OPERAŢII UNITARE

ÎN INDUSTRIA

CHIMICO-FARMACEUTICĂ
 Operaţii unitare

Clasificarea operaţiilor unitare

1. operaţii mecanice
2. operaţii hidrodinamice
3. operaţii termice
4. operaţii de difuziune (cu transfer de masă)
 OPERAŢII MECANICE
Divizarea (sfărâmarea/măcinarea) materialelor solide
Transportul materialelor solide
Clasarea materialelor solide
Depozitarea materialelor solide
DIVIZAREA MATERIALELOR SOLIDE

TEORIA SFARÂMĂRII (MĂCINĂRII)

Divizarea în industrie reprezintă operaţia prin care se
micşorează dimensiunile materialelor solide la gradul cerut de
procesele tehnologice la care sunt folosite.
Termenul de sfărâmare este aplicat de obicei divizării
materialelor la dimensiuni mari, iar cel de măcinare pentru
divizarea materialelor la dimensiuni mai mici.
 TEORIA SFARÂMĂRII (MĂCINĂRII)
 Principiul teoretic al sfărâmării şi măcinării constă în învingerea coeziunii particulelor
care formează corpul solid cu ajutorul unor forţe şi obţinerea unor suprafeţe noi.

 După natura forţelor cu ajutorul cărora se învinge coeziunea dintre particulele

materialelor, divizarea poate fi realizată prin: strivire, lovire, frecare, despicare.

În majoritatea cazurilor, forţele care provoacă sfărâmarea acţionează combinat: strivire

cu frecare, strivire cu lovire şi frecare etc.

 Scopul industrial al divizării este multiplu: accelerarea operaţiilor fizice (amestecare,

dizolvare, uscare ş.a.), omogenizarea amestecurilor eterogene, accelerarea reacţiilor
chimice etc.
 PRINCIPALII FACTORI CARE INFLUENŢEAZĂ
SFĂRÂMAREA / MĂCINAREA

a. proprietăţile materialului supus sfărâmării (măcinării): mărimea, forma şi structura materialului, duritatea,
elasticitatea şi plasticitatea, umiditatea, sensibilitatea termică şi temperatura de topire, cantitatea
(debitul);

b. factori referitori la produsul obţinut: mărimea sau granulometria produsului, forma şi structura produsului,
suprafaţa specifică, reactivitatea pulberii;

c. caracteristicile maşinilor utilizate: modul şi durata de acţionare asupra materialului, gradul de divizare
realizat, productivitatea, temperatura de lucru, uzura suprafeţelor (pieselor) de sfărâmare;

d. factori tehnologici: realizarea operaţiei în flux continuu sau discontinuu (intermitent), măcinarea umedă
sau uscată, adăugarea unor ingrediente care favorizează operaţia;

e. factori economici: productivitatea, consumul specific de energie, preţul de cost.

 GRADUL DE DIVIZARE
(sfarâmare / măcinare)
◼ Raportul între dimensiunile materiei prime şi ale produsului final dorit este un
factor care condiţionează de asemeni alegerea aparatelor de sfărâmat (măcinat).
◼ Unele aparate sunt realizate pentru sfărâmarea materialelor de dimensiuni
mari (concasoarele), iar altele sunt special construite pentru măcinare
(morile).

◼ Criteriul de apreciere al sfărâmării şi totodată caracteristica principală a utilajului

folosit este gradul de divizare (de sfărâmare sau de măcinare) n, care reprezintă
raportul dintre dimensiunile medii ale materialului înainte (d) şi după divizare (D).
 PROCEDEE DE DIVIZARE
(sfărâmare-măcinare)

 Procedee discontinue

 Procedee continue
 PRINCIPIILE DE FUNCŢIONARE A
MAŞINILOR DE SFĂRÂMARE / MĂCINARE

La sfărâmarea materialelor trebuie avut în vedere un principiu de bază: să nu se sfărâme nimic inutil.

