Curs Terapia dermatologică

Prof. Dr. Simona Negreş

Prof. Dr. Cornel Chiriţă
Facultatea de Farmacie
Disciplina de Farmacologie
şi Farmacie clinică
 PIELEA
 cel mai mare organ al corpului uman

 S = 1,5-2 m²

 ~ 12-15% din G corpului

 Structură: epiderm, derm

 Funcţii:
 protecţie (mecanică, chimică, termică, fizică,
antimicrobiană),
 excreţie,
 senzorială (tactilă, termică, dureroasă),
 absorbţie,
 imunologică (cel. Langerhans),
 psihosocială.
PIELEA – FACTORI AGRESORI

 Alţi factori care pot

• FACTORI AGRESORI perturba funcţiile naturale ale
• radiaţiile ultraviolete (UV) pielii pot fi:
(scăderea stratului de ozon)  modificările
hormonale
• vântul
 fumatul
• frigul  stresul
• poluanţii atmosferici  alcoolul
• oxidanţii chimici.  dieta inadecvată
 agresiunile chimice
(cosmetice, farduri,
vopsea etc.).
Consecinţele acţiunii
factorilor agresori

 sensibilitate crescută a
pielii, dublată de o • Sensibilitatea cutanată
capacitate redusă de afectează: ~ 70% dintre femei.
apărare împotriva
factorilor iritanţi • Unele persoane prezintă o
sensibilitate accentuată:
 înroşirea tenului, cu
senzaţii de arsură, • pielea deschisă la culoare, cu
mâncărime, disconfort. predispozitie la înroşire, care nu
rezistă la frig, vânt şi soare;
 uneori intoleranţă acută
la soare, apă, cosmetice. • pielea uscată, delicată, foarte
fragilă şi vulnerabilă;
 pielea sensibilă poate
deveni în timp alergică, • pielea atopică, cu antecedente
cu apariţia în plus de de eczeme în copilarie.
eczeme sau urticarii.
PIELEA SENSIBILĂ

 Foarte sensibilă este pielea

sugarilor şi a copiilor mici, deoarece
stratul cornos este mai permeabil,
activitatea glandelor sebacee este
scăzută, iar pelicula hidro-lipidică şi
învelişul acid de protecţie sunt slab
dezvoltate.
 Leziuni ale pielii

Macula - leziune cutanată elementară,

plată, de culoare roşie sau roşu-roz, cu
margini bine conturate.

Papula - leziune cutanată

elementară, proeminentă, bine
circumscrisă, rezistentă şi solidă.
 Leziuni ale pielii

Vezicula – leziune cutanată elementară,

rezultată prin formarea de mici cavităţi
epidermice, pline cu serozitate

Bula – veziculă mare; sin. flictenă

Pustula - leziune cutanată elementară ,

caracterizată printr-o colecţie purulentă
intraepidermică
 Leziuni ale pielii

Chist – formaţiune de forma unui sac sau a

unei cavităţi închise, care nu comunică cu
exteriorul, căptuşită cu un epiteliu, cu
conţinut lichid, uneori solid sau rar gazos

Nodul – leziune granulomatoasă, adesea

rotundă, de obicei dură
 Leziuni ale pielii

Placa – îngroşarea excesivă a

epidermei (epiderma se formează
de 10 ori mai repede decât cea
sănătoasă)

Fisură – mică pierdere de substanţă,

superficială şi de formă alungită
Eroziune – leziune superficială, cu pierdere
de substanţă; stratul bazal rămâne indemn,
cu epitelizare fără cicatrice
Ulceraţie – proces patologic ce determină o
soluţie de continuitate la nivelul
tegumentelor sau al mucoaselor, cu pierdere
de substanţă
 Clasificarea morfologică a leziunilor şi afecţiunilor
cutanate
Pigmentate (ex. efelide=pistrui, lentigine, nevi=aluniţe, melanom)

Eritematoase (ex. urticarie, eritem polimorf, celulită, erizipel)

Morbiliforme (ex. medicamente, infecţii virale – rujeolă, sifilis

secundar)

Papuloase – hiperkeratozice (ex. veruci=negi, calusuri=bătături)

– mici, roşii, inflamatorii (ex. acnee, foliculită, scabie)
– violet-purpurii (ex. lichen plan, erupţii medicamentoase)

Veziculoase (ex. herpes simplex, varicelă, herpes zoster,

dermatofiţii)

Buloase (ex. impetigo, pemfigus)

 Clasificarea morfologică a leziunilor şi afecţiunilor
cutanate
Pustuloase (ex. acnee vulgară, foliculită, orice dermatită
veziculoasă)

Nodulare, chistice (ex. eritem nodos, furuncule, acnee chistică, chist

folicular)

Scuamoase (ex. dermatita atopică=eczema, psoriazis, dermatita

seboreică şi mătreaţa, micozele cutanate, lupusul, intertrigo,
pitiriazis rozat)

Erozive (ex. impetigo, afte, orice dermatită veziculoasă)

Ulcerate (ex. leziuni de decubit, neoplasme cutanate, şancru

sifilitic)

