PARAZITOLOGIE

PARAZITOLOGIE
Este stiinta care studiaza morfologia si biologia
parazitilor.

Parazitii sunt organisme vii, se gasesc in natura, si in

lumea animala si in cea vegetala.

Traiesc :
-permanent;
-temporar, pe seama altor fiinte, carora le produc boli.

Parazitii au un ciclu evolutiv:

 simplu, de pe sol la animal sau
 complex, ce cuprinde 1-2 gazde intermediare.
 CLASIFICARE
• PROTOZOARE:
• 1.FLAGELATE
• TRICHOMONAS VAGINALIS
• GIARDIA
• 2. SPOROZOARE
• TOXOPLASMA GONDI
• PNEUMOCISTIS CARINII
• PLASMODIUM
• HELMINTI
• 1.CESTODE
• TAENIA SAGINATA
• TAENIA SOLIUM
• ECHINOCOCCUS GRANULOSUS
• 2. NEMATODE
• ENTEROBIUS VERMICULARIS
• ASCARIS LUMBRICOIDES
• TRICHINELLA SPIRALIS
 PROTOZOARELE
• Sunt organisme eucariote, care fac parte din regnul animal, in
care fiecare unitate celulara indeplineste toate functiile
necesare vietii.
• Au dimensiuni intre 20-100μm, pot avea forma sferica sau
ovoidala, si contin nucleu, citoplasama si membrana
protoplasmatica.
• Se hranesc prin endocitoza sau printr-un orificiu numit
citostom, obtinand substantele nutritive de la organismul
gazda prin difuzarea substantelor difuzate in citoplasma.
Acestea sunt utilizate ca sursa de energie si pentru sinteza
celulara a parazitului.
• Respiratia se face prin difuziune: oxigenul difuzeaza in
interiorul celulei, iar dioxidul de carbon rezultat din activitatea
celulara este expulzat prin exocitoza.
 PROTOZOARELE
 Inmultirea se face atat asexuat (diviziune simpla ), diviziune
longitudinala rezultand doua celule fiice, cat si sexuat , intre
doi gameti ; se formeaza zigotul, care se transforma in
sporochist din care se elibereaza sporozoitii.

 Inchistarea - este o forma inactiva produsa cand apare deficit

de hrana, acumulare excesiva de produse catabolice, sau
schimbarea importanta in concentratia ionilor de hidrogen.
Este o forma de rezistenta a parazitului atat in afara
organismuluigazda cat si o forma de reproducere cand
conditiile o permit.
 PROTOZOARELE
Ciclul de viata
Simplu, la unele protozoare, constand intr-un
stadiu trofic intr-o singura gazda, (Trichomonas
vaginalis)
Complex prin trecere in forma chistica
(Entaoeba histolytica)
 Prin trecerea prin doua gazde ex insecte care
transporta parazitul de la o gazda la alta
(malaria) oferind si conditii de multiplicare a
parazitului.
 TRICHOMONAS VAGINALIS
Reprezentanti :

Tr. vaginalis – cu patogenitate certa

Tr. tenax (bucalis)

Tr. intestinalis –comensale

 TRICHOMONAS VAGINALIS
• Localizare
• pe mucoasa genitala a ambelor sexe
• Recoltare
• secretie vaginala la femeie (perioada optima cateva zile pre si
post menstrual)
• urina la barbat,secretie uretrala,lichid prostatic,lichid
spermatic)
• Clinic
• Femeia -prezinta vulvo- vaginita cu leucoree
spumoasa,verzuie,prurit vaginal,dispareunie(act sexual
dureros)
• Barbatul – prezinta o infectie asimptomatica cu o secretie
uretrala minima dimineata si arsuri la mictiune
TRICHOMONAS VAGINALIS
 GENUL GIARDIA

• Reprezentanti
• Patogeni – Giardia lamblia , Giardia intestinalis
• Morfologie
• Se prezinta sub 2 aspecte :
• Trofozoit = forma de inmultire
• Chist = forma de rezistenta
 GENUL GIARDIA
• Trofozoitul
• Polul anterior rotunjit
• Polul posterior ascutit
• Fata dorsala este convexa (aspect de jumatate
de para)
• Au 2 nuclei ovali simetrici – anterior
• Poseda 8 flageli
• Are miscari rapide
• Dimensiuni 20μm lungime / 2μm grosime
 GENUL GIARDIA
• Chistul