Din această regulă rezultă următoarele:

Să nu se depăşească gradul de divizare necesar prelucrării sau utilizării ulterioare a materialelor;

 Particulele trebuie evacuate din aparat imediat ce au atins granulaţia dorită; aceasta reduce consumul
de energie şi micşorează procentul de material prea mărunt (“praf”) care constituie atât tehnologic, cât şi
economic, o pierdere.
 Din acest motiv instalaţiile sunt prevăzute cu dispozitive pentru eliminarea particulelor fine în afara zonei
de sfărâmare, fie prin întrebuinţarea unui curent de aer sau apă, fie prin acţiunea forţei centrifuge;

Procesul de sfărâmare trebuie să se efectueze înaintea procesului de sortare;

sfărâmarea trebuie să fie pe cât posibil “liberă”, adică nu trebuie să fie însoţită de procese secundare
(de exemplu frecarea, care consumă iniţial din energia necesară sfărâmării);

La grade mari de divizare (măcinare), procesul trebuie să se efectueze în câteva etape sau trepte.
 CONDIŢII GENERALE DE FUNCŢIONARE A
MAŞINILOR DE SFĂRÂMARE / MĂCINARE

Indiferent de natura eforturilor de sfărâmare, de gradul de divizare şi de proprietăţile materialelor

iniţiale, toate maşinile de sfărâmare/măcinare trebuie să îndeplinească următoarele condiţii
generale:

 posibilitatea reglării gradului de divizare (n) între anumite limite;

• uniformitatea dimensională a produsului rezultat;

• eliminarea din spaţiul de lucru a materialului sfărâmat;

• formarea a cât mai puţin praf;

• încărcarea şi descărcarea continuă şi automată;

• posibilitatea înlocuirii uşoare şi rapide a pieselor uzate;

• consum redus de energie pe unitatea de masă de material sfărâmat;

• cheltuieli de întreţinere cât mai reduse.

 CLASIFICAREA
MAŞINILOR DE SFĂRÂMARE / MĂCINARE
CRITERII:

 duritatea materialului de sfărâmat

- maşini pentru sfărâmarea materialelor dure
- maşini pentru sfărâmarea materialelor de tărie medie
- maşini pentru sfărâmarea materialelor moi

 felul forţei care produce sfărâmarea

 dimensiunile materiei prime şi a produsului finit

(gradul de divizare, n)
- sfărâmare preliminară (primară, grosolană sau concasare)
- sfărâmare intermediară (medie)
- sfărâmare măruntă
- sfărâmare fină (măcinare)
- sfărâmare extrafină (măcinare coloidală)

Maşinile pentru sfărâmarea preliminară se numesc concasoare,

iar toate celelalte sunt reunite sub denumirea generală de mori.
 Clasificarea principalelor tipuri de maşini de sfărâmat

Dimensiuni maxime ale Gradul de Tipul utilajului Efortul principal care

Categoria bucăţilor de material (mm) divizare produce sfărâmarea
sfărâmării iniţiale → finale realizat

preliminară 1300-200 → 250-40 5-6 Concasor cu fălci Strivire

(primară) Concasor girator (conic) Strivire cu frecare
intermediară 250-50 → 40-10 5-6 Concasor cu cilindri netezi Strivire, frecare,
(medie) despicare
Concasor cu cilindri dinţaţi Despicare cu frecare
măruntă 50-10 → 10-1 5 - 20 Moară cu ciocane Lovire (forţă centrifugă)
basculante
Moară centrifugă cu discuri Lovire (forţă centrifugă)
fină 25-3 → 0,8-0,3 10 - 30 Moară chiliană (Colergeng) Strivire cu frecare
(măcinare) Moară cu bile Lovire cu frecare
extrafină sub 0,175 → sub 0,0001 peste 50 Moară coloidală acţionând Lovire
(măcinare prin lovire
extrafină) Moară coloidală acţionând Frecare
prin frecare
MAŞINI PENTRU SFĂRÂMARE PRELIMINARĂ

CONCASORUL CU FĂLCI
 CONCASORUL CU FĂLCI

Avantaje
• Construcţie robustă
• Putere mare de sfărâmare
• Reglare uşoară a gradului de
sfărâmare
• Deservire simplă
• Schimbare usoară a plăcilor
• Ocupă spaţii mici
• Productivitate mare
• Întreţienere uşoară
• Consum mic de energie pe
unitatea de greutate de produs
sfărâmat
 MAŞINI PENTRU SFĂRÂMARE PRELIMINARĂ
CONCASORUL GIRATOR [CONIC]
 CONCASORUL GIRATOR [CONIC]
Avantaje
• Productivitate mare
• Funcţionare continuă şi
uniformă
• Fără curse moarte
• Fără zguduituri
• Consum de energie mai mic
pe tona de material sfîrâmat
• Obţinerea unui material mai
omogen ca granulaţie
Dezavantaje
• Întreţinerea şi repararea mai
complicate
• Întreţinerea şi repararea mai
scumpe
• Posibilitate de înfundare, mai
ales la materialele umede
 MAŞINI PENTRU SFĂRÂMARE INTERMEDIARĂ
CONCASORUL CU CILINDRI NETEZI
[MOARA CU VALŢURI]
CONCASORUL CU CILINDRI NETEZI
[MOARA CU VALŢURI]
Avantaje Dezavantaje
• Productivitate mare • Întreţinerea şi repararea mai
• Funcţionare continuă şi complicate
uniformă • Întreţinerea şi repararea mai
• Fără curse moarte scumpe
• Fără zguduituri • Posibilitate de înfundare, mai
• Consum de energie mai mic ales la materialele umede
pe tona de material sfîrâmat
• Obţinerea unui material mai
omogen ca granulaţie
 MAŞINI PENTRU SFĂRÂMARE INTERMEDIARĂ
MOARĂ CU SISTEM DE 3 VALŢURI
MAŞINI PENTRU SFĂRÂMARE INTERMEDIARĂ
CONCASORUL CU CILINDRI DINŢAŢI
 MAŞINI PENTRU SFĂRÂMARE MĂRUNTĂ
MOARA CU CIOCANE BASCULANTE
 MOARA CU CIOCANE BASCULANTE