Pruriginoase* (ex. scabie, pediculoză, xerodermia, cauze sistemice,

prurit ano-genital)
Dermatita - boală inflamatoare sau neinflamatoare a pielii

 Exemple de dermatite:

 DERMATITA SAU ECZEMA ATOPICĂ

 DERMATITA SEBOREICĂ
 DERMATITA DE CONTACT
 DERMATITA PERIORALĂ
Dermatita atopică Dermatita de contact Dermatita seboreică

Dermatita periorală
DERMATITA ATOPICĂ (ECZEMA)

Dermatita atopică - afecţiune inflamatorie cronică a

tegumentului, care se asociază frecvent cu alte afecţiuni alergice
localizate la nivelul sistemului respirator (astmul bonşic sau rinita
alergică).
 afectează în mod caracteristic prima copilărie, dar poate
debuta la toate grupele de vârstă.

 60 % din cazuri apar în primul an de viaţă, iar până la

85% din cazuri debutează până la vârsta de 5 ani.

 se apreciază că 10 - 20 % dintre copii şi 1 - 3 % dintre

adulţi suferă de dermatită atopică, iar prevalenţa bolii
este în continuă creştere, mai ales în ţările dezvoltate.
DERMATITA ATOPICĂ

 Dermatita atopică este considerată o afecţiune multifactorială, a

cărei expresie clinică depinde de:
 predispoziţie ereditară (70% din pacienţi au un istoric familial
de atopie)
 bariera cutanată alterată funcţional (datorită unor tulburări ale
metabolismului lipidic epidermic)
 anomalii imunologice
 factori neuroendocrini
 o serie de factori declanşatori sau agravanţi ai leziunilor
cutanate
DERMATITA ATOPICĂ

 Factorii care pot cauza dermatita atopică, cel mai frecvent incriminaţi
sunt:
 factori alimentari - lapte de vacă, ouă, alune, arahide, soia,
grâu, peşte, fructe de mare
 aeroalergeni - acarienii din praful de casă
 agenţi infecţiosi - Staphylococcus aureus, Malassezia furfur
 factori de contact - agenţi de curăţare ce conţin alcool,
substanţe astringente, parfumuri, detergenţi şi săpunuri
dure
 îmbrăcăminte strâmtă şi abrazivă din lână sau materiale sintetice
 factori fizici - temperaturi extreme
 stresul emoţional
DERMATITA ATOPICĂ
 Simptomul primar şi dominant al dermatitei atopice este pruritul.

 Pruritul declanşează frecvent un cerc vicios: prurit  grataj

(scărpinat) modificări cutanate scad pragul de
sensibilitate la stimuli (hiperreactivitate cutanată)  declanşează
pruritul

 Caracteristica clinică în dermatita atopică o reprezintă

tegumentele uscate (xerotice).

 La copil: pruritul  insomnie  iritabilitate

 La adult: manifestări reziduale (dermatita persistentă a mâinilor,

dermatita pleoapelor, dermatita retroauriculară).
DERMATITA ATOPICĂ
- TRATAMENT -
 Tratamentul dermatitei atopice – OBIECTIVE:
 evitarea factorilor declanşatori ai leziunilor,
 controlarea pruritului,
 suprimarea inflamaţiei,
 refacerea barierei cutanate,
 înlăturarea anxietăţii.

! Îngrijirea corectă a pielii

 - EMOLIENTE, aplicate cât mai repede după baie/duș -
îmbunătățesc hidratarea pielii
 - tehnica de împachetare umedă
DERMATITA ATOPICĂ
- TRATAMENT -
 Principalele componente ale terapiei
farmacologice topice în dermatita atopică sunt:
 dermatocorticoizii,
 inhibitorii de calcineurină (pimecrolimus – Elidel®
cremă 1%; tacrolimus – Protopic ® unguent 0,03%,
0,1%) – se utilizează mai ales în următoarele situații:
 Intoleranță la corticosteroizi;
 Zone cu sensibilitate crescută a pielii (față, regiune ano-
genitală, pliuri);
 Atrofie indusă de corticosteroizi;
 Folosirea îndelungată, neîntreruptă de corticosteroizi.

 Fototerapia – a doua linie de tratament, după eșecul

emolientelor, CS topici și inhibitorilor de calcineurină

https://www.aad.org
DERMATITA ATOPICĂ
- TRATAMENT -
 Mijloacele sistemice de tratament – linia a treia:
- Medicamente imunomodulatoare – numai dacă dermatita are un
impact negativ major fizic, emoțional sau social. Se vor utiliza
întotdeauna dozele minime eficace.

• Ciclosporina;
• Metotrexat (+ suplimentare cu acid folic);
• Azatioprina;
• Interferon gamma (de rezervă)
• Corticosteroizi – de evitat pe cât posibil – se vor folosi doar în cazul
exacerbărilor severe, pe termen cât mai scurt posibil
DERMATITA SEBOREICĂ

- frecventă la tinerii adolescenţi şi la adultul de toate vârstele.