• Ovalar
• 2-4 nuclei situati la un pol
• Fascicul de flageli dispusi sinuos de la un capat
la celalalt al chistului
 GENUL GIARDIA
 Ciclu evolutiv
 Trofozoitii se inmultesc prin diviziune binara longitudinala
 Dupa cateva diviziuni se transforma in forma chistica
 Inchistarea are loc in colon ; chisturile se elimina prin fecale
 Transmiterea se face prin alimente si maini murdare
 Clinic
 Giardioza
 La copii
 Boala diareica acuta
 Semne – neurotoxice , alergice
 Evolutie spre steatoree si malabsorbtie
 La adulti
 Boala este asimptomatica frecvent , dar poate evolua cu simptomatologie
biliara, sindrom astenic, sindrom alergic, etc.
 GENUL PNEUMOCYSTIS
• Reprezentanti
• Pneumocistis carinii – agent etiologic al pneumoniei
intertitiale cu plasmocite
• Clinic , boala se manifesta prin : tuse , cianoza , expectoratie
mucoasa .
• Morfologie
• Se prezinta sub 3 forme
• Trofozoit – membrana fina , 1 nucleu excentric
• Prechist – 1-4 nuclei inconjurati de masa mucoida
• Chist – perete gros , contine 8 trofozoiti
• Paraziteaza alveolele pulmonare , dandu-le un aspect de
“fagure de miere”
 GENUL PNEUMOCYSTIS
Morfopatologie

Peretii interalveolari se ingroasa datorita

infiltrarii lor cu leucocite si plasmocite

Exitusul se produce prin atelectazia pulmonara

provocata de masa parazitara

Mortalitatea variaza intre 50 – 100%

PNEUMOCYSTIS CARINI
 GENUL PLASMODIUM

• Reprezentanti 4 specii paraziteaza omul si

sunt agentii etiologici ai malariei
• plasmodium vivax
• plasmodium ovale
• plasmodium malariae
• plasmodium falciparum
• la noi malaria este eradicata. Exista cazuri de
import.
 GENUL PLASMODIUM
• CICLU BIOLOGIC:
• Stadiu intrinsec are loc in organismul omului
care este gazda intermediara  unde are loc
reproducerea asexuata

• stadiu extrinsec are loc in tantarul anofel

femel care este gazda definitiva  unde are
loc reproducerea sexuata
 GENUL PLASMODIUM
• Stadiul intrinsec
• Ciclul exoeritrocitar, tisular la nivelul
ficatului:
– Sporozoitii inoculati de tantarul anofel in
sangele omului, in 60 minute ajung in celulele
parenchimului hepatic. In ficat au loc diviziuni
repetate si ajung la stadiul de Merozoiti
(reinfecteaza celula hepatica)
– Merozoitii ajung in circulatie atasandu-se de
hematii
 GENUL PLASMODIUM
• Ciclul eritrocitar
– In eritrocite, mezozoitul se vacuolizeaza 
trofozoit tanar ce consuma Hb
– Trofozoitul  acumulare de material celular 
Schizont
– Schizont  diviziune  merozoit eritrocitar
(eliberat in sange dupa ruperea hematiei)
 GENUL PLASMODIUM
• Stadiul extrinsec
– Are loc in stomacul tantarului Anofel
– Sporozoitii reprezinta forma infectanta si sunt
continuti in glandele salivare ale tantarului de
unde sunt inoculati la om
 GENUL PLASMODIUM
• CLINIC  MALARIA
– Accese febrile ritmice (se repeta la 24 – 72 ore
interval, in functie de durata schizogoniei)
– Anemie progresiva
– Hepatosplenomegalie
– Tromboze (prin aglomerarea hematiilor parazitate)
– Plasmodium falciparum da boala cea mai grava 
letala
– Insuficienta pluriorganica
 TOXOPLASMA

Reprezentanti : TOXOPLASMA GONDII

Clinic : Produce :
- Toxoplasmoza congenitala (avorturi , feti
malformati)
- Infectii oculare (Congenital , dobandita)
- Afectari ganglionare
- Encefalita (dureri)
Este patogen oportunist
 TOXOPLASMA
• Ciclu evolutiv : Cu 2 gazde
• - gazda definitiva = pisica
• - gazda intermediara =
mamifere , accidental omul
• Etapa endogena
– multiplicarea in intestinul gazdei definitive
– zigotul eliminat prin fecalele animalelor
 TOXOPLASMA
Morfologie
forma de mandarina (felie) , semilunara
cu : perete celular , nucleu , set de penetrare la
un capat
se divide in celula gazda , distrugand-o apoi
 TOXOPLASMA
• Toxoplasma gondi
 GENUL TRICHINELLA

