ACIDUL ASCORBIC

(5R)-5-[(S)-1,2-dihidroxietil]-3,4-dihidroxi-2(5H)-furanonă

A. PREZENTARE GENERALĂ
Denumire Comună Internaţională (D.C.I.):
Acidum ascorbicum
Sinonime: Vitamina C
Formulă moleculară:

CH2-OH
H C-OH
O
O
H
HO OH

1
Denumire chimică: (5R)-5-[(S)-1,2-dihidroxietil]-3,4-dihidroxi-2(5H)-furanonă
Compusul este oficinal în FR X (Acidum ascorbicum, p. 67-68).
Formulă brută:
C6H8O6
Mr:
176,1
Condiţii de calitate:
Cerinţele de calitate cuprinse în FR X, în monografia Acidum ascorbicum sunt reprezentate de
următorii parametrii: descrierea, solubilitatea, identificarea substanţei, punctul de topire,
aspectul soluţiei, puterea rotatorie specifică, pH-ul, reziduul prin calcinare, dozarea substanţei
active, conţinutul în metale grele şi sulfaţi.
Descriere:
Cristale incolore sau pulbere cristalină albă, fără miros, cu gust acru.
Solubilitate:
Uşor solubil în apă, solubil în etanol şi metanol, practic insolubil în benzen, cloroform, eter, eter
de petrol şi uleiuri grase.
Incompatibilităţi în soluţie:
Soluţii alcaline, oxidante, soluţii de săruri de metale grele, adrenalină, noradrenalină,
aminofilină, cloramfenicol hemisuccinat, ciancobalamină, dextran, estrogeni, fitomenadionă,
sulfamide, penicilina G, vitamina K în soluţie apoasă.
Punct de topire:
188-192°C (cu descompunere)
pH:
2,0-3,0 (soluţie apoasă preparată conform FR X).

2
Aspectul soluţiei:
Limpede şi incoloră (soluţie apoasă preparată conform FR X).
Ambalare:
În borcane din sticlă brună bine închise sau în saci de polietilenă reambalaţi în saci de hârtie.
Conservare: În recipiente bine închise, protejat de lumină şi căldură.
Acţiune farmacologică şi întrebuinţări:
• în organism formează, împreună cu acidul dehidroascorbic, un sistem redox, responsabil de
proprietăţile de vitamină.
• transportor de hidrogen în oxidoreducerile biologice şi în respiraţia celulară
• menţinerea sub formă redusă a grupărilor -SH enzimatice
• formarea
• substanţa fundamentală a ţesutului conjunctiv
• substanţei proteice din oase
• substanţei intercelulare din peretele capilarelor,
• scăzând astfel permeabilitatea
• crescând rezistenţa acestora.
• favorizează absorbţia fierului din tubul digestiv şi stimulează formarea hemoglobinei
• transformarea acidului folic în acid folinic
• facilitează depunerea calciului în oase - consolidarea fracturilor. Intervine în
• metabolismul normal al tirozinei şi fenilalaninei, metabolismul glucidic
• creşte capacitatea de apărare a organismului faţă de infecţii
• accentuarea activităţii fagocitare a leucocitelor
• stimularea proceselor imunologice, având şi acţiune antialergică

3
Produse farmaceutice industriale:
Acidul ascorbic se condiţionează ca atare în diverse forme farmaceutice: comprimate (500 mg),
comprimate efervescente (500, 1000 mg) sau soluţii injectabile (100 mg/ml - 5ml) etc.
Se găseşte asociat în marea majoritate a produselor farmaceutice ce conţin vitamine şi minerale.
În diferite formulări de preparate farmaceutice antinevralgice sau pentru simptomatologia răcelii şi gripei
care conţin cofeină, paracetamol, codeină, pseudoefedrină, fenilefrină ş.a. se asociază şi acidul ascorbic.

Parametri fizico-chimici Condiţii de admisibilitate

 Descriere Pulbere cristalină albă sau aproape albă, sau cristale in-
colore care se colorează prin expunere la aer şi umidi-
tate, fără miros, cu gust acru
 Solubilitate Uşor solubil în apă, solubil în alcool şi metanol, practic
insolubil în benzen, cloroform, eter, eter de petrol şi
uleiuri grase
 Identificare Trebuie să corespundă cu spectrul acidului ascorbic
- spectrul în infraroşu CRS
- spectrul în ultraviolet al Prezintă un maxim de absorbţie la 262 nm şi un minim la
soluţiei 0,001 acid clorhidric 237 nm
0,1 mol/L La 2 mL soluţie acid ascorbic 5% se adaugă 0,5 mL acid
▲ Reacţii chimice nitric 100 g/L şi 0,5 mL nitrat de argint 20 g/L; se formea-
ză un precipitat cenuşiu.
La 0,5 mL soluţie acid ascorbic 5% se adaugă 1,5 mL
apă, 0,2 mL pentaciano-nitrozilferat (II) de sodiu soluţie
10 g/L şi 0,15 mL hidroxid de sodiu 100 g/L; apare o co-
loraţie galben-verzuie, care după adăugarea de 0,3 mL
acid acetic 300 g/L devine albastru-verzuie.
4
 Condiţii de admisibilitate
Parametri fizico-chimici
 Punct de topire 188 - 192°C (cu descompunere)
 Aspectul soluţiei 5% Soluţia trebuie să fie limpede şi incoloră
 Rotaţie specifică, [X]D20 + 20,5 până la + 21,5
 Acid oxalic %, max. 0,2
 Cupru, ppm, max. 5
 Fier, ppm, max. 2
 Metale grele (Pb), ppm, max. 1
 Reziduu sulfatat, %, max. 0,1
 Dozare, % 99,0 - 100,5

5
 D. DESCRIEREA FAZELOR PROCESULUI TEHNOLOGIC
DE OBŢINERE INDUSTRIALĂ

Obţinerea industrială a acidului ascorbic este un proces tehnologic care combină sinteza
chimică clasică cu elemente de biotehnologie fermentativă.

Se desfăşoară în 5 faze şi 22 de operaţii:

I. Fabricarea D-sorbitolului (hidrogenare catalitică) - 4
II. Fabricarea L-sorbozei (oxidare biochimică) - 6
III. Fabricarea diaceton-L-sorbozei (acetalizare) - 4
IV. Fabricarea acidului diaceton-2-ceto-L-gulonic (oxidare) - 3
V. Fabricarea acidului ascorbic (hidroliză, enolizare, lactonizare) - 5

6
 Industria Farmaceutică
Proces tehnologic. Proces fundamental. Operații unitare.

Proces tehnologic = ansamblul ordonat de transformări fizice,

chimice şi combinate ale acestora suferite de materiile prime în
vederea obţineri unui produs finit, cu ajutorul operaţiilor unitare şi a
proceselor fundamentale.

Proces fundamental = succesiune de etape a prelucrării materiilor

prime însoţite de schimbarea compoziţiei sau a naturii lor chimice
(proces chimic / biochimic).

Operații unitare = procese fizice de prelucrare a materiilor prime fără

schimbarea compoziţiei sau a naturii lor chimice, folosind utilaje şi
aparate specifice – indiferent de procesul tehnologic (ex. măcinarea,
sortarea, distilarea, cristalizarea ș.a.).

