Sunteți pe pagina 1din 48

Facultatea de Management

Disciplina : MANAGEMENTUL INVESTIŢIILOR


Anul de studiu : 3

1. Indicati eroarea in afirmatia urmatoare: Dezvoltarea economica presupune un ansamblu de


transformari cantitative, structurale si calitative in:
a. economie

b. cercetarea stiintifica

c. mecanismele si structurile organizationale

d. cultura organizationala

e. structura personalului

ANS: E

2. Una din afirmatiile urmatoare referitoare la dezvoltare in sensul cresterii economice, este eronata:
a. exprima evolutia unor marimi economice agregate in cadrul unui orizont de timp, la nivel
national sau international

b. masoara efectele pozitive in planul vietii economice si sociale prin intermediul unui
indicator cum ar fi PIB pe locuitor

c. exprima tendinta evolutiva de ameliorare a performantelor globale ale functionarii


economiei nationale reflectate asupra calitatii vietii si nivelului de civilizatie

d. presupune imbunatatirea standardului de viata al oamenilor

e. este asociata dezvoltarii durabile, in cadrul careia criteriul esential devine asigurarea
egalitatii sanselor generatiilor care coexista si se succed la viata pe planeta

ANS: C

3. In sensul progresului economic, dezvoltarea exprima:


a. tendinta evolutiva de ameliorare a performantelor globale ale functionarii economiei
nationale reflectate asupra calitatii vietii si nivelului de civilizatie.

b. evolutia unor marimi economice agregate in cadrul unui orizont de timp, la nivel national
sau international

c. dezvoltarea durabila, in cadrul careia criteriul esential devine asigurarea egalitatii sanselor
generatiilor care coexista si se succed la viata pe planeta
d. efectele pozitive in planul vietii economice si sociale prin intermediul unui indicator cum
ar fi PIB pe locuitor

e. sporirea cantitativa a activitatilor si rezultatelor acestora

ANS: A
4. Progres tehnic reprezinta:
a. sporirea cantitativa a activitatilor si rezultatelor acestora

b. activitatea creatoare, rezultatul procesului de innovare

c. schimbarea calitativa a continutului factorilor de productie si a relatiilor din viata


economica pentru a se adapta la cerintele progresului social

d. asigurarea echilibrului optim intre factorii economici, sociali si naturali in scopul


asigurarii dezvoltarii prezente si viitoare

e. asigurarea bazei materiale si spirituale pentru satisfacerea nevoilor crescande a factorilor


umani

ANS: B

5. Cresterea economica reprezinta:


a. sporirea cantitativa a activitatilor si rezultatelor acestora

b. activitatea creatoare, rezultatul procesului de innovare

c. schimbarea calitativa a continutului factorilor de productie si a relatiilor din viata


economica pentru a se adapta la cerintele progresului social

d. asigurarea echilibrului optim intre factorii economici, sociali si naturali in scopul


asigurarii dezvoltarii prezente si viitoare
e. asigurarea bazei materiale si spirituale pentru satisfacerea nevoilor crescande a factorilor
umani

ANS: A

6. Dezvoltarea durabila reprezinta:


a. sporirea cantitativa a activitatilor si rezultatelor acestora

b. activitatea creatoare, rezultatul procesului de innovare

c. schimbarea calitativa a continutului factorilor de productie si a relatiilor din viata


economica pentru a se adapta la cerintele progresului social

d. asigurarea echilibrului optim intre factorii economici, sociali si naturali in scopul


asigurarii dezvoltarii prezente si viitoare

e. asigurarea bazei materiale si spirituale pentru satisfacerea nevoilor crescande a factorilor


umani

ANS: D

7. Progresul economic reprezinta:


a. schimbarea calitativa a continutului factorilor de productie si a relatiilor din viata
economica pentru a se adapta la cerintele progresului social
b. sporirea cantitativa a activitatilor si rezultatelor acestora

c. activitatea creatoare, rezultatul procesului de innovare

d. asigurarea echilibrului optim intre factorii economici, sociali si naturali in scopul


asigurarii dezvoltarii prezente si viitoare

e. asigurarea bazei materiale si spirituale pentru satisfacerea nevoilor crescande a factorilor


umani

ANS: A

8. Dezvoltarea umana reprezinta:


a. sporirea cantitativa a activitatilor si rezultatelor acestora

b. asigurarea echilibrului optim intre factorii economici, sociali si naturali in scopul


asigurarii dezvoltarii prezente si viitoare
c. asigurarea bazei materiale si spirituale pentru satisfacerea nevoilor crescande a factorilor
umani

d. totalitatea actiunilor programate pe termen lung care sa conduca la schimbare in sens


pozitiv

e. activitatea creatoare, rezultatul procesului de innovare

ANS: C

9.
Programele strategice reprezinta:
a. sporirea cantitativa a activitatilor si rezultatelor acestora

b. asigurarea echilibrului optim intre factorii economici, sociali si naturali in scopul


asigurarii dezvoltarii prezente si viitoare

c. asigurarea bazei materiale si spirituale pentru satisfacerea nevoilor crescande a factorilor


umani

d. totalitatea actiunilor programate pe termen lung care sa conduca la schimbare in sens


pozitiv

e. activitatea creatoare, rezultatul procesului de innovare

ANS: D

10. In componenta cererii agregate nu intra:


a. cheltuieli pentru organizatii neguvernamentale

b. cheltuieli pentru consumul individual

c. cheltuieli ale intreprinderilor pentru investitii


d. cheltuieli publice, guvernamentale

e. cheltuieli efectuate de strainatate si cu importul

ANS: A

11. Una dintre afirmatiile de mai jos nu se refera la caile de crestere economica prin sporirea resurselor
economice disponibile:
a. inovatia tehnologica

b. transferul de tehnologie

c. dezvoltarea personalului

d. dezvoltarea industriei telecomunicatiilor

e. investitiile

ANS: C

12. Una dintre afirmaţiile de mai jos se referă la căile de creştere economică prin sporirea resurselor
economice disponbile:

a. investitiile
b. dezvoltarea personalului
c. management strategic
d. dezvoltarea durabilă
e. cresterea consumurilor
ANS: A

13. . Una din căile de creştere economică prin creşterea eficienţei utilizării resurselor este:

a. dezvoltarea personalului
b. progresul tenic
c. restructurarea economica
d. privatizarea si libera initiativa
e. investitiile
ANS: A

14. . Căile de creştere economică prin sporirea resurselor economice disponibile sunt:

a. dezvoltarea personalului, managementul strategic si dezvoltarea durabila


b. numai dezvoltarea personalului
c. numai management strategic
d. numai dezvoltarea durabilă
e. investiţii directe străine, achiziţii şi fuziuni
ANS: A

15. Pentru ca investitiile sa fie eficiente este necesar:


a. sa se regaseasca in bunuri de capital durabile
b. sa se asigure echilibrul intre investitii si sursele de investitii

c. sa se regaseasca in stocuri

d. sa se regaseasca in titluri financiare

e. sa aiba ca surse credite bancare

ANS: B

16. Una din urmatoarele afirmatii cu privire la dezinvestitie este eronata:


a. in piata de capital dezinvestitia consta in vanzarea unor pachete de actiuni

b. in piata de capital dezinvestitia consta in majorarea capitalului prin subscriptie publica sau
in emiterea de obligatiuni

c. in situatia in care are loc o reducere a capitalului real avem o dezinvestitie

d. dezinvestitia poate avea un efect pozitiv, atunci cand reducerea capitalului este efectul
uzurii si scoaterii din functiune a bunurilor de capital

e. dezinvestitia are un efect pozitiv, atunci cand se vand active, cladiri, echipamente,
tehnologii, know-how si se creaza surse noi pentru investitii