 Reprezentanti : TRICHINELLA SPIRALIS

 Clinic: - Zoonoza (Omul consuma accidental carnea
infestata)
 - Febra
 - manifestari gastrointestinale
 - mialgii
 Edemul fetei , fenomene alergice
 Localizare : - In primul stadiu localizarea e intestinala
 - Ulterior larvele se inchisteaza in muschi
(muschii limbii , diafragm , muschii striati)
 TRICHINELLA SPIRALIS
• Localizare : - In primul stadiu localizarea e
intestinala

• - Ulterior larvele se inchisteaza in

muschi (muschii limbii , diafragm , muschii
striati)
 TRICHINELLA SPIRALIS
Morfologie parazit : - Adultul are 1,5 - 2µm
 - ♂ = extremitatea posterioara e dreapta si
prezinta 2 apendice conice
 - ♀ = subtire anterior , rotunjita posterior
 - larvele = foarte subtiri , rasucite in spirala
, in chisturi .
 - Chisturile = ovalare , localizate in muschii
striati
 TRICHINELLA SPIRALIS
• Larva chistul
 TRICHINELLA SPIRALIS
• Ciclu biologic : - Ingerarea de carne infestata cu chisturi se
soldeaza cu eliberarea larvelor in intestin
• - Din peretele intestinal , acestea trec in
circulatia generala si se vor opri in muschi , unde se
inchisteaza
• - Carnea infestata , consumata de o noua gazda
reface ciclul biologic
• Epidemiologie : - Sobolanii infesteaza porcul domestic
• - Carnea porcului e consumata de om
 Oxiurul si ascarisul
• Nemathelminti

• Sunt viermi cilindrici care prezinta tub digestiv

complet prevazut cu orificiu bucal si anal. Au
sexe diferite masculin si feminin
 ENTEROBIUS VERMICULARIS

• Oxiurus vermicularis
• MORFOLOGIE
• Oxiurul este un nematod mic, alb galbui
• Femela 8 – 13mm / 0,3 – 0,5mm, extremitatea
posterioara subtire si ascutita
• Masculul 3 – 5mm lungime, extremitatea
posterioara curbata anterior
ENTEROBIUS VERMICULARIS
 ENTEROBIUS VERMICULARIS
 CICLUL DE VIATA
 Parazitii traiesc in cecum, se hranesc cu continut
intestinal
 Femela migreaza in regiunea anala, unde depune
toate ouale odata in pliurile mucoasei anale
 Migrarea se face de obicei seara, fiind insotita de
prurit anal
 In ouale depuse embrionul se transforma in larva,
in 4 ore larva devenind invaziva
 ENTEROBIUS VERMICULARIS
• Autoinfectia . Persoana infectata poate
vehicula ouale din regiunea perianala in
cavitatea bucala prin degete sau obiecte. Din
ouale inghitite se elibereaza in duoden larve
care migreaza in jejun unde se dezvolta si
devin adulte
 ENTEROBIUS VERMICULARIS
• MANIFESTARI CLINICE
• Prurit intens la nivelul mucoasei anale si
perianale
• Pot mima o apendicita
• La copii, tulburari neuropsihice datorita
insomniei provocata de pruritul nocturn intens
 ASCARIS LUMBICOIDS

• Sinonime: Ascaris suum , limbric

• Boala: Ascaridoza
• MORFOLOGIE:
• Ascaris lumbricoides este cel mai mare
nematod care paraziteaza intestinl uman
• Este alungit, cilindric, cu extremitatile conice,
extremitatea anterioara fiind mai atenuata.
 ASCARIS LUMBICOIDS

 Sexele sunt separate, deosebindu-se cu usurinta

◦ Femela este mai mare, masoara intre 20-25 cm
lungime, 5-7 mm grosimesi are ambele extremitati
drepte
◦ Masculul este mai mic, masoara intre 10-17 cm / 2-4
mm si extremitatea posterioara se curbeaza ventral
 Ca si alte nematode, ascarizii au un aparat digestiv
complet. Orificiul bucal situat la extremitatea
anterioara este prevazut cu trei buze cu margini
dintate, iar orificiul anal este situat subterminal,
ventral.
 ASCARIS LUMBICOIDS

