Sunteți pe pagina 1din 20

Creierul este partea superioara a sistemului nervos central, constituita din trunchiul cerebral, cerebel si creierul mare, si asigura

controlul intregului organism. Acest organ surprinzator functioneaza ca un centru de control prin receptionarea, interpretarea si directionarea informatiilor senzoriale primite din corp. Creierul detine mai multe structuri care au multiple functii. Mai jos este prezentata o lista a structurilor majore si unele dintre functiile lor.

Cuprins articol
1. Generalizati 2. Trunchiul cerebral 3. Bulbul rahidian 4. Puntea 5. Substanta neagra 6. Formatiunea reticulata 7. Tectum 8. Tegmentum 9. Nervii cranieni 10. Cerebelul 11. Encefalul 12. Corpul calos 13. Ganglionii bazali 14. Structurile sistemului limbic 15. Bulbul olfactiv 16. Glanda pineala 17. Glanda pituitara - hipofiza 18. Sistemul ventricular 19. Cortexul cerebral 20. Lobii cortexului cerebral 21. Santul central Rolando 22. Santul lateral Sylvius 23. Aria Broca 24. Aria Wernicke 25. Meningele

Trunchiul cerebral
Sus - transmite informatiile de la nervii periferici si maduva spinarii spre partile superioare ale creierului; - este formata din punte, bulbul rahidian si mezencefal. Functii: - starea de alerta; - trezirea; - respiratia; - tensiunea arteriala;

- contine majoritatea nervilor cranieni; - digestia; - ritmul cardiac; - alte functii autonome; - transmite informatiile receptionate de nervii periferici si maduva spinarii spre partile superioare ale creierului. Localizare: - trunchiul cerebral este situat intre cerebel si maduva spinarii. Este format din mezencefal, bulbul rahidian si punte.

Bulbul rahidian
Sus Este portiunea inferioara a trunchiului cerebral care ajuta la controlul functiilor autonome. Functii: - controleaza functiile autonome; - transmite semnale nervoase intre creier si maduva spinarii. Localizare: - bulbul rahidian este portiunea cea mai joasa a trunchiului cerebral. Se gaseste inferior fata de punte si anterior fata de cerebel.

Puntea
Sus - transmite informatii senzoriale intre encefal si cerebel. Functii: - starea de trezire; - are rol in controlarea functiilor autonome; - transmite informatii senzoriale intre encefal si cerebel; - regleaza somnul. Localizare: - puntea este portiunea trunchiului cerebral situata superior de bulbul rahidian.

Substanta neagra
Sus - ajuta la controlul miscarilor voluntare si regleaza dispozitia. Functii: - controleaza miscarile voluntare;

- produce neurotransmitatorul dopamina; - regleaza dispozitia. Localizare: - substanta neagra este situata in mezencefal, fiind o parte a ganglionilor bazali.

Formatiunea reticulata
Sus - fibre nervoase localizate in interiorul trunchiului cerebral; - regleaza starea de trezire si de somn. Functii: - starea de trezire; - atentia; - reflexele cardiace; - functiile motorii; - regleaza starea de constienta; - transmite semnale nervoase spre cortexul cerebral; - somnul. Localizare: - formatiunea reticulata este un grup de fibre nervoase situate in interiorul trunchiului cerebral.

Tectum
Sus - regiunea dorsala a mezencefalului. Functii: - controleaza raspunsurile auditive si vizuale. Localizare: - tectum-ul ese localizat in portiunea dorsala a mezencefalului. Este format din coliculii cvadrigemeni superiori (receptori vizuali) si inferiori (receptori auditivi).

Tegmentum
Sus - repreziuna portiunea ventrala a mezencefalului. Functii: - controleaza functiile motorii; - regleaza starea de constienta si atentia;

- regleaza anumite functii autonome. Localizare: - tegmentum este localizat in portiunea ventrala a mezencefalului. Este format din mai multe formatiuni dintre care cele mai importante sunt formatiunea reticulata, substanta neagra si nucleul rosu.