Operaţii unitare în industria farmaceutică

1. operaţii mecanice
2. operaţii hidrodinamice
3. operaţii termice (cu transfer de căldură)
4. operaţii de difuziune (cu transfer de masă)
7
B. FAZELE PROCESULUI TEHNOLOGIC

I. FABRICAREA D-SORBITOLULUI
1. Dizolvarea D-glucozei
2. Pregătirea amestecului D-glucoză/catalizator Ni-Raney pentru hidrogenare
3. Hidrogenarea catalitică a D-glucozei

HCO CH2OH
H C OH H C OH
HO C H 2(H) HO C H
H C OH Ni-Raney H C OH
H C OH H C OH
CH2OH CH2OH

4. Filtrarea amestecului de reacţie

8
II. FABRICAREA L-SORBOZEI
5. Obţinerea inoculului necesar la însămânţarea mediului de cultură în laborator
6. Iniţializarea fermentaţiei industriale

CH 2OH CH 2OH
H C OH C O
HO CH oxidare HO C H
H C OH Acetobacter H C OH
suboxidans
H C OH HO C H
CH 2OH CH 2OH

7. Fermentaţia intermediară
8. Fermentaţia de regim
9. Concentrarea şi cristalizarea L-sorbozei
10. Uscarea L-sorbozei

9
III. FABRICAREA DIACETON-L-SORBOZEI

11. Acetalizarea L-sorbozei

CH2OH CH2OH
C O H3C O C
C
HO C H 2 (CH3 )2CO O H3C O C H
+ 2 H2O
H C OH H2SO4 H C O CH3
HO C H CH C
CH2OH H2C O CH3

12. Neutralizarea masei acetonate

13. Distilarea acetonei şi a produşilor secundari
14. Purificarea soluţie de diaceton-L-sorboză

10
IV. FABRICAREA ACIDULUI DIACETON-2-CETO-L-GULONIC
15. Obţinerea sării de sodiu a acidului diaceton-2-ceto-L-gulonic

CH2OH COONa
H3C O C H3C O C
C C
O H3C O C H KMnO4 O H3C O CH
+ MnO2
H C O CH3 NaOH H C O CH3
CH C CH C
H2C O CH3 H2C O CH3

16. Obţinerea acidului diaceton-2-ceto-L-gulonic

COONa COOH
H3C O C H3C O C
C C
O H3C O CH HCl O H3C O CH
+ H2O + NaCl
H C O CH3 HC O CH3
CH C CH C
H2C O CH3 H2C O CH3

17. Uscarea acidului diaceton-2-ceto-L-gulonic

11
V. FABRICAREA ACIDULUI ASCORBIC
18. Hidroliza, enolizarea şi lactonizarea acidului diaceton-2-ceto-L-gulonic

COOH COOH
H3C O C C O
C
O H3C O C + HO C H
H
(etanol- + 2 (CH3 )2CO
H C O CH3 H C OH
diclormetan)
CH C (etanol-cloroform) HO C H
H2C O CH3 . H2O H2C OH

COOH C O
C O HO C O
HO C H + HO C
H
H C OH (etanol-
(etanol- H C
diclormetan)
cloroform)
HO CH HO C H
CH2OH CH2OH

19. Centrifugare
20. Uscarea acidului ascorbic brut
21. Purificarea acidului ascorbic brut
22. Uscare, cernere

12
C. FLUXUL TEHNOLOGIC DE OBŢINERE INDUSTRIALĂ
I. FABRICAREA D-SORBITOLULUI

D-glucoză pură
Apă distilată
Dizolvarea D-glucozei [1]
-Introducerea glucozei sub agitare în apă distilată, încălzită la
t = 70-80°C

Soluţie de D-glucoză

Hidrogenarea D-glucozei [2]

Catalizator Ni-Raney -Introducerea amestecului pentru hidrogenare prin aspirare
Hidrogen [3] -Aducere hidrogenului, 90 at.
-Hidrogenarea glucozei, 80-120 at., t = 135-138°C
-Răcire, t = 80°C
-Evacuare hidrogen, 0,5 at.

Filtrare [4.1] Catalizator

Ni-Raney
Spălare
- t = 50-60°C

Soluţie D-sorbitol [5]

13
 II. FABRICAREA L-SORBOZEI
Obţinerea inoculului pentru la însămânţarea mediului de cultură în laborator
- Etapa de întreţinere a tulpinii de Acetobacter suboxidans
- Etapa de activare a microorganismului
- Etapa de preparare a inocului de Acetobacter suboxidans
Inocul de Acetobacter suboxidans

Apă distilată
Iniţializarea fermentaţiei industrial [6]
- Încărcarea bioreactorului cu materiile prime, agitare,
D-sorbitol pH = 4,5-5
- Sterilizare, agitare, t = 120°C, 45 minute
Extract de porumb - Răcire, 1,5 at., t = 30-32°C, pH = 4,5-5
- Însămânţare cu inocul (t = 30-32°C)
Ulei vegetal
- Regim: agitare, aer steril (0,8 L aer/L de mediu/minut), 2 at., t = 30-32°C, 12-14
ore
Inocul de Acetobacter suboxidans

Fermentaţia intermediară [7]

Apă distilată - Încărcarea bioreactorului cu materiile prime, agitare
- Sterilizare, agitare, t = 120°C, 45 minute
D-sorbitol
- Răcire, 1,5 at., t = 30-32°C, pH = 4,5-5
Extract de porumb - Însămânţare cu inocul (t = 30-32°C)
Ulei vegetal
- Regim: agitare, aer steril (0,8 L aer/L de mediu/minut), 2 at., t = 30-32°C, 14-16 ore
Inocul de Acetobacter suboxidans 14
 Inocul de Acetobacter suboxidans
Apă distilată Fermentaţia de regim [8]
D-sorbitol
- Încărcarea bioreactorului cu materiile prime, agitare
- Sterilizare, agitare, t = 120°C, 45 minute
Extract de porumb - Răcire, 1,5 at., t = 30-32°C, pH = 4,5-5
- Însămânţare cu inocul (t = 30-32°C)
Ulei vegetal
- Regim: agitare, aer steril (0,8 L aer/L de mediu/minut), 2 at., t=30-32°C, 32-33
ore Soluţie de L-sorboză

Decantare [9]
- Repaus 4-6 ore

Concentrare [10]
- Regim: 0,8-0,9 at., 43-47°C, 16 ore

Cristalizare [11]
- Răcire, temperatura camerei, 2 ore
- Regim: t = 0-3°C, 2-3 ore

Etanol
Centrifugare [12.1]
- Spălare

Uscarea L-sorbozei [13.1]

- Regim: 8 ore 15
 III. FABRICAREA DIACETON-L-SORBOZEI

Acetalizarea L-sorbozei [14]

Acetona Introducerea acetonei
L-sorboza
Adăugare L-sorboză
Aducere acid sulfuric, agitare, t = 12°C
Acid sulfuric Regim: agitare, t = 12°C, 10 min.
Răcire, t = -6°C, 1½ oră

Solutie hidroxid de
Neutralizare [16]
sodiu 14% Introducerea soluţiei de hidroxid de sodiu 14%
Răcire, -6°C, 1½ oră
Adăugare masă de reacţie de la acetalizare, în fir subţire, t = 5°C, pH = 8,3-8,6; 2 ore

Concentrare [17, 18.1] Acetonă

Distilarea acetonei, t = 56-80°C (recuperare)

Îndepărtarea produşilor secundari [19, 18.2]

Distilare la presiune scăzută, t = 85-90°C
Răcire la t = 38-40°C
Decantare 1½ ore

Strat superior de amestec

Diaceton-L-sorboză/monoaceton-L-
sorboză 16
 Purificarea diaceton-L-sorboză [20]
Introducerea diaceton-L-sorbozei
Adăugarea apei calde
Încălzirea soluţiei, t = 60°C
Introducere soluţie de hidroxid de sodiu 30-40%
Agitare, 15-20 min.
Decantare şi separare, 3 ore
Diluare la 20%, agitare 15-20 min.

