ETICA IN AFACERI

GRILE
1. Etica promoveaz anumite valori cum ar fi:
a. cinstea
b. minciuna
c. altruismul
2. Moravurile, cutumele si obiceiurile traditionale specifice diferitelor culturi se incadreaza in notiunea de:
a. responsabilitate
b. etica
c. eticheta
3. Ansamblul de valori care definesc, intr-o anumita societate, omul de caracter si regulile de comportare corecta si demn se
incadreaza in termenul:
a. eticheta
b. responsabilitate
c. etica
4. Conceptele si metodele eticii, ca teorie generala, care sunt utilizate in abordarea problemelor morale specifice domeniului
afacerilor se numeste:
a. etica juridica
b. etica negocierii
c. etica in afaceri
5. Toate grupurile sociale afectate direct sau indirect de activitatea firmelor comerciale si care iau parte activ la jocul economiei
de piata se numesc:
a. shareholders
b. stakeholders
c. negociatori
6. Actionarii firmelor comerciale se numesc:
a. stakeholders
b. shareholders
c. negociatori
7. Printre categoriile de stakeholders regasim si:
a. actionarii
b. salariatii
c. comunitatile locale
8. Printre categoriile de stakeholders regasim si:
a. actionarii
b. consumatorii
c. comunitatile locale
9. Printre particularitatile eticii in afaceri regasim:
a. respecta drepturile asupra proprietatii private
b. afacerea este in general imorala
c. fii sincer si corect
10. Printre particularitatile eticii in afaceri regasim:
a. respecta drepturile asupra proprietatii private
b. iubeste si stimeaza omul
c. nu exista afacerist cinstit
11. Printre particularitatile eticii in afaceri regasim:
a. afacerea este in general imorala
b. stimeaza puterea statala
c. respecta drepturile asupra proprietatii private
12. Printre particularitatile eticii in afaceri regasim:
a. stimeaza puterea statala
b. afacerea este in general imorala
c. iubeste si stimeaza omul

13. Printre cauzele unui comportament neetic se pot enumera:

a. competitia
b. castigul
c. echilibrul
14. Printre cauzele unui comportament neetic se pot enumera:
a. eticheta
b. cultura organizatiei
c. conflictul rolurilor
15. Printre cauzele unui comportament neetic se pot enumera:
a. personalitatea
b. negocierea
c. castigul
16. Printre cauzele unui comportament neetic se pot enumera:
a. cultura organizatiei
b. responsabilitatea
c. competitia
17. Oferirea, darea, primirea sau solicitarea oricarei valori pentru a incerca influentarea unei actiuni a unui functionar in
schimbul eliberarii de indatoririle sale legale, se numeste:
a. constrangere
b. mita
c. inselaciune
18. Actul de a minti prin falsificarea unor fapte sau de a face declaratii false cu buna stiinta, in mod expres sau implicit, despre un
fapt prezent sau viitor se numeste:
a. furt
b. constrangere
c. inselaciune
19. Tratamentul incorect, diferentiat al persoanelor din cauza rasei, varstei, sexului, nationalitatii, religiei se numeste:
a. inselaciune
b. constrangere
c. discriminare
20. Obligarea cuiva folosind forta armelor sau amenintarilor de orice fel se numeste:
a. constrangere
b. furt
c. inselaciune
21. Poluarea mediului inconjurator este o problema morala in management:
a. adevarat
b. fals
22. Evaluarea performantelor in domeniul resurselor umane este o discriminare:
a. adevarat
b. fals
23. Poluarea mediului inconjurator nu este o problema morala in management:
a. adevarat
b. fals
24. Discriminarea in managementul resurselor umane nu este opusul echitatii:
a. adevarat
b. fals
25. Perioada in care individul nou venit se familiarizeaza cu normele si comportamentele specifice mediului si se conformeaza la
acestea se numeste:
a. asimilarea
b. adaptarea
c. participarea