ANS: D

17. Definirea investitiilor care pune accentul pe intentia organizatiei sau a managementului sau de a decala
in timp consumul si de a investi, iar mangementul organizatiei este constrans sa confrunte resursele
imediate cu veniturile viitoare sperate se refera la:
a. definirea contabila si juridica

b. definirea contabila

c. definirea juridica

d. definirea psihologica

e. definirea financiara

ANS: D

18. Definirea investitiilor care considera investitiile ca fiind toate cheltuielile efectuate in vederea obtinerii
de venituri monetare in viitor se refera la:
a. definirea contabila si juridica

b. definirea contabila

c. definirea juridica

d. definirea psihologica
e. definirea financiara

ANS: E

19.
Investitie inseamna schimbarea unei sume de bani prezenta, certa, in speranta obtinerii unor venituri
viitoare, superioare, probabile. Definitia este:
a. in sens financiar

b. in sens contabil

c. in sens juridic

d. in sens psihologic

e. in sens contabil si juridic

ANS: A

20.
Investitia reprezinta alocarea unei trezorerii disponibile pentru procurarea unui activ fix care va genera
fluxuri financiare de venituri si cheltuieli de exploatare. Definitia este:
a. in sens financiar

b. in sens contabil

c. in sens juridic

d. in sens psihologic

e. in sens contabil si juridic

ANS: B

21.
Investitiile destinate sporirii volumului capitalului tehnic real, adica formarii nete a capitalului, a caror
sursa o formeaza venitul sunt:
a. investitii de inlocuire

b. investitii pentru dezvoltare, sau nete

c. investitii dupa natura lor

d. investitii dupa riscul pe care il implica pentru viitorul organizatiei

e. investitii dupa forma patrimoniala, dupa politica manageriala

ANS: B

22. Dupa riscul pe care il implica pentru viitorul organizatiei investitiile sunt:
a. investitii in bunuri corporale, investitii in bunuri necorporale si investitii financiare
b. investitii in interiorul organizatiei si investitii in exteriorul organizatiei

c. investitii directe si investitii indirecte

d. investitii tehnice, investitii financiare, investitii sociale, investitii umane si investitii


comerciale

e. investitii de inlocuire, investitii pentru modernizare, investitii de dezvoltare si investitii


strategice

ANS: E

23. Dupa forma patrimoniala, investitiile strategice se clasifica in:


a. investiţii in bunuri corporale, investitii in bunuri necorporale si investitii financiare
b. investitii in interiorul organizatiei si investitii in exteriorul organizatiei
c. investitii directe si investitii indirecte
d. investitii tehnice, investitii financiare, investitii sociale, investitii umane si investitii
comerciale
e. investitii de inlocuire, investitii pentru modernizare, investitii de dezvoltare si investitii
strategice
ANS: A

24. Din clasificarea investitiilor strategice dupa forma patrimoniala face parte si una din urmatoarele
grupe:
a. investitii in bunuri corporale

b. investitii de inlocuire

c. investitii de dezvoltare

d. investitii directe

e. investitii de potofoliu

ANS: A

25. Investitiile care au ca obiect transfer de know-how, tehnologie de varf, marci, brevete sunt :
a. investitii in antepriza

b. investitii in regie

c. investitii in exteriorul organizatiei

d. investitii in bunuri necorporale

e. investitii de potofoliu

ANS: D
26. Investitiile care au ca obiect un plasament financiar, o investitie in titluri financiare tranzactionate pe
piata capitalului sunt:
a. investitii in antrepriza

b. investitii de inlocuire

c. investitii pentru modernizare

d. investitii directe

e. investitii de potofoliu

ANS: E

27. Dupa natura lor investitiile sunt:


a. investitii in bunuri corporale, investitii in bunuri necorporale si investitii financiare

b. investitii in interiorul organizatiei si investitii in exteriorul organizatiei

c. investitii directe si investitii indirecte

d. investitii tehnice, investitii financiare, investitii sociale, investitii umane si investitii


comerciale

e. investitii de inlocuire, investitii pentru modernizare, investitii de dezvoltare si investitii


strategice

ANS: D

28. Dupa politica manageriala investitiile se grupeaza in:


a. investitii in bunuri corporale, investitii in bunuri necorporale si investitii financiare

b. investitii in interiorul organizatiei si investitii in exteriorul organizatiei

c. investitii directe si investitii indirecte

d. investitii tehnice, investitii financiare, investitii sociale, investitii umane si investitii


comerciale

e. investitii de inlocuire, investitii pentru modernizare, investitii de dezvoltare si investitii


strategice

ANS: B

29. Una din afirmatile de mai jos nu se refera la caracteristicile investitiilor:


a. continutul concret individualizat de resurse

b. factorul uman

c. factorul timp
d. eficienta

e. riscul

ANS: B

30. Aspectul dinamic al investitiilor se refera la:


a. continutul concret individualizat de resurse

b. certitudine

c. factorul timp

d. eficienta

e. risc

ANS: C

31. Problema estimarii probabilitatilor de manifestare a diferitelor consecinte la care se poate astepta cel
care ia decizia de investitii se refera la:
a. continutul concret individualizat de resurse

b. certitudine

c. factorul timp

d. eficienta

e. risc

ANS: E

32. Investitiile internationale se axeaza in special pe natura financiara a investitiilor si incorporeaza


elementul de “straneitate”. Una din actiunile investitionale de mai jos nu reprezinta investitie
internationala:
a. Cumparari de actiuni de pe o piata straina sau emise de o firma din alta tara;

b. Cumparari de obligatiuni de pe o piata straina sau emise de o firma straina;

c. Construirea (infiintarea) unei societati comerciale noi sau deschiderea unei filiale in tara
de origine;

d. Acordarea unui credit financiar unei organizatii dintr-o alta tara sau uneia straine ce
opereaza pe piata;

e. Preluarea (achizitia) unei firme straine sau fuzionarea cu o firma straina.

ANS: C

33. Una din grupele de investitii enumerate mai jos nu reprezinta investitii in cadrul organizatiei:
a. achizitii (sau constructii in antrepriza proprie) de proprietati imobiliare

b. bunuri mobile

c. investitii comerciale

d. investitii de portofoliu

e. investitii in resurse umane

ANS: D

34. Una din grupele de investitii enumerate mai jos reprezinta investitii in afara organizatiei:
a. achizitii (sau constructii in antrepriza proprie) de proprietati imobiliare

b. bunuri mobile

c. investitii comerciale

d. investitii in resurse umane

e. investitii directe

ANS: E

35. Una din afirmatiile de mai jos cu privire la managementul investitiilor nu este corecta:
a. reprezinta procesul decizional de amanare a consumului prezent de resurse
strategice ale organizatiei si utilizarea acestora in investitii cu scopul obtinerii unui
consum viitor mai mare

b. nu ia in considerare riscul de a nu obtine in viitor rezultatele asteptate

c. este o componenta a managementului strategic

d. cuprinde si dezinvestitia

e. este un proces si nu o colectie de bunuri

ANS: B

36. Una din afirmatiile de mai jos cu privire la decizia de a investi nu este corecta:
a. decizia de a investi se bazeaza pe luarea in considerare a raportului dintre valoarea
prezenta a venitului obtinut prin investitii si costul investitiei

b. decizia de a investi se bazeaza pe luarea in considerare a raportului dintre venitul net


actualizat si rata reala a dobanzilor (costul de oportunitate)

c. decizia de a investi este favorabila daca valoarea prezenta este mai mare sau egala cu
marimea costului

d. decizia de a investi este favorabila daca rata venitului net actualizat este mai mare decat
rata reala a dobanzii

e. decizia de a investi este favorabila daca valoarea prezenta este mai mica sau egala cu
marimea costului

ANS: E

37. In cadrul principalilor factori care influenteaza cresterea sau descresterea investitiilor nu se situeaza:
a. ritmul progresului tehnic

b. stocul bunurilor de capital in economie

c. cheltuielile cu intretinerea si functionarea bunurilor de capital

d. rata venitului net actualizat

e. anticiparile cu privire la evolutia vanzarilor si profiturilor si a nivelului taxelor din


economie

ANS: D

38. Procesul managerial de investitii nu cuprinde una din urmatoarele etape:


a. planificarea investitiilor in termeni de nevoi, resurse (capacitate) si atitudine fata de risc

b. cercetarea pietei pentru a se analiza sansele de castig si riscurile (include culegerea


informatiilor privind rata inflatiei, rata dobanzii, indicatori de eficienta)

c. cercetari privind amploarea fluxurilor informationale necesare

d. fundamentarea deciziilor de investitii prin evaluarea activelor de capital disponibile si


selectarea variantei optime

e. realizarea investitiei prin sistemul de tranzactii si controlul managerial al realizarii


investitiilor

ANS: C

39. Deciziile in investitii sunt compuse din cinci elemente. Din elementele enumerate mai jos, unul este
eronat. Indicati eroarea!
a. obiective

b. executant

c. alternative strategice (variante decizionale)

d. criterii decizionale

e. mediul si multimea consecintelor decizionale

ANS: B
40. Importanta fundamentala a deciziei de investitii in management rezulta din o serie de aspecte
enumerate, din care unul este eronat:
a. investitiile constituie pe termen lung suportul cresterii si supravietuirii organizatiei

b. investitiile consuma o parte substantiala a resurselor materiale, financiare si umane ale


organizatiei
c. decizia de investitii implica resursele organizatiei pentru o perioada de timp medie sau
lunga si uneori de o maniera ireversibila

d. investitiile financiare ofera o mai mare rigiditate procesului de recuperare a cheltuielilor


de capital

e. decizia de investitii este influentata de consideratia mediului financiar al organizatiei

