Curs 2

INTRODUCERE ÎN MANAGEMENTUL HOTELIER

CLASIFICAREA STRUCTURILOR DE PRIMIRE TURISTICE

STRUCTURA SPATIILOR DE CAZARE

1
 Turismul si formele turismului
“Turismul este ansamblul de relaţii şi fenomene care rezultă din
W. deplasarea şi sejurul persoanelor în afara domiciliului lor, atâta
Hunziker timp cât sejurul şi deplasarea nu sunt motivate printr-o stabilire
permanentă şi o activitate lucrativă oarecare.”

“In domeniul turismului trebuie incluse toate activităţile pe care o

WTO persoană le poate realiza într-o călătorie, în diverse scopuri:
vacanţă, business etc, într-o zonă diferită de locaţia uzuală, pentru
o perioadă nu mai îndelungată de 1 an consecutiv.”

turism intern (domestic tourism) turism interior

rezidenţii unei ţări date care călătoresc formă ce regrupează turismul intern şi
numai în interiorul acesteia; turismul receptor;

turism receptor (inbound tourism) turism naţional

non-rezidenţii care călătoresc în ţara dată; constituit din turismul intern şi turismul
emiţător;
turism emiţător (outbound tourism)
rezidenţii ţării date care călătoresc în alte turism internaţional
ţări. alcătuit din turismul receptor şi turismul
emiţător.
 Turist - Vizitator
Turistul este „orice persoană care se deplasează spre locul
Ottawa situat în afara reşedinţei sale obişnuite, pentru o perioadă mai
1991 mică de 12 luni şi ale cărei motive principale de călătorie sunt
altele decât exercitarea unei activităţi remunerate în locul
vizat”.
Vizitatorii sunt grupaţi, după rezidenţă, în vizitatori
internaţionali şi vizitatori interni, iar fiecare categorie este, la
rândul ei, subdivizată în turişti (cei care petrec cel puţin o
noapte în locul vizitat) şi excursionişti (vizitatori de o zi).

loisir, recreere şi vacanţă (odihna);

Motivele vizite la rude şi prieteni;
călătoriei
afaceri şi motive profesionale;
tratament medical;
religie/pelerinaje .
3
 Industria turismului
Elementele intangibile Elementele tangibile
Relaxare; • Serviciile de transport;
Odihnă; Turismul • Serviciile de ospitalitate cazare
Cultură; şi alimentaţie;
Aventură; • Serviciile conexe (bancare,
 Experienţe noi. asigurare şi securitate).

Industria turismului

Servicii de cazare Servicii de Servicii de Vanzare cu

Servicii suplimentare
transport alimentatie amanuntul
Hoteluri Recreative
Moteluri Navale Restaurante Magazine de
De afaceri
Cabane Aeriene Catering cadouri
Cultural-artistice
Campinguri Autorutiere Baruri Magazine de
Sportive
Sate de vacanta Feroviare Taverne suveniruri
Etnice
Parcuri Magazine de
Sezoniere
Casinouri obiecte de artă
Tratament
Vase de croaziera şi artizanat
Organizatorii de
călătorii: agenţii de voiaj
şi touroperatori;
Organizatorii/administrat
orii destinaţiilor: oficii de
turism naţionale,
regionale, locale. 4
 Funcţiile turismului
Dezvoltarea economică a zonelor turistice;
Crearea de noi locuri de muncă
1. Funcţia
 Echilibrarea balanţei de plăţi externe
economică
Stimularea investiţiilor
Dezvoltarea altor ramuri ale economiei naţionale;

Refacerea capacităţii de muncă a populaţiei

2. Funcţia
socio-
Utilizarea corespunzătoare a timpului liber
culturală Ridicarea nivelului de instruire, cultură şi civilizaţie a
oamenilor
Intensificarea legăturilor între naţiuni

Turismul durabil
 Identificarea unor soluţii care să vizeze diminuarea sau chiar
eliminarea impactului negativ al turismului asupra mediului;
3. Funcţia Vocaţia ecologică a turismului - controlul dezvoltării unor
ecologică zone turistice, organizarea de parcuri şi rezervaţii, refacerea
unor trasee turistice, precum şi promovarea turismului verde,
turismul rural, turismul de tip foto-sqfari
5
 Indicatori de măsurare a fenomenului turistic (1)
Măsurarea volumului turismului internaţional utilizează două tipuri de indicatori:
indicatori de volum, respectiv numărul de sosiri şi plecări ale turiştilor şi indicatori
valorici, respectiv veniturile obţinute şi cheltuielile realizate în afara ţării.

