Comportamentul simulat

Pirvescu Ana
6/21/2017
 Comportamentul Simulat

Comportamentul simulat e demascat de cele mai multe ori de

factori fiziologici, deoarece emotiile nu pot fi controlate in totalitate,
ele producand modificari ale diferitelor functii din organism.

Simulated behavior is most often revealed by physiological

factors, because emotions can not be fully controlled ,causing changes
in the various functions in the body.

Comportamentul reprezinta ansamblul manifestarilor obiective

ale oamenilor prin care se exteriorizeaza viata psihica.

Comportamentul oamenilor este, in primul rand, un comportament

social. El trebuie sa si incadreze in anumite limite, astfel incat nici o
persoana sa nu provoace rau semenilor.

Psihologia judiciara studiaza comportamentul prin prisma caracterului

disimulant pe care il poate avea.

Comportamnetul simulat are mai multe forme de manifestare .

O forma a acestuia este minciuna, atunci cand aceasta este comunicata

prin limbaj.

O alta forma, poate mai putin observabila dar la fel de raspandita, este
data de incercarea de a ascunde atitudinea reala fata de o presoana.
Aceasta forma a simularii se poate manifesta chiar fata de propria

1
persoana, atunci cand aceasta isi reprima si nu isi recunoaste o dorinta
proprie.

Simularea se poate produce prin :

- Incercarea individului de a-si justifica greselile pe care insusi le

considera ca fiind condamnabile.
- Invinovatirea altor persoane pentru propriile atitudini.
- Atribuirea voita a componentelor sau atitudinilor altor
persoane.

Coleman este autorul acestei scheme a procedeelor de mascare a

motivelor reale.

Simularea nu este o simpla eroare, ea se caracterizeaza prin

intentionalitate. Este o "greseala" intentionata, invaluita si sustinuta
pragmatic.

Comportamentului simulat se manifesta aparent si inaparent,

manifestarea aparenta este reprezentata de reactiile exteriorizate ale
organismului, acestea putand fi observate direct, inregistrate si
masurate, constatate obiectiv, iar manifestarea inaparenta este
reprezentata de reactiile interioare ele neputand fi direct observabile,
dar si acestea pot fi masurabile.

Comportamentul simulant aparent este reprezentat de manifestarile

exterioare ale persoanei, usor observabile din exterior, precum : limbaj,
miscarea corpului, gestica sau mimica.

Comportamentul simulat inaparent se refera la modificarile interne care

se manifesta indirect prin procese de gandire, limbaj sau emotii. Aici
putem mentiona anumite modificari ce se produc la nivel fizic si anume,
modificari ale ritmului cardiac si respirator, a secretiei salivare,
intensificarea activitatii glandelor sudoribare etc.

2
Unui comportament de tip aparent ii corespund anumite elemente de
tip inaparent dar nu orcarui comportament inaparent ii corespund
elemente de comportament aparent.

Pentru a intelege procesele survenite putem apela la schema lui

Coleman, aceasta referindu-se la "comportamentul de acomodare".
Astfel, intre o functie a sistemului (S) si comportament (R) au loc o
serie de procese:

1- de prelucrare a informatiilor primite, implicand procesele receptive

(prin care se selectioneaza stimuli care dezvaluie, care arata o
semnificatie anumita)

2- de evaluare (prin care se definesc cerintele de acomodare si se

formuleaza actiunile posibile)

3- de selectie (prin care se aleg actiunile, dupa riscul si recompensa pe

care le presupun)

Prelucrare este influentata de:

 cadrul de referinta al individului

 patternul motivational (trebuinte, interese, etc.)
 resursele de manuire a actiunii comportamentale (capacitate,
talent, invatare trecuta, potentialitati)

conditii diverse, momentane (implicatii emotionale, oboseala, etc.) 1

 Intre factorii perfect vizibili si controlabili, S si R, exista unele

variabile intermediare care influenteaza si intarzie raspunsul vizibil.
Asadar, comportamentul simulat trece printr-o succesiune
asemanatoare, dintre care, in unele comportamentul se poate exprima in
ambele lui aspecte, in altele numai in formele inaparente.