ANS: D

41. Indiferent de situatia decizionala (de certitudine, incertitudine sau de risc), decizia de investitii
comporta trei dimensiuni. Intre cele enumerate mai jos numai un raspuns este corect. Indicati
raspunsul!
a. dimensiunea umana

b. dimensiunea educativa

c. dimensiunea investitionala

d. dimensiunea mondiala

e. dimensiunea culturala

ANS: C

42. Procesul decizional de investitii de capital cuprinde patru etape, enumerate mai jos, din care una este
eronata. Indicati eroarea!
a. identificarea oportunitatilor de investitii

b. combinarea situatiilor de certitudine, de incertitudine si de risc

c. dezvoltarea ideii de investitii intr-o propunere ferma

d. selectia proiectelor

e. controlul proiectelor, incluzand si post-auditul

ANS: B

43. Dintre parametrii financiari ai dezinvestitiei enumerati mai jos unul este eronat. Indicati eroarea!
a. valoarea recuperabila

b. durata de viata restanta

c. durata de viata eficienta


d. fluxul de venituri pierdute

e. valoarea reziduala viitoare pierduta

ANS: C

44. Fluxul real de capitaluri formate de venitul realizat de activele asociate activitatii de referinta,
incheiate, diminuat cu cheltuielile aferente acestei actiuni este:
a. valoarea recuperabila

b. durata de viata restanta

c. rata de actualizare

d. fluxul de venituri pierdute

e. valoarea reziduala viitoare pierduta

ANS: A

45. Pe baza informatiilor previzionate cu privire la investitie, actualizate la conditiile concrete ale
exploatarii si efectelor investitiei in momentul luarii deciziei de dezinvestitii se stabileste:
a. valoarea recuperabila

b. durata de viata restanta

c. rata de actualizare

d. fluxul de venituri pierdute

e. valoarea reziduala viitoare pierduta

ANS: B

46. Intre momentul optiunii de a incepe dezinvestitia si anul prevazut pentru scoaterea din functiune in
cadrul duratei de exploatare normale se determina:
a. valoarea recuperabila

b. durata de viata restanta

c. rata de actualizare

d. fluxul de venituri pierdute

e. valoarea reziduala viitoare pierduta

ANS: D

47. Valoarea neta a veniturilor aferente imobilizarilor si valorii de recuperat a nevoii de fond de rulment
care nu se vor recupera la sfarsitul fiecarui an in cadrul duratei de viata restante a activitatii repreyinta:
a. valoarea recuperabila
b. durata de viata restanta

c. rata de actualizare

d. fluxul de venituri pierdute

e. valoarea reziduala viitoare pierduta

ANS: E

48. Costul capitalului sau rata de respingere aplicabila unei activitati, luand in considerare caracteristicile
de risc similare proiectelor de investitii repreyinta:
a. valoarea recuperabila

b. durata de viata restanta

c. rata de actualizare

d. fluxul de venituri pierdute

e. valoarea reziduala viitoare pierduta

ANS: C

49. Excedentul brut de exploatare dupa impozitare si economia fiscala asupra amortizarii sunt reflectate
de:
a. valoarea recuperabila

b. durata de viata restanta

c. rata de actualizare

d. fluxul de venituri pierdute

e. valoarea reziduala viitoare pierduta

ANS: D

n m
( CFvi   CFc j ) xk
50. Vrd = i 1 j 1 este relatia de calcul pentru valoarea recuperabila. Ce reprezinta
CFc in formula?
a. valoarea recuperabila a dezinvestitiei

b. fluxul de numerar al valorii recuperabile

c. fluxul de numerar reflectat de cheltuielile cu dezinvestitia

d. durata de viata restanta


e. excedentul net de exploatare pierdut

ANS: C

51. Decizia de dezinvestiţie are o componentă majoră financiară şi aplică decizia de oportunitate,
sau costurile de oportunitate, urmând patru reguli privind definirea unei situaţii relevante. Din
cele enumerate mai jos una este eronată. Indicaţi eroarea!

a. o suplimentare de intrare de numerar este pozitivă


b. o suplimentare de ieşire de numerar este negativă
c. o oportunitate de a evita o ieşire de numerar este negativă
d. o oportunitate pierdută de a obţine un supliment de flux de numerar este negativă
e. o oportunitate de a evita o ieşire de numerar este pozitivă.
ANS: C

52. Una din afirmaţiile de mai jos cere se referă la politicile de investiţii este eronată. Indicaţi eroarea!

a. măsurarea efectelor angajate prin fluxurile de cheltuieli iniţiale, explicite sau implicite pe
care operaţiile le cer
b. măsurarea performanţelor adiţionale şi potenţialul suplimentar aduse de operaţiile
considerate, cu ajutorul surplusurilor monetare (cash flow) pe care le aduc
c. diversificarea resurselor necesare şi a rezultatelor obţinute prin evaluare cifrică
d. furnizarea fundamentului obiectiv pentru luarea deciziilor, prin aplicarea metodelor de
evaluare a proiectelor
e. determinarea efortului privind rambursările monetare şi eficienţa sau utilitatea investiţiilor
ANS: A

53. Care din grupele de surse ale investiţiilor enumerate mai jos fac parte din clasificarea în funcţie de
participarea la modificarea capitalului:

a. surse proprii (exploatarea capitalului propriu- autofinanţare)


b. surse atrase (credite, împrumuturi, subvenţii, colaborări cu alţi parteneri)
c. programe de finanţare internaţională
d. împrumuturi şi credite
e. surse de finanţare pe termen scurt
ANS: D

54. Una din următoarele surse de finanţare a investiţiilor este internă:

a. investiţii directe
b. emisiune de acţiuni pe piaţa primară de capital către alţi investitori sau către publicul larg
c. profitul reinvestit
d. împrumuturi: bancare (pe termen scurt, mediu şi lung de pe piaţa creditelor
e. leasingul
ANS: C

55. “Preţul” capitalului direct investit este:

a. dividendul
b. dobânda
c. cuponul
d. profitul
e. surplusul
ANS: A

56. Dintre factorii principali care influenteaza costul banilor enumerati unul este eronat. Indicati eroarea!
a. oportuntatile de productie/servicii

b. perioadele de timp preferate pentru consum

c. riscul

d. inflatia

e. dividendul

ANS: E

57. Autofinantarea confera firmei o serie de avantaje, printre care cele enumerate mai jos, din care
unul este exprimat eronat. Indicati eroarea!
a. cresterea cointeresarii firmei in obtinerea rezultataelor financiare superioare, in
descoperirea de noi resurse interne, in folosirea rationala a resurselor, in stabilirea
celei mai eficiente structuri de productie si de fonduri

b. dezvoltarea firmei prin surse din rezultatele propriei activitati

c. sporirea interesului pentru dezvoltare

d. constituie un mijloc de acoperire financiara a necesitatilor cand conditiile de


finantare externa nu sunt convenabile

e. asigura dependenta si lipsa de autonomie de gestionare a firmei

ANS: E

58. Cresterea capitalului fara a avea ca urmare o crestere de lichiditati se realizeaza prin:
a. fuziune sau absorbtie

b. incorporarea rezervelor constituite

c. fuziune

d. absorbtie

e. emisiuni de noi actiuni subscrise in numerar de investitorii existenti


emisiu

ANS: B
59. Cresterea capitalului fara a avea ca urmare o crestere de lichiditati ci schimbarea structurii
financiare se realizeaza prin:
a. fuziune sau absorbtie

b. fuziune

c. absorbtie

d. conversia datoriilor

e. emisiuni de noi actiuni subscrise in numerar de investitorii existenti

ANS: D

60. Principalele tipuri de investitii cu capital de risc sunt enumerate mai jos, din care unul este
eronat. Indicati eroarea!
a. restructurarea filialelor din cadrul aceleiasi firme sau a unui grup de firme

b. investitie de amorsare sau de lansare pe piata a unui produs sau dezvoltarea pe


termen lung

c. investitie de lansare in intreprinderi nou infiintate cu segment de piata definit

d. investitie pentru expansiune destinata extinderii activitatii sau penetrarii pe noi


piete de desfacere

e. investitie de salvare destinata relansarii unei intreprinderi cu dificultati finanaciare