26. Insusirea si cultivarea eficienta a relatiilor, normelor si valorilor mediului integrator se numeste:
a. asimilarea
b. adaptarea
c. participarea
27. Etapa in care individul, dupa ce a constientizat si asimilat, in funtie de trasaturile propriei personalitati, totalitatea solicitarilor
integratoare ale grupului de sarcina, ajunge sa inteleaga locul si importanta firmei in economia nationala se numeste:
a. asimilarea
b. adaptarea
c. participarea
28. Etapa care defineste valorificarea superioara a fondului socializant al grupului ale cadrui cadre normative nu-i mai apar ca
limite, ci in calitate de conditii care favorizeaza si legitimeaza afirmarea completa a potentialului creator al grupului este:
a. initiativa
b. adaptarea
c. participarea
29. Integrarea apare ca una din fazele procesului de socializare:
a. adevarat
b. fals
30. Integrarea profesionala nu este o forma a integrarii sociale.
a. adevarat
b. fals
31. Procesul prin care individul uman invata ceea ce trebuie sa faca pentru ceilalti si ceea ce poate in mod legitim sa astepte de la
ei se numeste:
a. socializare
b. prestigiu
c. participare
32. Modelarea libertatii in conformitate cu actiunile, cerintele, normele si valorile colectivitatii integratoare, adica in conformitate
cu personalitatea colectivitatii respective se numeste:
a. integrare
b. prestigiu
c. participare
33. Procesul ce are loc inainte ca persoana in cauza sa devina membru al firmei se numeste:
a. acomodare
b. socializare anticipata
c. stabilirea rolului managementului
34. Cunoasterea si intelegerea stilului si personalitatii sefului si colegilor se numeste:
a. acomodare
b. socializare anticipata
c. stabilirea rolului managementului
35. Integrarea salariatilor in cadrul firmei este una dintre functiile continue ale culturii firmei:
a. adevarat
b. fals
36. Cultura organizatiei poate fi sesizata si identificata daca se compara procesele de socializare din doua firme comerciale
diferite:
a. adevarat
b. fals
37. Ceea ce alegem noi sau societatea sau credem ca ar merita valorat reprezinta:
a. valori
b. virtuti
c. principii etice
38. Valorile indreptate spre actiune reprezinta:
a. reguli morale
b. virtuti
c. principii etice

39. Un ghid al actiunilor noastre sau ceea ce justifica judecata morala si actiunile noastre reprezinta:
a. reguli morale
b. virtuti
c. principii etice
40. Parte a teoriei normative a eticii, care clarifica si apara anumite reguli si/sau judecati morale reprezinta:
a. valori
b. virtuti
c. principii etice
41. Un anume cod social, un asamblu de reguli carora fiecare individ trebuie sa i se conformeze pentru a fi acceptat in societate se
numeste:
a. morala
b. etica
c. deontologie
42. Stiinta care studieaza problemele practice si teoretice ale moralei se numeste:
a. morala
b. etica
c. deontologie
43. Normele de conduita si obligatiile etice in cadrul unei profesii se numesc:
a. morala
b. etica
c. deontologie
44. Enunturile cu caracter imperativ prin care se indica ce trebuie sa faca sau sa nu faca un individ constient, pentru ca felul
comportamnetului sau sa fie apreciat ca bun catre semeni sau comunitate se numesc:
a. standarde morale
b. valori
c. reguli morale
45. Normele prezentate in toate tipurile de comunitati umane, au durabilitate in timp si influenteaza intreaga gama de relatii si
activitati umane se numesc:
a. norme particulare
b. norme generale
c. norme speciale
46. Normele care se adreseaza unor comunitati umane determinate, cu o anumita variatie in timp si influenteaza relatii sau
activitati umane particulare se numesc:
a. norme particulare
b. norme generale
c. norme speciale
47. Normele care se manifesta in cadrul unor grupuri restranse si uneori in ocazii speciale se numesc:
a. norme particulare
b. norme generale
c. norme speciale
48. Obligatia ferma a unei firme, dincolo de obligatiile legale sau de cele impuse de restrictiile economice, de a urmari obiective
pe termen lung care sunt in folosul societatii reprezinta:
a. etica
b. responsabilitate sociala
c. eticheta in afaceri
49. Obligatiile etice ale unui manager sunt fata de actionari, angajati, clienti si comunitate.
a. adevarat
b. fals
50. Etica este adeseori asociata cu increderea:
a. adevarat
b. fals
51. Bunele relatii ale unei firme se refera la increderea in relatiile cu furnizorii, consumatorii si angajatii:
a. adevarat
b. fals