Nervii cranieni
Sus - exista 12 perechi de nervi cu originea la nivelul creierului, ies din craniu si deservesc capul, gatul si trunchiul. Functiile nervilor cranieni: - directioneaza impulsuri senzoriale de la nivelul corpului; - masticatia; - echilibrul; - miscarile oculare, vederea; - sensibilitatea faciala; - auzul, fonatia; - respiratia; - salivatia, deglutitia; - mirosul; - gustul. Localizare: - nervii cranieni olfactiv, optic, oculomotor si trohlear isi au originea in portiunea anterioara a creierului - nervii cranieni trigemen, abducens si facial pornesc de la nivelul puntii - nervul vestibulocohlear isi are originea la nivelul urechii si merge pana in punte - nervii glosofaringian, vag, accesor si hipoglos sunt atasati bulbului rahidian.

Cerebelul
Sus - controleaza coordonarea miscarilor; - are rol in mentinerea echilibrului. Functii: - controleaza coordonarea miscarilor fine; - echilibrul; - tonusul muscular. Localizare: - cerebelul se afla localizat deasupra trunchiului cerebral, sub lobii occipitali la baza craniului.

Encefalul
Sus - reprezinta portiunea cea mai voluminoasa a creierului; - consta din materie cenusie brazdata de santuri numite girusuri, care delimiteaza circumvolutiuni. Functii: - determina inteligenta; - personalitatea; - interpretarea impulsurilor senzoriale; - functii motorii; - planificarea si organizarea; - senzatiile tactile. Localizare: - Encefalul este portiunea anterioara a telencefalului. Este impartit in doua emisfere conectate la nivelul corpului calos.

Corpul calos
Sus - reprezinta o banda groasa de fibre care conecteaza emisferele dreapta si stanga ale creierului. Functii: - conecteaza emisferele dreapta si stanga. Localizare: - corpul calos este o banda groasa de fibre localizata intre emisferele cerebrale.

Ganglionii bazali
Sus - implicati in gandire si miscarile voluntare; - bolile care implica afectarea acestor regiuni sunt boala Parkinson si boala Huntington. Functii: - controlul gandirii; - coordonarea miscarilor; - miscarile voluntare. Localizare: - ganglionii bazali sunt localizati profund in emisferele cerebrale, in regiunea telencefalica a creierului. Sunt formati din corpul striat, nucleii subtalamici si substanta neagra.

Structurile sistemului limbic


Sus - Amigdala - este implicata in raspunsul emotional, secretiile hormonale si memorie. - Girusul cingulat - este un pliu al creierului implicat in impulsurile senzoriale legate de emotii si de reglarea comportamentului agresiv. - Fornix - este o banda fibroasa de fibre nervoase sub forma de arc, care fac legatura dintre hipocamp si hipotalamus. - Hipocampul - trimite informatii memorate spre partea corespunzatoare a emisferelor cerebrale, pentru a fi stocate pe termen lung si retrase atunci cand este necesar. - Hipotalamus - regleaza o multitudine de functii importante, cum ar fi temperatura corpului, senzatia de foame si homeostazia. - Cortexul olfactiv - primeste informatii senzoriale de la bulbul olfactiv si este implicat in identificarea mirosurilor. - Talamusul - este o masa de materie cenusie care directioneaza si primeste semnale senzoriale la si de la maduva spinarii si encefal. Sistemul limbic Functii: - controlul emotiilor; - raspunsuri emotionale; - secretii hormonale; - dispozitia; - motivatia; - senzatiile de durere si placere. Amigdala Functii: - trezirea; - controlul respunsurilor autonome asociate cu frica; - raspunsuri emotionale; - secretii hormonale. Localizare: - amigdala este o masa de nuclei de forma unei migdale, localizata profund in lobul temporal, medial fata de hipotalamus si adiacent de hipocamp. Girusul Cingulat Functii: - coordonarea impulsurilor senzoriale asociate emotiilor; - raspunsurile emotionale la durere; - reglarea comportamentului agresiv. Localizare: - Girusul este o "cuta a creierului. Girusul cingulat se gaseste superior fata de corpul calos, intre santul cingulat si santul corpului calos.