Soluţie de diaceton-L-sorboză

IV. FABRICAREA ACIDULUI DIACETON-2-CETO-L-GULONIC

Obţinerea sării de sodiu a acidului diaceton-2-ceto-L-gulonic [21]

Diaceton-L-sorboză Aducerea diaceton-L-sorbozei
Încălzire, t = 34°C
Hidroxid de sodiu Introducere hidroxidului de sodiu
Permanganat de potasiu Adăugare permanganat de potasiu, agitare, tmax. = 36°C, 10-12 ore
Perfectarea reacţiei: agitare, t = 34-36°C, 45 min.
Încălzire sub agitare, t = 60°C, 45 min.

Filtrare [4.2] Dioxid de mangan

Sarea de sodiu a acidului diaceton-2-ceto-L-gulonic 17

 Acid clorhidric diluat Precipitarea acidului diaceton-2-ceto-L-gulonic [22]
• Răcire cu solă, t = 0-2°C
• Introducere acidului clorhidric în fir subţire, agitare, pH = 1,2-2
• Agitare, 15 min.

Apa distilata Centrifugare [12.2]

Spălare

Uscarea acidului diaceton-2-ceto-L-gulonic [13.2]

Acid diaceton-2-ceto-L-gulonic

V. FABRICAREA ACIDULUI ASCORBIC

Acid diaceton-2-ceto-L-gulonic Hidroliza, enolizarea și lactonizarea acidului 2-ceto-L-gulonic

[23]
Cloroform
Încărcarea acidului diaceton-gulonic
Acetona
Etanol Introducerea cloroformului şi etanolului (recuperare)
Acid clorhidric Tratare cu acid clorhidric
Încălzire, t = 58-60°C, 6-8 ore
Regim: agitare, 0,5 at., 24 ore
Răcire, t = 18-20°C

18
 Cloroform
Etanol
Apă distilată
Acid ascorbic brut
Cărbune decolorant
Apă distilată caldă (65°C)
Centrifugare [12.3]
Spălare
Spălare de 2 ori cu etanol-cloroform
Uscarea acidului ascorbic brut [13.3]
la t = 50-55°C
Acid ascorbic brut
Purificarea acidului ascorbic [24]
Încărcarea apei distilate
Introducere acidului ascorbic
Încălzirea soluţiei, t = 65°C
Decolorare, t = 65°C
Filtrare [25]
Spălare
Soluţie de acid ascorbic
Cristalizarea acidului ascorbic [26]
Răcire treptată până la t = 0°C:
- 65-45°C (în mod natural),
- 45-20°C (cu apă rece, 2-4 ore),
- 20-0°C (cu solă, agitare, 2 ore)
Regim: t = 0°C, 2 ore 19
Apă distilată Centrifugare [12.4] Ape hidroalcoolice
Etanol (0°C) Spălare
(recuperare etanol, acid ascorbic)

Uscare [13.4]
Regim: t = 45°C, 0,6-0,7
at.
Cernere

ACID ASCORBIC

20
21
 D. DESCRIEREA FAZELOR PROCESULUI TEHNOLOGIC
DE OBŢINERE INDUSTRIALĂ

Obţinerea industrială a acidului ascorbic este un proces tehnologic care combină sinteza
chimică clasică cu elemente de biotehnologie fermentativă.

Se desfăşoară în 5 faze şi 22 de operaţii:

I. Fabricarea D-sorbitolului (hidrogenare catalitică) - 4
II. Fabricarea L-sorbozei (oxidare biochimică) - 6
III. Fabricarea diaceton-L-sorbozei (acetalizare) - 4
IV. Fabricarea acidului diaceton-2-ceto-L-gulonic (oxidare) - 3
V. Fabricarea acidului ascorbic (hidroliză, enolizare, lactonizare) - 5

22
B. FAZELE PROCESULUI TEHNOLOGIC

I. FABRICAREA D-SORBITOLULUI (hidrogenare catalitică)

1. Dizolvarea D-glucozei
2. Pregătirea amestecului D-glucoză/catalizator Ni-Raney pentru hidrogenare
3. Hidrogenarea catalitică a D-glucozei

HCO CH2OH
H C OH H C OH
HO C H 2(H) HO C H
H C OH Ni-Raney H C OH
H C OH H C OH
CH2OH CH2OH

4. Filtrarea amestecului de reacţie

23
I. FABRICAREA D-SORBITOLULUI

În prima fază se realizează hidrogenarea D-glucozei în prezenţa catalizatorului Ni-

Raney. Procesul are loc în condiţii speciale de presiune, pH şi temperatură, strict
monitorizate.
Reţeta
- apă distilată
- D-glucoza
- catalizator Ni-Raney
- soluţii de hidroxid de calciu
- azot
- hidrogen

24
1.Dizolvarea D-glucozei
În vasul de amestecare [1], se încarcă apă distilată şi se încălzeşte la 70-80°C. Apoi se adaugă
D-glucoza. Printr-o agitare eficace, se asigură o bună dizolvare a glucozei, obţinându-se astfel o
soluţie de concentraţie 45-50%.
2.Pregătirea amestecului D-glucoză/catalizator Ni-Raney pentru hidrogenare
Peste soluţia de glucoză din [1] se introduce catalizatorul Ni-Raney umezit în prealabil cu apă
distilată. Amestecul se aduce la pH = 8,2-8,5 cu ajutorul unei soluţii de hidroxid de calciu la o
concentraţie calculată astfel încât cantitatea adăugată să nu dilueze prea mult amestecul.
Operaţia de hidrogenare se desfăşoară în reactorul [2] care se încarcă pe la partea inferioară.
Pentru aceasta se deschide ventilul inferior şi prin realizarea unei presiuni negative, se introduce
amestecul pentru hidrogenare, prin aspirare din vasul [1]. Se închide instalaţia şi apoi se
evacuează aerul din reactor prin purjare cu azot şi hidrogen, sub agitare.
Pentru a nu amesteca aerul cu amestecul de hidrogenare.
3.Hidrogenarea catalitică a D-glucozei
Se introduce hidrogen [3] în reactorul [2] până când presiunea ajunge la 90 at. În tot timpul
hidrogenării temperatura se menţine la 135-138°C, iar presiunea la 80-120 at. prin admisii
discontinue de hidrogen. Reacţia se consideră terminată, când timp de 30 minute, presiunea nu
scade (1) cu mai mult de 2 at.

25
În timpul procesului, consumul de hidrogen conduce la scăderea presiunii. În momentul terminării
reacţiei presiunea rămâne constantă deoarece nu se mai consumă hidrogen.
Apoi, amestecul de reacţie se răceşte indirect: întâi cu apă caldă, apoi cu apă la temperatura camerei
şi, în final, cu apă rece. Pe toată durata operaţiei trebuie ca diferenţa de temperatură dintre spaţiul
interior şi mantaua reactorului [2] să nu fie mai mare de 50°C.
Când temperatura a ajuns la 80°C, se evacuează treptat hidrogenul astfel încât presiunea din reactor
să scadă de la 120 la 0,5 at.
4.Filtrarea amestecului de reacţie
Prin ştuţul inferior, de golire, se transvazează masa de reacţie pe un filtru nuce (2) [4.1]. Pentru
golirea mai eficientă a reactorului se execută şi o purjare cu azot.
Dacă filtrarea are loc încet, pentru accelerarea operaţiei, amestecul de reacţie se diluează cu apă
încălzită în prealabil la 80°C.
Soluţia de D-sorbitol obţinută se colectează în vasul tampon [5].
Spre sfârşitul filtrării, catalizatorul (3) de pe filtru se spală cu apă caldă (50-60°C) pentru îndepărtarea
soluţiei de D-sorbitol reţinută de el.
Catalizatorul recuperat este descărcat în containere şi se depozitează sub apă. Acesta se regenerează
cu o soluţie de hidroxid de sodiu 5% şi se va utiliza la prepararea unor noi cantităţi de catalizator
pentru alte şarje de hidrogenare.

