1.

Prin prisma filosofiei etica poate fi considerată:

a. știința binelui/răului
b. știința fericirii
c. știința plăcerii
d. știința idealului social
2. Funcția eticii care se realizează pe trei trepte succesive (descriptivă, analiticosintetică,
explicativă) este:
a. funcția cognitivă
b. funcția normativă
c. funcția persuasivă
d. funcția educativă
3. Maximizarea profiturilor (prin folosirea corectă a resurselor, în condiții de legalitate), ca
scop principal al afacerilor, este susținută:
a. de pozitivismul economic
b. de umanismul economic
c. atât de pozitivismul economic, cât și de umanismul economic
4. Dacă un manager decide că obținerea de profit nu este scopul principal al firmei,
subordonându-l altor interese (indiferent de valoarea lor morală), poate avea ca efect
scăderea rentabilității firmei, ceea ce implică:
a. scăderea veniturilor patronilor
b. scăderea salariilor
c. scumpirea produselor
5. Din categoria stakeholderilor interni fac parte:
a. clienții
b. angajații
c. proprietarii
d. sindicatele
6. Aliații strategici, concurenții și grupurile de presiune fac parte din categoria:
a. stakeholderilor interni
b. stakeholderilor din mediul specific
c. stakeholderilor din mediul general
7. Din categoria stakeholderilor din mediul specific fac parte:
a. furnizorii
b. distribuitorii
c. comitetele de conducere
d. mass-media
8. Din categoria stakeholderilor din mediul general fac parte:
a. administrația publică locală
b. ONG-urile
c. instituțiile bancare
d. instituțiile educaționale
9. Etica este:
a. știința comportamentului
b. știința moravurilor
c. știința moralei
10. Etica vizează sfera concretă a vieții morale, urmărind, printre altele, actul convingerii,
îndeplinind astfel:
a. funcția cognitivă
b. funcția normativă
c. funcția persuasivă
d. funcția educativă
11. Pozitivismul economic (Milton Friedman) insistă asupra:
a. maximizării profiturilor
b. condițiilor de viață mai bune pentru toți
c. folosirii corecte a resurselor
d. intereselor tuturor stakeholderilor
12. Umanismul economic (Amartya Sen) insistă asupra:
a. condițiilor de viață mai bune pentru toți
b. folosirii corecte a resurselor
c. teoriei alegerii raționale, care descrie managerii ideali, și nu pe cei reali
d. intereselor prioritare ale proprietarilor/acționarilor
13. În categoria stakeholderilor care au un interes și/sau sunt afectați de acțiunile/
performanțele firmei pot fi incluse:
a. persoanele fizice
b. grupurile
c. organizațiile
d. societatea umană
14. Din categoria stakeholderilor în sens restrâns fac parte:
a. clienții
b. furnizorii
c. opinia publică
d. colaboratorii direcți
15. Din categoria stakeholderilor în sens larg fac parte:
a. mass-media
b. instituțiile statului
c. angajații
d. cumpărătorii
16. Etica vizează, printre altele, crearea de norme morale, îndeplinind astfel:
a. funcția cognitivă
b. funcția normativă
c. funcția persuasivă
d. funcția educativă
17. În literatura de specialitate morala este definită ca fiind:
a. dominația rațiunii asupra afectelor
b. tendința spre binele suprem
c. autonomia voinței
18. Caracteristicile moralei heteronome sunt:
a. respect unilateral (pentru adult)
b. respect reciproc (între egali)
c. cooperare
 d. constrângere
19. Caracteristicile moralei autonome sunt:
a. conformism social
b. creativitate
c. progresism
d. conservatorism politic
20. Funcțiile sociale ale moralei sunt:
a. funcția de cooperare în vederea realizării scopurilor
b. funcția de integrare a individului în comunitatea morală
c. funcția de reproducție morală (sau de conservare a tradiției morale)
d. funcția de promovare a inovației morale (sau de creație valorică)
21. Analizând diferențele dintre etică, morală și moralitate, respectiv reciprocitățile
semantice și funcționale, în literatura de specialitate se arată că:
a. etica are caracter accentuat cognitiv și explicativ
b. morala are caracter proiectiv – programator
c. moralitatea are caracter real – practic
d. morala are caracter accentuat cognitiv și explicativ
22. Norme generale, universale (comparativ cu cele particulare sau speciale) se
caracterizează prin:
a. au durabilitate mare în timp
b. posedă o anumită variație în timp
c. sunt prezente în toate tipurile de comunități umane
d. influențează toate activitățile umane
23. Norme speciale (comparativ cu cele particulare sau generale) se caracterizează prin:
a. reglează relații și activități umane particulare
b. sunt ocazionale
c. sunt prezente în toate tipurile de comunități umane
d. se manifestă în cadrul unor grupuri restrânse
24. Morala reflectă în principii, norme, reguli determinate istoric și social:
a. convingeri
b. atitudini
c. deprinderi
d. sentimente
25. Realismul moral, conformismul social și conservatorismul politic sunt caracteristici ale:
a. stadiului de heteronomie morală
