masa moleculară
B. gradul de disociere
C. coeficientul de partiţie lipide - apă
D. mărimea particulelor
E. forma cristalină R:ABC

7. Absorbţia se face printr-o membrană lipidică, cu pori şi sisteme membranare active de

transport, la următoarele nivele:
A. piele
B. placentă
C. mucoasa sublinguală
D. mucoasa intestinului subţire
E. mucoasa rectală R:BD

8. Membranele biologice sunt mai permeabile pentru molecule:

A. cu masă mică
B. nedisociate
C. lipofile
D. cationi trivalenţi
E. legate de proteine R:ABC

9. Difuziunea simplă prin complexul lipoproteic membranar creşte cu:

A. gradientul de concentraţie
B. suprafaţa membrane
C. coeficientul de partiţie lipide-apă
D. grosimea membranei
E. masa moleculara R:ABC

10. Următoarele căi de administrare sunt abordate exclusiv pentru efecte locale la nivelul
căii:
A. oculară
B. intraarticulară
C. vaginală
D. cutanată
E. intrarahidiană R:ABC
11. Prin mucoasa jejunului se absorb bine:
A. substanţe lipoflle
B. anioni monovalenţi
C. baze organice slabe
D. acizi organici slabi
E. derivaţi de amoniu cuaternar R:ABC

12. La vârstnic, absorbţia şi biodisponibilitatea per os a medicamentelor este modificată,

datorită următoarelor particularităţi specifice vârstei:
A. reducerea tranzitului intestinal
B. întârzierea golirii stomacului
C. reducerea sistemelor membranare de transport activ
D. creşterea secreţiei gastrice acide
E. accelerarea absorbţiei intestinale R:ABC

13. Asocierea medicamentelor cu antiacide poate influenţa absorbţia şi biodisponibilitatea

anumitor medicamente prin următoarele interacţiuni directe sau indirecte:
A. formarea de chelaţi greu absorbabili cu ionii bi- şi trivalenţi
B. adsorbţia moleculelor de substanţă activă
C. creşterea pH-ului gastric
D. favorizarea absorbţiei tetraciclinelor
E. reducerea hidrosolubilităţii acizilor R:ABC

14. Notaţi enunţurile corecte referitor la absorbţia şi biodisponibilitatea medicamentelor

per os:
A. în general, medicamentele se administrează între mese
B. medicamentele iritante se administrează după mese
C. băuturile acide reduc biodisponibilitatea penicilinelor
D. băuturile acide reduc absorbţia medicamentelor acide
E. lactatele se asociază cu tetracicline R:ABC

15. Notaţi enunţurile corecte pentru calea de absorbţie sublinguală a medicamentelor:

A. timp de contact scurt
B. mucoasă lipidică cu pori, permeabilă pentru substanţe hidrofile
C. cale de urgenţă
D. substanţe active la doze mari
E. comprimate de talie mare, dar uşoare R:AC

16. Notaţi enunţurile corecte pentru -calea de absorbţie intrarectală a medicamentelor:

A. cale utilă exclusiv pentru acţiune locală
B. utilă pentru copii, bolnavi cu’ intoleranţă gastrică şi vârstnici
C. mucoasă lipidică iară pori, permeabilă exclusiv pentru substanţe liposolubile
D. reflexul de respingere este un factor defavorabil absorbţiei
E. vena hemoroidală superioara drenează directul vena cavă- inferioară R:BD
17. Căile de administrare la care nivelele plasmatice pot prezenta două picuri,
corespunzătoare cu două etape de absorbţie succesive, sunt:
A. calea sublinguală
B. calea respiratorie
C. calea intrarectală
D. calea intraosoasă
E. calea intraarticulară R:ABC

18. Calea nazală de absorbţie are următoarele caracteristici:

A. reprezintă o membrană lipidică cu pori
B. secreţia nazală este factor favorabil absorbţiei
C. vascularizaţie bogată
D. utilizare exclusiv pentru acţiune locală
E. efecte sistemice pot apărea exclusiv la copii R:AC

19. Absorbţia prin epiteliul alveolar are următoarele caracteristici:

A. epiteliul alveolar constituie o membrană lipidică cu pori mari
B. suprafaţa este foarte mare, cca 1 m2
C. reţeaua de capilare este foarte bogată
D. presiunea parţială a gazului anestezic în amestecul de gaze alveolare trebuie să fie foarte
scăzută
E. gradul de volatilitate scăzut al anestezicului favorizează absorbţia. R:AC

20. Calea oculară de absorbţie are următoarele particularităţi:

A. sunt utilizate soluţii izotone sau hipotone
B. pH-ul preferabil este 7,4 -8
C. secreţia lacrimală abundentă este un factor favorabil
D. condiţie obligatorie: sterilitatea preparatelor
E. biodisponibilitatea este mărită ca urmare a antrenării soluţiei prin canalul lacrimo-nazal
R:BD