ANS: A

61. Este o cale sigura de procurare a lichiditatilor de catre firme, fiind potrivita pentru societatile
comerciale cotate la bursa:
a. fondurile mutuale

b. fondurile societatilor de asigurari

c. emisiunea de actiuni pe piata

d. fondurile de investitii

e. fondurile de pensii

ANS: C

62. O amanare la plata de catre furnizor este:


a. credit obligatar

b. credit comercial

c. credit hipotecar
d. obligatiuni

e. alocatii de la bugetul de stat pentru investitii

ANS: B

63. Una din urmatoarele afirmatii se refera numai la leasingul financiar. Indicati-o!
a. valoarea bunului, plus dobanda de finantare, plus prima de asigurare, se achita in
rate

b. ofera posibilitatea acoperirii integrale a necesarului de capital

c. beneficiarul obtine utilizarea bunului inainte de plata acestuia

d. amortizarea se retine de catre beneficiar

e. ofera posibilitatea obtinerii unor echipamente costisitoare care nu au finantare


asigurata din fondurile proprii

ANS: D

64. Capitalul real este format din:


a. active tangibile

b. active intangibile

c. valoarea personalului

d. active tangibile si active intangibile

e. bunul renume

ANS: D

65. Pe piata financiara, respectiv pe piata de capital, oferta de capital se manifesta prin:
a. plasarea excedentului de capital in actiuni emise de o intreprindere

b. imprumuturi prin emisiunea (autorizata) de obligatiuni

c. emisiune publica de actiuni

d. infiintare de societate mixta

e. vanzare de active de capital

ANS: A

66. Pe piata financiara, respectiv pe piata de capital, cererea de capital se manifesta prin:
a. plasarea excedentului de capital in obligatiuni
b. emisiune publica de actiuni

c. plasarea excedentului de capital in bonuri de tezaur

d. plasarea excedentului de capital in active de capital

e. plasarea excedentului de capital in actiuni emise

ANS: B

67. Una dintre urmatoarele afirmatii despre autofinantare este eronata:


a. reprezinta modalitatea de remunerare a capitalurilor angajate care sa contribuie la marirea
sau mentinerea competitivitatii pe piata a firmei

b. se face din profitul reinvestit

c. exprima capacitatea firmelor de a produce resurse de investitii din activitatea proprie

d. provine din emisiune de actiuni si obligatiuni (piata primara de capital)

e. are ca sursa capitalurile proprii

ANS: D

68. Sursele interne de finantare a investitiilor provin din:


a. emisiune de actiuni si obligatiuni (piata primara de capital)

b. imprumut bancar pe termen lung si mijlociu

c. alocatii de la bugetul de stat pentru investitii

d. rezerve din profit

e. leasing

ANS: D

69. Dintre urmatoarele grupe de surse pentru finantarea investitiilor nu fac parte din categoria surselor
externe:
a. emisiune de actiuni si obligatiuni (piata primara de capital)

b. imprumut bancar pe termen lung si mijlociu

c. alocatii de la bugetul de stat pentru investitii

d. rezerve din profit

e. leasing

ANS: D
70. Referitor la eficienta investitiilor, una din urmatoarele afirmatii nu este corecta:
a. reprezinta o stare a activitatii economice determinata de un anumit consum de resurse
pentru obtinerea unui anumit bun economic, intr-un timp dat, cand o productie
suplimentara dintr-un anumit bun, in conditiile unor resurse limitate, nu se poate obtine
decat daca se reduce productia unui alt bun economic

b. caracteristica eficienta economica apare atunci cand bunurile sunt necesare societatii,
cand sunt cerute pe piata

c. reflecta marirea volumului productiei unui bun, fara a se micsora cantitatea produsa din alt
bun

d. dimensiunea eficientei economice a unei activitati de productie este determinata de


comportamentul producatorului si de piata

e. activitatea de producere a bunurilor utilizand resurse economice este considerata eficienta,


daca bunurile se obtin la cel mai redus cost de productie

ANS: C

71. Produsul intern brut este un indicator care masoara:


a. efectele la nivelul intregii economii

b. resursele consumate la nivelul intregii economii

c. raportul dintre efecte si eforturi la nivelul intregii economii

d. eforturile pentru realizarea activitatii unei intreprinderi

e. efectele rezultate in urma activitatii unei intreprinderi

ANS: A

72. Produsul intern brut pe cap de locuitor este un indicator care masoara:
a. efectele la nivelul intregii economii

b. resursele consumate la nivelul intregii economii

c. raportul dintre efecte si eforturi la nivelul intregii economii

d. eforturile pentru realizarea activitatii unei intreprinderi

e. efectele rezultate in urma activitatii unei intreprinderi

ANS: C

73. Capacitatea de productie este un indicator care masoara:


a. raportul dintre efecte si eforturi la nivelul intregii economii

b. eforturile pentru realizarea activitatii unei intreprinderi


c. efectele rezultate in urma activitatii unei intreprinderi

d. raportul dintre efecte si eforturi la nivelul unei intreprinderi

e. efectele la nivelul intregii economii

ANS: C

74. Cheltuieli de productie reprezinta un indicator care masoara:


a. raportul dintre efecte si eforturi la nivelul intregii economii

b. eforturile pentru realizarea activitatii unei intreprinderi

c. efectele rezultate in urma activitatii unei intreprinderi

d. raportul dintre efecte si eforturi la nivelul unei intreprinderi

e. efectele la nivelul intregii economii

ANS: B

75. Incasarile valutare reprezinta un indicator care masoara:


a. efectele rezultate in urma activitatii unei intreprinderi

b. raportul dintre efecte si eforturi la nivelul intregii economii

c. raportul dintre efecte si eforturi la nivelul unei intreprinderi

d. efectele la nivelul intregii economii

e. eforturile pentru realizarea activitatii unei intreprinderi

ANS: A

76. Una din grupele urmatoare de indicatori de eficienta economica nu se regaseste in gruparea Vasilescu,
Romanu, Cicea (2000):
a. indicatori cu caracter general

b. indicatori constanti

c. indicatori specifici

d. indicatori de baza

e. indicatori suplimentari

ANS: B

77. Productivitatea muncii este un indicator de eficienta care se calculeaza prin:


a. raportul dintre productia realizata si productia vanduta
b. raportul dintre productia realizata si numarul de salariati

c. raportul dintre numarul de ore lucrate si numarul de salariati

d. raportul dintre productia realizata si cheltuielile de productie

e. raportul dintre productia vanduta si cheltuielile de vanzare

ANS: B

78. Volumul investitiilor este un indicator de eficienta care se regaseste in grupa de:
a. indicatori cu caracter general

b. indicatori de export a productiei

c. indicatori specifici

d. indicatori de baza

e. indicatori suplimentari

ANS: A

79. Din gruparea indicatorilor cu caracter general nu fac parte:


a. indicatori generali ai activitatii economice

b. indicatori ai eficientei factorilor de productie

c. indicatori care reflecta eforturile suplimentare si evident, efectele suplimentare, obtinute


prin sporirea consumului de resurse.

d. indicatori de structura a resurselor consumate

e. indicatori de structura a rezultatelor obtinute

ANS: C

80. Indicele de valorificare a materiilor prime face parte din urmatoarea grupa de indicatori cu caracter
general:
a. indicatori generali ai activitatii economice

b. indicatori ai eficientei factorilor de productie

c. indicatori specifici

d. indicatori de structura a resurselor consumate

e. indicatori de structura a rezultatelor obtinute

ANS: B
81. Fondul de timp efectiv lucrat in fondul de timp maxim disponibil face parte din urmatoarea grupa de
indicatori cu caracter general:
a. indicatori generali ai activitatii economice

b. indicatori ai eficientei factorilor de productie

c. indicatori specifici

d. indicatori de structura a resurselor consumate

e. indicatori de structura a rezultatelor obtinute

ANS: D

82. Investitia totala face parte din urmatoarea grupa de indicatori:


a. indicatori care reflecta eforturile investitionale

b. indicatori care reflecta efectele investitionale

c. indicatori care reflecta raportul dintre efecte si eforturi investitionale

d. oricare din grupele mentionate

e. nici una din grupele mentionate

ANS: A

83. Una din urmatoarele afirmatii se refera la indicatorul valoarea productiei sau a vanzarilor:
a. exprima cantitatea maxima de productie care se poate obtine intr-o perioada de timp, in
conditii normale de functionare sau utilizare a capitalului fix ca obiectiv de investitii si de
utilizare a resurselor umane, conform organizarii productiei si muncii

b. cuantifica eforturile realizate (umane, materiale, financiare) pentru obtinerea productiei ce


se realizeaza cu obiectivul de investitii

c. insumeaza rezultatele activitatii economice ale intreprinderii, realizate cu obiectivul de


investitii

d. reflecta efectul net al activitatii, ilustrand recuperarea capitalului cheltuit si constituirea de


noi capitaluri

e. reflecta valoarea productiei realizate cu obiectivul de investitii ce revine pe un salariat