b. stadiului de autonomie morală
c. stadiilor de heteronomie și autonomie morală
26. Conservarea tradiției morale evidențiază faptul că morala îndeplinește:
a. funcția de cooperare
b. funcția de integrare
c. funcția de reglementare normativă
d. funcția de reproducție morală
e. funcția de promovare a inovației morale
27. Răul moral săvârșit cu intenție este:
a. imoral
 b. amoral
c. atât imoral, cât și amoral
28. Relativismul moral, creativitatea și progresismul sunt caracteristici ale:
a. stadiului de heteronomie morală
b. stadiului de autonomie morală
c. stadiilor de heteronomie și autonomie morală
29. Cauzele comportamentului imoral/amoral pot fi:
a. pasiunile
b. deprinderile
c. frica
d. ignoranța
30. Având în vedere legăturile dintre legea morală și legea juridică, se susține că:
a. legea juridică se bazează pe norme și principii morale
b. legea morală se bazează pe norme și principii juridice
c. respectul față de legea juridică este o datorie morală
d. uneori legea juridică prevede limite care pot fi de neacceptat pentru legea
morală
31. Imperativul categoric căruia trebuie să i se conformeze conștiința morală, formulat de
Hans Jonas (1993), include următoarele:
a. acționează astfel încât efectele acțiunii tale să fie compatibile cu permanența
unei vieți autentic umane pe pământ
b. acționează astfel încât efectele actelor tale să nu fie distructive pentru o astfel de
viață
c. nu compromite condițiile pentru supraviețuirea nelimitată a umanității pe pământ
d. include în alegerea ta actuală integritatea viitoare a omului
32. În cadrul relativismului etic Andrei Marga (1998) argumentează că:
a. valorile sunt incomensurabile
b. valorile sunt incomparabile
c. nu există o cale rațională de a compara și alege între valori diferite
d. nu se poate decide rațional între valori rivale, ci se poate opta doar între
indiferență și saltul de la o valoare la alta
33. Deontologia se referă la:
a. datorie, obligații, reguli, în general
b. datorie, obligații, reguli, norme morale
c. norme, reguli și obligații profesionale
d. norme, reguli și obligații morale specifice unei profesiuni
34. Datoria profesională (și morală) este mijlocul de realizare a unor scopuri străine
sistemului în care acționează, pentru:
a. profesionistul de circumstanță
b. profesionistul de meserie
c. profesionistul de vocație
35. Respectarea normelor profesionale (și morale) în mod reflex, ca rezultat al unui model
profesional asimilat o dată pentru totdeauna, este specifică:
a. profesionistului de circumstanță
b. profesionistului de meserie
 c. profesionistului de vocație
36. În îndeplinirea îndatoririlor dovedește angajare deplină, creatoare, își asumă riscuri și
are sentimentul sacrificiului de sine, profesionistul:
a. de circumstanță
b. de meserie
c. de vocație
37. Orice organism autorizat, în funcție de natura profesiei:
a. poate codifica îndatoririle membrilor săi
b. poate să impună promovarea unui examen de acces la profesie
c. poate să ceară efectuarea unui stagiu de pregătire
d. poate să impună modalități de perfecționare și de verificare a aptitudinilor
38. Obiectivele principale ale unui cod deontologic sunt:
a. consolidarea integrității și a competențelor profesionale
b. promovarea intereselor tuturor membrilor
c. susținerea și promovarea aplicării normelor naționale și internaționale
d. maximizarea încălcării regulilor deontologice
39. Beneficiile elaborării și implementării corecte a codurilor deontologice sunt:
a. are un rol decisiv în informarea tuturor celor vizați asupra profesiei, a regulilor de
conduită, a drepturilor și obligațiilor
b. menține sau chiar îmbunătățește prestigiul profesiunii
c. dă fiecărui membru un sentiment de securitate și forță colectivă
40. Principalele critici la adresa codurilor deontologice includ:
a. pot condamna multe și pot prescrie puține
b. pot amenința excesiv libertatea
c. sunt cunoscute și însușite întotdeauna de către toți cei vizați
d. pot include fraze lipsite de sens sau fără justificare
41. Cu toții avem datoria:
a. de a respecta proprietatea altuia
b. de a ne respecta cuvântul dat
c. de a fi cinstiți, sinceri, modești
d. de a respecta demnitatea și onoarea celuilalt
42. Deontologia profesională poate fi definită ca fiind:
a. disciplina care include normele de conduită și obligațiile morale ale unei profesii
bine definite
b. un studiu al moralelor profesionale
c. un ansamblul de reguli care reglementează o profesiune, conduita celor care o
exercită, rapoartele dintre aceștia și clienții lor, dintre ei și public
43. Datoria profesională vizează:
a. numai latura tehnică (strict a profesiei)
b. numai latura umană (a moralității)
c. atât latura tehnică, cât și cea umană
44. Profesionistul de circumstanță:
a. abordează auto-realizarea profesională, inclusiv componenta morală a acesteia,