1. Sosiri de turisti internationali la 100 locuitori (sosiri

turisti/pop. tarii de dest)x100
2. Calatoriile în strainatate la 100 locuitori (calatoriile în
Indicatori strainatate/pop. tarii de origine)x100
globali ai 3. Destinatia circulatiei turistice (2 moduri)
consumului a. (sosiri turisti internat./pop. tarii de dest.)x100
turistic
b.(sosiri turisti internat./suprafata tarii de
dest.)x100
Macro
4. Preferinta spre o anumita destinatie (nr. plecari/pop.tarii de
origine a turistilor)x100 sau o alta varianta: nr. plecari spre o
destinatie/nr. celor ce pleaca în strainatate ;
5.Nr. mediu de turisti: nr. total de turisti/nr. Zile;
6.Durata medie a sejurului: nr. zile turist/nr. turisti.
6
 Indicatori de măsurare a fenomenului turistic (2)
Indicatori 1.Venituri din turismul international pe vizitatori sositi: total venituri
ce reflecta din turismul international/sosiri din turismul international
bugetul 2.Venituri din turismul international pe cap de locuitor: total venituri
turistic din turismul international/populatia tarii receptoare.
3.Cheltuieli din turismul international pe calatorii în afara tarii: total
Macro cheltuieli din turismul international/nr. calatorii în strainatate
4. Cheltuieli din turismul international pe cap de locuitor: total
cheltuieli din turismul international/populatia tarii de origine.
5.Cheltuiala medie pe turist: total cheltuieli din turismul
international/nr. de turisti dintr-o anumita perioada.
6.Indicele participarii turismului la încasarile valutare ale tarii:
(încasari valutare din turism/încasari valutare totale) x100

Indicatori 1.Gradul de ocupare al hotelului:[nr. de înoptari/(nr. de locuri x nr. zile

ai structurii ale ofertei)]x100
de cazare 2. Ponderea activit. hoteliere în total act.de cazare: (activ.
hoteliera/activ. de cazare)x100
Micro

7
Industria ospitalităţii
WTO

Termenul de” industrie a

ospitalităţii” defineste
totalitatea organizaţiilor,
firmelor şi instituţiilor
care oferă ca prim
serviciu cazare şi
alimentaţie, atât pentru
turişti, cât şi pentru
populaţia din zona
respectivă, locală…..

8
 Tipuri de organizaţii în industria hotelieră
„Hotelurile sau unităţile asemănătoare se caracterizează prin
amenajarea lor pe camere, respectând o limită minimă de camere,
WTO având o echipă managerială unică şi furnizând servicii bine definite
care include serviciul de cameră, menţinerea curăţeniei, facilităţile
sanitare etc."

Organizaţia hotelieră asigura servicii de bază: primirea

clienţilor, cazare, divertisment, alimentaţie, informare + alte
servicii suplimentare;
Este mare consumatoare de capital;
Activeaza pe o piata puternic concurentiala;
Afacerea Ciclul de viata al unui hotel poate ajunge la 30 ani, insa
Hoteliera afacerea doar 8-10 ani *;
Investitori cu afaceri in alte ramuri industriale care pot
sustine financiar hotelul
Tip de afacere atractiva datorita dezvoltarii economiei, insa
cu bariere “la intrare”

9
 Caracteristicile serviciilor hoteliere

Perisabilitatea serviciilor - locul neocupat, respectiv nevândut

nu poate fi stocat şi oferit spre vânzare într-o altă perioadă de
timp;
Oferta limitată de servicii - capacitatea de cazare nu se poate
modifica în funcţie de tendinţele din piaţă pe termen scurt;
Amplasarea unităţii de cazare — joacă un rol important în
asigurarea gradului de ocupare profitabil;
Costurile de operare mari - conduc la acumularea unor costuri
fixe mari care impun un anumit nivel de ocupare pentru a atinge
punctul critic;
Sezonalitatea cererii - impune strategii manageriale pe termen
lung pentru asigurarea .