26
27
II. FABRICAREA L-SORBOZEI (oxidare biochimică)
5. Obţinerea inoculului necesar la însămânţarea mediului de cultură în laborator
6. Iniţializarea fermentaţiei industriale

CH 2OH CH 2OH
H C OH C O
HO CH oxidare HO C H
H C OH Acetobacter H C OH
suboxidans
H C OH HO C H
CH 2OH CH 2OH

7. Fermentaţia intermediară
8. Fermentaţia de regim
9. Concentrarea şi cristalizarea L-sorbozei
10. Uscarea L-sorbozei

28
 II. FABRICAREA L-SORBOZEI
Oxidarea biochimică a D-sorbitolului în L-sorboză este rezultatul activităţii
bacteriilor acetice cultivate pe un mediu alcătuit în principal din extract de porumb. Pentru
aceasta se foloseşte bacteria aerobă Acetobacter suboxidans. Procesul se realizează în trei
etape:
• obţinerea materialului de însămânţare industrială
• fermentaţia intermediară
• fermentaţia de regim.

Reţeta
- apă distilată
- D-sorbitol
- extract de porumb
- ulei vegetal
- aer steril
- inocul de Acetobacter suboxidans
- biomasă pentru fermentaţia intermediară
- biomasă pentru fermentaţia de regim
- etanol
29
5. Obţinerea inoculului necesar la însămânţarea mediului de cultură în laborator
Bacteria utilizată la oxidarea D-sorbitolului în L-sorboză este Acetobacter suboxidans (4).
Acetobacter suboxidans privită la microscop se prezintă sub formă de bastonaşe scurte.
Caracteristic este dispunerea lor în lanţuri paralele sau în grupuri dese. În culturile tinere se
observă o uşoară mobilitate a lor. Temperatura optimă pentru dezvoltare şi oxidare este de
30-32°C. Întreţinerea tulpinii de Acetobacter suboxidans se face prin treceri din 7 în 7 zile
pe mediul de sorbitol/agar-agar care conţine:
sorbitol, extract de drojdie, agar-agar, apă.

Pentru oxidarea D-sorbitolului la L-sorboză în fază industrială, se utilizează un material de

însămânţare pe mediul lichid.
Materialul de însămânţare pentru prepararea industrială se realizează pe mediu lichid, în
condiţii de agitare şi trebuie să fie:
• steril, de culoare bej cu nuanţe verzui
• o morfologie tipică
• un grad (randament) de oxidare la 24 ore de 10-80%
• o vârsta de 24 - 48 ore.
Procesul de obţinere a materialului de însămânţare cuprinde trei etape:
a) întreţinerea tulpinii;
b) activarea;
c) prepararea inocului.

30
a) Întreţinerea tulpinii
Tulpina de Acetobacter suboxidans se păstrează în tuburi pe mediul solid agarizat (5).
Se întreţine prin trecere din 7 în 7 zile pe următorul mediu:
• D-sorbitol;
• extract de drojdie;
• agar-agar;
• apă.
pH = 4,5-5 ajustat cu acid acetic.

Pentru prepararea mediului se procedează astfel:

- Se dizolvă în puţină apă extractul de drojdie şi D-sorbitolul solid. Se poate folosi şi o soluţie de
D-sorbitol.
- Se spală agarul cântărit, de 2-3 ori cu apă, apoi se dizolvă în apă, punându-se în autoclav timp
de 30 minute la 120°C.
- Peste soluţia de agar fierbinte se adaugă amestecul drojdie/D-sorbitol şi se completează cu
apă caldă.
-Se repartizează apoi în 10 eprubete cantităţi aproximativ egale din amestecul obţinut şi se
sterilizează 30 minute la 110°C.
- Se înclină mediul şi se lasă să se răcească.
Tuburile se inoculează în boxa sterilă (sub protecţia flăcării) cu o ansă, luând microorganismul
din cultura dezvoltată pe un tub vechi de 7 zile. Apoi se introduc în termostat la 30°C, unde se
menţin 48 ore. După inoculare tuburile se păstrează la temperatura camerei sau la frigider la 4°C.
31
b) Activarea tulpinii
Pentru aceasta se folosesc 2 baloane Erlenmayer, sterile, care conţin un mediu lichid (6):
• D-sorbitol
• extract de porumb
• extract de drojdie
• apă.
Prepararea mediului se face prin dizolvarea ingredientelor în apă.
Apoi se repartizează mediul în baloane şi se sterilizează 30 minute la 120°C.
Dintr-un tub cu mediu solid se iau cu ansa germeni (Acetobacter suboxidans) şi se însămânţează în
cele 2 baloane.
După 43 ore de la această primă inoculare se însămânţează cu mediul de cultură din prima „trecere”
alte 2 baloane Erlenmayer. Operaţia se realizează în mod steril.
După 48 de ore de la a 2-a „trecere” se efectuează o a 3-a „trecere” în aceleaşi condiţii.
Cea de-a 3-a “trecere” reprezintă cultura activă din care se va prepara inoculul.
c) Prepararea inoculului
În acest scop se foloseşte acelaşi mediu întrebuinţat la activarea tulpinii. Se repartizează mediul în
flacoane, după care se sterilizează 30 minute la 120°C. Acestea se însămânţează în boxa sterilă
folosind cultura activă preparată anterior.
Flacoanele astfel însămânţate se agită 24 de ore.
Într-o boxă sterilă, după controlul sterilităţii, conţinutul lor se reuneşte şi în felul acesta se
constituie inoculul, care, va fi folosit la realizarea primei etape de fermentare industrială (operaţia 6).
32
6. Iniţializarea fermentaţiei industriale
Înainte de introducerea mediului de cultură în inoculator [6], pentru a evita orice posibilitate de
infectare a mediului de cultură, întreaga instalaţie este supusă unui tratament de spălare,
verificare a etanşeităţii, dezinfectare şi sterilizare.
Spălarea constă în umplerea inoculatorului cu apă de la reţea sau apă distilată, aceasta urmând
să fie încălzită la 100°C timp de 10-15 minute. Această operaţie se repetă (7) de 3 ori şi de fiecare
dată se prelevează o probă pe care se execută analiza microbiologică.
Odată la 10-12 zile în vederea îndepărtării resturilor de substanţă sau uleiului de pe peretele
inoculatoarelor, acestea se fierb cu o soluţie de hidroxid de sodiu 2%. În acest caz, după
evacuarea apelor alcaline, instalaţia se spală cu apă comună până la dispariţia alcalinităţii. Apa
introdusă în acest scop se încălzeşte la 100°C. Operaţia se repetă până când apele de spălare au
un pH neutru.
Instalaţia în timpul obţinerii materialului de însămânţare, trebuie să fie perfect etanşă pentru a nu
pierde din aerul tehnologic necesar în timpul operaţiei şi a nu se infecta (8) mediul de fermentaţie.
În cazul în care se constată prezenţa unor germeni în instalaţie, se spală utilajul cu o soluţie de
cloramină 1%. După evacuarea apelor cloraminice se clăteşte instalaţia cu apă comună până la
îndepărtarea totală a urmelor de cloramină.
Aerul necesar fermentaţiei este introdus în inoculator prin intermediul unei instalaţii speciale de
purificare de praf şi microfloră.
Toate aceste operaţii în vederea pregătirii instalaţiei, trebuiesc executate cu precizie, întrucât de
calitatea lor depinde calitatea materialului de însămânţare şi implicit întregul proces de biosinteză.
33
După ce s-au executat aceste proceduri, se încarcă în inoculator [6] materiile prime necesare
obţinerii materialului de însămânţare:
• apă distilată
• D-sorbitol
• extract de porumb
• ulei vegetal.
Se verifică pH-ul care trebuie să fie 4,5-5. Apoi, sub continuă agitare, se trece la sterilizarea
mediului (120°C, 45 minute) şi a conductelor tehnologice (120°C, 10 minute).
În continuare, masa de reacţie se răceşte la 30-32°C cu apă în manta (9). În timpul răcirii,
presiunea în inoculator se menţine la 1,5 at. prin introducerea de aer steril. În final se recoltează o
probă din mediul de cultură [6], pentru aprecierea sterilităţii acestuia. Prelevarea probei are loc în
condiţii speciale pentru a evita infectarea mediului de cultură.
Aceasta este o condiţie esenţială, deoarece la temperatură mai mică dezvoltarea bacteriei
Acetobacter suboxidans se face defectuos, iar peste această temperatură încetează.
Operaţia de obţinere a mediului este urmată de însămânţarea sa cu inocul de Acetobacter
suboxidans preparat în laborator (5% din masa de reacţie). Inoculul trebuie să aibă un grad de
oxidare (10) de 70-80% şi o temperatură cuprinsă între 30-32°C (9).
Gradul de oxidare este strâns legat de calitatea inoculului obţinut în laborator şi mai ales de
timpul de când a fost pregătit.
Şi în cazul însămânţării trebuie respectate aceleaşi condiţii de sterilitate pentru prevenirea infectării
mediului cu floră străină.
34
După terminarea operaţiei de inoculare, se închide ermetic inoculatorul [6] şi se reglează
în interior o presiune de regim de 2 at. Şi o temperatură de 30-32°C. Sub agitare continuă
se introduce aer steril. Debitul de introducere se reglează la valoarea de:
0,8 L aer/L de mediu/minut.
Operaţia durează 12-14 ore.
La final se analizează o probă de inocul (recoltată în condiţii sterile) pentru aprecierea
gradului de oxidare a masei de reacţie. Operaţia executată în bune condiţiuni duce la un
grad de oxidare de minimum 25%.
Pentru etapa următoare masa de reacţie se transvazează în fermentatorul intermediar [7].