ANS: C

84. Unul din urmatorii indicatori nu face parte din grupa indicatorilor de baza de masurare a eficientei
economice a investitiilor:
a. valoarea investitiei

b. durata de executie si de functionare a bunului de capital

c. investitia specifica
d. termenul de recuperare a investitiilor

e. productivitatea muncii

ANS: E

85. Una din urmatoarele afirmatii se refera la investitia specifica:


a. reprezinta totalitatea resurselor sau marimea fondurilor necesare pentru realizarea
obiectivului de investitii

b. reflecta efortul investitional facut pentru realizarea unui obiectiv si rezultatele obtinute
exprimate prin capacitatea de productie

c. reprezinta perioada de timp in care investitia se recupereaza din profit in urma utilizarii
obiectivului de investitii

d. exprima efectul net anual sau profitul anual ce se obtine la un leu investit

e. reprezinta perioada de timp de la data luarii deciziei de investitii si pana la scoaterea din
uz a obiectivului de investitii

ANS: B

86. Una din urmatoarele afirmatii se refera la coeficientul de eficienta economica a investitiilor:
a. reprezinta totalitatea resurselor sau marimea fondurilor necesare pentru realizarea
obiectivului de investitii

b. reflecta efortul investitional facut pentru realizarea unui obiectiv si rezultatele obtinute
exprimate prin capacitatea de productie

c. reprezinta perioada de timp in care investitia se recupereaza din profit in urma utilizarii
obiectivului de investitii

d. exprima efectul net anual sau profitul anual ce se obtine la un leu investit

e. reprezinta perioada de timp de la data luarii deciziei de investitii si pana la scoaterea din
uz a obiectivului de investitii

ANS: D

87.
Una din urmatoarele afirmatii se refera la termenul de recuperare a investitiilor:
a. reprezinta totalitatea resurselor sau marimea fondurilor necesare pentru realizarea
obiectivului de investitii

b. reflecta efortul investitional facut pentru realizarea unui obiectiv si rezultatele obtinute
exprimate prin capacitatea de productie

c. reprezinta perioada de timp in care investitia se recupereaza din profit in urma utilizarii
obiectivului de investitii
d. exprima efectul net anual sau profitul anual ce se obtine la un leu investit

e. reprezinta perioada de timp de la data luarii deciziei de investitii si pana la scoaterea din
uz a obiectivului de investitii

ANS: C

88. In calculul valorii investitiei nu se cuprinde:


a. cheltuieli cu vanzarea produselor

b. investitia in sine (valoarea bunului de capital)

c. necesarul de mijloace circulante pentru inceperea functionarii (utilizarii) obiectivului de


investitii;

d. cheltuieli suplimentare de instruire

e. cheltuieli suplimentare de supraveghere a lucrarilor de executie-montaj

ANS: A

89. Durata de executie si de functionare a bunului de capital (obiectivului de investitii) nu cuprinde:


a. durata fizica de functionare

b. durata reparatiilor

c. durata eficienta de functionare

d. termenul de recuperare a investitiilor

e. durata de executie a obiectivului de investitii

ANS: B

90. Indicatorul „investitia specifica” are multe utilizari in practica. Una dintre utilizarile mentionate mai
jos nu se refera la acest indicator:
a. pentru compararea obiectivelor noi de aceeasi capacitate, dar cu efort investitional diferit

b. pentru compararea variantelor de investitii

c. pentru evidentierea efectului modernizarii

d. pentru scoaterea din uz a obiectivului de investitii

e. pentru evidentierea efectului retehnologizarii

ANS: D

91. Cu relatia de calcul (Ii +Chi x T)/ (qi x T) se determina:


a. cheltuieli anuale de productie
b. cheltuieli recalculate

c. cheltuieli recalculate cand capacitatile de productie difera de la varianta la alta

d. cheltuieli specifice recalculate

e. investitia pentru modernizare

ANS: C
D

 Ph i
1
92. Se determina cu relatia de calcul
I ti
h i

a. coeficientul de eficienta economica a investitiilor

b. randamentul economic al investitiilor

c. termenul de recuperare

d. investitia specifica

e. cheltuieli recalculate

ANS: B

93. Cursul de revenire reprezinta un indicator specific utilizat in masurarea eficientei economice a
investitiilor in domeniul:
a. industria petrolului

b. activitati publice

c. comert exterior

d. agricultura

e. comert interior

ANS: C

94. In functie de factorii de productie care contribuie la obtinerea efectelor eficienta economica ia diferite
forme de exprimare. Dintre cele enumerate mai jos, una nu se refera la eficienta:
a. productivitatea muncii

b. productivitatea capitalului

c. productivitatea pamantului

d. randament economic

e. cresterea preturilor

ANS: E
95. Una din urmatoarele afirmatii nu este corecta referitor la eficienta economica:
a. eficienta economica masoara raportul dintre efectele obtinute in expresie fizica sau
valorica (monetara) la eforturile depuse (resurse utilizate si consumate)

b. eficienta economica masoara raportul dintre eforturi si efecte

c. se urmareste maximizarea raportului dintre resursele consumate si efectele obtinute

d. se urmareste maximizarea raportului dintre efectele obtinute si resursele consumate

e. se urmareste minimizarea raportului dintre resursele consumate si efectele obtinute

ANS: C

96. Eficienta marginala a capitalului reprezinta:


a. raportul dintre randamentul viitor al bunurilor de capital (investitiilor) si pretul lor de
oferta

b. maximizarea raportului dintre resursele consumate si efectele obtinute

c. maximizarea raportului dintre efectele obtinute si resursele consumate

d. minimizarea raportului dintre resursele consumate si efectele obtinute

e. minimizarea raportului dintre efectele obtinute si resursele consumate

ANS: A

97. Randamentul viitor al capitalului reprezinta:


a. raportul dintre randamentul viitor al bunurilor de capital (investitiilor) si pretul lor de
oferta

b. fluxul de venituri sau suma profiturilor scontate a fi obtinute dupa realizarea productiei pe
intreaga perioada de functionare a bunurilor de capital

c. costul de inlocuire a capitalului

d. pretul pe care firma trebuie sa il suporte la sfarsitul perioadei de functionare a bunului de


capital inlocuit

e. mecanismul de analiza a echilibrului macroeconomic

ANS: B

98. Din cadrul eforturilor pentru investitii fac parte:


a. cheltuieli materiale

b. cheltuieli cu munca vie

c. cheltuieli cu logistica
d. cheltuieli cu importul

e. cheltuieli de administratie

ANS: D

99. Din cadrul eforturilor pentru productie nu fac parte:


a. cheltuieli materiale

b. cheltuieli cu munca vie

c. cheltuieli cu logistica

d. cheltuieli cu achizitia bunurilor de capital

e. cheltuieli de administratie

ANS: D

100. Eforturile se analizeaza dupa mai multe criterii. Dintre criteriile enumerate mai jos, unul nu se refera la
eforturi:
a. dupa sursele de finantare

b. dupa momentul la care apar

c. dupa gradul de disponibilitate a resurselor

d. dupa posibilitatile de regenerare

e. dupa activitate

ANS: B

101. Efectele se analizeaza dupa mai multe criterii. Dintre criteriile enumerate mai jos, unul nu se refera la
efecte:
a. dupa locul de aparitie

b. dupa momentul la care apar

c. dupa perioada in care se realizeaza

d. dupa posibilitatile de regenerare

e. dupa gradul de cuprindere

ANS: D

102. Efectele se analizeaza dupa mai multe criterii. Dintre criteriile enumerate mai jos, unul nu se refera la
efecte:
a. dupa gradul de disponibilitate a resurselor
b. dupa gradul de cunoastere

c. dupa momentul la care apar

d. dupa locul de aparitie

e. dupa gradul de cuprindere

ANS: A

103. Efectele nete fac parte din gruparea efectelor dupa:


a. dupa gradul de disponibilitate a resurselor

b. dupa gradul de cunoastere

c. dupa momentul la care apar

d. dupa locul de aparitie

e. dupa gradul de cuprindere

ANS: E

104. Efectele programate fac parte din gruparea efectelor dupa:


a. dupa gradul de disponibilitate a resurselor

b. dupa gradul de cunoastere

c. dupa momentul la care apar

d. dupa locul de aparitie

e. dupa gradul de cuprindere

ANS: B

105. Dintre factorii de crestere a eficientei economice a investitiilor nu fac parte:


a. factori cu actiune directa

b. factori cu actiune indirecta

c. factori tehnici

d. factori economici

e. factori indiferenti

ANS: E
106. Intrucat eficienta economica este o notiune complexa, aceasta este influentata de o multitudine de
factori, care pot fi grupati dupa urmatoarele criterii :
a. dupa modul cum actioneaza in asigurarea cresterii eficientei economice

b. dupa caracterul lor

c. dupa sfera de cuprindere

d. dupa caracterul lor si dupa sfera de cuprindere

e. dupa modul cum actioneaza in asigurarea cresterii eficientei economice, dupa caracterul
lor si dupa sfera de cuprindere