10
 Principalele criterii de segmentare a pietei hoteliere
a.caracteristicile fundamentale  unităţi hoteliere şi similare acestora;
 unităţi extrahoteliere/complementare;
b. amplasarea  în oraşe mici sau mari;  pe litoral;
 în mediul rural;  la munte;

c. legătura cu mijlocul de  de-a lungul căilor rutiere (motel);

transport:
d. scopul vizitei:
e. regimul de funcţionare:
f. forma de exploatare:
g. durata de şedere:
h. nivelul de confort:
i.capacitatea de cazare
 în apropierea gărilor (hotel de gară);
 lângă aeroporturi (hotel de aeroport);
 vacanţă, turism;
 business;
 convenienţă;
 deschise permanent;
 sezoniere (în România numai 57,3% -funcţionare
permanentă.,pe litoral 6% funcţionare permanenta)
 individuală;
 asociere (lanţuri hoteliere voluntare);
 societăţi sau grupuri (lanţuri hoteliere integrate);
 de tranzit;
 rezidenţiale;
 de lux (nivel superior);
 de nivel mediu;
 categoria economică (servicii limitate);
 exploatare familială (până la 49 de camere);
 capacitate medie (50-150 de camere);
 exploatarede tip industrie hotelieră (peste 150 de camere). 11
Hotelul de tip comercial
Amplasate în cadrul oraşelor, în
centrul acestora, în apropierea
zonelor cu acces la mijloace de
transport sau în zone puternic
dezvoltate industrial;
Principală categorie de clienţi
voiajorii de business;
Dotari si functiuni pentru
organizarea de prezentari si
conferinte;
1,7-2 inoptari in medie;
Servicii de spălătorie, dispun de
centre de relaxare, magazine de
incintă, saună, piscină şi centre
sportive.
Hotelul de aeroport
Dezvoltarea acestui tip de hotel şi
are la bază intensificarea turismului
pe rute mai lungi, cu utilizarea
transportului aerian.
voiajorii de business, pasagerii
transportului aerian, personalul
liniilor aeriene.
oferă, de obicei, transport gratuit
între aeroport şi hotel, linie
telefonică directă cu aeroportul
pentru rezervare şi transport
Atractivitatea acestor hoteluri este
dată de reducerea semnificativă a
costurilor.
12
 Hotelul rezidenţial
(hotel-apartament)

Hotelul asigură cazarea clienţilor pe o perioadă lungă de timp sau

permanentă, în mediul urban sau suburban;

Structura camerei este uşor modificată oferind o sufragerie (salon), o

bucătărie compactată (chicinetă) sau cel puţin un colţ amenajat corespunzător
cu veselă, frigider şi serviciul de băuturi, un dormitor separat şi grup sanitar
propriu;

Durata de şedere este mult mai ridicată, 14,4 înnoptări în medie;

Clienţilor posibilitatea de a interacţiona social prin furnizarea serviciului de

mic dejun şi organizarea de activităţi de divertisment, serate sociale;

Poate functiona in regim self-catering;

13
 Hotelul de zonă balneară (tip spa)

Amplasate în zone renumite pentru resurse naturale favorabile sănătăţii (ape

termale, izvoare minerale, nămol, aeroionizare etc
Hotelul asigură o bază materială necesară pentru furnizarea serviciilor de
tratament specifice resurselor naturale .
centru de sănătate, cu vocaţie medicală prin aplicarea unor cure de sănătate;
centru de recuperare, cu vocaţie medico-sanitară pentru aplicarea unor cure profilactice
secundare şi de recuperare medicală;
centru de bunăstare şi înfrumuseţare;
centru de primire, divertisment şi cultural.
Hotelul va constitui baza de tratament cu personal medical şi paramedical;
 Hotelul trebuie să asigure o alimentaţie pe diete, corespunzătoare
regimurilor alimentare stabilite de personalul de specialitate;
Durata sejurului este de circa 18-20 de zile;
Media de vârstă acăreia i se adresează aceste hoteluri este mai ridicată, în
general media de vârstă fiind de peste 55 de ani.