35
7. Fermentaţia intermediară
Rolul fermentaţiei intermediare constă în pregătirea unei biomase în cantitate suficientă pentru
însămânţarea mediului în cadrul operaţiei următoare (fermentaţie de regim - fermentator).
Înainte de începerea reacţiei se verifică şi se pregăteşte instalaţia întocmai ca şi în cazul inoculatorului de la
operaţia anterioară (operaţia 6), apoi când întreaga aparatură a fost pregătită conform procedurilor
operaţionale standard, se încarcă mediul de cultură în fermentatorul intermediar [7]:
• apă distilată
• D-sorbitol
• extract de porumb
• ulei vegetal.
Amestecul obţinut se sterilizează la 120°C, 45 de minute, sub continuă agitare.
Apoi, prin circularea apei reci în mantaua fermentatorului, mediul de cultură se răceşte la o temperatura 30-
32°C. În timpul răcirii reactorul [7] se menţine la o presiune de 1,5 at. prin introducerea de aer steril.
Înainte de însămânţare se recoltează (steril) o probă din mediu pentru aprecierea sterilităţii şi a pH-ului,
care trebuie să fie de 4,5-5. În caz contrar pH-ul se ajustează cu acid acetic.
Însămânţarea mediului cu inocul se execută prin transvazarea (11) cu presiune a conţinutului
inoculatorului [6] în fermentatorul intermediar [7].
Este necesară în acelaşi timp şi sterilizarea conductelor dintre inocul şi fermentator, sterilizare care se face
prin încălzire la 120°C, 15 minute.
Sub continuă agitare şi păstrând constantă temperatura (30-32°C) şi presiunea (2 at.), se introduce aer steril
cu un debit de 0,8 L aer/L de mediu/minut. Timpul pentru fermentaţie intermediară este de 14-16 ore.
Se obţine o biomasă cu un grad de oxidare de 50-70% care se transvazează în fermentatorul de regim [8].
36
8. Fermentaţia de regim
După executarea operaţiilor de pregătire a instalaţiei (identic ca la operaţiile anterioare - 6, 7) se încarcă
fermentatorul de regim [8] cu componentele mediului de cultură:
• apă distilată
• D-sorbitol,
• extract de porumb,
• ulei vegetal.
Mediul de cultură se sterilizează prin încălzire la 120°C timp de 45 şi respectiv 15 minute, conductele
tehnologice. După sterilizare, biomasa se răceşte cu apă în manta la 30-32°C. În timpul răcirii,
presiunea din fermentator [8] se menţine la 1,5 at. prin introducerea de aer steril.
Din biomasa răcită se ia o probă pentru verificarea sterilităţii mediului. Operaţia de prelevare se
execută în aceleaşi condiţii sterile ca şi la fazele precedente.
Apoi, se trece la însămânţarea mediului din fermentatorul de regim [8] folosind integral conţinutul
fermentatorului intermediar [7].
Păstrându-se constantă temperatura biomasei (30-32°C) şi presiunea (2 at.) se introduce aer steril cu un
debit de 0,8 L aer/L de mediu/minut.
Operaţia de fermentare durează 32-33 ore. În acest timp se prelevează probe pentru aprecierea gradului
de oxidare al D-sorbitolului.
În final, gradul de oxidare trebuie să fie de cel puţin 90%.

37
9. Concentrarea şi cristalizarea L-sorbozei
Soluţia de L-sorboză din vasul de fermentaţie de regim [8] se descarcă cu presiune într-un vas
decantor [9]. Se lasă în repaus 4-6 ore.
Soluţia limpede, rezultată prin decantare, se trece în vasul de concentrare [10], prin cădere liberă.
Aici se menţine aproximativ 16 ore la 43-47°C şi 0,8 - 0,9 at.
Când soluţia de sorboză s-a concentrat la aproximativ 90%, în masa de reacţie apar cristalele de L-
sorboză. La acest moment, conţinutul concentratorului [10], se descarcă în cristalizor [11] prin
cădere liberă.
În cristalizor şarja este lăsată la răcire liberă timp de 2 ore, după care se introduce solă
(gheață+sare+apă) în mantaua cristalizorului şi se răceşte şarja la 0-3°C, timp de 2-3 ore.
După ce şarja s-a răcit, se descarcă conţinutul cristalizorului în centrifugă [12.1]. Se elimină foarte
bine apele reziduale (12) şi precipitatul se spală cu etanol.
Apele reziduale de la 3-5 şarje sunt preluate într-un alt vas de concentrare în aceleaşi condiţii ca la
operaţia 8, timp de 3-4 ore. Soluţia de L-sorboză reconcentrată se răceşte liber şi apoi cu solă la
0°C. Se esorează şi apele reziduale rezultate se prelucrează ecologic. Spălarea precipitatului de L-
sorboză obţinut se face ca la prima cristalizare.
10. Uscarea L-sorbozei
L-sorboza rezultată de la centrifugare se usucă într-un uscător cu circulaţie de aer cald [13.1], timp
de 8 ore.