ca mijloc și nu ca scop
b. are semnificația datoriei față de sine și față de ceilalți
 c. este simbolul auto-realizării depline în plan moral și profesional
45. Profesionistul de meserie:
a. va respecta regulile de conduită în profesie numai din grija pentru conservarea și
dezvoltarea foloaselor sale
b. se mulțumește întotdeauna cu ceea ce i se oferă
c. oferă întotdeauna doar ceea ce a învățat la nivelul instruirii inițiale
46. Profesionistul de vocație:
a. se mulțumește întotdeauna cu ceea ce i se oferă
b. își asumă riscuri și are sentimentul sacrificiului de sine
c. se autoevaluează și luptă permanent pentru autoperfecționare
d. va respecta regulile de conduită în profesie numai din grija pentru conservarea și
dezvoltarea foloaselor sale
47. Deontologia profesională:
a. este o particularizare a moralei generale la diversele profesiuni
b. este știința îndatoririlor profesionale, a comportamentului profesional
c. este o importantă diviziune a filosofiei moralei, știință a ceea ce este just și
rațional
48. Un manager competent ar trebui să fie capabil:
a. să se implice efectiv în realizarea binelui și evitarea răului
b. să fie un adevărat model moral pentru cei din jur
c. să fie capabil să rezolve eficient dilemele etice și situațiile conflictuale prin
respectarea legii și a libertății
49. Subiectul eticii în afaceri (agentul moral) poate fi:
a. un om
b. un grup de angajați
c. agentul economic cu personalitate juridică
d. societatea, în general
50. În afaceri există 3 niveluri de aplicare ale eticii. Cel care se stabilește între indivizi, în
baza principiului corectitudinii schimbului, este:
a. nivelul micro
b. nivelul macro
c. nivelul corporațiilor
51. Nivelul de abordare a problematicii eticii în afaceri îl poate constitui:
a. o afacere în general
b. o activitate specifică orientată către atingerea obiectivelor
c. un anumit contract
d. o relație de afaceri specifică
52. În afaceri sunt 3 niveluri de aplicare ale eticii. Cel care se referă la reguli
instituționale/sociale ale economiei, ale afacerilor este:
a. nivelul micro
b. nivelul macro
c. nivelul corporațiilor
53. Studierea eticii are atât utilitate teoretică, cât și practică. Utilitatea teoretică se referă la
următoarele aspecte:
a. este esențială pentru asigurarea progresului individual și social
 b. ne încurajează în a alege și a realiza binele
c. ajută la consolidarea conștiinței morale
d. ne ajută să rezolvăm corespunzător conflictele zilnice
54. Studierea eticii are atât utilitate teoretică, cât și practică. Utilitatea practică se referă la
următoarele aspecte:
a. ne ajută să ne cunoaștem adevărata valoare morală
b. ne oferă un real ajutor în a evita răul, în a greși cât mai puțin
c. este un ghid pentru cunoaștere și alegere între valoare/nonvaloare
d. asigură un minim de cunoștințe fundamentale, absolut necesare
55. Competiția:
a. este un scop în sine
b. este un sistem de relații între indivizi sau grupuri
c. este un sistem de interacțiuni între indivizi sau grupuri
56. Etica în afaceri este definită ca fiind:
a. perspectiva etică a unei organizații de afaceri
b. perspectiva etică a unui individ care face afaceri
c. setul de principii care ar trebui să guverneze conduita în afaceri
57. În literatura de specialitate mediul de afaceri este comparat cu:
a. junglă
b. un câmp de luptă
c. un loc de joacă
d. mașină eficientă de fabricat bani
58. Cadrul de analiză al eticii în afaceri poate fi atât teoretic, cât și practic. Cadrul teoretic
vizează analiza:
a. codului de etică
b. diagramelor de relații
c. planurilor de afaceri
d. programelor de acțiune
59. Cadrul de analiză al eticii în afaceri poate fi atât teoretic, cât și practic. Cadrul practic
vizează analiza:
a. comportamentului
b. programelor de acțiune
c. strategiilor și tacticilor firmei
d. rezultatelor reale
60. Obiectul analizei morale a afacerilor este tratat diferențiat în funcție de subiectul moralei
(individ sau grup de indivizi) și structura moralei. Dacă subiectul moralei este individul
analiza este orientată înspre:
a. conștiință morală
b. responsabilitate socială
c. voință
d. caracter
61. Obiectul analizei morale a afacerilor este tratat diferențiat în funcție de subiectul moralei
(individ sau grup de indivizi) și structura moralei. Dacă subiectul moralei este un grup de
indivizi analiza este orientată înspre:
a. cultură organizațională
 b. sentimente
c. responsabilitate socială
d. deprinderi
62. Metodele de cercetare pe care le poate folosi etica în afaceri sunt:
a. observația
b. sinteza
c. deducția
d. demonstrația
63. Reputația unei firme se măsoară deoarece arată legătura emoțională care garantează:
a. cine cumpără produsele
b. cine recomandă firma
c. acceptarea strategiei de către angajați