Fornix-ul Functii: - face legatura dintre hipocamp si hipotalamus. Localizare: - fornixul este o banda de fibre nervoase sub forma de arc, care face legatura intre hipocamp si corpii mamilari de la nivelul hipotalamusului, formand un arc peste talamus. Hipocampul Functii: - consolidarea noilor amintiri; - emotiile; - deplasarea; - orientarea spatiala. Localizare: - hipocampul este o banda de fibre nervoase de forma unei potcoave localizata intre lobii temporali si langa amigdala. Hipotalamus Functii: - controlul functiilor autonome; - controlul emotiilor; - functiile endocrine; - homeostazia; - functii motorii; - regleaza aportul de hrana si apa; - regleaza ritmul somn-veghe. Localizare: - hipotalamusul se gaseste sub talamus si posterior de chiasma optica. Cortexul olfactiv Functii: - constientizarea mirosurilor; - identificarea mirosurilor; - primeste informatii senzoriale de la bulbul olfactiv. Localizare: - cortexul olfactiv este localizat in regiunea mediana a lobului temporal. Talamus Functii: - control motor;

- primeste semnale auditive, somatosenzitive si vizuale; - transmite semnale senzoriale spre cortexul cerebral. Localizare: - talamusul este o masa mare de substanta cenusie, sub forma a doi lobi, localizata superior de trunchiul cerebral, deasupra hipotalamusului.

Bulbul olfactiv
Sus - se termina la nivelul lobului olfactiv; - implicat in simtul mirosului. Functii: - transmite semnale senzoriale spre tractul olfactiv; - implicat in simtul mirosului. Localizare: - bulbul olfactiv este localizat in regiunea limbica a creierului.

Glanda pineala
Sus - glanda endocrina implicata in ritmurile biologice; - secreta hormonul melatonina. Functii: - determina senzatia de somn; - transforma semnale ale sistemului nervos in semnale endocrine; - regleaza functiile endocrine; - secreta hormonul melatonina. Localizare: - glanda pineala este atasata peretelui posterior al ventriculului III.

Glanda pituitara - hipofiza


Sus - glanda endocrina implicata in homeostazie; - regleaza functionarea altor glande endocrine. Functii: - produce hormonul de crestere; - produce hormoni care actioneaza asupra altor glande endocrine; - produce hormoni care actioneaza asupra muschilor si rinichilor; - regleaza functiile endocrine;

- stocheaza hormonii produsi de hipotalamus. Localizare: - glanda pituitara este localizata la baza hipotalamususlui.

Sistemul ventricular
Sus Conecteaza sistemul de cavitati interne ale creierului, pline cu lichid cefalorahidian: - apeductul Sylvius canal localizat intre ventriculul al treilea si ventriculul al patrulea. - plexurile coroide produc lichidul cefalorahidian. - ventriculul patru canal aflat intre punte, bulbul rahidian si cerebel. - ventriculii laterali cei mai mari ventriculi localizati in ambele emisfere cerebrale. - ventriculul al treilea ofera o cale de circulare pentru lichidul cefalorahidian. Apeductul Sylvius Functii: - face legatura intre ventriculul III si ventriculul IV. Localizare: - apeductul Sylvius este un canal localizat intre ventriculul al treilea si al patrulea. Contine lichid cefalorahidian. Plexurile coroide Functii: - produc lichid cefalorahidian - constituie o bariera intre sange si lichidul cefalorahidian Localizare: - plexurile coroide sunt situate in spatele puntii si al bulbului rahidian. Ventriculul patru Functii: - continua canalul central al maduvei spinarii - protejeaza creierul de traumatisme Localizare: - ventriculul patru este o cavitate de forma unui diamant, localizata in spatele puntii si al bulbului rahidian. Ventriculii laterali Functii: - protejeaza creierul de traumatisme; - ofera o cale de circulatie pentru lichidul cefalorahidian.

Localizare: - ventriculii laterali sunt doua cavitati de forma curba situate in interiorul encefalului. Ventriculul III Functii: - protejeaza creierul de traumatisme; - ofera o cale de circulatie pentru lichidul cefalorahidian. Localizare: - ventriculul al treilea este o cavitate ingusta situata intre cele doua emisfere ale diencefalului.