21. Calea intravenoasă prezintă următoarele caracteristici:

A. este cale de urgenţă
B. injectare în maxim un minut
C. permite volume mari, în perfuzie
D. excluse substanţe şi soluţiile iritante
E. nu implică efect de prim pasaj R:AC
22. Calea intramusculară de absorbţie are următoarele caracteristici:
A. indicată exclusiv pentru acţiune sistemică
B. nu permite forme retard
C. absorbţia favorizată de masaj
D. volumul favorabil absorbţiei este 10- 15 ml
E. este cale dc absorbţie mai lentă şi mai dureroasă, decât calea subcutanată

R:AC

23. Sunt transportate semnificativ în hematii:

A. antimalarice
B. ciclosporina A
C. petidina
D. fenilbutazona
E. digitoxina R:ABC

24. Procesul legării medicamentelor de către proteinele plasmatice se caracterizează prin:

A. echilibra dinamic
B. forma liberă este activă
C. forma legată este formă de rezervă
D. legăturile sunt specifice
E. echilibrul se deplasează spre forma legată R:ABC

25. Legarea medicamentelor de proteinele plasmatice se caracterizează prin:

A. substanţele nedisociate se leagă prin punţi de hidrogen
B. locurile de legare prin punţi de hidrogen sunt în număr redus
C. bazele organice slabe se leagă pe alfa-1 acid glicoproieina
D. acizii organici slabi se leagă pe sediile anionice ale albuminelor
E. sediile de legare prin legături ionice sunt în număr mare R:AC

26. Clearance-ul plasmatic se caracterizează prin următoarele:

A. este cantitatea de substanţă epurată din plasmă
B. este volumul de plasmă epurat
C. se exprimă în mg/h
D. se exprimă în l/h
E. intră în formula de calcul a dozei de atac (Da) R:BD
27.Particularităţile difuziunii în secreţia lactată sunt:
A. difuzează substanţe lipofile şi hidrofile
B. difuzează alcaloizi
C. difuzează purgative
D. nu difuzează antibiotice şi chimioterapice
E. se concentrează în laptele matern medicamente acide R:ABC

28.Caracteristicile diftiziunii prin membrana celulară sunt:

A. este o membrană lipidică cu pori şi sisteme specializate de transfer;
B. filtrează medicamente hidrosolubile cu masa <100
C. difuzează pasiv medicamente liposolubile cu masa < 350
D. se concentrează intracelular acizi slabi
E. acidoza favorizează difuziunea intracelulară a medicamentelor bazice R:ABC

29.Fenilbutazona se leagă de proteinele plasmatice 98% şi are volumul de distribuţie

aparent Vd = 8%, deci în realitate:
A. se distribuie exclusiv intravascular
B. se distribuie preferenţial intravascular
C. se distribuie majoritar intravascular şi nesemnificativ interstiţial
D. se distribuie în toate trei compartimentele hidrice
E. se distribuie exclusiv intravascular şi interstiţial R:BD

30.Volumul de distribuţie (Vd) se caracterizează prin următoarele:

A. se exprimă în litri (l)
B. se exprimă în l/kg
C. este un volum aparent
D. este un volum real
E. intră în formula de calcul a dozei de menţinere (Dm) R:ABC

31. Precizaţi factorii ce grăbesc viteza de eliminare prin mucoasa gastrică

A. hidrosolubilitatea medicamentului
B. liposolubilitatea medicamentului
C. caracterul acid al medicamentului
D. caracterul bazic al medicamentului
E. procentul mare de legare de proteinele plasmatice R:BD

32. Precizaţi care dintre mecanisme acţionează în sensul întârzierii eliminării

medicamentelor
A. concentrarea în vezica biliară
B. circuitul entero-hepatic
C. reabsorbţia tubulară
D. filtrarea glomerulară
E. secreţia tubulara R:ABC

33. Medicamente ce nu pot fi administrate per os pentru efecte sistemice, datorită unui
puternic efect al primului pasaj, sunt:
A. ACTH
B. insulină
C. lidocaină
D. streptomicină
E. ftalilsulfatiazol R:ABC

34. Etapa de eliberare a substanţei active din forma farmaceutică, în cadrul fazei
biofarmaceutice, depinde de următorii factori:
A. tipul formei farmaceutice
B. formularea
C. tehnologia de fabricaţie
D. sistemele membranare de transport activ
E. efectul primului pasaj hepatic R:ABC

35. Hidrosolubilitatea şi viteza de dizolvare sunt în general mai mari, pentru:

A. starea amorfă
B. starea anhidră
C. formele metastabile
D. starea hidratată
E. starea cristalină R:ABC

36. Transportul activ prin membranele biologice are următoarele caracteristici:

A. consumă energie celulară
B. intervin sisteme membranare active
C. prezintă specificitate sterică
D. sensul este contra gradientului de concentraţie
E. cinetica este de ordin zero, neliniară R:ABCD

