Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
GRILE
2. Moravurile, cutumele si obiceiurile traditionale specifice diferitelor culturi se incadreaza in notiunea de:
a. responsabilitate
b. etica
c. eticheta
3. Ansamblul de valori care definesc, intr-o anumita societate, omul de caracter si regulile de comportare corecta si demnă se
incadreaza in termenul:
a. eticheta
b. responsabilitate
c. etica
4. Conceptele si metodele eticii, ca teorie generala, care sunt utilizate in abordarea problemelor morale specifice domeniului
afacerilor se numeste:
a. etica juridica
b. etica negocierii
c. etica in afaceri
5. Toate grupurile sociale afectate direct sau indirect de activitatea firmelor comerciale si care iau parte activ la „jocul” economiei
de piata se numesc:
a. shareholders
b. stakeholders
c. negociatori
17. Oferirea, darea, primirea sau solicitarea oricarei valori pentru a incerca influentarea unei actiuni a unui functionar in
schimbul eliberarii de indatoririle sale legale, se numeste:
a. constrangere
b. mita
c. inselaciune
18. Actul de a minti prin falsificarea unor fapte sau de a face declaratii false cu buna stiinta, in mod expres sau implicit, despre un
fapt prezent sau viitor se numeste:
a. furt
b. constrangere
c. inselaciune
19. Tratamentul incorect, diferentiat al persoanelor din cauza rasei, varstei, sexului, nationalitatii, religiei se numeste:
a. inselaciune
b. constrangere
c. discriminare
20. Obligarea cuiva folosind forta armelor sau amenintarilor de orice fel se numeste:
a. constrangere
b. furt
c. inselaciune
22. Evaluarea performantelor in domeniul resurselor umane este o discriminare, dacă se face în mod preferențial:
a. adevarat
b. fals
25. Perioada in care individul nou venit se familiarizeaza cu normele si comportamentele specifice mediului si se conformeaza la
acestea se numeste:
a. asimilarea
b. adaptarea
c. participarea
26. Insusirea si cultivarea eficienta a relatiilor, normelor si valorilor mediului integrator se numeste:
a. asimilarea
b. adaptarea
c. participarea
27. Etapa in care individul, dupa ce a constientizat si asimilat, in funtie de trasaturile propriei personalitati, totalitatea solicitarilor
integratoare ale grupului de sarcina, ajunge sa inteleaga locul si importanta firmei in economia nationala se numeste:
a. asimilarea
b. adaptarea
c. participarea
28. Etapa care defineste valorificarea superioara a fondului socializant al grupului ale cărui cadre normative nu-i mai apar ca
limite, ci in calitate de conditii care favorizeaza si legitimeaza afirmarea completa a potentialului creator al grupului este:
a. initiativa
b. adaptarea
c. participarea
31. Procesul prin care individul uman invata ceea ce trebuie sa faca pentru ceilalti si ceea ce poate in mod legitim sa astepte de la
ei se numeste:
a. socializare
b. prestigiu
c. participare
32. Modelarea libertatii in conformitate cu actiunile, cerintele, normele si valorile colectivitatii integratoare, adica in conformitate
cu personalitatea colectivitatii respective se numeste:
a. integrare
b. prestigiu
c. participare
33. Procesul ce are loc inainte ca persoana in cauza sa devina membru al firmei se numeste:
a. acomodare
b. socializare anticipata
c. stabilirea rolului managementului
35. Integrarea salariatilor in cadrul firmei este una dintre functiile continue ale culturii firmei:
a. adevarat
b. fals
36. Cultura organizatiei poate fi sesizata si identificata daca se compara procesele de socializare din doua firme comerciale
diferite:
a. adevarat
b. fals
37. Ceea ce alegem noi sau societatea sau credem ca ar merita valorat reprezinta:
a. valori
b. virtuti
c. principii etice
40. Parte a teoriei normative a eticii, care clarifica si apara anumite reguli si/sau judecati morale reprezinta:
a. valori
b. virtuti
c. principii etice
41. Un anume cod social, un asamblu de reguli carora fiecare individ trebuie sa i se conformeze pentru a fi acceptat in societate se
numeste:
a. morala
b. etica
c. deontologie
42. Stiinta care studieaza problemele practice si teoretice ale moralei se numeste:
a. morala
b. etica
c. deontologie
44. Enunturile cu caracter imperativ prin care se indica ce trebuie sa faca sau sa nu faca un individ constient, pentru ca felul
comportamnetului sau sa fie apreciat ca bun catre semeni sau comunitate se numesc:
a. standarde morale
b. valori
c. reguli morale
45. Normele prezentate in toate tipurile de comunitati umane, au durabilitate in timp si influenteaza intreaga gama de relatii si
activitati umane se numesc:
a. norme particulare
b. norme generale
c. norme speciale
46. Normele care se adreseaza unor comunitati umane determinate, cu o anumita variatie in timp si influenteaza relatii sau
activitati umane particulare se numesc:
a. norme particulare
b. norme generale
c. norme speciale
47. Normele care se manifesta in cadrul unor grupuri restranse si uneori in ocazii speciale se numesc:
a. norme particulare
b. norme generale
c. norme speciale
48. Obligatia ferma a unei firme, dincolo de obligatiile legale sau de cele impuse de restrictiile economice, de a urmari obiective
pe termen lung care sunt in folosul societatii reprezinta:
a. etica
b. responsabilitate sociala
c. eticheta in afaceri
49. Obligatiile etice ale unui manager sunt fata de actionari, angajati, clienti si comunitate.
a. adevarat
b. fals
51. Bunele relatii ale unei firme se refera la increderea in relatiile cu furnizorii, consumatorii si angajatii:
a. adevarat
b. fals
52. Legea, intr-o dilema etica, indica un set de norme stabilite de societate, pentru a ghida comportamentul indivizilor in acea
societate:
a. adevarat
b. fals
53. Corporatiile multinationale actioneaza imoral in tarile mai putin dezvoltate prin exploatarea muncitorilor si a resurselor
naturale si prin urmare obtin profituri exorbitante.
a. adevarat
b. fals
54. Corporatiile multinationale, cand actioneaza in tari mai putin dezvoltate, beneficieaza din partea guvernelor locale, de anumite
avantaje neloiale fata de concurentii lor autohtoni, iar aceste beneficii sunt exercitate in detrimentul tarilor gazda:
a. adevarat
b. fals
55. Corporaţiile multinaţionale reprezintă principala cauză a sărăcirii ţărilor în curs de dezvoltare (mai ales din punct de vedere
cultural) şi a tulburărilor sociale din aceste ţări (se accentuează diferenţele dintre veniturile locuitorilor ţărilor în curs de
dezvoltare: cei care sunt angajaţi ai companiilor multinaţionale câştigă mult peste venitul mediu din ţara respectivă, chiar dacă
societăţile multinaţionale îi plătesc cu sume de bani aflate mult sub salariile din ţările de origine).
a. adevarat
b. fals
56. Firmele care acţionează pe plan internaţional trebuie să adopte o anumită poziţie în legătură cu problemele de natură socială
sau etică, care vizează aspecte precum: preocupările ecologice, protecţia consumatorilor, combaterea actelor de corupţie sau
altele, ţinând seama de impactul social pe care acţiunile lor le pot avea.
a. adevarat
b. fals
57. Argumentul prin care se se sustine ca etica in afaceri contribuie la bunastarea si la bunul mers al societatii in general se
numeste:
a. Argumentul umanist
b. Argumentul pragmatic
c. Argumentul presiunii sociale
58. Argumentul care afirma ca afacerile au o datorie fata de societate in ansamblul sau, deoarece activităţile economice şi
comerciale apar ca urmare a existenţei ex-ante a unei nevoi sociale, ce trebuie satisfăcută în mod corect şi raţional, dând dovadă
de o mare probitate morală se numeste:
a. Argumentul deontologic
b. Argumentul pragmatic
c. Argumentul presiunii sociale
59. Argumentul prin care companiile sunt nevoite să acţioneze în mod etic datorită impunerilor tot mai accentuate ale societăţii,
care nu mai este dispusă să tolereze un comportament imoral din partea acestora se numeste:
a. Argumentul deontologic
b. Argumentul pragmatic
c. Argumentul presiunii sociale
60. Argumentul cel mai apreciat de companiile multinationale si anume: un comportament etic şi responsabil social duce la
sporirea profiturilor companiei, pe termen lung, şi la atragerea unei imagini pozitive asupra acesteia si se numeste:
a. Argumentul deontologic
b. Argumentul pragmatic
c. Argumentul presiunii sociale