Lysi Omega 3 Lamaie 240ml Buc Lysi


Omega 3 Lysi, 240 Ml Omega-3 Lysi, Lichid, Cu Aroma De Lamaie, Ulei Pur De Peste Este Un Prod

Pret: 46,17 Lei

Cortexul cerebral
Sus - portiunea exterioara a creierului (grosime de 1,5 pana la 5 mm); - primeste si proceseaza informatiile senzoriale; - este impartit in lobii cerebrali. Functii: - determina inteligenta; - determina personalitatea; - rol in interpretarea impulsurilor senzoriale; - functionarea motorie; - planificarea si organizarea; - senzatiile tactile. Localizare: - cortexul cerebral este stratul exterior de la nivelul creierului. El este impartit in mai multi

lobi: frontal, parietal, temporal si occipital. Insula se gaseste, de asemeni in aceasta regiune a creierului.

Lobii cortexului cerebral


Sus - Lobii frontali - implicati in luarea deciziilor, rezolvarea problemelor si planificare; - Lobii occipitali - implicati in vedere si recunoasterea culorilor; - Loii parietali - primesc si proceseaza informatiile senzoriale; - Lobii temporali - implicati in raspunsul emotional, memorie si vorbire. Lobii frontali Functii: - functii motorii; - functii superioare; - planificare; - rationament; - hotarare, motivatie; - controlul impulsurilor; - memoria. Localizare: - lobii frontali reprezinta portiunea anterioara a cortexului cerebral. Lobii occipitali Functii: - controlul vederii; - recunoasterea culorilor. Localizare: - lobii occipitali reprezinta portiunea posterioara a cortexului cerebral. Lobii parietali Functii: - gandirea; - procesarea informatiilor; - senzatiile dureroase si tactile; - orientarea spatiala; - vorbirea; - perceptia vizuala. Localizare: - lobii parietali sunt localizati superior fata de lobii occipitali si posterior de santul central Rolando si lobii frontali. Lobii temporali

Functii: - raspunsul emotional; - auzul; - memoria; - vorbirea. Localizare: - lobii temporali se gasesc anterior de lobii occipitali si lateral de santul Sylvius.

Santul central Rolando


Sus - este un sant adanc care separa lobii frontal si parietal. Functii: - santul central este o regiune de separatie intre lobul parietal si cel frontal.

Santul lateral Sylvius


Sus - este un sant adanc care separa lobii parietal si temporal.

Aria Broca
Sus - limbajul expresiv; - intelegerea limbajului. Functii: - controleaza neuronii faciali; - controleaza producerea vorbirii; - are rol in intelegerea limbajului. Localizare: - Aria Broca este localizata in lobul frontal stang, in jurul regiunilor operculare si triunghiulare ale girusului frontal inferior.

Aria Wernicke
Sus - regiune a creierului unde limbajul vorbit este inteles. Neurologul Carl Wernicke este considerat descoperitorul functiilor acestei portiuni a creierului.

Functiile ariei Wernike sunt: - intelegerea limbajului; - procesarea semantica; - recunoasterea limbajului; - interpretarea limbajului. Localizare: Aria Wernike este localizata in lobul temporal stang, posterior de complexul auditiv primar.

Meningele
Sus Meningele reprezinta mebranele care acopera si protejeaza creierul si maduva spinarii. Functii: - protejeaza creierul, nervii cranieni si maduva spinarii. Localizare: - meningele sunt membrane care acopera si protejeaza creierul si maduva spinarii. Meningele consta in pia mater, dura mater si arahnoida. Anatomia creierului este complexa datorita structurii si functiior sale intricate. Acest organ surprinzator functioneaza ca un centru de control prin receptionarea, interpretarea si directionarea informatiilor senzoriale primite din corp. Exista trei diviziuni majore in creier. Acestea sunt: prozencefalul (creierul anterior), mezencefalul (creierul mijlociu), rombencefalul (creierul posterior). 1. Mezencefal 2. Prozencefal - Diencefal; - Telencefal. 3. Rombencefal - Metencefal; - Mielencefal. Prozencefalul (creierul anterior) este responsabil pentru o multitudine de functii, printre care: receptionarea si procesarea informatiilor senzoriale, gandirea, perceptia, realizarea si intelegerea limbajului si controlul functiilor vitale. Exista 2 diviziuni majore ale creierului anterior: diencefalul si telencefalul. Diencefalul contine structuri cum ar fi talamusul si hipotalamusul, care sunt responsabile pentru anumite functii cum ar fi controlul motor, reintegrarea informatiilor senzoriale si controlul functiilor autonome. Telencefalul reprezinta cea mai mare parte a creierului, cortexul cerebral. Cea mai mare parte din procesarea informatiilor la nivelul creierului are loc la nivelul cortexului cerebral. Mezencefalul (creierul mijlociu) si rombencefalul (creierul posterior) formeaza impreuna