3
O a doua schema comportamentala, apartinand lui Smedslund,
puncteaza si mai clar verigile inaparente incluse in actiunea de simulare:
stimul - semnificatie - mediere - intentie - raspuns. Ce e de retinut din
aceasta a doua schema ar fi existenta a doua "zone nelegiferate" (non
lawfull region), in care sunt introdusi factori de incertitudine: una dupa
receptionarea stimulului, o a doua inaintea raspunsului efectuat. Astfel,
prima zona indica lipsa unei relatii legice intre S si o anumita
semnificatie constanta, iar cea de-a doua arata lipsa aceluiasi tip de
relatii intre raspunsul care ar trebui sa apara din stimularea respectiva si
semnificatia personala evocata. Rezulta ca odata cu sau dupa aparitia
intentiei de a raspunde, un raspuns poate fi intarziat, viciat, falsificat cu
un altul de nu corespunde unuia de tip statistic, depersonalizat. A doua
zona de incertitudine impreuna cu intentia de a raspunde reprezinta
(posibil) momentul si locul cel mai caracteristic pentru actiunea
demascatoare a aspectului inaparent din comportamentul de simulare, in
care obiectiv ar fi poate imposibil de patruns daca ea nu ar fi strans
legata de coloratura emotionala a actiunilor planificate, de efectul
atitudinii pregatitoare si de nesiguranta asupra rezultatului acestor
actiuni care presupun un risc pentru individ. Rezulta ca, in
comportamentul inaparent al simularii exista unele verigi, unele etape
semnificative. Desfasurarea acestor etape nu are loc fara un anumit ecou
afectiv, ci dimpotriva, emotia le 1.Tudorel Butoi-Psihologie judiciara. Curs
universitar

insoteste intotdeuna, dandu-le o anumita consistenta, adica o implicare

in primul rand a manifestarilor organice, musculare si glandulare care
ingroasa cu mult latura evidentiabila a acestor evenimente.2

Exista mai multi indicatori verbali, motorii, fiziologici ai conduitei

simulate.

Metoda asocierilor de idei in detectarea minciunii reprezinta o stare

emotionala. Libertatetea de a stabilii asociatii de limbaj la un cuvant –

4
 stimul este orientat de o serie de criteri care uneori scapa controlului
individual.

Indicatori vegetati au atat un caracter afectiv cat si unul cognitiv.Ca si

modificari pe care le produc putem enumera : cresterea pulsului imediat
dupa minciuna, EDG este eficient in detectarea minciunilor.

Inregistrarile fiziologice sunt asociate cu alti indicatori de detectie ai

simulari.

Indicatorii fiziologici pot produce modificari precum : ragusala,

modificarea ritmului respiratiei si a ritmului cardiac.

Pornind de la aceste manifestari specifice tensiunii psihice, M. LE

CLERE propune un pachet de reguli operabile in detectarea minciunii,
vinovatiei sau a inocentei .

Vinovatul care simuleaza innocent

Caracteristici ale raspunsului lent şi ezitant spontan, detaliat şi deseori

indignat

Suporta mai greu privirea interlocutorului

Se inroşeşte mai uşor

Nu face apel la coresctitudine sau cand face apel la corectitudinea sa

incearca sa convinga ca nu are nici un interes sa nege faptele care i se
imputa

Ofera imediat un „excelent” alibi

2 I. Ciofu - Comportamentul simulat

5
 Indicatorii fiziologici care pot servi la depistarea tensiunii emotionale,
folositi de actualele tehnici de detectare a sinceritatii sau nesinceritatii,
sunt consecinta unor procese fiziologice (cauzate de tensiunea psihica
specifica), cum ar fi:

 Modificarile activitatii cardiovasculare,

 Modificarea caracteristicilor normale ale respiratiei,
 Modificarea rezistentei electrice a pielii, denumita reactia
electroder-mica (R.E.D.),
 Modificarea caracteristicilor normale ale vocii,Modificarea
caracteristicilor scrierii.

Mijloace psihologice de detectare a tensiunii psihice cuprinse in

chestionare si teste de personalitate:

chestionarele psihologice - pentru a preveni falsitatea rapunsurilor, s-a

pus problema introducerii in chestionare a "scalelor speciale" de
detectie a unor disimulari reusite (fake good responses)

 testul M.M.P.I., deasemenea contine o scala speciala de optisprezece

elemente, asemanator testului de personalitate al lui Manddlley (M.P.I.)
si o scala speciala pentru copii (J.M.P.I.) cu doi indici de simulare (F-K,
K-L), identificati ca fiind factori care exprima o tendinta de a minti si o
aparare perceptiva, disimularea si apararea perceptiva avand un factor
comun: starea de aparare ("liberty")
 testul de aperceptie tematica (T.A.T.), aplicat intr-o conditie standard,
comparat cu o agresivitate simulata, poate avea ca rezultat evidentierea
incercarilor de a da raspunsuri false
 testul de frustratie ROSENZWEIG - acumularea agresivitatii este
interproiectata, exteriorizata sau media3

3. Tudorel Butoi-Psihologie judiciara. Curs universitar

6
Originile poligrafului modern dateaza din anul 1913, cand William
Moulton Marston, un student la psihologie al Universitatii Harvard, a
utilizat pentru prima data valoarea presiunii sistolice ca metoda de
detectare a minciunilor. Ulterior, in 1915, la terminarea studiilor,
Marston a scris o lucrare despre acest subiect. A intrat la Harvard Law
School, pe care a absolvit-o in 1918, republicand lucrarea sa despre
detectarea minciunilor in 1917.