 Factorii favorizanți ai dermatitei seboreice sunt:

 predispoziţia genetică (de aceea recidivează fără cauze

evidente)
 bacteriile/fungii care fac parte din constituţia foliculului pilos
şi a pielii: Stafilococ alb, Corynebacterium acnes, Malassezia
furfur
 imunodeprimarea (are loc accentuarea leziunilor la pacienţi
imunodeficitari)
 sistemul nervos (leziunile se exacerbează în cazul unor
tensiuni nervoase constante)
 clima rece și uscată
Medicamente antiseboreice

Sulfura de seleniu (Selsun Blue®) - activă în dermatita seboreică a

pielii capului, datorită următoarelor acţiuni:
- antimitotică la nivelul stratului cornos al epidermei;
- antifungică faţă de Malassezia furfur (ciupercă responsabilă
de descuamarea excesivă a pielii capului).

Zinc pirition (Freederm Ultra şampon; Blue Cap şampon)

- inhibă proliferarea celulelor epidermice şi este fungicid pe
Malassezia furfur;
- indicat în dermatita seboreică a pielii capului şi pentru
combaterea mătreţei.

Ketoconazol (Nizoral)
DERMATITA PERIORALĂ

 Apare mai frecvent la femei între 20-45 de ani, în condiţii de stres,

căldură, soare, ingerare de alcool (chiar diluat).

 Eritemul iniţial tranzitoriu devine în timp permanent, iar

ulterior apar mici papule sau pustule.
 Este localizată în jurul gurii, de care o separă o mică bandă
albă.
 Se vindecă de obicei fără tratament.
 !!! Nu trebuie utilizaţi corticosteroizi.
 ACNEEA
• keratinizarea excesivă a foliculului pilosebaceu, care se
obstruează,

• în interior sunt incluse sebum şi bacterii – ex.

Propionibacterium acnes

• se formează comedoane , care pot produce leziuni inflamatorii,

manifestate prin papule, pustule sau chisturi nodulare.

Comedon - folicul sebaceu

încărcat cu sebum,
celule moarte din
interiorul foliculului seboreic,
fire de păr foarte subţiri
şi uneori bacterii.
 Forme clinice de acnee

 Acnee vulgară (polimorfă, juvenilă, androgenică) - apare mai ales

în perioada peripubertară. Factorii patogenici sunt:

-keratinizare excesivă la nivelul foliculului cu formare de comedoane;

-creşterea secreţiei sebacee de cauză hormonală (deficienţă în

activitatea enzimei 5-alfa reductaza, care transformă testosteronul în
hidroxitestosteron mai activ);

- flora microbiană a foliculului: Propionibacterium acnes;

- reacţie inflamatorie secundară, de cauză necunoscută.

Clinic se manifestă prin comedoane fără reacţie inflamatorie (acnee

comedoniană), comedoane închise sau microchişti (acnee chistică), papule,
papulo-pustule, noduli.
Regiuni afectate în principal: faţa, spatele în jumătatea superioară,
regiunea toracică.
Forme clinice de acnee

 Acnee rozacee (rozaceea) - eritroză vasomotorie facială, dispusă

simetric. Cauze: expunere la soare, stres, temperaturi extreme, vânt,
alcool, exerciţii fizice intense, băi fierbinţi.

 Acnee fulminans - acnee severă, imunoindusă, cu reacţie inflamatorie şi

abcese dureroase, febră.

 Acnee excoriată (traumatică) - la femei tinere cu forme uşoare de

acnee vulgară, care îşi traumatizează faţa.

 Acnee prin produşi halogenaţi - dată de medicamente care conţin iod

sau brom, care pot produce erupţii papulo-pustuloase foliculare
acneiforme.

 Acnee cortizonică - erupţie papulo-pustuloasă apărută ca urmare a unui

tratament cortizonic prelungit (frunte, faţă, spate, torace „în pelerină”).
 Rinofima - reprezintă o hiperplazie a glandelor sebacee
ale nasului , care devine roşu, congestiv, mărit ca volum, cu
relief neregulat. Apare mai ales la bărbaţi în vârstă, pe fondul
unei acnee rozacee tratată greșit sau netratată. Alcoolul
reprezintă doar un factor agravant.
PRINCIPII DE TRATAMENT ÎN ACNEE

 Educarea pacientului
 Spălarea leziunilor
 Tratamentul este cronic
 Tratamentul trebuie utilizat regulat
 Atenţionarea că se poate exacerba premenstrual
 Terapia locală (topică)
 Se aplică în acneea inflamatorie uşoară spre moderată şi în acneea cu
comedoane
 Aplicarea tratamentului se face după curăţarea feţei
 Produsul farmaceutic se aplică pe toate leziunile acneice

Forma farmaceutică:
o Cremă  piele sensibilă sau uscată
o Loţiune  orice tip de piele
o Gel  piele grasă
o Soluţie  piele grasă
 MEDICAMENTE ANTIACNEICE - clasificare după
mecanism de acţiune