ANS: E

107. Factorii specifici de crestere a eficientei economice a investitiilor fac parte din clasificarea dupa:
a. modul cum actioneaza in asigurarea cresterii eficientei economice

b. caracterul lor

c. sfera de cuprindere

d. oricare dintre cele enuntate

e. nici una dintre cele enuntate

ANS: C

108. Factorii de fructificare sau de compunere pentru 1 exprima :


a. ce devine o suma initiala cand cresterea se face cu un ritm mediu anual egal cu e

b. depozitul uniform necesar in fiecare an pentru a ajunge pentru 1 la un an dat si permite


stabilirea platii anuale uniforme, care trebuie depusa in fiecare an pentru a fi investita cu
scopul de a avea o suma prestabilita la un moment dat

c. cat valoreaza astazi un leu luat, la o data viitoare h, care permite determinarea valorii de
astazi a unei sume cheltuite sau obtinute in viitor

d. ce valoare are astazi o suma egala cu 1 cheltuita sau obtinuta annual intr-o oarecare
perioada de timp

e. cat trebuie platit anual pentru a asigura achitarea unui imprumut de o unitate monetara in h
ani, cu dobanda compusa pe soldul neplatit

ANS: A

109. Factorul de recuperare a capitalului exprima:


a. ce devine o suma initiala cand cresterea se face cu un ritm mediu anual egal cu e

b. depozitul uniform necesar in fiecare an pentru a ajunge pentru 1 la un an dat si permite


stabilirea platii anuale uniforme, care trebuie depusa in fiecare an pentru a fi investita cu
scopul de a avea o suma prestabilita la un moment dat
c. cat valoreaza astazi un leu luat, la o data viitoare h, care permite determinarea valorii de
astazi a unei sume cheltuite sau obtinute in viitor

d. ce valoare are astazi o suma egala cu 1 cheltuita sau obtinuta annual intr-o oarecare
perioada de timp

e. cat trebuie platit anual pentru a asigura achitarea unui imprumut de o unitate monetara in h
ani, cu dobanda compusa pe soldul neplatit

ANS: E

110. Factorul de actualizare sau de discontare reprezinta :


a. ce devine o suma initiala cand cresterea se face cu un ritm mediu anual egal cu e

b. depozitul uniform necesar in fiecare an pentru a ajunge pentru 1 la un an dat si permite


stabilirea platii anuale uniforme, care trebuie depusa in fiecare an pentru a fi investita cu
scopul de a avea o suma prestabilita la un moment dat

c. cat valoreaza astazi un leu luat, la o data viitoare h, care permite determinarea valorii de
astazi a unei sume cheltuite sau obtinute in viitor

d. ce valoare are astazi o suma egala cu 1 cheltuita sau obtinuta annual intr-o oarecare
perioada de timp

e. cat trebuie platit anual pentru a asigura achitarea unui imprumut de o unitate monetara in h
ani, cu dobanda compusa pe soldul neplatit

ANS: C

111. a /(1  a )  1 reprezinta :


h

a. factor de fructificare sau de compunere

b. factor de reducere

c. factor de fructificare pentru 1 an

d. factor de actualizare sau discontare

e. factor de anuitate

ANS: B

a(1  a) h
112. (1  a)  1 reprezinta :
h

a. factor de fructificare sau de compunere

b. factor de reducere

c. factor de fructificare pentru 1 an


d. factor de actualizare sau discontare

e. factor de recuperare a capitalului

ANS: E

h
113. [(1 + a) - 1]/a reprezinta:
a. factor de fructificare sau de compunere

b. factor de reducere

c. factor de fructificare pentru 1 an

d. factor de actualizare sau discontare

e. factor de recuperare a capitalului

ANS: C

(1  a) h  1
114. a (1  a ) reprezinta :
h

a. factor de anuitate

b. factor de reducere

c. factor de fructificare pentru 1 an

d. factor de actualizare sau discontare

e. factor de recuperare a capitalului

ANS: A

115. In procesul investitional timpul poate fi analizat din punctul de vedere a momentelor importante
decizionale. Dintre duratele semnificative in procesul de investitii nu face parte:
a. durata necesara pentru proiectarea si elaborarea documentatiei tehnico-economice

b. durata de executie a lucrarilor de investitii

c. durata atingerii parametrilor proiectati

d. durata de dezinvestitii

e. durata de recuperare a fondurilor financiare cheltuite

ANS: D

116. Data la care se face actualizarea se numeste moment de referinta. Dintre principalele momente de
referinta din viata economica a unui obiectiv nu face parte:
a. m = momentul adoptarii deciziei

b. n= momentul inceperii lucrarilor

c. r = momentul de recuperare a capitalului

d. p= momentul punerii in functiune a obiectului de investitii

e. v= momentul scoaterii din functiune a obiectului de investitii

ANS: C

117. Una din urmatoarele afirmatii nu se refera la riscul in investitii:


a. este o notiune sociala, economica, politica sau naturala a carei origine se afla in
posibilitatea ca o actiune viitoare sa genereze pierderi datorita informatiilor incomplete in
momentul luarii deciziei sau inconsistentei unor rationamente de tip logic

b. exista atunci cand o multime de consecinte nefavorabile este asociata unor decizii posibile
si se poate cunoaste sau determina sansa acestor consecinte

c. majoritatea metodelor de studiere a riscului ridica problema estimarii probabilitatilor de


manifestare a diferitelor consecinte la care se poate astepta cel care ia decizia

d. cand sansa consecintelor nu poate fi estimata cu ajutorul probabilitatilor analiza se face


numai in sfera incertitudinii

e. in analizele de risc se utilizeaza distributiile de probabilitate subiective referitoare la


profiturile nete anuale sau cash flow obtinute prin aplicarea proiectului de investitii

ANS: D

118. Unul din urmatoarele concepte nu se refera la risc:


a. intervalul de incredere

b. atitudinea fata de risc

c. gradul de discretie fata de asumarea sau neasumarea riscului

d. aversiune fata de risc

e. toleranta la risc

ANS: A

119. Definitia riscului implica urmatoarele afirmatii din care una este eronata. Indicati eroarea!
a. riscul este probabilistic

b. este o notiune sociala, economica, politica sau naturala a carei origine se afla in
posibilitatea ca o actiune viitoare sa genereze profit datorita informatiilor incomplete in
momentul luarii deciziei sau inconsistentei unor rationamente de tip logic
c. riscul este simetric, adica rezultatul poate fi placut sau neplacut, fara a forta sensul intr-o
magnitudine echivalenta
d. riscul implica schimbare, daca nu exista schimbare, nu exista risc

e. definitia este in concordanta cu ideea de volatilitate, ca masura a riscului si se exprima


matematic.

ANS: B

120. Castigul minim suplimentar fata de valoarea asteptata necesar pentru ca un individ cu aversiune fata de
risc sa isi asume un risc reprezinta:
a. prima de risc

b. atitudinea fata de risc

c. gradul de discretie fata de asumarea sau neasumarea riscului

d. aversiune fata de risc

e. toleranta la risc

ANS: A

121. Relatia de calcul r  


fr i (r p  r fr )
se refera la:
a. riscul nesistematic

b. rata asteptata a castigului

c. rata de revenire fara risc 

d. rata de revenire asteptata a pietei 

e. rata activului (capitalului).

ANS: B

122. Unul din urmatoarele riscuri nu face parte din categoria riscurilor particulare:
a. riscul vandabilitatii

b. riscul solvabilitatii

c. riscul momentului

d. riscul optional

e. riscul afacerii

ANS: C

123. Riscul determinat de incertitudinea evolutiei viitoare a preturilor titlurilor financiare este:
a. risc optional
b. risc al afacerii

c. risc al solvabilitatii

d. risc al pietei

e. risc al vandabilitatii

ANS: A

124. Riscul care consta in reducerea puterii de cumparare a banilor si a profiturilor in cazul investitiilor cu
venituri fixe este:
a. risc optional

b. risc al afacerii

c. risc al solvabilitatii

d. risc al pietei

e. risc al inflatiei

ANS: E

125. Dintre principalele metode utilizate in analiza riscurilor enumerate mai jos una este eronata.
Indicati-o!
a. Criteriul Bayes- Laplace

b. Criteriul Domar

c. Criteriul Maximax

d. Criteriul Hurwics

e. Criteriul minimizarii sau maximizarii regretelor

ANS: B

126. Criteriul care se bazeaza pe presupunerea ca probabilitatea de egalizare a nivelului cererii


pentru produse sau servicii oferite de diferite proiecte de investitii care au diferite capacitati
implica o cerere diferita este:
a. Criteriul Bayes- Laplace