64. În măsurarea reputației unei firme trebuie să se țină cont de:
a. inovare
b. performanță
c. cetățenie
d. guvernanță
65. Realizarea unor produse/servicii de calitate și garantarea siguranței utilizării produselor
sunt probleme manageriale care țin de:
a. cercetare-dezvoltare
b. producție
c. comercial-marketing
d. financiar-contabilitate
e. resurse-umane
66. Evitarea practicilor de evaziune fiscală și gestionarea corectă a costurilor sunt probleme
manageriale care țin de funcțiunea:
a. cercetare-dezvoltare
b. producție
c. comercial-marketing
d. financiar-contabilitate
e. resurse-umane
67. Având în vedere responsabilitățile sociale ale managementului, sunt solicitate imperativ
tuturor organizațiilor:
a. responsabilitățile economice
b. responsabilitățile legale
c. responsabilitățile etice
d. responsabilitățile discreționarere
68. Responsabilitățile care presupun angajamentul/implicarea managerului și organizației în
acțiuni pur voluntare, izvorâte din dorința de a rezolva anumite probleme sociale, sunt:
a. responsabilități economice
b. responsabilități legale
c. responsabilități etice
d. responsabilități discreționare
69. Analizând principalele abordări ale sistemelor etice, cu impact asupra deciziilor
manageriale, dacă decizia luată se bazează în totalitate pe conceptele de corectitudine,
echitate și imparțialitate, decidentul a avut în vedere:
a. abordarea utilitaristă
b. abordarea universalistă
c. abordarea distributivă
d. abordarea individualistă
70. Analizând principalele abordări ale sistemelor etice, cu impact asupra deciziilor
manageriale, focalizarea pe consecințe este specifică:
a. abordării utilitariste
b. abordării universaliste
c. abordării distributive
d. abordării individualiste
71. Principalele caracteristici ale unui cod de etică se referă la următoarele:
a. să fie riguroase, să prevadă clar idealurile și/sau obligațiile
b. să protejeze interesul public
c. să fie specifice și oneste
d. să provină de la o autoritate legitimă
72. Avantajele elaborării codurilor de etică includ:
a. încearcă să echilibreze interesul colectiv cu cel personal
b. pot oferi un ghid pentru persoanele tinere care intră în firmă
c. pot constitui bazele unei acțiuni disciplinare împotriva abaterilor
d. este un mijloc de încurajare a practicilor imorale în organizații
73. Este puțin probabil ca toate deciziile/acțiunile unui manager să fie întotdeauna fie
morale, fie amorale, fie imorale. Cu toate acestea, în literatura de specialitate se
precizează faptul că managerul care eșuează în considerarea eticii ca o componentă a
comportamentului său este:
a. manager imoral
b. manager amoral
c. manager moral
74. Managerii care manifestă un comportament moral sunt caracterizați astfel:
a. susțin libertatea, perfecționarea și dezvoltarea fiecărui angajat
b. formează și încurajează un regim echilibrat de muncă și odihnă
c. creează un mediu de lucru fără discriminări
d. cultivă o atitudine pozitivă față de celelalte persoane
75. Este puțin probabil ca toate deciziile/acțiunile unui manager să fie întotdeauna fie
morale, fie amorale, fie imorale. Cu toate acestea, în literatura de specialitate se
precizează faptul că managerul care alege să se comporte împotriva moralei este:
a. manager imoral
b. manager amoral
c. manager moral
76. Există diferențe conceptuale între valori, principii și reguli. De ordinul binelui, indicând
atributele existenței umane, sunt
a. valorile
b. principiile
 c. regulile
77. Există diferențe conceptuale între valori, principii și reguli. Marile orientări de viață și
acțiune (fixând atitudinile oamenilor) sunt date de:
a. valori
b. principii
c. reguli
78. În literatura de specialitate sunt prezentate trei perspective majore privind
responsabilitatea socială a organizațiilor: „mâna invizibilă”, „mâna guvernului” și „mâna
managementului”. „Mâna managementului” se referă la opinia că:
a. interesele societății sunt servite cel mai bine atunci când eforturile firmei sunt
ghidate de „mâna” legii și politicii
b. firmele și managerii trebuie să acționeze pentru protejarea și creșterea bunăstării
sociale
c. întreaga responsabilitate socială a unei firme vizează obținerea profitului,
respectând legea
79. Abordând problematica gestionării responsabilității sociale, organizațiile pot manifesta, în
funcție de receptivitatea și sensibilitatea socială care le caracterizează, cinci tipuri de
atitudini. Dacă organizațiile fac schimbări (reacționează) atunci când știu că lipsa de
implicare poate avea efecte negative asupra profiturilor lor, atitudinea lor este:
a. de ignoranță
b. defensivă
c. de acomodare
d. reactivă
e. anticipativă și pro-activă
80. Din categoria instrumentelor de monitorizare a solicitărilor sociale fac parte:
a. auditul social
b. sondajele de opinie
c. scanarea socială
d. prognoza social