52. Legea, intr-o dilema etica, indica un set de norme stabilite de societate, prentu a ghida comportamentul indivizilor in acea
societate:
a. adevarat
b. fals
53. Corporatiile multinationale actioneaza imoral in tarile mai putin dezvoltate prin exploatarea muncitorilor si a resurselor
naturale si prin urmare obtin profituri exorbitante.
a. adevarat
b. fals
54. Corporatiile multinationale, cand actioneaza in tari mai putin dezvoltate, beneficieaza din partea guvernelor locale, de anumite
avantaje neloiale fata de concurentii lor autohtoni, iar aceste beneficii sunt exercitate in detrimentul tarilor gazda:
a. adevarat
b. fals
55. Corporaiile multinaionale reprezint principala cauz a srcirii rilor n curs de dezvoltare (mai ales din punct de vedere
cultural) i a tulburrilor sociale din aceste ri (se accentueaz diferenele dintre veniturile locuitorilor rilor n curs de
dezvoltare: cei care sunt angajai ai companiilor multinaionale ctig mult peste venitul mediu din ara respectiv, chiar dac
societile multinaionale i pltesc cu sume de bani aflate mult sub salariile din rile de origine).
a. adevarat
b. fals
56. Firmele care acioneaz pe plan internaional trebuie s adopte o anumit poziie n legtur cu problemele de natur social
sau etic, care vizeaz aspecte precum: preocuprile ecologice, protecia consumatorilor, combaterea actelor de corupie sau
altele, innd seama de impactul social pe care aciunile lor le pot avea.
a. adevarat
b. fals
57. Argumentul prin care se se sustine ca etica in afaceri contribuie la bunastarea si la bunul mers al societatii in general se
numeste:
a. Argumentul umanist
b. Argumentul pragmatic
c. Argumentul presiunii sociale
58. Argumentul care afirma ca afacerile au o datorie fata de societate in ansamblul sau, deoarece activitile economice i
comerciale apar ca urmare a existenei ex-ante a unei nevoi sociale, ce trebuie satisfcut n mod corect i raional, dnd dovad
de o mare probitate moral se numeste:
a. Argumentul deontologic
b. Argumentul pragmatic
c. Argumentul presiunii sociale
59. Argumentul prin care companiile sunt nevoite s acioneze n mod etic datorit impunerilor tot mai accentuate ale societii,
care nu mai este dispus s tolereze un comportament imoral din partea acestora se numeste:
a. Argumentul deontologic
b. Argumentul pragmatic
c. Argumentul presiunii sociale
60. Argumentul cel mai apreciat de companiile multinationale si anume: un comportament etic i responsabil social duce la
sporirea profiturilor companiei, pe termen lung, i la atragerea unei imagini pozitive asupra acesteia si se numeste:
a. Argumentul deontologic
b. Argumentul pragmatic
c. Argumentul presiunii sociale
61. Conceptul de marketing social reprezinta marketingul adaptat la societatea de astazi marcata de deteriorarae mediului
inconjurator, de epuizarea resurselor naturale, de cresterea exploziva a populatiei, de neglijarea serviciilor sociale:
a. adevarat
b. fals
62. Conceptul de marketing social sustine ca sarcina unei organizatii este sa determine nevoile, cerintele si interesele pietelor-tinta
si sa ofere satisfactia asteptata intr-un mod mai eficient decat concurentii sai, astfel incat sa mentina sau sa sporeasca bunastarea
consumatorilor si a societatii:
a. adevarat
b. fals