Oul fecundat, in momentul depunerii este

sferic sau usor ovalar, masurand 65-75μ / 30-
50μ si are urmatoarea structura:
◦ La exterior are un invelis albuminos, mamelonat =
membrana protectoare auxiliara
◦ Sub el se un strat incolor, relativ gros, neted, apoi o
membrana interna subtira, impermeabila.
◦ Aceste membraneadapostesc in interiorul celula ou,
rotunda, care nu umple complet oul, lasand un
spatiu liber la extremitati.
 ASCARIS LUMBICOIDS

 In lipsa masculului, femela depune oua nefertile,

care sunt mai alungite, (88-93μ / 38-40 μ), iar in
interior contin o masa dezorganizata de granule ce
umplu complet oul.
 Atat ouale fertile cat si cele nefertile au o culoare
galben – brun atunci cand sunt evacuate din
organismul gazdeiodata cu mateiile fecale. Ouale
fertile sunt eliminate in stadiu unicelular.
 ASCARIS LUMBICOIDS

• Ouale de A. lumbricoides rezista la

temperaturi scazute, desicatie si putrefactie,
ramanand viabile pe sol mai mult de un an.
• La temperaturi intre 22 – 23oC in ou se
dezvolta o larva infectanta in decurs de 3-4
saptamani, in conditii de umiditate si umbra.
ASCARIS LUMBICOIDS
 ASCARIS LUMBICOIDS

• La nivelul duodenului, din ouale ingerate iese

larva printr-un opercul imperceptibil, si in
scurt timp patrunde in mucoasa intestinala,
incepand migrarea extraintestinala prin vasele
limfatice si sanguine.
• Patrunse in circulatia porta, larvele ajung in
ficat unde raman 4 zile.
 ASCARIS LUMBICOIDS

 Prin venele hepatice ajung in cordul drept, trec in

arterele pulmonare pe care le parasesc, ramanand
in tesutul pulmonar 6-10 zile.
 Strabat peretele alveolar, patrund in alveole de
unde se angajaza in bronhii, trahee si faringe 
putand fi eliminate odata cu sputa prin tuse sau
pot fi inghitite.
 Larvele inghitite ajung in intestin  sufera cateva
naparliri  se transforma in adulti dupa 60-65
zile dela infectie.
 ASCARIS LUMBICOIDS

 MANIFESTARILE CLINICE variaza in functie de stadiul si

intensitatea infectiei si de natura reactiei gazdei. In
timpul fazei de migrare simptomele si semnele
abdominale sunt neansemnate.
 Ascaridoza pulmonara variaza de la tuse usoara pana la
pneumonie cu dispnee, tuse, durere retrosternala,
febra moderata.
 Ascaridoza intestinala are manifesteri conditionate de
incarcarea parazitara. Manifestarile digestive: anorexie,
dureri abdominale, vomismente, diaree sau constipatie.
 Complicatiile ascaridozei sunt datorate dimensiunilor
mari si tendintelor gregare si migratorii a parazitilor.
 ASCARIS LUMBICOIDS

• DIAGNOSTIC
• Parazitul adult
– Eliminat prin anus, exceptional prin cavitatea
bucala
• Poate fi descoperit in intestinul subtire in
timpul unei interventii chirurgicale sau cu
prilejul unui examen radiologic
 ASCARIS LUMBICOIDS

◦ Larvele pot fi gasite in

◦ Sputa sau sug gastric in zilele 8-16 de la infectare
◦ Ocazional in materialul biopsic din ficat sau plaman
◦ Ouale
◦ Apar in fecale dupa 60-70 zile dupa expunerea la
infectie
◦ Se evidentiaza prin examen coproparazitologic
◦ Eozinofilia poate fi ridicata 30-50% in faza
migratorie a parazitului, dupa 60 zile nu depaseste
10%
 Cestodele