1. Comparativ cu responsabilitatea, raspunderea evid.:

a. Rolul pasiv al omului

b. Caracterul obiectiv (extern)
c. Asumarea din libera initiativa
d. Conditia minimala a omului
2. Codurile de etica trebuie :
a. Sa fie specifice si oneste
b. Sa provina de la o autoritate legitima
c. Sa fie cat mai simple si accesibile
3. Codurile de etica (avantaje):
a. Sporesc cooperarea in echipa
b. Reduc performantele firmei
c. Pot constitui bazele actiunilor disciplinare impotriva abaterilor
4. Indrumatorii omenirii cu influenta istorica majora:
a. Buddha
b. Mohamed
c. Moise
d. Conficius
5. Maximizarea profiturilor este o teza sustinuta de:
a. Umanismul economic
b. Universalism
c. Pozitivismul economic
6. Doar o afirmatie este adevarata:
a. Morala are caracter real
b. Morala are caracter practic
c. Etica are caracter cognitiv
d. Moralitatea are caracter proiectiv
7. Investitiile firmelor in anumite programe sociale pot fi cosiderate:
a. Imorale
b. Ilegale
c. Nedemocratice
8. Comparativ cu raspunderea, responsabilitatea evid.:
a. Obligatia exterioara de a face ceva
b. Asumarea din libera initiativa
c. Rolul activ al omului
d. Caracter subiectiv(intern)
9. Valorile morale fundamentale sunt:
a. Omenia
b. Dreptatea
c. Binele
10. Codurile de etica trebuie:
a. Sa prevada pedepse si sanctiuni
b. Sa stabileasca anumite prioritati
c. Sa nu provina de la o autoritate legitima
11. Codurile de etica(avantaje):
a. Incurajeaza practicile morale
b. Pot fi baza actiunilor disciplinare
c. Vizeaza dreptatea, corectitudinea
d. Vizeaza eficienta
12. Indrumatorii omenirii cu influenta istorica majora:
a. Hristos
b. Mohamed
c. Socrate
d. Moise
13. Investitiile firmelor in anumite programe sociale pot fi cosiderate:
a. Ilegale
b. Inechitabile
c. Imorale
14. Cunostiinta morala este:
a. Permanenta
b. Personala
c. Impersonala
d. Obiectiva
15. Imperativul ipotetic, vointa buna si imperativul categoric, autonomia si demnitatea,
sunt enuntate de:
a. Teoria distributiva
b. Teoria utilitarista
c. Teoria caracterului social
d. Teoria universalista
16. Etica manageriala din domeniul financiar-contabili vizeaza:
a. Informarea corecta a clientilor
b. Realizarea unor produse de calitate
c. Evitarea supraincarcarii costurilor
17. Stakeholderii externi includ:
a. Concurentii
b. Actionarii
c. Furnizorii
d. Managerii
18. Etica este stiinta:
a. Placerii
b. Moralei
c. Fericirii
d. Binelui/raului
19. Specifice moralei autonome sunt:
a. Relativismul social
b. Creativitatea
c. Cooperarea
20. Codurile de etica(avantaje):
a. Creeaza culturi organizationale adecvate
b. Incurajeaza practicile morale
c. Imbunatatesc climatul de munca
21. Morala poate fi definita ca:
a. Dominatia ratiunii asupra afacerilor
b. Tendinta spre binele suprem
c. Autonomia vointei
22. Normele morale generale:
a. au durabilitate mare
b. sunt ocazionale
c. regleaza relatii umane particulare
d. variaza in timp
23. Caracterul cognitiv si explicativ are:
a. Etica
b. Morala
 c. Moralitate
24. Conform pozitivismului economic, maximizarea profitului e impertiv:
a. Rational
b. Moral
c. Rational si moral
25. Legea morala:
a. Este impersonala
b. Este temporara
c. Este obligatorie
d. Are caracter de constrangere
e. Este permanenta
26. Raul savarsit cu intentie este:
a. Mora
b. Imoral
c. Amoral
27. Normele ocazionale care vizeaza ralatii si actiuni specifice sunt:
a. Norme generale
b. Norme universale
c. Norme particulare
d. Norme speciale
28. Auto-realizarea profesionala deplina este caracteristica:
a. Profesionismului de circumstanta
b. Profesionismului de meserie
c. Profesinismului de vocatie
29. Relativismul etic arata ca:
a. Valorile sunt plurale
b. Valorile incomensurabile
c. Valorile sunt comparabile
30. Specifice moralei heteranome sunt:
a. Regulile exterioare
b. Creativitatea
c. Relativism moral
d. Conformismul social
31. Indrumatorii omenirii cu influenta istorica majora sunt:
a. Confucius
b. Budha
c. Cicero
d. Platon
32. Comparativ cu constiinta morala, legea morala:
a. Este norma obiectiva a moralitatii
b. Este externa, permanenta continua
c. Este temporara
d. Este impersonala
33. Subiectul eticii in afaceri, adica agentul moral, poate fi:
a. Omul
 b. Organizatia de afaceri
c. Societatea, in general
34. Argumente impotriva asumarii responsabilitatii sociale sunt:
a. Poate duce la cresterea preturilor
b. Firma plateste deja taxe/impozite
c. Imbunatateste imaginea firmei
35. Codurile de etica:
a. Imbunatatesc climatul de munca
b. Cresc implicarea angajatilor
c. Nu garanteaza conduita morala
d. Cresc loialitatea managerilor
36. Stakeholderii interni sunt:
a. Actionarii
b. Angajatii
c. Managerii
d. Consiliul de conducere
37. Normele morale generale:
a. Variaza in timp
b. Sunt ocazionale
c. Vizeaza grupurile restranse
d. Regleaza toate tipurile de relatii
38. Etica are:
a. Caracter poriectiv-programator
b. Caracter cognitiv si explicativ
c. Caracter real-practiv
39. Legea morala:
a. Are caracter de constangere
b. Impune sactiuni si pedepse
c. Nu este o lege a liberatatii
40. Comportamentul care urmareste cea mai mare fericire pentru cei mai mult oameni