trunchiul cerebral. Mezencefalul este portiunea din trunchiul cerebral care face legatura dintre rombencefal si prozencefal. Aceasta regiune a creierului este implicata in raspunsurile auditive si vizuale, cat si in functionarea motorie. Rombencefalul (creierul posterior) continua maduva spinarii si este compus din metencefal si mielencefal. Metencefalul contine structuri cum ar fi puntea si cerebelul. Aceste regiuni au rol in mentinerea echilibrului, coordonarea miscarilor si conducerea informatiilor senzoriale. Mielencefalul este compus din bulbul rahidian, care este responsabil pentru anumite functii autonome cum ar fi respiratia, ritmul cardiac si digestia.

Cuprins articol
1. 2. 3. 4. Generalitati Prozencefalul Mezencefalul Rombencefalul

Prozencefalul
Sus

Functii: - mestecatul; - directioneaza impulsurile senzoriale din tot corpul; - echilibrul; - miscarile oculare, vederea; - senzatii faciale; - auzul, fonatia; - inteligenta; - memoria, personalitatea; - respiratia; - salivatia, deglutitia; - mirosul, gustul. Localizare: - prozencefalul este regiunea cea mai anterioara a creierului, de aceea se mai numeste si creier anterior. Structuri: - prozencefalul este format din: telencefal, corpi striati (nuclei bazali), diencefal, ventriculii laterali si al treilea ventricul.
Nume Functii Localizare - diencefalul este localizat intre emisferele cerebrale si deasupra Structuri - structurile diencefalului includ talamusul, hipotalamusul, tractul optic, chiasma optica, infundibulum, ventriculul III,

- masticatia; Diencefalul - directioneaza impulsurile senzoriale in corp;

- echilibrul; mezencefalului. - miscarile oculare, vederea; - senzatiile faciale; - auzul; - fonatia; - respiratia; - salivatia, deglutitia; - mirosul, gustul.

corpii mamilari, glanda pituitara posterioara si glanda pineala.

- determina inteligenta; - determina personalitatea; - interpretarea impulsurilor - telencefalul este - telencefalul consta in cortexul portiunea anterioara a cerebral, ganglionii bazali cu Telencefalul senzoriale; - functionarea creierului. corpul striat si bulbul olfactiv. motorie; - planificarea si organizarea; - simtul mirosului; - senzatiile tactile.

Mezencefalul
Sus

Mezencefalul este portiunea trunchiului cerebral care face legatura dintre rombencefal si prozencefal. Functii: - controlul raspunsurilor vizuale; - miscarile oculare; - dilatarea pupilara; - miscarile corpului; - auzul. Localizare: Mezencefalul este portiunea cea mai veche a trunchiului cerebral. Este localizata intre prozencefal si rombencefal. Structurile: Mezencefalul este format din tectum si tegmentum.

Lysi Omega 3 Lamaie 240ml Buc Lysi


Omega 3 Lysi, 240 Ml Omega-3 Lysi, Lichid, Cu Aroma De Lamaie, Ulei Pur De Peste Este Un Prod

Pret: 46,17 Lei

Rombencefalul
Sus

Functii: - atentia si somnul; - functiile autonome; - miscarile musculare complexe; - caile de conducere pentru tracturile nervoase; - miscarile reflexe; - invatarea simpla. Localizare: - rombencefalul este portiunea inferioara a trunchiului cerebral. Structuri: - rombencefalul este compus din metencefal, mielencefal si formatiunea reticulata.
Nume Functii Localizare Structuri - metencefalul este o diviziune a rombencefalului care contine puntea si cerebelul.