Avantaje Dezavantaje
• Un grad mare de sfărâmare • Zgomot
• Se obţine un material omogen
granulometric
• O capacitate mare de
prelucrare
MAŞINI PENTRU SFĂRÂMARE MĂRUNTĂ
MOARA CU COROANE DINŢATE
MAŞINI PENTRU SFĂRÂMARE FINĂ (MĂCINARE)
Moara chiliană (Colergang)
MAŞINI PENTRU SFĂRÂMARE FINĂ (MĂCINARE)
Moara cu bile
 Moara cu bile

Efectul de măcinare depinde de:

• Viteza de rotaţie a tamburului

• Diametrul şi lungimea tamburului

• Greutatea, dimensiunea şi numărul bilelor

• Modul de realizare al măcinării

 Moara cu bile

AVANTAJE:
 productivitate mare,
 măcinarea unei game foarte variate de produse (substanţe
higroscopice sau toxice),
 obţinerea de pulberi fine
 siguranţă în funcţionare
 deservire simplă
 funcţionează fără separator magnetic
 măcinarea poate fi simultană cu uscarea

DEZAVANTAJE:
 consumul specific mare de energie,
 volum şi greutate mare
 producerea zgomotului în timpul funcţionării
 CLASIFICAREA MORILOR CU BILE

După modul de funcţionare:

 mori cu funcţionare periodică;
 mori cu funcţionare continuă

După modalitatea de descărcare al produsului măcinat :

 mori cu descărcare periferică (prin site);
 mori cu separator exterior

După construcţia tamburului:

 mori cilindrice
 mori conice
MAŞINI PENTRU SFĂRÂMARE FINĂ (MĂCINARE)
Moara cu bile
MAŞINI PENTRU SFĂRÂMARE EXTRAFINĂ
(MĂCINARE COLOIDALĂ)
Moara coloidală acţionând prin lovire
MAŞINI PENTRU SFĂRÂMARE EXTRAFINĂ
(MĂCINARE COLOIDALĂ)
Moara coloidală acţionând prin frecare
TRANSPORTUL MATERIALELOR SOLIDE

• Transportorul cu bandă

• Elevatorul

• Transportorul elicoidal (Şnec)

TRANSPORTUL CU BANDĂ
ELEVATORUL
TRANSPORTUL ELICOIDAL (ŞNEC)
 CLASAREA MATERIALELOR SOLIDE

• METODE:

• clasare volumetrică
(pe baza diferenţei de dimensiuni)

• clasare simptotică sau gravimetrică

(pe baza diferenţei dintre vitezele limită de cădere în
fluide a granulelor de diferite mărimi)
 CLASAREA VOLUMETRICĂ

Principiul de clasare constă în trecerea materialelor de

clasat pe suprafeţe perforate.
Particulele cu dimensiuni mai mici decât ochiurile
grătarului sau ciurului alcătuiesc trecerea sau produsul
inferior şi se notează convenţional cu semnul minus,
iar cele cu dimensiuni mai mari rămân pe grătar sau
ciur, constituind refuzul şi se notează cu semnul plus.

Moduri de realizare a clasării volumetrice:

• prin refuz
• prin trecere
• mixt
 APARATE DE CLASARE

CLASAREA VOLUMETRICĂ:
 Site
 Grătare
 Ciururi
CLASARE GRAVIMETRICĂ:
 Clasoare pneumatice
 Clasoare hidraulice
Ciur rotativ cu mantale dispuse concentric

Ciur rotativ cu mantale dispuse în prelungire

Clasor pneumatic