Un dispozitiv mai complex, care inregistra atat presiunea sanguina cat și

reactia conductibilitatii electrice a pielii a fost inventat de medicul John
A. Larson, de la Universitatea din California, fiind folosit pentru prima
data de politia din orașul Berkeley, California. Dispozitivul lui Larson a
fost primul poligraf in sensul actual al termenului, deoarece dispozitivul
lui Marston, mentionat initial, inregistra și vizualiza grafic un singur
parametru.

Poligraful (denumit impropriu, dar in mod obișnuit, și detector de

minciuni) este un dispozitiv care masoara și inregistreaza un numar de
parametri fiziologici ai unui subiect uman, așa cum ar fi tensiunea
arteriala, pulsul, respiratia și conductivitatea pielii, in timp ce acestuia i
se pun o serie de intrebari. Se presupune ca aceste masuratori sunt
indicatori ai unei stari de anxietate care s-ar manifesta odata cu spunerea
unui neadevar. Cu toate acestea, daca subiectul manifesta anxietate din
alte motive sau iși poate controla in mod voluntar nivelul anxietatii,
atunci masuratoarea poate duce la rezultate total neconcludente sau
chiar diametral opuse. Din acest motiv esential, poligraful nu este
considerat ca fiind un instrument știintific, ci este considerat ca fiind
parte a pseudoștiintei. 4

4-ro.wikipedia.org

7
 Din punct de vedere al fundamentului stiintific al constatarii stresului
psihologic putem enumere:

1. Indicatorii psihofiziologici de depistare a nesinceritatii.

De fiecare data cand se ascunde adevarul, prin rostirea unei minciuni

apare sentimentul vinovatiei.Chiar daca in planul cognitiv un infractor
se poate apara uneori chiar cu castig de cauza, nu acelasi lucru se poate
spune si despre planul afectiv , deoarece acolo apar modificari fara ca
acestea sa tina cont de vointa subiectului, modificari precum : reactie
epidermo-galvanica, modificarea ritmului cardiac, respirator sau la
nivelul presiunii sangvine

2. Mecanismul psihofizilologic al producerii starilor emotionale.

Faptul infractional se integreaza in constiinta infractorului sub forma

unei informatii stabile cu incarcatura afectiv-emotionala specifica cu rol
motivational bine diferentiat. Persoanele, obiectele sau fenomenele care
sunt intalnite in timpul infractiunii au o incarcatura afectiv-emotionala
pozitiva sau negative pentru cel care comite infractiunea.

Tehnicile poligraf abordeaza in mod idirect constiinta subiectului.

Stariile emotionale au o anumita dinamica in manifestare:

- Starea initiala de constientizare a pericolului creaza o stare de vigilenta

- O data cu inceprea chestionarii, inculpatul apeleaza la planul cognitiv .
- Datorita caracterului imprevizibil al intrebarilor, amintirile despre fapta
apar brusc si surprind compartimentul de analiza si decizie
nepregatit.Caracteristicile afective care au insotit fapta inunda planul
constiintei iar teama de a fi demascat produce puternice declansari
neurohormonale.

8
- Coeficientul care apare in plan cognitiv intre domeniul datelor de
cunoastere care fundamenteaza situatia adevarata si celor care
fundamenteaza minciuna.

Criterii de utilizare a tehnicii poligraf

„Detectoarele de minciuni”, termen popular, desemneaza de fapt

aparatura poligraf de inregistrare a unor reactii psihofiziologice
caracteristice starilor de tensiune emotionala. La baza folosirii acestei
tehnici stau urmatoarele criterii:

– functionarea aparatelor se bazeaza pe faptul ca o minciuna spusa

conştient, pe langa efortul mintal pe care il necesita, produce şi o
anumita stare de tensiune emotionala – teama;

– producerea tensiunii emotionale işi are originea in declanşarile

involuntare ale sistemului neurovegetative concomitent conştientizarii
pericolului şi in intarzierea prin aceasta a instinctului de autoconservare;

– prin folosirea poligrafului nu se lezeaza cu nimic integritatea sau

demnitatea individului, care-şi conserva toate calitatile volitive şi
rational –afective;

– folosirea poligrafului se face numai cu acordul subiectului şi

consimtamantul apararii;

– metodologia de testare nu este interzisa de lege şi poate fi utilizata in

scopul stabilirii fie a vinovatiei, fie a nevinovatiei.

Tehnicile poligraf inregistreaza in principal modificarile indicilor

psihofiziologici oglindite in urmatoarele diagrame :

diagrama puls-tensiune arteriala

9
10