- trezirea; - echilibrul; - reflexele Metencefalul cardiace; - circulatia; - miscarile

- metencefalul este localizat inferior fata de portiunea posterioara a cerebelului si deasupra bulbului rahidian.

musculare fine; - mentinerea tonusului muscular; - somnul. - functii autonome; - respiratia; - caile de conducere - mielencefalul este portiunea - mielencefalul este format din bulbul Mielencefalul pentru tracturile cea mai inferioara a nervoase; rombencefalului. rahidian. - digestia; - ritmul cardiac; - deglutitia; - stranutul.

Pun mai jos o poz cu structura intern a creierului. Pe poza sunt cteva elemente cu funciile lor.

cortexul - aceasta este cunoscuta parte striata a creierului, ca o omlet ce a crescut prea mult in tigaia nchis. amigdala - rol n emoii. Primete de exemplu direct informaie de la partea din cortex ce se decodific mirosul i reacioneaz dac detecteaz un miros care aduce aminte de ceva periculos. Amigdala poate stoca memorii puternic emoionale. Ce emoii poate avea oarecele

bgat ntr-o cuc n care a stat mult o pisic... Genereaz n esen dou tipuri de rspunsuri la pericol: ori stai nemicat, ori fugi. hipocampul - formarea i recuperarea de memorii, senzaia de spaiu. Aici sunt experienele transformate n memorii. hipotalamusul - controlul temperaturii i a altor sisteme vitale, ns este implicat i n contiin, emoie i instincte. Influeneaz rspunsuri automate la situaia corpului (de exemplu crete btile inimii) i iniiaz senzaii ca cea de foame, spaim sau suprare. talamusul - redirecionare a informaiei de la senzori cerebelul - controlul micrilor automate (incontiente) ale corpului. Se folosete din plin de predicie, iar de multe ori contiinei i este lsat doar decizia major (merge la stnga sau la dreapta) urmnd ca cerebelul s coordoneze micarea, n afar contiinei. corpul calos - face legtura dintre cele dou emisfere cerebrale glanda pituitar (hipofiza)- masterul sistemului hormonal (hormonii sunt molecule ce transmit semnale de la un organ la altul, multe circulnd odat cu sngele). Glanda pituitar face hormoni cu care controleaz i alte glande (tiroida de exemplu) trunchiul cerebral - implicat n activitile automate, ca de exemplu micarea ochiului atunci cnd urmrim un obiect n deplasare. Joac un rol important i n activitile incontiente: respiraia, btile inimii, tensiunea arterial, etc. Iat cteva caracteristici generale ale creierului: Funciile low-level sunt bine localizate n creier, ca de exemplu perceperea senzaiilor. Funciile high-level (ca memoria, limbajul) sunt mprtiate n mai multe zone din creier. Plasticitatea creierului: dac o persoan nva ceva, partea din creier care se ocup cu acea sarcin va crete fizic (spune cartea) i va deveni n acelai timp mai eficient (oare deoarece crete fizic numrul de conexiuni dintre neuroni din acea parte din creier?). Creierul scade n greutate cu aproape 10% pe tot parcursul vieii, pentru c unii neuroni mor i nu sunt nlocuii. Dei cntrete doar 2% din greutatea corpului, creierul folosete 20% din rezervele de glucoz (energie). Pentru c nu poate stoca glucoz, creierul trebuie s primeasc constant glucoza prin snge. Dac nu are oxigen sau glucoza creierul moare n maxim 10 minute. Fluidul cerebral (circulnd ntre cortex i craniu) are rolul de a absorbi ocurile fizice. El alimenteaz creierul cu proteine, glucoz i globule albe pentru a proteja creierul de infecii. Partea din stnga a creierului dreptacilor este dominant n limbaj, analiza matematic, etc. Cea din dreapta este dominat de abilitile creative, cele vizuale etc.