63. Publicitatea este unul din instrumentele de marketing utilizate de catre intreprinderi pentru a atrage atentia consumatorilor si
pentru a-si vinde serviciile si produsele:
a. adevarat
b. fals
64. Din punct de vedere etic, funcia de informare a publicitii ridic unele ntrebri legate de modul n care companiile i
selecteaz acele informaii care s conving sau de modul n care pot fi prezentate avantajele produselor lor:
a. adevarat
b. fals
65. Atunci cand in publicitate faptele sunt prezentate fracionat, ceea ce induce n eroare, sau chiar fals si/sau se exagereaz unele
caliti ale produselor sau se fac afirmaii ambigue sau care nu pot fi susinute n realitate se numeste:
a. manipulare
b. inselaciune
c. crearea unei nevoi artificiale
66. Atunci cand tot ceea ce nseamn coninut n publicitate afecteaza autonomia individului, deoarece leag, sugestiv, produsul de
dorine necunoscute si influenteaza achizitionarea lor chiar daca initial nu era necesar avem de-a face cu:
a. inselaciune
b. crearea unei nevoi artificiale
c. manipulare
67. Atunci cand oamenii consider c numrul tot mai mare de ncercri brutale de a li se vinde ceva este o adevrat pacoste si nu
le plac reclamele cu rspuns direct de la televiziune, deoarece acestea sunt prea zgomotoase, prea lungi i prea insistente avem dea face cu:
a. inselaciune
b. iritarea
c. manipulare
68. Atunci cand consumatorii comand produse prin pot sau prin telefon, cnd particip la o tombol, numele, adresa i
comportamentul de cumprare sunt nregistrate imediat intr-o baz de date a unei firme de publicitate, iar practicanii publicitii
directe pot utiliza aceste date pentru a-i concentra eforturile de vnzare, avea de-a face cu:
a. manipularea
b. inselaciunea
c. violarea intimitatii personale
69. Printre acuzatiile care se aduc publicitatii din punct de vedere etic se enumara si:
a. aluziile de natura sexuala
b. echitatea
c. efecte negative asupra copiilor
70. Printre acuzatiile care se aduc publicitatii din punct de vedere etic se enumara si:
a. echitatea
b. comparatiile cu marcile de produse
c. efecte negative asupra copiilor
71. Printre acuzatiile care se aduc publicitatii din punct de vedere etic se enumara si:
a. crearea unei nevoi artificiale
b. egalitatea
c. inducerea unei anumite stari de neliniste
72. Printre acuzatiile care se aduc publicitatii din punct de vedere etic se enumara si:
a. echitatea
b. comparatiile cu marcile de produse
c. aluziile de natura sexuala
73. Normele si credintele unei organizatii se regasesc in:
a. manualul de negociere
b. codul de eticheta in afaceri
c. codul de etica
74. Incurajarea de catre conducere a unui mod de gandire si a unei atitudini care sa conduca la un comportament dorit de o firma
se face prin existenta unui:
a. cod de eticheta in afaceri
b. cod de etica
c. manualul angajatului

75. Codurile de etica trebuie folosite in interes propriu.

a. adevarat
b. fals
76. Codurile de etica nu trebuie sa protejeze interesul public si al celor ce sunt deserviti de catre profesiile aflate sub influenta
codurilor respective.
a. adevarat
b. fals
77. Necesitatea aparitiei unui cod de etica in mediul afacerilor care a fost influentat de puternica imigratie straina, cand foarte
multi au cautat succesul cu orice pret si multi chiar au reusit sa faca avere in scurt timp, o regasim in:
a. Australia
b. Canada
c. China
78. Necesitatea aparitiei unui cod de etica intr-o tara unde se exporta slujbe prost platite catre tari din lumea a treia, gen Mexic,
si unde este o economie bazata pe extractiile resurselor naturale, o regasim in:
a. Australia
b. Canada
c. China
79. Necesitatea aparitiei unui cod de etica intr-o tara in care virtutile personale si justitia sunt valori traditionale si in afaceri sunt
incalcate adeseori principii de genul - lipsa transparentei, incalcarea cuvantului dat, ascunderea adevarului, o regasim in:
a. Australia
b. Canada
c. China
80. Necesitatea aparitiei unui cod de etica intr-o zona in care responsabilitatea individului intr-o situatie conflictuala este analizata
impreuna cu cea colectiva, socialul fiind mai bine accentuat, o regasim in:
a. Statele Unite ale Americii
b. Uniunea Europeana
c. Marea Britanie
81. Cea mai mare experienta teoretica si practica in promovarea principiilor etice, o regasim in:
a. Statele Unite ale Americii
b. Uniunea Europeana
c. Marea Britanie
82. Corporatia este creatia statului si ea are menirea sa existe pentru binele comunitatii, o regasim in:
a. Statele Unite ale Americii
b. Uniunea Europeana
c. Marea Britanie
83. Statul in care etica afacerilor este mai putin abordata, dar economia are un caracter mai centralizat si poate creea cadrul
propice coruptiei la nivel guvernamental, este:
a. China
b. Israel
c. Romania
84. Tara in care atunci cand managerii au dificultati, intai isi reduc propriile beneficii, apoi dividendele si alte costuri si doar in
cele din urma salariile angajatilor, este:
a. China
b. Israel
c. Japonia
85. Efectele activitatii turistice, atat in plan economic cat si in plan social, nu depind de comportamentul celor implicati si nu
depind de respectarea normelor de etica:
a. adevarat
b. fals
86. Omul, prin comportamentul sau, mai ales daca este in contradictie cu normele eticii, nu determina consecinte negative in
activitatea turistica:
a. adevarat
b. fals