38
39
III. FABRICAREA DIACETON-L-SORBOZEI (acetalizare)

11. Acetalizarea L-sorbozei

CH2OH CH2OH
C O H3C O C
C
HO C H 2 (CH3 )2CO O H3C O C H
+ 2 H2O
H C OH H2SO4 H C O CH3
HO C H CH C
CH2OH H2C O CH3

12. Neutralizarea masei acetonate

13. Distilarea acetonei şi a produşilor secundari
14. Purificarea soluţie de diaceton-L-sorboză

40
 III. FABRICAREA DIACETON-L-SORBOZEI
Procesul de obţinere a diaceton-L-sorbozei are la bază acetalizarea L-sorbozei prin tratarea
sa cu acetonă în mediu de acid sulfuric. Apoi, după o etapă de neutralizare cu o soluţie de hidroxid
de sodiu se procedează la recuperarea prin distilare a excesului de acetonă.
Reţeta
- acetonă
- L-sorboză
- acidul sulfuric
- soluţie de hidroxid de sodiu 14%
- soluţie de hidroxid de sodiu 30-40%
- apă

41
 11. Acetalizarea L-sorbozei
În reactorul de acetalizare [14] a L-sorbozei se introduce din vasul de măsură [15.1] cantitatea
necesară de acetonă. Prin manloch-ul reactorului se adaugă L-sorboza.
În masa de reacţie se introduce acid sulfuric (13) [15.2], sub continuă agitare şi în cantităţi mici.
Operaţia trebuie efectuată astfel încât temperatura în interiorul reactorului să nu depăşească 12°C.
Pentru aceasta se circulă solă în mantaua reactorului. După terminarea adăugării acidului masa de
reacţie se mai agită încă 10 minute. Apoi se ia o probă pentru verificarea acidităţii mediului care
trebuie să fie cuprinsă între 85-90g/L. La o valoare mai mare se introduce, pentru corectare, acetonă.
În caz contrar se adaugă acid sulfuric.
Introducerea acidului sulfuric se face sub continuă agitare şi în cantităţi mici, pentru a nu da naştere
de acumulări de produs pe fundul reactorului de acetalizare. Din 2 în 2 ore se face verificarea
acidităţii.
La sfârşitul reacţiei se ia o probă pentru analizarea L-sorbozei remanente, care nu trebuie să
depăşească 5 g/L.
În continuare masa de reacţie se răceşte la -6°C cu ajutorul solei, în manta. La această temperatură se
menţine timp de 1½ ore. Masa de reacţie se analizează din nou urmărindu-se L-sorboza remanentă care
trebuie să fie sub 1,2 g/L.

42
12.Neutralizarea masei acetonate
În vasul de neutralizare [16] se aduce o soluţie de hidroxid de sodiu 14% (14) care se răceşte la -
6°C. Peste ea se introduce în fir subţire masa de reacţie acetonată, de la operaţia 11, în aşa fel ca
temperatura să nu crească mai mult de 5°C. pH-ul final trebuie să fie de 8,3-8,6. Neutralizarea masei
acetonate decurge în 2 ore. Spre sfârşitul operaţiei se analizează alcalinitatea masei de reacţie care
trebuie să fie de 1,5 g/L hidroxid de sodiu.
Soluţia de hidroxid de sodiu 14% poate fi constituită din soluţia de 37-40% recuperată de la etapa de
purificare a diaceton-L-sorbozei (operaţia 14).

43
13.Distilarea acetonei şi a produşilor secundari
După analiza alcalinităţii, masa acetonată se trimite (15) într-un reactor de concentrare [17], unde are
loc îndepărtarea acetonei prin distilare. La temperatura de 56-58°C începe distilarea acetonei [18.1],
fenomen care continuă până la 80°C (16).
Prezenţa sulfatului de sodiu, ca produs secundar în masa de reacţie, necesită încălzirea conductelor
tehnologice înainte de transvazare, pentru a nu le obtura prin cristalizarea sa.
Acetona condensată se colectează într-un reactor prevăzut cu serpentină interioară de răcire şi cu
două condensatoare. Aici se concentrează la 85-90% şi se rectifică pentru a fi folosită ulterior la noi
şarje (operaţia 11).
În continuare, masa de reacţie se transvazează într-un reactor [19] unde se continuă distilarea sub vid
[18.2] la 85-90°C, când distilă produşii secundari ce s-au format în timpul reacţiei de acetonare.
Spre sfârşitul operaţiei se controlează periodic densitatea şi alcalinitatea masei de reacţie, care trebuie
să fie de 15-20g/L. Dacă densitatea masei de reacţie este mai mică, se continuă distilarea, iar dacă este
mai mare, se adaugă apă caldă până la valoarea densităţii urmărite. În continuare masa de reacţie se
răceşte la 38-40°C. La această temperatură amestecul se lasă la decantat 1½ ore. Rezultă, la suprafaţă,
un strat de soluţie de diaceton-L-sorboză, cu urme de monoaceton-L-sorboză, care se separă.

44
14.Purificarea soluţiei de diaceton-L-sorboză
Soluţia de diaceton-L-sorboză obţinută anterior se purifică de urmele de monoaceton-L-
sorboză cu o soluţie de hidroxid de sodiu 30-40%.
Pentru aceasta peste soluţia de diaceton-L-sorboză din vasul [20], se adaugă cantitatea de apă
caldă prescrisă şi, sub agitare, se încălzeşte la 60°C. La această temperatură, se adaugă soluţia
de hidroxid de sodiu 30-40% şi se agită timp de 15-20 minute. Se lasă la decantat 3 ore.
Soluţia de hidroxid de sodiu, din stratul inferior, se separă şi din ea se recuperează, prin
răcire liberă, urmele de diaceton-L-sorboză conţinute.
Peste soluţia de diaceton-L-sorboză rămasă în vasul [20], fostul strat stratul superior, se mai
adaugă apă caldă pentru a o dilua la 20% (17). Se agită timp de 15-20 minute şi se introduce
în faza următoare.
Produsul obţinut conţine şi urme de monoaceton-L-sorboză în proporţie de 1-2% şi are un
aspect siropos de culoare brun închis cu densitate de 1,16-1,18.

45
46
IV. FABRICAREA ACIDULUI DIACETON-2-CETO-L-GULONIC (oxidare)
15. Obţinerea sării de sodiu a acidului diaceton-2-ceto-L-gulonic

CH2OH COONa
H3C O C H3C O C
C C
O H3C O C H KMnO4 O H3C O CH
+ MnO2
H C O CH3 NaOH H C O CH3
CH C CH C
H2C O CH3 H2C O CH3

16. Obţinerea acidului diaceton-2-ceto-L-gulonic

COONa COOH
H3C O C H3C O C
C C
O H3C O CH HCl O H3C O CH
+ H2O + NaCl
H C O CH3 HC O CH3
CH C CH C
H2C O CH3 H2C O CH3

17. Uscarea acidului diaceton-2-ceto-L-gulonic

47
IV. FABRICAREA ACIDULUI DIACETON-2-CETO-L-GULONIC
Printr-o reacţie de oxidare chimică a diaceton-L-sorbozei cu permanganat de potasiu în mediu apos
alcalin se obţine sarea de sodiu a acidului diaceton-2-ceto-L-gulonic.
Prin tratarea sa cu acid clorhidric diluat se obţine acidul diaceton-2-ceto-L-gulonic.
Reţeta
- diaceton-L-sorboză
- hidroxid de sodiu
- permanganat de potasiu
- acid clorhidric diluat