b. Criteriul maximizarii

c. Criteriul Maximax

d. Criteriul Hurwics

e. Criteriul minimizarii sau maximizarii regretelor


ANS: A

127. Criteriul care se bazeaza pe presupunerea ca orice investitor este optimist si va alege o
varianta de proiect de investitii care sa-i aduca un profit maxim, dar la un risc maxim este:
a. Criteriul Bayes- Laplace

b. Criteriul maximizarii

c. Criteriul Maximax

d. Criteriul Hurwics

e. Criteriul minimizarii sau maximizarii regretelor

ANS: C

128. Criteriul care se bazeaza pe presupunerea ca un investitor nu este nici optimist, nici pessimist
este:
a. Criteriul Bayes- Laplace

b. Criteriul maximizarii

c. Criteriul Maximax

d. Criteriul Hurwics

e. Criteriul minimizarii sau maximizarii regretelor

ANS: D

129. Criteriul care ia in considerare pierderile bazate pe costuri de oportunitate rezultate din decizii
eronate si se presupune ca investitorul va regreta alegerea unei variante considerata
dezavantajoasa este:
a. Criteriul Bayes- Laplace

b. Criteriul maximizarii

c. Criteriul Maximax

d. Criteriul Hurwics

e. Criteriul minimizarii sau maximizarii regretelor

ANS: E

130. Metoda care se bazeaza pe estimarea proportiilor de cheltuieli variabile, respectiv cheltuieli fixe,
pentru fiecare dintre urmatoarele elemente de cheltuieli care se refera la exploatarea
obiectivului de investitii in evaluarea riscului in investitii este:
a. Criteriul Bayes- Laplace

b. Pragul de rentabilitate
c. Criteriul Maximax

d. Criteriul Hurwics

e. Criteriul minimizarii sau maximizarii regretelor

ANS: B

d D
1
 (I
h 1
h  Ch )
1  a  h se refera la:
131.
a. angajamentul de capital

b. valoarea prezenta neta sau valoarea actualizata neta

c. rata interna de rentabilitate

d. termenul de recuperare

e. indicele sau rata de profitabilitate

ANS: A

132. Costurile totale initiale de investitii, pentru construirea capacitatilor de productie proiectate si a
costurilor ulterioare punerii in functiune, pentru exploatarea acestora, exclusiv amortizarea, exprimate
in valoare actuala, la un moment de referinta, de regula momentul inceperii lucrarilor de
investitiireprezinta:
a. valoarea prezenta neta sau valoarea actualizata neta

b. angajamentul de capital

c. rata interna de rentabilitate

d. termenul de recuperare

e. indicele sau rata de profitabilitate

ANS: B

133. In componenta relatiei de calcul a angajamentului de capital nu intra:


a. investitiile anuale

b. costurile anuale

c. momentul de scoatere din functiune a obiectivului

d. coeficientul de actualizare

e. durata de executie a lucrarilor de investitii


ANS: C

De
Vh
 1  a 
h 1
h
A  De
Ch
 1  a 
h 1
h
134. . reprezinta :
a. raportul dintre veniturile actualizate si angajamentul de capital actualizat

b. valoarea prezenta neta sau valoarea actualizata neta

c. angajamentul de capital

d. rata interna de rentabilitate

e. termenul de recuperare

ANS: A

D
1
 I t   CFh
135. h 1 (1  a) h rprezinta:
a. raportul dintre veniturile actualizate si angajamentul de capital actualizat

b. valoarea prezenta neta sau valoarea actualizata neta

c. angajamentul de capital

d. rata interna de rentabilitate

e. termenul de recuperare

ANS: B

136. Surplusul total de cash flow in raport cu costul de investitii necesar, toate exprimate in valori actuale
repezinta:
a. raportul dintre veniturile actualizate si angajamentul de capital actualizat

b. valoarea prezenta neta sau valoarea actualizata neta

c. angajamentul de capital

d. rata interna de rentabilitate

e. termenul de recuperare

ANS: B
VN ta
137. Nivelul raportului dintre si fondurile de investitii care stau la baza proiectului de investitii si
VN
genereaza acel volum de ta este exprimat de:

a. indicele de profitabilitate

b. valoarea prezenta neta sau valoarea actualizata neta

c. angajamentul de capital

d. rata interna de rentabilitate

e. termenul de recuperare

ANS: A

138. Un proiect de investitii este acceptat daca:


a. VN ta
minim

b. indicele de profitabilitate este negativ

c. RIR > costul capitalului

d. daca rata dobanzii este superioara RIR (i > RIR)

e. daca i = RIR

ANS: C

139. Un proiect de investitii este acceptat daca:


a. VN ta
maxim
b. indicele de profitabilitate este negativ

c. RIR < costul capitalului

d. daca rata dobanzii este superioara RIR (i > RIR)

e. daca i = RIR

ANS: A

140. Valoarea activelor de capital pe baza valorii contabile ajustate se determina prin mai multe metode,
dintre care una nu este potrivita:
a. activ net contabil

b. abordarea prin cost.

c. activ net contabil actualizat

d. abordarea prin comparatia vanzarilor


e. abordarea prin capitalizarea veniturilor

ANS: A

141. Raportul dintre capitalizarea de piata si costul de inlocuire a activelor nete reprezinta:
a. Castigul din dividende

b. Multiplicatorul “q” a lui Tobin

c. Multiplicatorul PER

d. Pretul fata de cash flow

e. Pretul fata de Valoarea contabila

ANS: B

142. Raportul dintre pretul actiunii si castigul pe actiune sau raportul dintre capitalizarea de piata si
castigurile actionarilor reprezinta:
a. Castigul din dividende

b. Multiplicatorul “q” a lui Tobin

c. Multiplicatorul PER

d. Pretul fata de cash flow

e. Pretul fata de Valoarea contabila

ANS: C

143. Valoarea de piata a investitiei este valoarea prezenta a castigurilor viitoare asteptate de investitori
discontata la o rata de actualizare egala cu rata profitului asteptat reprezinta:
a. Castigul din dividende

b. Multiplicatorul “q” a lui Tobin

c. Multiplicatorul PER

d. Pretul fata de cash flow

e. Pretul fata de Valoarea contabila

ANS: A

144. In determinarea valorii firmei pe baza Cash-flow actualizat se parcurg o serie de pasi de lucru. Dintre
pasii enumerati nu face parte din aceasta metoda:
a. determinarea orizontului de previziune

b. previzionarea contului de profit


c. determinarea activului net contabil

d. previzionarea NFR

e. previzionarea cash-flow

ANS: C

145. In determinarea valorii firmei pe baza se utilizeaza Cash-flow actualizat se utilizeaza o serie de
elemente conducatoare. Unul din elementele de mai jos nu face parte din aceasta metoda:
a. cheltuielile de capital

b. necesarul de fond de rulment (capitalul productiv)

c. capitalul existent la cost istoric

d. marja de profit operational (de exploatare)

e. cresterea in vanzari

ANS: C

146. Valoarea intreprinderii este valoarea prezenta la care se adauga valoarea reziduala si cuprinde capitalul
propriu, datoriile si dobanda actionarilor minoritari. Aceasta definitie este asociata metodei de
evaluare:
a. pe baza de Cash-flow actualizat

b. cu ajutorul multiplicatorilor de piata

c. pe baza activului net contabil

d. pe baza activului net contabil actualizat

e. pe baza comparatiilor de piata

ANS: A

147. Investitirii asteapta ca fondurile investite sa produca in medie cel putin costul mediu ponderat al
capitalului investit in scopul obtinerii unei valori adaugate (profit, bogatie). Aceasta afirmatie se refera
la:
a. metoda de evaluare pe baza activului net contabil

b. costul mediu ponderat al capitalului

c. metoda de evaluare baza comparatiilor de piata

d. coeficientul lui Tobin

e. metoda de evaluare

ANS: B
148. Se cunosc mai multe metode de determinare a valorii reziduale a intreprinderii. Dintre metodele
enumarate una este eronata:
a. metoda economica

b. metoda cash-flow-ului net

c. metoda capitalizarii profitului net cu un mutiplicator de natura PER

d. metoda contabila, in care valoarea reziduala este asimilata activului net contabil

e. metoda profitului net operational

ANS: D

 
149. g x L x K in elaborarea previziunilor in investitii reprezinta:
a. modelul lui Domar

b. functia de productie Cobb-Douglas

c. coeficientul de corelatie

d. metoda celor mai mici patrate

e. coeficientul lui Spearman

ANS: B

Q
150.  in elaborarea previziunilor in investitii reprezinta:
a. modelul lui Domar

b. functia de productie Cobb-Douglas

c. coeficientul de corelatie

d. metoda celor mai mici patrate

e. coeficientul lui Spearman

ANS: A

151. Dezirabilitatea proiectului de investitii se determina prin mai multe metode, dintre care una este
eronata:
a. previzionarea veniturilor si cheltuielilor aferente proiectului intr-o perioada de timp