37. Notaţi enunţurile corecte pentru calea de absorbţie sublinguală a medicamentelor:

A. suprafaţă de absorbţie foarte mică
B. secreţia salivară este factor favorabil absorbţiei sublinguale
C. se absorb substanţe foarte lipofile
D. efect retard util în tratament de fond
E. comprimate mici cu cedare până la 30 minute R:AC
38. Este contraindicată administrarea pe cale intravenoasă a următoarelor categorii de
substanţe şi soluţii:
A.hemolitice
B. pirogene
C. ce precipită proteinele
D. iritante tisulare
E. soluţii alcaline şi acide R:ABC

39. Factorii specifici ce influenţează absorbţia şi biodisponibilitatea per os sunt:

A. pH-ul
B. timpul de golire a stomacului
C. enzimele digestive şi microbiene
D. primul pasaj pulmonar
E. spasmul piloric R:ABCE

40. Următoarele medicamente pot influenţa absorbţia şi biodisponibilitatea altor

medicamente asociate, prin diminuarea motilităţii gastro- intestinale:
A. antispastice
B. anticolinesterazice
C. parasimpatolitice
D. propulsive gastrice
E. purgative R:AC

41. Calea respiratorie de absorbţie, la nivelul mucoaselor bronşiolare, are următoarele

caracteristici:
A. diametrul optim al aerosolilor este cca 2-5 µm
B. diametrul optim al aerosolilor cu substanţe higroscopice este cea 10 µ
C. este posibilă epurarea aerosolilor prin respingere şi captare în mucus
D. ritmul respirator frecvent este favorabil absorbţiei
F. hipersecreţia bronşică favorizează absorbţia R:AC

42. Calea cutanată de absorbţie prezintă următoarele particularităţi:

A. absorbţie majoritară transfoliculară
B. stratul cornos epidermic poate avea efect de "rezervor"
C. stratul adipos subcutan are efect de retenţie pentru substanţele lipofile
D. coeficientul de partaj L/A al substanţei active trebuie să fie foarte ridicat
E. coeficientul optim de partaj al substanţei active între vehiculul formei farmaceutice şi stratul
keratinizat epidermic trebuie să fie mai mare ca 1. R:ABC
43. Calea intraarterială prezintă următoarele particularităţi:
A. utilizare rar, în urgenţe deosebite
B. poate declanşa spasm arterial
C. poate provoca hematom şi tromboză
D. efectul cel mai rapid posibil
E. implică efectul de prim pasaj pulmonar R:ABCD

44. Calea subcutanată de absorbţie se caracterizează prin următoarele:

A. permite implántele subcutanate biodegradabile
B. permite micropompe osmotice reîncărcabile
C. asocierea cu vasoconstrictoare întârzie absorbţia
D. asocierea cu hialuronidază scade viteza de absorbţie
E. nu permite suspensii retard R:ABC

45. Legarea medicamentelor în procent mare de către proteinele plasmatice are

următoarele consecinţe:
A. timp de debut al efectului, mare
B. profil farmacoeinetic retard
C. stocare în plasmă
D. forma legată difuzează în ţesuturi
E. interacţiuni de deplasare, cu efecte de subdozare relativă R:ABC

46. Particularităţile difuziunii prin bariera hemato-encefalică sunt:

A. difuzează uşor derivaţii cuatemari de amoniu
B. difuzează preferenţial substanţele lipofile
C. reprezintă o membrană lipidică, cu pori mari şi sisteme membranare de transport activ
D. bariera este constituită din nevroglie şi din plexul coroid
E. este bine dezvoltată la nou- născut. R:BD

47. Volumul de distribuţie pentru medicamentele hidrosolubile creşte prin creşterea

cantităţi totale de apă (mai ales hidremia şi apa extracelulară), în următoarele cazuri:
A. insuficienţă renală
B. gravidă
C. nou-născut
D. obez
E. vârstnic R:ABC
48. Circuitul entero-gastric se caracterizează prin următoarele:
A. în intoxicaţii trebuie scurtcircuitat
B. participă medicamente liposolubile
C. partipă medicamente bazice
D. participă medicamente acide
E. participă exclusiv medicamentele administrate per os R:ABC

49. Fixarea medicamentelor în ţesuturi este caracterizată prin următoarele:

A. este reversibilă, în general
B. reduce Tl/2
C. constituie locuri de pierdere pentru medicament
D. favorizează cumularea şi efectele toxice tisulare
E. poate permite cercetarea toxicologică a morţii R:ACDE

50. Clearance-ul sistemic total (C1T) se caracterizează prin următoarele:

A. este suma clearance-urilor de biotransformare şi eliminare
B. este suma clearance-urilor de biotransfomare şi eliminare renală şi non-renală
C. este partea din volumul de distribuţie (Vd) epurată în unitatea de timp
D. reflectă viteza epurării raporatată la concentraţia medicamentului în lichidele biologice
E. se exprimă în l sau l/kg

R:ABCD