48
15. Obţinerea sării de sodiu a acidului diaceton-2-ceto-L-gulonic
Soluţia de diaceton-L-sorboză se încarcă în vasul de oxidare [21]. În continuare, se aduce masa de
reacţie la temperatura de 34°C când începe să se introducă hidroxidul de sodiu şi apoi
permanganatul de potasiu. Introducerea se face în porţiuni mici şi durează 10-12 ore, timp în care
temperatura nu trebuie să depăşească 36°C. Pe parcursul adăugării permanganatului de potasiu,
alcalinitatea (18) se menţine la 12-14g/L, spre sfârşitul reacţiei micşorându-se la 6-8g/L.
În caz contrar se calculează cantitatea de permanganat de potasiu ce urmează a fi adăugată.
După aducerea întregii cantităţi de permanganat, conţinutul reactorului se agită timp de 45 minute, la
34-36°C pentru perfectarea reacţiei. La sfârşitul regimului, se determină cantitatea remanentă de
diaceton-L-sorboză (19).
Un mediu prea alcalin determină evoluţia reacţiei spre formarea de manganat (K2MnO4) care în acest
mediu nu are caracter oxidant. În mediu acid, permenganatul se reduce la ionul Mn2+ şi în aceste
condiţii diaceton-L-sorboza se degradează, cu scăderea randamentului fazei. De obicei un mediu prea
acid este determinat de folosirea unei diaceton-L-sorboze impure.
Dacă restul de diaceton-L-sorboză neoxidată nu depăşeşte 1,5-2g/L şi culoarea soluţiei este violacee,
procesul de oxidare poate fi considerat terminat. În această situaţie se continuă agitarea şi reactorul se
încălzeşte treptat până la 60°C. La această temperatură soluţia se menţine 45 de minute pentru
decolorare. Amestecul de reacţie care conţine sarea de sodiu a acidului diaceton-2-ceto-L-gulonic şi
dioxidul de mangan, se filtrează la vid [4.2], pentru îndepărtarea dioxidului de mangan. Filtratul se
colectează într-un reactor [22] în vederea operaţiei de precipitare.

49
16.Obţinerea acidului diaceton-2-ceto-L-gulonic
Soluţia de sare de sodiu a acidului diaceton-2-ceto-L-gulonic [22] se răceşte la 0-2°C cu
solă în mantaua reactorului. La această temperatură se aduce în fir subţire şi sub agitare o
soluţie diluată de acid clorhidric [15.3]. Când se atinge valoarea de pH = 1,2-2 va
precipita acidul diaceton-2-ceto-L-gulonic sub forma unor cristale de culoare albă.
Masa de reacţie se agită în continuare 15 minute, după care se verifică dacă precipitarea
este completă.
În cazul în care componenta lichidă a suspensiei nu mai conţine sare de sodiu a acidului
diaceton-2-ceto-L-gulonic, neprecipitată, operaţia poate fi considerată terminată.
Conţinutul reactorului [22] se descarcă pe o centrifugă [12.2]. Precipitatul se spală cu apă
distilată.
17. Uscarea acidului diaceton-2-ceto-L-gulonic
Acidul obţinut sub formă de cristale se usucă într-un uscător [13.2].

50
51
V. FABRICAREA ACIDULUI ASCORBIC (hidroliză, enolizare, lactonizare)
18. Hidroliza, enolizarea şi lactonizarea acidului diaceton-2-ceto-L-gulonic

COOH COOH
H3C O C C O
C
O H3C O C + HO C H
H
(etanol- + 2 (CH3 )2CO
H C O CH3 H C OH
diclormetan)
CH C (etanol-cloroform) HO C H
H2C O CH3 . H2O H2C OH

COOH C O
C O HO C O
HO C H + HO C
H
H C OH (etanol-
(etanol- H C
diclormetan)
cloroform)
HO CH HO C H
CH2OH CH2OH

19. Centrifugare
20. Uscarea acidului ascorbic brut
21. Purificarea acidului ascorbic brut
22. Uscare, cernere

52
V. FABRICAREA ACIDULUI ASCORBIC
Ultima fază de preparare are în principal o reacţie complexă de hidroliză, enolizare şi lactonizare a
acidului diaceton-2-ceto-L-gulonic în mediu acid. Vitamina C brută obţinută se purifică prin
decolorare şi cristalizare.

Reţeta
- acidul diaceton-2-ceto-L-gulonic
- cloroform
- etanol
- acid clorhidric
- apă distilată
- cărbune decolorant

53
18. Hidroliza, enolizarea şi lactonizarea acidului diaceton-2-ceto-L-gulonic
Se încarcă în reactorul pentru enolizare [23], acidul diaceton-2-ceto-L-gulonic, cloroformul,
etanolul şi în final acidul clorhidric prescris în reţeta de fabricaţie. Se porneşte agitatorul şi se
încălzeşte amestecul timp de 6-8 ore la 58-60°C. La această temperatură masa de reacţie se menţine
sub agitare continuă timp de 24 ore la o presiune de 0,5 at.
După terminarea regimului conţinutul trebuie să fie de minim 90% acid ascorbic brut.
19. Centrifugare
Conţinutul reactorului se răceşte la 18-20°C după care se centrifughează pentru îndepărtarea apelor
reziduale. Produsul solid obţinut (vitamina C) se spală pe centrifugă [12.3] de 2 ori cu cloroform şi
etanol, răcite în prealabil la 0°C.
20. Uscarea acidului ascorbic brut
După centrifugare, acidul ascorbic brut se usucă [13.3] la 50-55°C.

54
21. Purificarea acidului ascorbic brut
În reactorul [24] destinat acestei operaţii se încarcă apă distilată sau apele reziduale provenite din
spălarea cărbunelui de la etapa de filtrare a şarjei precedente.
Sub continuă agitare se introduce acidul ascorbic brut în porţiuni mici. Se ridică temperatura la 65°C.
După dizolvarea completă a acestuia se adaugă cărbunele decolorant în cantitatea prescrisă. Amestecul
se încălzeşte repede la 65°C, operaţiile de dizolvare şi de decolorare trebuie să fie executate rapid (20).
La această temperatură se fac probe de filtrare la porţiuni mici de soluţie pentru aprecierea culorii
soluţiei care trebuie să fie incoloră sau slab gălbuie. În caz contrar, se mai adaugă cărbune şi se repetă
probele de filtrare până se ajunge la culoarea dorită a soluţiei. Prelungirea timpului de execuţie duce la
scăderi de randamente şi alterarea calităţii produsului finit.
În continuare, soluţia se filtrează sub presiune [25]. Primele porţiuni filtrate se recirculă pentru a
culege numai lichid limpede şi lipsit de urme de cărbune.
Pentru a preîntâmpina cristalizarea vitaminei pe filtru sau pe trasee, lichidul din filtru în timpul
operaţiei de filtrare se menţine cald (65°C), iar presiunea de filtrare va fi de maximum 1,5-2 at.
Cărbunele rămas pe filtru se spală cu apă distilată pentru recuperarea acidului ascorbic adsorbit (21).

55
Apele reziduale astfel obţinute se vor refolosi la faza de dizolvare de la începutul operaţiei 21.
Filtratul se captează într-un cristalizor [26]. Aici se execută o răcire în trepte a lichidului: iniţial se
răceşte la 45°C (în mod natural), apoi de la 45 la 20°C (cu apă rece timp de 2 - 4 ore), iar în final de
la 20°C la 0°C (cu solă, timp de 2 ore sub continuă agitare).
La această temperatură masa de reacţie se menţine sub agitare timp de încă 2 ore. Cristalele de
vitamină C pură obţinute se centrifughează [12.4]. După esorare, are loc spălarea cu apă distilată şi
etanol la 0°C (22).
Spălarea cu etanol este necesară pentru îndepărtarea substanţelor organice. În cazul în care
produsul mai conţine urme de substanţe organice se repetă operaţia de spălare cu alcool până la
completa eliminare. Toate apele reziduale obţinute în cadrul operaţiei 21 se stochează în vederea
unei prelucrări ulterioare pentru recuperarea acidului ascorbic (decolorare cu cărbune, filtrare,
concentrare la vid, cristalizare, uscare).
22. Uscare, cernere
Produsul cristalin umed se scoate din centrifugă şi se usucă (45°C) la vid (0,6-0,7 at.) într-un uscător
tip dulap [13.4].
După uscare cristalele de acid ascorbic se cern printr-o sită de aluminiu.