I. Antibiotice şi chimioterapice antimicrobiene, administrate topic

şi/sau sistemic, active pe Propionibacterium acnes:
 antibiotice şi antimicrobiene administrate topic: ERITROMICINĂ,
CLINDAMICINĂ, METRONIDAZOL, ACID AZELAIC, PEROXID DE BENZOIL

 antibiotice şi antimicrobiene administrate sistemic: ERITROMICINĂ,

TETRACICLINĂ, DOXICICLINĂ, MINOCICLINĂ, CO-TRIMOXAZOL

II. Substanţe active în fenomenele inflamatorii care însoţesc acneea

 Hormoni glucocorticosteroizi, administraţi sistemic sau intralezional – pentru

combaterea inflamaţiei în forme grave
MEDICAMENTE ANTIACNEICE - clasificare după mecanism de
acţiune

III. Substanţe care refac echilibrul hormonal

 Hormoni estrogeni şi progestativi, administraţi în cure ciclice

 Antiandrogeni (ciproterona) - scad secreţia de sebum şi sunt indicaţi

în cazuri refractare la alte tratamente

IV. Medicaţie specifică, antihiperkeratozică, comedonolitică

 Substanţe comedonolitice, care inhibă hiperkeratoza la nivelul
foliculului pilosebaceu, împiedicând formarea şi menţinerea comedoanelor:
- Retinoizi.
Antibiotice şi chimioterapice antimicrobiene topice, utilizate în
acnee

Antibiotice şi chimioterapice antimicrobiene singure

sau în asocieri, aplicate local în acnee:
 Clindamicina, Dalacin, sol. cutanată 1%.
 Eritromicina, Eryfluid, sol. ext. 4%; Inderm, sol. ext. 1%.
 Isotrexin – eritromicină şi isotretinoin, gel.
 Zineryt - eritromicină şi acetat de zinc, sol. cutanată.
 Duac - clindamicină şi peroxid de benzoil, gel.
 Acnatac - clindamicină şi tretinoin, gel
 Unguent pentru acnee rozacece: sulfacetamidă,
metronidazol, hidrolizat de colagen.
Antiacneice de uz topic
Antiacneic (DCI, denumire
comercială, Farmacodinamie/Indicaţii
Reacţii adverse
concentraţie/formă terapeutice
farmaceutică)
Adapalen – activează Hiperemie cu descuamare;
receptorii beta și gamma ai
acidului retinoic. Exacerbarea acneei;
Acţiuni:
-inhibă diferențierea și Dermatită de contact;
proliferarea keratinocitelor -
comedonolitic Nu se aplică în apropierea
- antiinflamator ochilor, buzelor, narinelor;
RETINOIZI Este indicat în acnee vulgară
(Adapalen, cu comedoane. Creşte sensibilitatea pielii la
Tretinoin) Se aplică local, seara la culcare razele ultraviolete şi creşte
riscul cancerigen, de aceea în
timpul tratamentului se evită
expunerea la soare.

CI în sarcină
Antiacneice de uz topic
Antiacneic (DCI, denumire
comercială,
concentraţie/formă
farmaceutică)
Peroxid de benzoil
Brevoxyl, gel, loţiune, cremă,
0,25-10%
Acid azelaic
Skinoren, cremă 20%, gel 15%
Epiduo = adapalen + peroxid de benzoil
Farmacodinamie/Indicaţii
Reacţii adverse
terapeutice
Este keratolitic şi Poate produce hipersecreţie
antibacterian pe seboreică.
Propionibacterium acnes şi pe !!!La administrare frecventă
germeni anaerobi. produce arsură, eritem, prurit,
Are acţiune oxidantă intensă. edem local.
Indicat în acnee.
Se fac 1-2 aplicaţii/zi la nivelul
leziunilor acneice (ameliorare
clinică evidentă se obţine după
1-11/2 luni)
Are efect keratolitic, Bine suportat, reacţii adverse
comedonolitic, antibacterian iritative minore.
faţă de Propionibacterium.
Scade formarea acizilor
graşi care formează acneea.
Indicat în acnee, 2 aplicaţii/zi.
Antibiotice şi chimioterapice antimicrobiene
sistemice, utilizate în acnee

 Eritromicina: 250 mg x 4/zi timp de 7-10 zile, apoi se adm. o doză minimă eficace
mai multe luni.
 Tetraciclina: Acnee vulgară: 1 g/zi, 6 luni sau 250 mg x 4/zi, timp de 7-10 zile, apoi
o doză minimă eficace mai multe luni. Acnee rozacee: 500-1000 mg/zi.
 Doxiciclina: 100 mg/zi, timp de 6-12 săptămâni.

Medicație hormonală utilizată în acnee

Diane 35 (etinilestradiol + ciproteron) – efect antiandrogenic, cure de 21 zile/lună cu
7 zile pauză, cel puțin trei luni. După ce semnele de androgenizare s-au ameliorat, se
continuă tratamentul încă 3-4 serii.
Retinoizi de uz sistemic
Isotretinoin (Roaccutane, Sotret)

 Reduce keratinizarea epiteliului folicular.

 Micşorează producerea de sebum prin reducerea
numărului de glande sebacee şi prin scăderea secreţiei de
sebum.
 Scade inflamaţia.