87. In activitatea turistica sunt implicate:

a. turistul
b. populatia locala
c. agentul economic cu activitatea turistica
88. In termenul costuri sociale negative ale turismului in zonele de destinatie, regasim urmatoarele efecte:
a. declinul traditiilor
b. responsabilitatea sociala
c. deteriorarea mediului
89. Turistul ar trebui s fac un efort de a tii, mai nti de toate, ceea ce este cu adevrat important, de a nelege mai bine oamenii
din zona de destinaie, de a le nelege cultura, modul de via sau de gndire:
a. adevarat
b. fals
90. Un turist este liber de orice ndatorire profesional i familial, poate cltori oriunde, poate face orice dorete, poate tri
diverse aventuri, este independent de rutina zilnic i de aceea se poate simi eliberat de obligaia de a respecta normele morale
care reglementeaz viaa de zi cu zi, chiar daca nseamn o negare a principiilor eticii:
a. adevarat
b. fals
91. Nu este important s respeci valorile care au semnificaie pentru locuitori, s respeci ceea ce este sacru pentru ei.
a. adevarat
b. fals
92. Un turist este liber de orice ndatorire profesional i familial, poate cltori oriunde, poate face orice dorete, poate tri
diverse aventuri, este independent de rutina zilnic i de aceea se poate simi eliberat de obligaia de a respecta normele morale
care reglementeaz viaa de zi cu zi, dar in conditiile respectarii principiilor eticii:
a. adevarat
b. fals
93. Este mpotriva eticii s-l neli sau s-l furi pe turist, chiar dac, din pcate, aa neleg unii s primeasc turitii:
a. adevarat
b. fals
94. Turistul nu are dreptul la ajutor medical, la igien public satisfctoare i la o calitate ridicat a serviciilor (n limita normelor
etice ale comunitii, respectnd demnitatea localnicilor).
a. adevarat
b. fals
95. Atitudinea locuitorilor fa de turitii-oaspei nu trebuie s fie una de ospitalitate i bunvoin.
a. adevarat
b. fals
96. Este permis discriminarea de orice fel n rndul turitilor, pe motive de ras, religie, naionalitate.
a. adevarat
b. fals
97. Cele mai importante ndatoriri ale touroperatorilor sau agentiilor de voiaj sunt: s ofere transport confortabil i sigur, s nu
asigure securitatea turitilor i protejarea drepturilor lor, s respecte contractele ncheiate cu hotelurile i s-i respecte toate
obligaiile asumate fa de turiti.
a. adevarat
b. fals
98. Cele mai importante ndatoriri ale touroperatorilor sau agentiilor de voiaj sunt: s ofere transport confortabil i sigur, s
asigure securitatea turitilor i protejarea drepturilor lor, s respecte contractele ncheiate cu hotelurile i s-i respecte toate
obligaiile asumate fa de turiti.
a. adevarat
b. fals
99. Hotelurile, nu trebuie s asigure securitatea turitilor, dar trebuie sa asigure un grad de confort adecvat categoriei de ncadrare,
condiii de odihn, de igien, o calitate ridicat a serviciilor.
a. adevarat
b. fals