• Cestodele
• Sunt plathelminti lungi si segmentati fiecare
segment avand o organizare genitala
hermafodita.
• Morfologie
• Adultul prezinta un scolex echipat cu organite de
fixare( ventuze, fante, carlige), un gat , care este
regiunea de crestere si proliferare si o strobila
compusa dintr-un lant de segmente numite
proglote.
 cestode
• Lungimea variaza intre 3m si 10 m iar numarul
segmentelor intre 3 si 4000.
• Proglotele iau nastere din regiunea posterioara a
gatului si se dezvolta progresiv: segmentele anterioare
sunt imature se transforma in proglote mature, cu
organe sexuale complet formate, apoi in proglote
gravide cu uter destins plin cu oua. Proglotele variaza
ca numar, marime si forma, in functie de specie si d
estadiul de dezvoltare. Pot fi patrate, lungi sau late.
 Ecinococcus granulosus

• Ecinococcus granulosus

• Sinonime:Tenia Echinococcus

• Boala: hidatidoza, boala hidatica,

echinococoza.
 Ecinococcus granulosus

• Morfologie: cel mai mic cestod de importanta

medicala:2,5-9mm
• Are scolex ,gat si 3 proglote.
• Ouale se elimina prin materiile fecale.
• Gazda definitiva poate adaposti cateva mii de
paraziti adulti care traiesc de la 6 luni la 2 ani.
• Oul ovoid de 34-40 µ are o membrana cu
striatii radiare care inconjoara embrionul
hexacant.
 Ecinococcus granulosus
• Ciclul evolutiv:
• Oul eliminat de gazda definitiva caine, lup,
vulpe este ingerat de gazda intermediara:
oaie, capra, porc unde se elibereaza
embrionul care va patrunde prin mucoasa
intestinala in venele mezenterice,vasele
limfatice si poate ajunge in ficat, cord, plaman,
in circulatia generala in splina, rinichi, creer,
oase, orbita.
 Ecinococcus granulosus

• In organele in care ajunge se tranforma intr-o

vezicula uniloculara denumita chist hidatic.
• Omul se infecteaza accidental pe cale digestive
prin maini murdare sau alimente contaminate cu
ouale parazitului.Embrionii eliberati in lumenul
intestinal strabat mucoasa intestinala si intra in
circulatia generala de unde ajung in diferite
organe unde se transforma in chist hidatic.
 Ecinococcus granulosus
• Chisutl hidatic
• Prezinta o cuticula groasa tapetata in interior
cu o membrane proligera iar la exterior cu o
membrane adventiciala. Contine un lichid
hidatic si scolexi in nr. de 10-50. Membrana
proligera este portiunea fertila care formeaza
vezicule proligere fiecare vezicula continand
intre 10 si 120 scolexi.Un chist hidatic poate
contine cateva milioane de scolexi.
 Ecinococcus granulosus

• Patogenie
• Chistul hidatic se poate dezvolta in organismul
uman in doua situatii:
• prin ingerarea embrioforilor eliminati de caine
= hidatidoza primara. Localizarea se poate face
60-70% in ficat, 20- 30% in plaman, 10% in
muschi, cord, creier, rinichi, oase, orbita. Cel
mai frecvent se localizeaza intr-un singur
organ.
 Ecinococcus granulosus

• prin ruperea unui chist hidatic primar si

eliberarea protoscolexilor. Fiecare protoscolex
formeaza un nou chist hidatic=hidatidoza
secundara care poate fi localizata sau
sistemica.
 Ecinococcus granulosus

• Manifestari clinice
• Chistul hidatic hepatic sau pulmonar este bine
tolerat si evolueaza asimptomatic multi ani. In
general simptomele sunt cele date de
compresia tesuturilor prin tumora chistica
dezvoltata si sunt caracteristice organului in
care se dezvolta chistul. Aceste simptome sunt
insotite de durere, urticarie, crize de prurit
repetate.
 Tenia solium
• Tenia solium
• Boala: tenioza
• Morfologie

• Scolex globulos cu diametru de 1 mm,

prezinta 4 ventuze rotunde cu o proeminenta
la mijloc, numita rostrum pe care se fixeaza
carlige chitinoase.
• Gatul genereaza proglotele
 Tenia solium
• Strobila este alcatuita din 900 de proglote diferite;
cele tinere sunt mai late, cele adulte patrate, cele de
la coada sunt mai lungi( 6-12 mm)
• Aparatul reproducator se gaseste in diferite stadii de
dezvoltare nedezvoltate in proglotele tinere bine
reprezentate in proglotele adulte, atrofiate in
proglotele batrane, care sunt depozitanele oualor.
Proglotele batrane se desprind spontan din stobila in
grupuri de cate 3-5 si sunt eliminate impreuna cu
materiile fecale.
 Tenia solium
• Evolutia