Administrat sistemic la pacienţi cu acnee severă,

produce remisiuni de lungă durată.
Isotretinoin - Reacţii adverse mai frecvente:

 uscarea pielii şi mucoaselor cu: cheilită, buze uscate, uscăciunea gurii,

conjunctivită, blefarită, xeroftalmie, iritaţii oculare, xerodermie,
descuamarea pielii predominant la nivelul feţei, prurit (fenomenele sunt
asemănătoare hipervitaminozei A);
 epistaxis;
 dureri osoase, articulare și musculare (mai frecvente la copii și
adolescenți);
 cefalee;
 hipertrigliceridemie;
 creşteri moderate ale transaminazelor;
 trombocitopenie, anemie, neutropenie.
Isotretinoin - !!!!! Efect teratogen

Test de sarcină - cu 2 săptămâni înainte de începerea

tratamentului.

Începerea administrării se face din ziua a 2-a sau a 3-a a

ciclului menstrual.

Femeile aflate în perioadă sexuală activă vor utiliza măsuri

contraceptive eficace, cu cel puţin o lună înainte de începerea
tratamentului, în timpul tratamentului şi cel puțin o lună după
oprirea acestuia.
Isotretinoin

 Contraindicaţii:
 insuficiență hepatică,
 dislipidemie severă

 Posologie:
 În acnee severă, rezistentă la alte tratamente.
 Se administrează 0,5-1 mg/kg/zi împărţite în 2 prize zilnice (35-75 mg
la un adult de 70 kg).
 Se face o cură de 16-24 săptămâni, iar în caz de recidivă se reia
administrarea după cel puțin 8 săptămâni de pauză.
 Psoriazis
 afecţiune cronică, recidivantă a pielii glabre şi cu păr,

 cauză idiopatică, determinată genetic,

 leziunea clasică este un placard eritematos bine delimitat cu cruste

superficiale alb-argintii,

 localizare clasică: genunchi, coate, fese, palme, scalp (mai ales pe

marginea anterioară).
Psoriazis - localizări
Psoriazis - localizări
 Artrita psoriazică

Edem al Forme de psoriazis artropatic:

articulaţiilor
datorat artritei
-artrita simetrică seronegativă
psoriazice -artrita mutilantă
-artrita ce afectează în special articulaţii interfalangiene distale
-artrita oligoarticulară asimetrică
-spondilita (artrita axială)

Psoriazis
Terapia antipsoriazică în trepte:
(80% dintre pacienți – răspund la terapia topică)

 Corticosteroizi topici cu potenţă medie sau mare

singuri sau combinaţii

 Gudroane, calcipotriol, topic

 Radiaţii ultraviolete

 Tratament sistemic cu: metotrexat, ciclosporin,

acitretin

 Tratament sistemic cu anticorpi monoclonali

anti TNF-alfa: etanercept, adalimumab, infliximab
GUDROANE

 Amestecuri heterogene care conţin hidrocarburi: naftalen, antracen,

fenol, o-cresol etc. În administrare topică în psoriazis subacut sau cronic,
produc curăţarea plăgilor, care se menţine uneori câteva luni.

 Se utilizează în terapie:

 Ihtiol, concentraţii 5-10%; în psoriazisul feţei, soluţii 2%, câte 3

minute de 2 ori/zi.

 Gudronul de huilă 1-5% aplicat noaptea; dimineaţa se curăţă iar în

timpul zilei se fac expuneri la ultraviolete cu unde scurte 290-320 nm;
în psoriazis palmo-plantar se aplică unguent 2-5% cu pansament
ocluziv pe timpul nopţii.

 Gudronul de ienupăr (oleum cadini), concentraţii 20%; în aplicaţii

de 10 minute de 2-3 ori/săptămână.
DITRANOL (ANTRALINĂ)

 Derivat antracenic.
 Este eficace mai ales în psoriazis în plăci - creme,
unguente, paste (0,1-2%).
 După aplicare cutanată se absoarbe la nivelul
stratului bazal al epidermei (aplicat frecvent, timp
îndelungat se poate absorbi sistemic).
 Este antimitotic, inhibând sinteza ADN.

Reacţii adverse: produce iritaţie locală din cauza formării

radicalilor liberi agresivi şi modificări temporare ale culorii
părului şi unghiilor (colorează pielea în roşu-brun). La
administrare prelungită produce afectarea rinichiului.
 DITRANOL
PSORIANOL, ung. 0,5%, 1%
ANAXERYL, unguent cu ditranol, acid salicilic, rezorcină, ihtiol, balsam de Peru - este indicat în
psoriazis şi peladă.

 Contraindicaţii:
 Psoriazis inflamator acut, pustular.
 Leziuni sângerânde.
 Nu se aplică în zona axilară, genitală, pliuri, mucoase, ochi.
 Se spală mâinile bine după manipulare.

 Indicaţii şi mod de administrare:

 Iniţial se utilizează conc. 0,5%, apoi se trece la 1% în funcţie de efect
şi toleranţa locală (dacă apare iritaţie se întrerupe administrarea 2 zile
şi apoi se reia).