14
Hotelul de vacanţă (resort)

Se adresează în principal persoanelor care

au ales să îşi petreacă vacanţa în zona
turistică.
Poate fi amplasat la mare, în zonele
montane, în unele locaţii exotice, cât mai
departe de zonele urbane aglomerate.
Voiajorii fiind în vacanţă,primeaza activităţi
recreative: servicii de distracţie şi agrement,
sportive, de alimentaţie, de îngrijire a copiilor
etc.
Majoritatea acestor hoteluri tind să se
poziţioneze ca o destinaţie în cadrul unei
destinaţii.
Durata medie 6-10 zile in functie de
pachetele comercializate;
Pachete turistice de tipul all-inclusive.
15
Clasificarea structurilor de primire turistice

În România, clasificarea structurilor de primire turistice se realizează în funcţie de

caracteristicile constructive, de dotări şi serviciile prestate, în conformitate cu prevederile
H.G. nr. 1267/2010 privind eliberarea certificatelor de clasificare, a licenţelor şi brevetelor de
turism
Ordinului ministrului dezvoltării regionale şi turismului nr. 1051/2011 pentru aprobarea
Normelor metodologice privind eliberarea certificatelor de clasificare, a licenţelor şi brevetelor
de turism.
Este interzisă funcţionarea structurilor de primire turistice fără certificate de
clasificare, cu certificate de clasificare expirate sau cu o altă structură a spaţiilor
decât cea stabilită prin anexa certificatului de clasificare

Obţinerea certificatului de clasificare nu exonerează operatorul economic privind

respectarea prevederilor Legii nr. 359/2004 privind simplificarea formalităţilor la
înregistrarea în registrul comerţului a persoanelor fizice, asociaţiilor familiale şi
persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum şi la autorizarea
funcţionării persoanelor juridice, cu modificările şi completările ulterioare,
respectiv de autorizare în vederea funcţionării legale a activităţii în structuri de
primire turistice privind obţinerea avizelor/autorizaţiilor: sanitară, sanitar-
veterinară, de securitate la incendiu, mediu şi protecţia muncii, după caz. 16
Dosarul de clasificare a structurilor de primire turistica

Declaraţia standardizată dată pe propria răspundere (conform modelului prezentat în

anexa nr. 3 din Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi turismului nr. 1051/2011),
însoţită de documentaţia cu următorul conţinut:
a) certificat constatator, în original sau copie legalizată, emis de Oficiul Registrului
Comerţului în baza Legii nr. 26/1990 privind registrul comerţului, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare, din care să rezulte informaţii privind datele
complete de identificare ale operatorului economic, precum şi informaţii referitoare
la durata de funcţionare declarată, activitatea principală, activităţile secundare,
capitalul social şi activităţile autorizate;
b) fişa privind încadrarea spaţiilor de cazare pe categorii (conform anexei nr. 4 din
Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi turismului nr. 1051/2011), după caz;
c) fişa privind încadrarea spaţiilor cu funcţiuni de alimentaţie publică (conform
anexei nr. 5 din Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi turismului nr. 1051/2011),
după caz.

17
 Autorizarea afacerii hoteliere
Autorizarea în vederea funcţionării legale a activităţii în structuri de primire turistice cuprinde:
Efectuarea demersurilor legale pentru înregistrarea în Registrului Comerţului a
persoanei fizice, întreprinderii familiale sau persoanei juridice şi/sau a punctului de lucru
şi autorizarea funcţionării legale a activităţii în baza declaraţiei pe propria răspundere;
Autorizarea în vederea funcţionării din punct de vedere sanitar şi sanitar-veterinar
(după caz);
Implementarea H.A.C.C.P. (structurile de primire turistice cu funcţiuni de alimentaţie
publică);
Autorizarea în vederea funcţionării din punct de vedere al prevenirii şi stingerii
incendiilor (PSI);
Autorizarea în vederea funcţionării din punct de vedere al protecţiei mediului;
Autorizarea în vederea funcţionării din punct de vedere al sănătăţii şi securităţii în
muncă şi situaţii de urgenţă;
Autorizarea în vederea funcţionării din punct de vedere al Primăriei;
Obţinerea licenţelor de difuzare a muzicii ambientale;
Îndeplinirea formalităţilor privind amplasarea unei reclame.