este anuntat de:
a. Teoria distributiva
b. Teoria universalista
c. Teoria contractului social
d. Teoria utilitarista
41. Etica manageriala din domeniul productiei vizeaza:
a. Informarea corecta a clientilor
b. Realizarea produselor de calitate
c. Evitarea supraincalzirii nejustificate a costurilor
42. Stakeholderii interni includ:
a. Actionarii
b. Clinetii
c. Managerii
d. Angajatii
43. Investitiile firmelor in anumite programe sociale pot fi considerate:
 a. Ilegale
b. Inechitabile
c. Imorale
44. Morala heteronoma se caracterizeaza prin:
a. Constangere
b. Reguli exterioare
c. Relativism moral
d. Respect unilateral
45. Morala se refera la:
a. Psihic
b. Spirit
c. Intelect
46. Normele morale particulare:
a. Au durabilitate mare
b. Sunt ocazionale
c. Variaza in timp
47. Caracterul proiectiv-programator are:
a. Etica
b. Morala
c. Moralitate
48. Legea morala:
a. Nu are caracter de constangere
b. Nu impune sanctiuni
c. Nu impune pedepse
d. Este personala
49. Etica manageriala din domeniul cercetarii-dezvoltarii vizeaza:
a. Realizarea unor produse de calitate
b. Evitarea supraincarcarii costurilor
c. Realizarea de investii eficiente
50. Principiile de responsabilitate si indatorire sunt sustinute de:
a. Teoria distributiva
b. Teoria universalista
c. Teoria utilitarista
d. Teoria contractului social
51. Constiina morala este:
a. Temporara
b. Permanenta
c. Impersonala
d. Obiectiva
52. Stakeholderii externi includ:
a. Actionarii
b. Colaboratorii
c. Clinetii
d. Furnizorii
53. Codurile de etica tebuie:
 a. Sa savarseasca profesiunii dominante din firma
b. Sa prevada clar idealurile
c. Sa fie posibile fizic si moral
54. Specifice moralei autonome sunt:
a. Reguli interioare
b. Constangerea
c. Relativismul moral
d. Creativitatea
55. Comparativ cu raspunderea, responsabilitatea evidentiaza:
a. Rolul pasiv al omului
b. Caracterul subiectiv(intern)
c. Asumarea din libera initiativa
56. Investitiile firmelor in anumite programe sociale pot fi:
a. Nedemocratice
b. Neadecvate
c. Imorale
57. Indrumatorii omeniri cu o influenta majora sunt:
a. Buddha
b. Platon
c. Moise
58. Cadrul teoretic se refera la:
a. Derularea efectiva a afacerilor
b. Comportament
c. Misunie si obiective
59. Regulile institutionale sau sociale ale economiei, ale afacerilor, vizeaza:
a. Nivelul macro
b. Nivelul micro
c. Nivelul corporatilor
60. Nivelul de abordare al Eticii in afaceri poate include:
a. Relatiile intergrupuri
b. Conditiile sociale si culturale
c. Relatiile interindividualiste
61. Functiile eticii sunt:
a. Functia persuasiva
b. Functia educativa
c. Functia cognitiva
d. Functia normativa
62. Randamentul reputatiei include urmatoarele beneficii tangibile pentru firma:
a. Cresterea semnificativa a pretului actiunilor
b. Acces dificil/greoi la achizitii
c. Influentarea adoptarii politicilor/deciziilor nationale
d. Atragerea angajatilor talentati
63. Funcția eticii care se realizează pe trei trepte succesive (descriptivă,
analiticosintetică, explicativă) este:
a. Funcția cognitivă
 b. Funcția normativă
c. Funcția persuasivă
d. Funcția educativă
64. Dacă un manager decide că obținerea de profit nu este scopul principal al firmei,
subordonându-l altor interese (indiferent de valoarea lor morală), poate avea ca
efect scăderea rentabilității firmei, ceea ce implică:
a. Scăderea veniturilor patronilor
b. Scăderea salariilor
c. Scumpirea produselor
65. Standardele morale bazate pe intaietatea justitiei sunt sustinute de :
a. Teoria distributiva
b. Teoria utilitarista
c. Teoria universalista
d. Teoria contactului social
66. Derularea afacerilor fara furturi si inselaciuni este sustinuta:
a. Atat de pozitivismul economic cat si de umanismul economic
b. Numai de pozitivismul economic
c. Numai de umanismul economic
67. Etica manageriala din domeniul comercial-marketing vizeaza:
a. Salarizarea echitabila
b. Realizarea de produse de calitate
c. Evitarea supraincarcarii costurilor
d. Informarea corecta a clientilor
68. O limita a teorei legii eterne este:
a. Impunerea de sacrificii minoritatii
b. Existenta standardelor diferite de la un grup religios la altul
c. Interpretarea dependenta de situatia individului
69. Exista diferente conceptuale intre valori, principii si reguli. Cele care dau marile
orientari de viata sunt:
a. Valorile
b. Pricipiile
c. Regulile
70. Valorile sunt standarde ale:
a. Comportarii
b. Efcientei
c. Virtutii
d. Frumusetii
71. Utilitatea teoretica se refera la urmatoarele:
a. Etica este esentiala pentru asigurarea progresului invidual
b. Individul isi descopera obligatiile si datoriile morale
c. Ajuta la consolidarea contiintei morale
72. Elementele afective ale constiintei morale sunt:
a. Remuscarea pentru greseli
b. Cunostintele si aprecierile care ne edifica asupra valorilor morale
c. Bucuria binelui, a datoriei implinite
 73. Factori care influenteaza conduita in afaceri sunt:
a. Cadrul legislativ
b. Factorii conjucturali
c. Caracteristicile indivizilor
d. Documentele de formalizare a structurii organizatorice