 În zilele 1-2 se lasă în contact cu pielea 10 minute; în zilele 3-5

contact cu pielea 20 minute; în zilele 6-7, contact cu pielea 30 minute.
Pielea sănătoasă din jurul leziunii se protejează cu vaselină. În
schemele de tratament se asociază aplicaţii cu gudron de huilă şi
expunerea la ultraviolete în doze mici, înaintea aplicării ditranolului.
CALCIPOTRIOL

 Mecanism:
 Este reprezentat de 1,25-(OH)2-colecalciferol, forma activă a vitaminei D.
Formează un complex cu receptorul nuclear modulând procesul de transcripţie.
 La nivelul pielii inhibă proliferarea şi favorizează diferenţierea keratinocitelor.
 Indicaţii şi mod de administrare:
 Psoriazis în plăci uşor sau moderat, care afectează aproximativ 40% din
suprafaţa corpului.
 Psoriazis al pielii capului. Se administrează local de 2 ori/zi.
 !!!! Nu se depăşesc pe săptămână 100 g cremă sau 60 ml soluţie pe pielea
capului.
 Reacţii adverse:
 Iritaţie locală, hipercalcemie şi hipercalciurie la administrare excesivă.
 Produse farmaceutice:
 DAIVONEX, cremă, unguent, soluţie capilară, 0,05 mg/g
 DAIVOBET, unguent, gel (1 g conţine: calcipotriol 0,05 mg, betametazonă 0,5
mg)

COMBINAŢII DE UZ TOPIC:
ASORIAN, soluţie de uz extern care conţine: fluocinolon, alantoină, dimetilsulfoxid.
ACITRETIN

 Mecanism:

 Este metabolit activ al etretinat (analog de sinteză al acidului retinoic).

 Normalizează procesele de proliferare celulară, stimulând diferenţierea
epitelială.
 Are un uşor efect antiinflamator; stimulează limfocitele killer; inhibă
transformarea malignă a celulelor epiteliale.

 Indicaţii şi mod de administrare:

 Forme severe de psoriazis.

 Iniţial: 25-30 mg/zi, 2-4 săptămâni.
 Dozele de întreţinere: 25-50 mg/zi la mese, o priză.
 Doza maximă: 75 mg/zi
ACITRETIN

 Reacţii adverse:
 cheilită descuamativă,
 ragade ale comisurilor labiale,
 inflamaţia și uscarea mucoaselor şi epiteliilor,
 epistaxis,
 descuamarea palmelor şi plantelor,
 sete
 căderea părului, fragilitatea unghiilor,
 cefalee,
 dureri musculare şi osteoarticulare,
 creșterea transaminazelor.

 Produse farmaceutice:
 NEOTIGASON, caps. 10 mg.
ETANERCEPT Terapia anti TNFα

Reacții adverse cele mai Etanercept inhibă competitiv legarea TNF

frecvente: la TNFR de pe suprafaţa celulelor, inhibând
- reacții la locul de injectare astfel răspunsurile celulare mediate de TNF
- infecții
- reacții alergice
- apariția de autoanticorpi
- prurit
- febră

Reacții adverse cele mai grave:

- afectarea sistemului imunitar,
cu creșterea incidenței
infecțiilor grave și a unor forme
de neoplasm
- hematologice
- neurologice
- autoimune
Etanercept - eficacitate clinică în artrita psoriazică

INIŢIAL 12 SĂPTĂMÂNI
 Efectul asupra unghiilor după tratament cu Etanercept

Iniţial Săptămâna 2

Săptămâna 8 Săptămâna 12
Glucocorticosteroizi în dermatologie
 Mecanism:
 Au acţiune antiinflamatoare prin inhibarea fosfolipazei A2. Scad
dilataţia capilară şi scad exsudatul inflamator. Scad liza mastocitelor,
scad depunerea de colagen.
 Au acţiune antiproliferativă asupra celulelor epidermice şi dermice. Au
efect vasoconstrictor local care apare după 24 ore de tratament şi
este maximă la 48 ore după aplicarea corticosteroidului sub
pansament ocluziv.

 Indicaţii terapeutice:
 În administrare sistemică sunt indicaţi în forme grave: lupus
eritematos, pemfigus, psoriazis eritrodermic sau pustular rezistent la
alte tratamente.
 În administrare locală sunt indicaţi în dermatoze inflamatorii,
pruriginoase; eczeme atopice, psoriazis, lichen plan.
 !!!! Efectul este spectaculos, imediat, dar este numai simptomatic!
 fosfolipide
Glucocorticosteroizi fosfolipaza A2
9 8 6 5 CH
1 3
CH3
+ AAS 11 12 14 15
AINS
acid arahidonic
inhibitie (acid 5,8,11,14-eicosatetraenoic)
citocrom P450
ciclooxigenaza lipoxigenaze (CYP450)
(COX)
5-lipoxigenaza 12-lipoxigenaza 15-lipoxigenaza
(11-HPETE) 5-HPTE 12-HPTE 15-HPTE
EET HETE
PGG2 LTA4
LEGENDĂ:
PGH2 HPETE - acid hidroxi-peroxi-
eicosatetraenoic
LTB4 LTC4
HETE - acid hidroxi-
eicosatetraenoic
PGE2 PGD2 PGF2 PGI2 TXA2 LTD4
EET - acid epoxi-
prostaglandine prosta- trombo-
eicosatetraenoic
ciclină xan LTE4
leucotriene
GLUCOCORTICOSTEROIZI – MECANISM DE ACŢIUNE