56
OBSERVAŢII
1.În timpul procesului, consumul de hidrogen conduce la scăderea presiunii. În momentul terminării
reacţiei presiunea rămâne constantă deoarece nu mai se mai consumă hidrogen.
2.Dacă filtrarea are loc încet, pentru accelerarea operaţiei, amestecul de reacţie se diluează cu apă
încălzită în prealabil la 80°C.
3.Catalizatorul recuperat este descărcat în containere şi se depozitează sub apă. Acesta se regenerează cu
o soluţie de hidroxid de sodiu 5% şi se va utiliza la prepararea unor noi cantităţi de catalizator pentru alte
şarje de hidrogenare.
4.Acetobacter suboxidans privită la microscop se prezintă sub formă de bastonaşe scurte. Caracteristic
este dispunerea lor în lanţuri paralele sau în grupuri dese. În culturile tinere se observă o uşoară
mobilitate a lor. Temperatura optimă pentru dezvoltare şi oxidare este de 30-32°C. Întreţinerea tulpinii
de Acetobacter suboxidans se face prin treceri din 7 în 7 zile pe mediul de sorbitol/agar-agar care
conţine: sorbitol, extract de drojdie, agar-agar, apă.
5.Pentru prepararea mediului se procedează astfel:
- Se dizolvă în puţină apă extractul de drojdie şi D-sorbitolul solid. Se poate folosi şi o soluţie de D-
sorbitol.
- Se spală agarul cântărit, de 2-3 ori cu apă, apoi se dizolvă în apă, punându-se în autoclav timp de 30
minute la 120°C.
- Peste soluţia de agar fierbinte se adaugă amestecul drojdie/D-sorbitol şi se completează cu apă caldă.
- Se repartizează apoi în 10 eprubete cantităţi aproximativ egale din amestecul obţinut şi se sterilizează
30 minute la 110°C.
- Se înclină mediul şi se lasă să se răcească. 57
6.Prepararea mediului se face prin dizolvarea ingredientelor în apă. Apoi se repartizează mediul în
baloane şi se sterilizează 30 minute la 120°C.
7.Odată la 10-12 zile în vederea îndepărtării resturilor de substanţă sau uleiului de pe peretele
inoculatoarelor, acestea se fierb cu o soluţie de hidroxid de sodiu 2%. În acest caz, după evacuarea
apelor alcaline, instalaţia se spală cu apă comună până la dispariţia alcalinităţii. Apa introdusă în
acest scop se încălzeşte la 100°C. Operaţia se repetă până când apele de spălare au un pH neutru.
8.În cazul în care se constată prezenţa unor germeni în instalaţie, se spală utilajul cu o soluţie de
cloramină 1%. După evacuarea apelor cloraminice se clăteşte instalaţia cu apă comună până la
îndepărtarea totală a urmelor de cloramină.
9.Aceasta este o condiţie esenţială, deoarece la temperatură mai mică dezvoltarea bacteriei
Acetobacter suboxidans se face defectuos, iar peste această temperatură încetează.
10.Gradul de oxidare este strâns legat de calitatea inoculului obţinut în laborator şi mai ales de
timpul de când a fost pregătit.
11.Este necesară în acelaşi timp şi sterilizarea conductelor dintre inocul şi fermentator, sterilizare
care se face prin încălzire la 120°C, 15 minute.

58
12.Apele reziduale de la 3-5 şarje sunt preluate într-un alt vas de concentrare în aceleaşi condiţii ca la
operaţia 8, timp de 3-4 ore. Soluţia de L-sorboză reconcentrată se răceşte liber şi apoi cu solă la 0°C. Se
esorează şi apele reziduale rezultate se prelucrează ecologic. Spălarea precipitatului de L-sorboză
obţinut se face ca la prima cristalizare (operaţia 8).
13.Introducerea acidului sulfuric se face sub continuă agitare şi în cantităţi mici, pentru a nu da naştere
de acumulări de produs pe fundul reactorului de acetalizare. Din 2 în 2 ore se face verificarea acidităţii.
14.Soluţia de hidroxid de sodiu 14% poate fi constituită din soluţia de 37,40% recuperată de la etapa de
purificare a diaceton-L-sorbozei (operaţia 14).
15.Prezenţa sulfatului de sodiu, ca produs secundar în masa de reacţie, necesită încălzirea conductelor
tehnologice înainte de transvazare, pentru a nu le obtura prin cristalizarea sa.
16.Acetona condensată se colectează într-un reactor prevăzut cu serpentină interioară de răcire şi cu
două condensatoare. Aici se concentrează la 85-90% şi se rectifică pentru a fi folosită ulterior la noi
şarje (operaţia 11).
17.Produsul obţinut conţine şi urme de monoaceton-L-sorboză în proporţie de 1-2% şi are un aspect
siropos de culoare brun închis cu densitate de
1,16-1,18.
18.În caz contrar se calculează cantitatea de permanganat de potasiu ce urmează a fi adăugată.
19.Un mediu prea alcalin determină evoluţia reacţiei spre formarea de manganat (K2MnO4) care în
acest mediu nu are caracter oxidant. În mediu acid, permenganatul se reduce la ionul Mn2+ şi în aceste
condiţii diaceton-L-sorboza se degradează, cu scăderea randamentului fazei. De obicei un mediu prea
acid este determinat de folosirea unei diaceton-L-sorboze impure.
59
20.La această temperatură se fac probe de filtrare la porţiuni mici de soluţie pentru aprecierea
culorii soluţiei care trebuie să fie incoloră sau slab gălbuie. În caz contrar, se mai adaugă cărbune
şi se repetă probele de filtrare până se ajunge la culoarea dorită a soluţiei. Prelungirea timpului
de execuţie duce la scăderi de randamente şi alterarea calităţii produsului finit.
21.Apele reziduale astfel obţinute se vor refolosi la faza de dizolvare de la începutul operaţiei 21.
22.Spălarea cu etanol este necesară pentru îndepărtarea substanţelor organice. În cazul în care
produsul mai conţine urme de substanţe organice se repetă operaţia de spălare cu alcool până la
completa eliminare. Toate apele reziduale obţinute în cadrul operaţiei 21 se stochează în vederea
unei prelucrări ulterioare pentru recuperarea acidului ascorbic (decolorare cu cărbune, filtrare,
concentrare la vid, cristalizare, uscare).

60
61
Legendă:
vas de dizolvare a D-glucozei; 2. reactor pentru hidrogenarea D-glucozei; 3. butelie de hidrogen;
4.1-4.2 filtru nuce; 5. vas pentru colectarea D-sorbitolului; 6. inoculator pentru iniţializarea
fermentaţiei industriale; 7. fermentator intermediar; 8. fermentator de regim; 9. vas decantor; 10.
vas pentru concentrarea L-sorbozei; 11. vas pentru cristalizarea L-sorbozei; 12.1-12.4 centrifugă;
13.1-13.4 uscător; 14. reactor de acetalizare; 15.1-15.3 vas de măsură pentru: acetonă [15.1], acid
sulfuric [15.2], acid clorhidric diluat [15.3];16. vas de concentrare a soluţiei benzenice de lidocaină
bază; 16. vas de neutralizare a masei acetonate; 17. vas concentrare a acetonei; 18.1-18.2
condensator; 19. reactor pentru distilarea produşilor secundari de la acetalizare; 20. vas pentru
purificarea diaceton-L-sorbozei; 21. vas reactor de oxidare a diaceton-L-sorbozei; 22. vas de
precipitare a acidului diaceton-2-ceto-L-gulonic; 23. reactor pentru obţinerea acidului ascorbic; 24.
reactor pentru purificarea acidului ascorbic; 25. druck-filtru; 26. vas pentru cristalizarea acidului
ascorbic.

62