b. evaluarea fluxului de numerar generat de investitie cu aplicarea celui mai potrivit cost al
capitalului ca rata de discontare sau actualizare

c. previzonarea cheltuielilor indirecte aferente intregii activitati a intreprinderii


d. definirea diferitelor alternative de investitii si a restrictiilor in previzionare

e. verificarea concordantei dintre proiectul de investitii si strategia generala si considerarea


costurilor de oportunitate

ANS: C

152. Stabilirea gradului de sensibilitate a proiectului de investitii la modificarile ce apar in activitatea de


utilizare a obiectivului de investitii pe parcursul duratei de viata sau de utilizare se refera la:
a. analiza de oportunitate a proiectului de investitii

b. analiza de prefezabilitate a proiectului de investitii

c. analiza de fezabilitate a proiectului de investitii

d. analiza de sensitivitate a proiectului de investitii

e. evaluarea proiectului de investitii

ANS: D

153. Una din afirmatiile de mai jos cu privire la analiza de sensitivitate este eronata :
a. reprezinta promovarea fondurilor pentru un « eveniment unic » de la inceput pana la
sfarsit, dealungul unei perioade de timp specificate

b. stabilirea gradului de sensibilitate a proiectului de investitii la modificarile ce apar in


activitatea de utilizare a obiectivului de investitii pe parcursul duratei de viata sau de
utilizare

c. presupune imaginarea tuturor modificarilor posibile si previzionarea valorii nete


actualizate cu o rata interna de rentabilitate adecvata prin metoda scenariilor

d. se realizeaza si dupa luarea deciziei de investitii, pana la punerea in functiune, sau in


primii ani de la punerea in functiune, daca variabilele se modifica

e. se modifica pe baza previziunilor initiale unele variabile si se recalculeaza eficienta


economica a proiectului pentru a se lua decizii

ANS: A

154. Bugetul investitiilor reprezinta:


a. stabilirea gradului de sensibilitate a proiectului de investitii la modificarile ce apar in
activitatea de utilizare a obiectivului de investitii pe parcursul duratei de viata sau de
utilizare

b. promovarea fondurilor pentru un « eveniment unic » de la inceput pana la sfarsit,


dealungul unei perioade de timp specificate

c. imaginarea tuturor modificarilor posibile si previzionarea valorii nete actualizate cu o rata


interna de rentabilitate adecvata prin metoda scenariilor

d. determinarea dezirabilitatii proiectului de investitii prin tehnicile de evaluare


e. modificarea ratei interne de rentabilitate a proiectului de investitii

ANS: B

155. Unul dintre criteriile urmatoare nu se refera la alegerea amplasamentului pentru viitorul obiectiv de
investitii:
a. criterii economice

b. criterii sociale

c. criterii strategice

d. criterii de management curent

e. criterii ecologice

ANS: D

p n
C Ti  q
k 1 j  1
kj * t kj * d ij
156. Relatia reprezinta:
a. cheltuieli de transport in varianta i (i= 1,2,....,m)

b. cantitatea din produsul k de transportat de la locul i la locul j

c. tarif de transport al produsului k de la locul i la locul j

d. distanta de transport intre locul i si locul j

e. numarul de localitati din care sau spre care se transporta

ANS: A

157. Una din urmatoarele afirmatii care se refera la dimensionarea capacitatii optime de productie este
eronata:
a. are ca scop stabilirea nivelului de capacitate de productie pentru care cheltuielile totale
(investitia si productia) sunt minime

b. depinde de indicatorul de utilizare intensiva si de timpul de lucru

c. indica productia maxima ce poate fi realizata intr-o perioada de timp (an, luna,ora) in
conditiile folosirii depline, intensive si extensive a capacitatii (capitalul fix al
intreprinderii);

d. este data de nivelul capacitatii de productie pentru care efortul cu investitia si cu productia
ce revine pe o unitate de capacitate este maxim

e. indica productia maxima ce poate fi realizata intr-o perioada de timp (an, luna,ora) in
conditiile celui mai bun regim de lucru si de organizare rationala a productiei si a muncii
ANS: D

158. Dintre criteriile de stabilire a capacitatii optime de productie nu face parte:


a. realizarea unui nivel ridicat al productivitatii muncii

b. minimizarea cheltuielilor de transport al materiei prime si al produselor finite ce revin pe


unitate de capacitate

c. costurile cu reparatiile si intretinerea

d. reducerea costului unitar de productie

e. reducerea efortului investitional (investitia specifica)

ANS: C

n
I 0   R * h 1

C t  h 1
n

  h 1

h 1
159. Relatia reprezinta:

a. cheltuieli cu intretinerea, functionarea, reparatiile in anul h

b. cheltuieli totale actualizate

c. coeficient de actualizare

d. valoarea de achizitie a utilajelor

e. numarul de ani de functionare

ANS: B

160. Una din metodele utilizate pentru alegerea variantei optime de achizitie a utilajelor este:
a. metoda minimizarii sumei de recuperat anual

b. metoda minimizarii cheltuielilor de transport

c. metoda minimizarii efortului specific

d. dimensionarea capacitatii optime de productie

e. indicatorul cheltuieli specifice echivalente

ANS: A

161. Metoda Kaufman de alegere a momentului optim de inlocuire a utilajelor utilizeaza relatia:
a. d D

 1
( I h  C h )*
(1  a ) h
k i'  h 1
q h *T
b. De


De
a (1  a )
K  [I  Rh * 1
(1  a ) h ]* (1  a ) De
1
h 1

c. n
I0   R h * h 1

R h 1  h 1
n

  h 1

h 1

d.
p n
C T i
  
k  1 j  1
q kj * t kj * d ij

e. I i  Ch i * T
ki  q i *T

ANS: C

162. Una din metodele de alegere a variantei optime de achizitie a utilajelor utilizeaza relatia care
reprezinta:
a. suma ce trebuie recuperata

b. investitia

c. cheltuieli de intretinere si reparatii

d. coeficient de actualizare

e. factorul de recuperare a capitalului

ANS: A

163. Decizia de a investi in piata financiara se bazeaza pe metode de evaluare a investitiei in conditii de
risc. Dintre principalele metode recomandate face parte:
a. modelul pretului activelor de capital (engl. CAPM = capital assets pricing model), elaborat
de cercetatorii americani Marcowitz si Sharp

b. modelul lui Domar

c. functia de productie Cobb-Douglas

d. metoda celor mai mici patrate

e. coeficientul lui Spearman

ANS: A

164. Decizia de a investi in piata financiara se bazeaza pe metode de evaluare a investitiei in conditii de
risc. Dintre principalele metode recomandate face parte:
a. modelul lui Domar

b. functia de productie Cobb-Douglas


c. metoda celor mai mici patrate

d. modelul de evaluare a dividendelor

e. coeficientul lui Spearman

ANS: D

165. Decizia de a investi in piata financiara se bazeaza pe metode de evaluare a investitiei in conditii de
risc. Dintre principalele metode recomandate face parte:
a. modelul lui Domar

b. functia de productie Cobb-Douglas

c. metoda celor mai mici patrate

d. coeficientul lui Spearman

e. modelul de arbitraj elaborat de cercetatorul american Ross

ANS: E

166. Necesarul de fonduri financiare de alocat pentru investitii de instruire se poate determina cu:
a. modelul lui Domar

b. functia de productie Cobb-Douglas

c. metoda celor mai mici patrate

d. coeficientul lui Spearman

e. modelul de arbitraj elaborat de cercetatorul american Ross

ANS: B

167. Studiul care identifica necesitatile de investitii corelat cu posibilitatile de a investi este:
a. studiu de oportunitate

b. studiul de prefezabilitate

c. studiului de fezabilitate

d. planul de afaceri

e. caietul de sarcini

ANS: A

168. Planul detaliat de abordare a investitiei este:


a. studiu de oportunitate
b. studiul de prefezabilitate

c. studiului de fezabilitate

d. planul de afaceri

e. caietul de sarcini

ANS: C

169. Documentatia elaborata de beneficiarul investitiei si utilizata pentru organizarea licitatiilor sau a
selectiei de proiecte de investitii este:
a. studiu de oportunitate

b. studiul de prefezabilitate

c. studiului de fezabilitate

d. planul de afaceri

e. caietul de sarcini

ANS: E

170. In situatia investitiilor intr-o firma (prin achizitia in intregime, prin fuziune, prin infiintarea unei
societati comerciale mixte de tip « joint-venture », sau pentru achizitia directa a unui pachet majoritar
de actiuni) se intocmeste:
a. raportul de evaluare

b. studiul de prefezabilitate

c. studiului de fezabilitate

d. planul de afaceri

e. caietul de sarcini

ANS: A