Functiile creierului

Creierul functioneaza cu ajutorul unor circuite neuronale , sau celule nervoase.Comunicarera intre neuroni este atat electrica cat si chimica, si calatoreste in totdeauna de la dendritele unui neuron , prin soma , prin axon , catre dendritele unui alt neuron. Dendritele unui neuron primesc semnale de la axoni altor neuroni prin chimicalele numite neurotransmitatori. Neurotransmitatorii produc o incarcare electrochimica in soma. Soma integreaza informatia, care este apoi transmisa electrochimic mai departe de axon. Oamenii de stiinta au 2 directii in studiul modalitatii in care functioneaza creierul. O directie este studierea functiilor creierului dupa ce o parte din creier a fost distrusa. Functiile care dispar , sau care nu mai sunt normale dupa ranirea anumitor regiuni ale creierului pot fi deseori asociate cu regiunile lezate. Cea de-a doua directie este studierea raspunsului creierului la stimulare directa sau stimularea anumitor organe de simt. Neuronii sunt grupati dupa functii in grupari de celule numite nuclee. Aceste nuclee sunt conectate la senzori motori si alte sisteme. Oamenii de siinta pot studia functiile sometosenzorilor(durerea si atingerea), motor, olfactiv, vizual, auditiv, cat si a altor sisteme care masoara schimbarile fiziologice(fizice si chimice) care apar in creier cand aceste simturi sunt activate. De exemplu electroencefalograma (EEG) masoara activitatea electrica a unor anumitor grupuri de neuroni prin electroizi atasati suprafetei creierului.Electrozii sunt inserati direct in creier pot citi anumiti neuroni. Schimbarile in debitul sangui, glucoza, consumul de oxigen in grupul unor celule active pot fi deasemenea observate. Vederea Sistemul vizual al omului este unul dintre cele mai avansate sisteme senzoriale .Vizual pot fi acumulate mai multe imagini de cat prin oricare alta metoda.Pe langa structura ochiului propriu zis, numeroase regiuni ale creierului, numite impreuna cortexuri asociative vizuale , cat si mijlocul creierului sunt implicate in sistemul vizual.Constient, procesarea imaginilor se petrece in cortex, dar reflexiv, imediat si inconstient , raspunsul are loc in partea superioara a colliculus, in partea mijlocie a creierului. Regiunile corticale asociative, regiuni specializate care asociaza sau integreaza imputuri duferit in lobul frontal, cat si in parti ale lobului temporal sunt deasemenea implicate in procesul colectarii informatiilor vizuale si a stabilirii amintirilor vizuale. Vorbirea Vorbirea implica regiuni corticale specializate aflate intr-o interactiune complexa ,care permite creierului sa inteleaga si sa comunice idei abstracte. Cortexul motor initeaza impulsuri care calatoresc prin creier , producand sunete audibile.Regiuni vecine ale cortexului motor sunt implicate in secventele coordonate de sunete. Regiunea Broca a lobilor frontali este responsabila pentru seventa cuvintelor.Intelegerea limbajului este dependenta de regiunea Wernicke a lobului temporal.Alte circuite corticale conecteaza aceste regiuni.

Memoria este considerata de obicei ca o mentinatoare de procese associatice, adica informatii din diferite surse pune la ol alta. Desi cercetarile nu au reusit sa identifice regiuni specifice in creier ca locatii a unor memorii individualem anumite regiuni ale creierului sunt crriticale pentru functiile creierului. Amintirea imediata, abilitatea de a repeta serii scurte de cuvinte sau numere imediat dupa ce au fost auzite este persupusa a se afla in cortexul associativ auditiv.Memoria pe termen scurt, abilitatea de a retine o cantitate limitata de informatie pana la o ora este aflata adanc in lobul tempora. Memoria pe termen lung, pare a implica schimburi intre regiunea mijlocie a lobului tempora, regiuni corrticale variate, si regiune mijlocie a creierului Sistemul nervos autonom regleaza sistemul de mentinere a vietii a corpului, adica reflexele. Controleaza automat muschii inimii, sistemul digestiv si plamanii, anumite glande, si homeostaza- echilibrul intern al corpului. Sistemul nervos autonom este controlat de centre nervoase aflate in coloana spinarii si anumite regiuni foarte fine aflate in partea superioara a creierului , in cotex si partea mijlocie. Reactii ca rosirea indica faptul ca centrele cognitive sau ganditoare ale creierului sun deasemenea implicatee in raspunsul autonom.