INTREBARI DIN SUBIECTELE DE ANII TRECUTI

1. Maximizarea profitului este o teza sustinuta de

a) Umanismul economic
b) Relativism
c) Universalism
d) Pozitivismul economic

2. Doar o afirmatie este adevarata:

a) Morala are caracter real
b) Morala are caracter practic
c) Etica are caracter cognitiv
d) Moralitatea are caracter prioectiv
3. Raul savarsit cu intentie este:
a) Moral
b) Imoral
c) Amoral
4. Normele ocazionale care vizeaza relatii si actiuni specifice sunt:
a) Norme generale
b) Norme universale
c) Norme particulare
d) Norme speciale
5. Auto-realizarea profesionala deplina este o caracteristica a:
a) Profesionistului de circumstanta
b) Profesionistului de meserie
c) Profesionistului de vocatie
6. Cea mai mare fericire pentru cel mai mare numar de oameni, este sustinuta de:
a) Teoria contractului social
b) Teoria universalita
c) Teoria distributiva
d) Teoria utilitarista

7. Relativismul etic arata ca:

a) Valorile sunt plurale
b) Valorile sunt incomensurabile
c) Valorile sunt comparabile
8. Morala apartine:
a) Psihicului
b) Spiritului
c) Intelectualului

9. Specifice moralei heteronome sunt:

a) Regulile exterioare
b) Creativitatea
c) Relativismul moral
d) Conformismul social

10. “Indrumatorii omenirii” cu influenta istorica majora sunt:

a) Confucius
b) Buddha
c) Cicero
d) Platon

11. Comparativ cu cunostiinta morala, legea morala:

a) Este “norma” obiectiva a moralitatii
b) Este eterna, permanenta, continua
c) Este temporara
d) Este impersonala

12. Subiectul eticii in afaceri, adica agentul moral, poate fi:

a) Omul
b) Organizatia de afaceri
c) Societatea, in general

13. Argumentele impotriva asumarii responsabilitatii sociale sunt:

a) Poate duce la cresterea preturilor
b) Firma plateste deja taxe/impozite
c) Imbunatateste imaginea firme

14. Codurile de etica (avantajele):

a) Imbunatatesc climatul de munca
b) Cresc implicarea angajatilor
c) Nu garanteaza conduita morala
d) Cresc loialitatea managerilor