18
.
 Condiţii privind eliberarea certificatului de clasificare

Structurile de primire turistice cu funcţiuni de cazare se clasifică pe stele şi

respectiv, flori în cazul pensiunilor agroturistice şi al pensiunilor turistice din
mediul rural, în funcţie de caracteristicile constructive, dotările şi serviciile pe
care le oferă. Structurile de primire turistice cu funcţiuni de alimentaţie publică se
clasifică pe stele.

1. hoteluri de 5, 4, 3, 2, 1 stele; În România pot funcţiona

2. hoteluri-apartament de 5, 4, 3, 2 stele; următoarele tipuri de structuri de
3. moteluri de 3, 2, 1 stele; primire turistice cu funcţiuni de
4. hosteluri de 3, 2, 1 stele alimentaţie, clasificate astfel:
5. vile turistice de 5, 4, 3, 2, 1 stele;
restaurant de 5, 4, 3, 2, 1 stele;
6. bungalowuri de 3, 2, 1 stele;
7. cabane turistice de 3, 2, 1 stele; bar de 5, 4, 3, 2, 1 stele;
8. sate de vacanţă de 5, 4, 3, 2, 1 stele, fast food de 3, 2, 1 stele
9. campinguri, popasuri turistice, căsuţe tip camping, de 4, 3, 2,
1 stele;
10. pensiuni turistice şi pensiuni agroturistice de 5, 4, 3, 2, 1
stele/flori;
11. apartamente sau camere de închiriat de 3, 2, 1 stele;
12. structuri de primire cu funcţiuni de cazare pe pontoane
plutitoare, nave fluviale şi maritime de 5, 4, 3, 2, 1 stele.
19
Structura spatiilor de cazare (1)

În cadrul tipurilor de structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare poate exista

următoarea structură a spaţiilor de cazare:
1. cameră cu pat individual, reprezentând spaţiul destinat folosirii de către o
singură persoană. Lăţimea patului individual este de minimum 90 cm. Lungimea
patului va fi de minimum 200 cm în cazul structurilor de primire turistice cu funcţiuni
de cazare de 3, 4 şi 5 stele şi de minimum 190 cm în cazul structurilor de 1 şi 2
stele;
2. cameră cu pat matrimonial, reprezentând spaţiul destinat folosirii de către una
sau două persoane. Lăţimea patului matrimonial este de minimum 140 cm;
3. cameră cu două paturi individuale;
4. cameră cu trei paturi individuale;
5. cameră cu patru paturi individuale;
6. camere comune - cu mai mult de patru paturi individuale;
7. cameră cu priciuri, reprezentând spaţiul destinat utilizării de către mai multe
persoane. Priciul reprezintă o platformă din lemn sau din alte materiale pe care se
asigură un spaţiu de 100 cm lăţime pentru fiecare turist;

20
Structura spatiilor de cazare (2)

8. garsonieră, reprezentând spaţiul compus din dormitor pentru două persoane,

salon şi grup sanitar propriu. Dormitorul poate fi despărţit de salon şi printr-un
glasvand sau alte mijloace care permit o delimitare estetică;
9. apartament, reprezentând spaţiul compus din unul sau mai multe dormitoare
(maximum 5 dormitoare), salon (cameră de zi), vestibul şi echipare sanitară
proprie. La categoria de clasificare 5 stele există un grup sanitar pentru fiecare
două locuri, iar la categoria de clasificare 4 stele, precum şi la restul categoriilor,
există minimum un grup sanitar la 4 locuri.
10. suita, reprezentând ansamblul alcătuit din două camere, care pot funcţiona
împreună sau separat, deservite de un grup sanitar comun;
11. duplex, reprezentând ansamblul alcătuit din două spaţii distincte legate printr-
o scară interioară, unul cu destinaţia de cameră de zi, având în componenţă şi
grup sanitar, precum şi un spaţiu de dormit, situat la etaj.