• Oul se dezvolta in uter. Contine un embrion

prevazut cu 6 carlige= Embrion hexacant, care
impreuna cu invelisul se numesc Embriofor.
• Are forma sferica, de 40-42 μ, prezinta un
invelis striat, gros, care-i confera rezistenta.
 Tenia solium
• In gazda intermediara care este porcul sub
actiunea sucurilor gastrice se dizolva
membrana striata, se elibereaza embrionul
hexacant care strabate peretele intestinal,
patrunde in vasele limfatice si sanguine, fiind
dus la muschi unde poate parasi capilarul
 Tenia solium
• Aici carligele se pierd, embrionul se
transforma intr-o larva numita cisticerc.
Acesta in 10 saptamani se dezvolta complet
putand infecta omul.
• In organismul porcului poate invada toate
tesuturile, avand cu predilectie tinate ca ;
muschii limbii, diafragmul, cordul, ficat si creer
unde pot supravietui pana la 5 ani.
 Tenia solium
• Cand omul consuma carne de porc infestata
scolexul se elibereaza si se fixeaza pa mucoasa
intestinala. Incepe dezvoltarea aproximativ 7
cm pe zi, in doua luni ajungand la maturitate
cand se elimina 3-5 proglote pe zi pline cu
oua. Ouale ajung pe sol unde pot supravietui
cateva luni. Omul se poate infesta si cu oua si
atunci face cisticercoza.
 Tenia solium
• Manifestari clinice

• Asimptomatic, cel mult un discomfort

abdominal, apetit capricios, insomnie, astenie,
tulburari dispeptice. La copii pot apare
fenomene neurologice, tulburari de
comportament, tulburari de memorie, stari de
neliniste, agitatie, insomnii.
 Tenia solium
• Cisticercoza este boala provocata de prezenta
in organismul uman a formei larvare a unei
tenii, care de cele mai multe ori este Tenia
solium.
• Modalitati de infectare
• Fecal-oral; prin maini murdare (autoinfectare).
• Prin consum de fructe si legume nespalate
care au fost stropite cu ape poluate cu fecale
umane.
 Tenia solium
• Autoinfectare prin eliberarea oualor din
proglote sub actiunea sucurilor gastrice ( intra
in torentul circulator si vor fi localizate in ochi,
creer, musculatura). In 60 de zile larva se
transforma in cisticerc cu dimensiuni de 5-30
de mm. Simptomatologia este data de
numarul de larve care care paraziteaza
organul.
• Diagnosticul se face prin metode radiologice,
imunologice
 Tenia saginata

• Tenia saginata
• Boala Tenioza
• Morfologie
• Este mai mare decat tenia solium, are 4-10m,
1000-2000 de proglote.Scolexul este piriform,
nu poseda rostru si nici carlige. Proglotele se
diferentiaza de cele de tenia solium, prin
structura si forma mai lunga; au 16-20 mm
lungime si 5-7 mm latime.
 Tenia saginata

• Oul este galben –brun de 30-40 μ si nu se

poate deosebi de cel de tenia solium.
• Proglotele se detaseaza separat eliminandu-se
activ intre scaune.
• Ouale nu traiesc mai mult de 14 zile fara
umiditate. Pe pasuni pot ramane viabile pana
la 2-3 luni.
 Tenia saginata

• Ciclul biologic ca la Tenia solium dar in

cisticercii se dezvolta in bovine. Omul este
gazda definitiva. Ouale sunt ingerate de
bovine in intestinul carora embrioforul
paraseste oul, rupand membrana prin actine
mecanica
 Tenia saginata

• Strabate peretele intestinal intra in circulatie,

si ajunge in tesutul muscular unde se
transforma intr-o vezicula care se invagineaza
devine Cisticercus bovis forma larvara de
tenie. Poate trai 1-3 ani in muschi.Ajuns in
mucoasa jejunala a omului se dezvolta si
devine adult in 8-10 saptamani.
 Tenia solium
• Manifestari clinice

• Dureri abdominale, greata, apetit capricios,

insomnie iritabilitate.