Efect Efect
antiinflamator imunosupresiv
Clasificare DCT - după potenţa antiinflamatorie şi
antipruriginoasă:

 Clasa I Dermatocorticoizi cu potenţă scăzută

 afecţiuni cu inflamaţie redusă
 tratament de întreţinere al dermatitelor cronice
 aplicaţii pe zone sensibile sau foarte extinse
HIDROCORTIZON ACETAT

 Clasa II Dermatocorticoizi cu potenţă medie

 DCT cu moleculă fluorurată
FLUMETAZON PIVALAT
FLUOROCORTOLON CAPOAT
TRIAMCINOLON ACETONID
Clasificare DCT - după potenţa antiinflamatorie şi
antipruriginoasă:

 Clasa III Dermatocorticoizi potenţi

 majoritatea dermatozelor inflamatorii
 se recomandă alegerea preparatelor fără fluor în moleculă
 monoterapie la începutul tratamentului
 continuarea terapiei după dermatocorticoizi superpotenţi

FLUOCINOLON ACETONID
HALOMETAZON MONOHIDRAT
BUDESONID
BETAMETAZON DIPROPIONAT
HIDROCORTIZON BUTIRAT
FLUTICAZON PROPIONAT
METILPREDNISOLON ACEPONAT
MOMETAZON FUROAT
Clasificare DCT - după potenţa antiinflamatorie şi
antipruriginoasă:

 Clasa IV Dermatocorticoizi superpotenţi

 dermatoze severe
 perioade scurte de timp
 terapia se continuă cu DCT cls. III nefluoruraţi
 pacienţii trebuie informaţi asupra riscurilor aplicării abuzive

CLOBETASOL PROPIONAT
 11-β-OH necesar
21-OH necesară
pentru activitatea
pentru activitatea
glucocorticoidă
mineralocorticoidă

Δ 1,2 crește
activitatea Substituția în 16
glucocorticoidă reduce acțiunea
mineralocorticoidă

3-ceto și Δ 4,5
necesare pentru
Halogenarea în 6α
acțiunea gluco- și
sau 9α intensifică
mineralocorticoidă
acțiunea gluco- și
mineralo-corticoidă

RELAŢII STRUCTURĂ ACŢIUNE ÎN GRUPA DCT

 Poziţionare DCT
+
CP
potenţă
bDP
MF
FP
MPA
HB
RA: telangiectazii, atrofie,
absorbţie sistemică etc. TA
HA
–
+ reacţii adverse
CP = clobetazol propionat –
BDP = betametazon dipropionat (loţiune - clasa IV de potenţă)
HB = hidrocortizon butirat
TA = triamcinolon acetonid
HA = hidrocortizon acetat
MF = mometazon furoat
DCC - Reacţii adverse:
 Deoarece se acumulează în stratul cornos (unde se menţin de la câteva zile
până la câteva săptămâni), la tratament îndelungat stimulează
catabolismul în toate componentele pielii şi produc: subţierea şi ruperea
epidermului, scăderea numărului fibroblaştilor, degenerarea şi
fragmentarea lor. Pot produce atrofie dermo-epidermică cu subţierea
pielii, telangiectazii, purpură, echimoze, tulburări pigmentare.
 La nivelul feţei produc dermatită periorală, telangiectazie, pustulaţie.
 Hipertricoză evidentă la nivelul feţei, mai ales la femei.
 Fenomene de hipersensibilizare locală.
 Întârzierea vindecării ulceraţiilor.
 La tratament îndelungat, apare toleranţa la efectul antiinflamator şi
antiproliferativ.
 Este contraindicată administrarea în prezenţa infecţiilor bacteriene,
fungice, virale, deoarece maschează procesul infecţios şi favorizează
răspândirea. În aceste situaţii se asociază cu tratamentul etiotrop specific.
 Uneori se poate dezvolta la nivelul feţei o acnee steroidiană.
 2,5

Unitate falangiană
(FTU) – corespunde 3 14 1
aplicării a 0,5 g
preparat, pe o
suprafaţă de 2,5 cm. 1 15

6
2

2
2
 DCT – de uz topic
DCI, denumire comercială,
Indicaţii terapeutice şi posologie
concentraţie/formă farmaceutică

Hidrocortizon acetat Efect local antiinflamator, antiexsudativ, antipruriginos.

Hidrocortizon unguent 0,896%, tub
30 g Utilizat în eczeme, dermite subacute şi cronice, prurit cu
diferite localizări, în aplicaţii locale de 2-3 ori/zi.
Hidrocortizon butirat
Locoid, unguent, cremă şi cremă
grasă 0,1%, tub 30 g, loţiune
0,1%, flacon 30 ml
Locoid Crelo, emulsie 0,1% flacon 30 g.