21
 Obligaţii (condiţii generale) ale operatorului economic proprietar şi/sau
administrator de structuri de primire turistice (1)

a) să asigure buna întreţinere şi funcţionalitatea dotărilor pe toată perioada de

funcţionare a structurilor de primire turistice;
b) să afişeze la recepţie tarifele stabilite pentru structura de primire turistică
respectivă, iar în situaţia în care, în cadrul unei structuri de primire turistică există
spaţii de cazare clasificate la o altă categorie decât cea înscrisă în certificatul de
clasificare, tarifele aferente acestora vor fi afişate distinct;
c) să asigure în permanenţă apă caldă şi rece la grupurile sanitare din cadrul
structurilor de primire turistice cu funcţiuni de cazare şi alimentaţie publică.
d) să asigure în spaţiile de cazare, de servire şi în cele comune, o temperatură
minimă de 21 grade C în sezonul rece, iar în sezonul cald, de maximum 25 grade C;
e) să asigure personal calificat şi să respecte criteriile obligatorii privind încadrarea cu
personal şi pregătirea profesională (conform Anexei 7 din Ordinul ministrului
dezvoltării regionale şi turismului nr. 1051/2011). Personalul de servire din structurile
de primire turistice va purta îmbrăcăminte specifică stabilită de operatorul economic în
cauză, diferenţiat în funcţie de condiţiile de desfăşurare a activităţii şi ecuson
cuprinzând numele şi prenumele, iar restul personalului va purta echipament de lucru
specific activităţii;
f) să asigure condiţiile necesare astfel încât turiştii să nu fie deranjaţi de zgomotele
produse de instalaţiile tehnice ale clădirii sau de alţi factori de poluare;
22
Obligaţii (condiţii generale) ale operatorului economic proprietar şi/sau
administrator de structuri de primire turistice (2)

g) să asigure spaţii de cazare cu lumină naturală directă şi aerisire;

h) să nu amplaseze spaţii de cazare la subsolul clădirilor;
i) să expună la loc vizibil, în exteriorul clădirii: denumirea, tipul şi însemnele privind
categoria de clasificare a structurii de primire turistice;
j) să expună vizibil şi în mod lizibil în recepţie, în holul structurilor de primire turistice
care nu dispun de recepţie şi în spaţiul de la intrare în saloanele de servire a mesei,
certificatul de clasificare, numărul de telefon – Tel. verde - al autorităţii administraţiei
publice centrale responsabilă în domeniul turismului, pentru a fi cunoscute de turişti;
k) să furnizeze informaţii reale cu privire la denumirea, tipul, categoria de clasificare
şi serviciile prestate în toate materialele de promovare, în conformitate cu certificatul
de clasificare obţinut;
l) să păstreze în permanenţă, în original, în structura de primire turistică respectivă,
certificatul de clasificare şi anexa/anexele acestuia;
m) să asigure o gamă diversificată de servicii suplimentare, cuprinse în tariful de
cazare sau cu plată separat, astfel:
- la unităţile de 4 şi 5 stele - cel puţin 15 servicii,
- la unităţile de 3 stele - cel puţin 12 servicii,
- la unităţile de 2 stele - cel puţin 8 servicii,
- la unităţile de 1 stea - cel puţin 5 servicii;
23
Obligaţii (condiţii generale) ale operatorului economic proprietar şi/sau
administrator de structuri de primire turistice (3)

n) să asigure în spaţiile de cazare materiale scrise, realizate estetic şi tipărite în

limba română şi în cel puţin două limbi de circulaţie internaţională, cuprinzând
informaţii utile pentru turişti cu privire la:
instrucţiuni de folosire a telefonului (după caz) şi privind tarifele interne şi
internaţionale pentru convorbiri telefonice;
lista cuprinzând serviciile suplimentare oferite şi tarifele pentru cele cu
plată, cu indicarea modalităţilor de solicitare a serviciului în cameră;
lista de preţuri cu preparatele room-service şi lista cuprinzând preţurile
produselor din minibar (după caz);
instrucţiuni de folosire TV, instalaţie aer condiţionat (după caz);
informaţii turistice privind zona sau localitatea;
o) să asigure păstrarea ordinii, liniştii publice, moralităţii şi să respecte normele
legale în vigoare privind siguranţa şi securitatea turiştilor din structurile de primire
turistice;
p) să asigure conectarea la sistemul integrat de evidenţă a turiştilor, în termen de 60
zile de la implementarea şi operaţionalizarea acestuia;
q) să deţină pentru structura de primire turistică pe care o are în proprietate şi/sau
administrare, minim o adresă de e-mail şi un website pe care să fie afişate datele
sale de identificare, adresa şi numărul certificatului de clasificare;
24
Va multumesc !

25