15. Stakeholderii interni sunt:

a) Actionarii
b) Angajatii
c) Managerii
d) Consiliile de conducere
1. Normele morale particulare:
a) Au durabilitate mare
b) Sunt ocazionale
c) Variaza in timp

2. Caracter prioectiv – programator are:

a) Etica
b) Morala
c) Moralitatea

3. Legea morala:
a) Nu are caracter de constrangere
b) Nu impune sanctiuni
c) Nu impune pedepse
d) Este personala

4. Etica manageriala din domeniul cercetarii dezvoltarii vizeaza:

a) Realizarea unor produse de calitate
b) Evitarea supraincarcarii costurilor
c) Realizarea de investitii eficiente

5. Principiile de responsabilitate si indatorire sunt sustinute de:

a) Teoria distributiva
b) Teoria universalista
c) Teoria utilitarista
d) Teoria contractului social

6. Constiinta morala este:

a) Temporara
b) Permanenta
c) Impersonala
d) Obiectiva

7. Stakeholderii externi includ:

a) Actionarii
b) Colaboratorii
c) Clientii
d) Furnizorii

8. Codurile de etica trebuie:

a) Sa serveasca profesiunii dominante din firma
b) Sa prevada clar idealurile
c) Sa fie posibile fizic si moral
9. Specifice moralei autonome sunt:
a) Regulile interioare
b) Constrangerea
c) Relativismul moral
d) Creativitatea

10. Etica este stiinta :

a) Binelui / raului
b) Idealului social
c) Placerii

11. Comparativ cu raspunderea, responsabilitatea evidenteaza:

a) Rolul pasiv al omului
b) Caracterul subiectiv (intern)
c) Asumarea din libera initiativa

12. Investitiile firmelor in anumite programe sociale:

a) Nedemocratice
b) Neadecvate
c) Imorale

13. “Indrumatorii omenirii” cu influenta istorica majora sunt:

a) Buddha
b) Platon
c) Moise

14. Codurile de etica (avantaje) :

a) Creaza culturi organizationale adecvate

b) Incurajeaza practicile morale

c) Imbunatatesc climatul de munca

14. Morala Poate fi definita ca:

a) Dominatia ratiunii asupra afectelor
b) Tendinta spre binele suprem
c) Autonomia vointei
1. Cadrul de analiza al eticii in afaceri poate fi atat teoretic cat si practic. Cadrul
teoretic se refera la:
a) Derularea efectiva a afacerilor
b) Comportament
c) Misiune si obiective

2. Caracter proiectiv-programator are:

a) Etica
b) Moralitatea
c) Morala
3. Legea morala:
a) Nu impune sanctiuni
b) Nu are caracter de constrangere
c) Nu impune pedepse
d) Este personala

4. Principiile de responsabilitate si indatorire sunt sustinute de:

5. Constiinta morala este:

a) Permanenta
b) Impersonala
c) Temporara

6. Normele morale particulare:

a) Sunt ocazionale
b) Variaza in timp
c) Au durabilitate mare

7. Etica manageriala din domeniul cercetarii dezvoltarii

a) Informarea corecta a clientilor
b) Realizarea produselor de calitate
c) Evitarea supraincarcarii costurilor
d) Realizarea de investitii eficiente

8. Avand in vedere nivelurile de aplicare ale eticii in afaceri, regulile institutionale

sau sociale ale economiei, ale afacerilor, vizeaza:
a) Nivelul macro
b) Nivelul micro
c) Nivelul corporatiilor

9. Stakeholderii externi includ:

a) Colaboratorii
b) Actionarii
 c) Clientii
10. Codurile de etica trebuie:
a) Sa prevada clar idealurile
b) Sa serveasca profesiunii dominante din firma
c) Sa fie posibile fizic si moral

11. Specifice moralei autonome sunt:

a) Constrangerea
b) Regulile interioare
c) Relativismul moral
d) Creativitatea

12. Nivelul de abordare al eticii in afaceri poate include:

a) Relatiile intergrupuri
b) Conditiile sociale si culturale
c) Relatiile interindividuale

13. Avantajele codurilor de etica sunt:

a) Creeaza culturi organizationale adecvate
b) Incurajeaza practicile morale
c) Nu pot garanta conduita morala
d) Imbunatatesc climatul de munca

14. Functiile eticii sunt:

a) Functia persuasiva
b) Functia educativa
c) Functia cognitiva
d) Functia normativa (axiologica)

15. Comparativ cu raspunderea, responsabilitatea evidenteaza

a) Caracterul subiectiv (intern)
b) Rolul pasiv al omului
c) Asumarea din libera initiativa
d) Conditia minimala a omului

16. Randamentul reputatiei include urmatoarele beneficii tangibile pentru firma:

a) Cresterea semnificativa a pretului actiunilor
b) Access dificil/greoi la achizitii
c) Influentarea adoptarii deciziilor/politicilor nationale
d) Atragerea angajatiilor talentati