Flumetazon, Indicaţii: Psoriazis, lupus eritematos discoid cronic, eczeme şi

Locacorten, cremă şi unguent 0,02%, dermatite eczematiforme, neurodermite, prurit intens localizat,
Pivalat de flumetazon, unguent şi în aplicaţii locale de 2-4 ori/zi
cremă 0,02%

Triamcinolon
Triamcinolon acetonid,
unguent 0,1%, cremă 0,1%

Fluticazon,
Cutivate, cremă şi unguent 0,05%
DCT – de uz topic
DCI, denumire comercială,
concentraţie/formă
farmaceutică
Betametazon
Betaderm cremă, unguent, 0,1%;
Fluocortolon,
Ultralan cremă, unguent, 0,25%;
Mometason,
Elocom, cremă, unguent, soluţie
1 mg/g
Metilprednisolon aceponat,
Advantan, cremă, unguent, emulsie
cutanată (Milk)
1 mg/g
Clobetasol,
Dermovate, cremă şi unguent 0,05%,
loţiune capilară 0,05%
Clobetasol unguent 0,05%
Indicaţii terapeutice şi posologie
Are efect antiinflamator, antipruriginos, antialergic.
Dermatite, eczeme de contact alergice sau toxice, eczeme
profesionale. Eczeme microbiene, varicoase, eczemă
vulgară, seboreică, eritem solar, prurit anal şi vulvar,
lichen plan, arsuri solare, muşcături de insecte.
!!! Poate produce suprainfecţii şi atrofia tegumentelor în cazul
aplicării pe suprafeţe mari, timp îndelungat.
!!! Este contraindicată administrarea în tuberculoză cutanată,
varicelă, herpes.
Indicat în leziuni rezistente la corticosteroizii prezentaţi mai
sus.
Psoriazis palmo-plantar, psoriazis al pielii capului, dermatită
seboreică a pielii capului, dermatită de contact severă.
! Este contraindicată administrarea în infecţii bacteriene,
micotice, virale, leziuni ulcerative, acnee rozacee.
! Nu pe față, nu în zonele cu piele sensibilă.
Topice combinate:

Glucocorticosteroizi / AINS

Glucocorticosteroizi / ANTIBIOTICE

Glucocorticosteroizi / ANTIMICOTICE
AINS ÎN COMBINAŢII
Acid salicilic – AINS și keratolitic

Concentrații
 2% - preparate care sunt destinate aplicării pe față
 3% - preparate de spălat – ex. soluții/șampoane
pentru acnee
 Concentrații mai mari (20-50%) – paste, plasturi –
aplicații strict locale pentru calusuri sau negi
Avantaje Dezavantaje
 uşor de preparat în orice  maceraţie tegument la
vehicul concentraţii mari
 bine tolerat  blochează UVB
 nesensibilizant  inactivează calcipotriolul
 creşte potenţa DCT
Reacţii adverse - Acid salicilic

 senzaţie arsură 4%

 atrofie cutanată 3% (reversibilă)

 prurit 2%
Antibiotice în combinaţii
 se evită includerea antibioticelor de uz sistemic (ex. eritromicina,
tetraciclina etc.)

 se preferă antibiotice bactericide (ex. gentamicina) faţă de cele

bacteriostatice

 se preferă antibioticele cu spectru larg:

 stafilococi (inclusiv tulpini meti-R)
 Pseudomonas
 Proteus
 Klebsiella
Antimicotice în combinaţii

Imidazoli Triazoli Poliene Diverse

Clotrimazol Terconazol Amfotericină Amarolfină
Bifonazol Candicidină Ciclopiroxolamina
Ketoconazol Hachimicină Terbinafină
Econazol Natamicină Griseofulvină
Isoconazol Nistatin
Miconazol

spectru larg de acţiune

 dermatofiţi
 levuri
acţiune suplimentară antiinflamatorie (azolii, triazolii)
Produse farmaceutice - combinaţii

 Corticosteroizi în asocieri cu antibiotice:

 Fucidin H, cremă: hidrocortizon, acid fusidic
 Fucicort, cremă: betametazonă, acid fusidic
 Oximed, spray: hidrocortizon, oxitetraciclină
 Neopreol, unguent: prednisolon, neomicină, ulei de peşte
 Diprogenta, cremă, unguent: betametazon dipropionat,
gentamicin sulfat
 Fluocinolon G, cremă: fluocinolon acetonid, gentamicină
 Fluocinolon N, unguent, cremă: fluocinolon acetonid,
neomicină
Produse farmaceutice - combinaţii

 Corticosteroizi în asocieri cu antiinflamatoare,

antimicotice +/- antibiotice:
 Diprosalic, unguent, sol. ext., Sal-Ekarzin, unguent :
betametazon dipropionat, acid salicilic
 Travocort, cremă: difluocortolon valerat, isoconazol nitrat
 Triderm, cremă, unguent: betametazon dipropionat,
clotrimazol, gentamicin sulfat
 Tresyl, cremă: betametazon dipropionat, clotrimazol,
gentamicin sulfat
 Nidoflor, unguent: triamcinolon acetonid, nistatin, neomicină