100. Hotelurile, trebuie s in cont de nevoile speciale ale persoanelor handicapate.

a. adevarat
b. fals
101. Activitile turistice vor fi desfurate n armonie cu atributele i tradiiile regiunilor i rilor gazd, cu respectarea legilor,
practicilor i obiceiurile acestora.
a. adevarat
b. fals
102. Exploatarea fiinelor umane sub orice form, mai ales sexual, aplicat n special copiilor, contravine elurilor fundamentale
ale turismului i reprezint de fapt negarea turismului
a. adevarat
b. fals
103. Toi participanii la dezvoltarea turismului trebuie s protejeze mediul natural i s se preocupe de asigurarea unei creteri
economice continue i durabile, menite s satisfac n mod echitabil nevoile i aspiraiile generaiilor prezente i viitoare.
a. adevarat
b. fals
104. Infrastructura turismului i activitile turistice trebuie proiectate n aa fel nct s se protejeze motenirea natural, format
din ecosisteme i biodiversitate, conservndu-se speciile ameninate.
a. adevarat
b. fals
105. Activitatea turistic trebuie planificat astfel nct s permit meninerea i dezvoltarea produselor culturale tradiionale, a
meteugurilor i a folclorului i n nici un caz s nu provoace degenerarea i standardizarea acestora.
a. adevarat
b. fals
106. Guvernele au dreptul - i datoria n mod special pe timp de criz, s-i informeze cetenii asupra circumstanelor dificile sau
chiar a pericolelor pe care le-ar putea ntmpina pe parcursul cltoriei lor n strintate.
a. adevarat
b. fals
107. Politicile turistice trebuie aplicate astfel nct s ajute la ridicarea nivelului de trai al populaiei n regiunile de destinaie i s
satisfac nevoile acestora.
a. adevarat
b. fals
108. Turitii i vizitatorii vor beneficia de aceleai drepturi ca i cetenii rii vizitate n privina confidenialitii datelor
personale i informaiilor care-i privesc personal, n special cnd acestea sunt stocate electronic.
a. adevarat
b. fals
109. La baza unui comportament neetic in negociere stau:
a. profitul
b. competitia
c. justitia
110. Negociatorul poate obtine putere, fie prin manipularea informatiilor, fie subminand pozitia de negociere a celeilalte parti.
a. adevarat
b. fals
111. Scopul folosirii unor tactici de negociere mai putin etice (care-i duc in eroare pe partenerii lor) este sporirea puterii de
negociere.
a. adevarat
b. fals
112. Modul in care este perceputa folosirea tacticilor neetice este data de urmatorii factori:
a. caracteristicile demografice si cele de fond ale negociatorilor
b. numarul populatiei
c. contextul social ce incurajeaza sau descurajeaza purtarea neetica

113. Modul in care este perceputa folosirea tacticilor neetice este data de urmatorii factori:
a. caracteristicile demografice si cele de fond ale negociatorilor
b. personalitatea, caracteristicile, motivele si dezvoltarea morala a negociatorilor
c. numarul populatiei
114. Modul in care este perceputa folosirea tacticilor neetice este data de urmatorii factori:
a. caracteristicile demografice si cele de fond ale negociatorilor
b. numarul populatiei
c. recompensele si pedepsele derivate din folosirea unei tactici particulare
115. Modul in care este perceputa folosirea tacticilor neetice este data de urmatorii factori:
a. codul de etica
b. personalitatea, caracteristicile, motivele si dezvoltarea morala a negociatorilor
c. contextul social ce incurajeaza sau descurajeaza purtarea neetica
116. Sistemul de norme de comportament in locuri publice, in cazurile contactelor cu alte persoane se numeste:
a. etica in afaceri
b. cod de etica
c. eticheta in afaceri
117. Simtul masurii ce trebuie respectat in relatiile personale si cele de serviciu, adica acea capacitate de a simti masura, in
relatiile reciproce dintre oameni, care nu trebuie intrecuta, se numeste:
a. amabilitate
b. tact
c. etica
118. Principalele prevederi ale etichetei sunt:
a. amabilitate
b. corectitudine
c. tact
119. Principalele prevederi ale etichetei sunt:
a. amabilitate
b. corectitudine
c. delicatete
120. Principalele prevederi ale etichetei sunt:
a. amabilitate
b. exactitate
c. tact