Grile Etica Tot 1

1.
Prin prisma filosofiei etica poate fi considerată:

a. știința binelui/răului
b. știința fericirii
c. știința plăcerii
d. știința idealului social
2. Funcția eticii care se realizează pe trei trepte succesive (descriptivă, analiticosintetică,
explicativă) este:
a. funcția cognitivă
b. funcția normativă
c. funcția persuasivă
d. funcția educativă
3. Maximizarea profiturilor (prin folosirea corectă a resurselor, în condiții de legalitate), ca
scop principal al afacerilor, este susținută:
a. de pozitivismul economic
b. de umanismul economic
c. atât de pozitivismul economic, cât și de umanismul economic
4. Dacă un manager decide că obținerea de profit nu este scopul principal al firmei,
subordonându-l altor interese (indiferent de valoarea lor morală), poate avea ca efect
scăderea rentabilității firmei, ceea ce implică:
a. scăderea veniturilor patronilor
b. scăderea salariilor
c. scumpirea produselor
5. Din categoria stakeholderilor interni fac parte:
a. clienții
b. angajații
c. proprietarii
d. sindicatele
6. Aliații strategici, concurenții și grupurile de presiune fac parte din categoria:
a. stakeholderilor interni
b. stakeholderilor din mediul specific
c. stakeholderilor din mediul general
7. Din categoria stakeholderilor din mediul specific fac parte:
a. furnizorii
b. distribuitorii
c. comitetele de conducere
d. mass-media
8. Din categoria stakeholderilor din mediul general fac parte:
a. administrația publică locală
b. ONG-urile
c. instituțiile bancare
d. instituțiile educaționale
9. Etica este:
a. știința comportamentului
b. știința moravurilor
c. știința moralei
10. Etica vizează sfera concretă a vieții morale, urmărind, printre altele, actul convingerii,
îndeplinind astfel:
11. Pozitivismul economic (Milton Friedman) insistă asupra:
a. maximizării profiturilor
b. condițiilor de viață mai bune pentru toți
c. folosirii corecte a resurselor
d. intereselor tuturor stakeholderilor
12. Umanismul economic (Amartya Sen) insistă asupra:
a. condițiilor de viață mai bune pentru toți
b. folosirii corecte a resurselor
c. teoriei alegerii raționale, care descrie managerii ideali, și nu pe cei reali
d. intereselor prioritare ale proprietarilor/acționarilor
13. În categoria stakeholderilor care au un interes și/sau sunt afectați de acțiunile/
performanțele firmei pot fi incluse:
a. persoanele fizice
b. grupurile
c. organizațiile
d. societatea umană
14. Din categoria stakeholderilor în sens restrâns fac parte:
a. clienții
b. furnizorii
c. opinia publică
d. colaboratorii direcți
15. Din categoria stakeholderilor în sens larg fac parte:
a. mass-media
b. instituțiile statului
c. angajații
d. cumpărătorii
16. Etica vizează, printre altele, crearea de norme morale, îndeplinind astfel:
17. În literatura de specialitate morala este definită ca fiind:
a. dominația rațiunii asupra afectelor
b. tendința spre binele suprem
c. autonomia voinței
18. Caracteristicile moralei heteronome sunt:
a. respect unilateral (pentru adult)
b. respect reciproc (între egali)
c. cooperare
d. constrângere
19. Caracteristicile moralei autonome sunt:
a. conformism social
b. creativitate
c. progresism
d. conservatorism politic
20. Funcțiile sociale ale moralei sunt:
a. funcția de cooperare în vederea realizării scopurilor
b. funcția de integrare a individului în comunitatea morală
c. funcția de reproducție morală (sau de conservare a tradiției morale)
d. funcția de promovare a inovației morale (sau de creație valorică)
21. Analizând diferențele dintre etică, morală și moralitate, respectiv reciprocitățile
semantice și funcționale, în literatura de specialitate se arată că:
a. etica are caracter accentuat cognitiv și explicativ
b. morala are caracter proiectiv – programator
c. moralitatea are caracter real – practic
d. morala are caracter accentuat cognitiv și explicativ
22. Norme generale, universale (comparativ cu cele particulare sau speciale) se
caracterizează prin:
a. au durabilitate mare în timp
b. posedă o anumită variație în timp
c. sunt prezente în toate tipurile de comunități umane
d. influențează toate activitățile umane
23. Norme speciale (comparativ cu cele particulare sau generale) se caracterizează prin:
a. reglează relații și activități umane particulare
b. sunt ocazionale
d. se manifestă în cadrul unor grupuri restrânse
24. Morala reflectă în principii, norme, reguli determinate istoric și social:
a. convingeri
b. atitudini
c. deprinderi
d. sentimente
25. Realismul moral, conformismul social și conservatorismul politic sunt caracteristici ale:
a. stadiului de heteronomie morală
b. stadiului de autonomie morală
c. stadiilor de heteronomie și autonomie morală
26. Conservarea tradiției morale evidențiază faptul că morala îndeplinește:
a. funcția de cooperare
b. funcția de integrare
c. funcția de reglementare normativă
d. funcția de reproducție morală
e. funcția de promovare a inovației morale
27. Răul moral săvârșit cu intenție este:
a. imoral
b. amoral
c. atât imoral, cât și amoral
28. Relativismul moral, creativitatea și progresismul sunt caracteristici ale:
29. Cauzele comportamentului imoral/amoral pot fi:
a. pasiunile
b. deprinderile
c. frica
d. ignoranța
30. Având în vedere legăturile dintre legea morală și legea juridică, se susține că:
a. legea juridică se bazează pe norme și principii morale
b. legea morală se bazează pe norme și principii juridice
c. respectul față de legea juridică este o datorie morală
d. uneori legea juridică prevede limite care pot fi de neacceptat pentru legea
morală
31. Imperativul categoric căruia trebuie să i se conformeze conștiința morală, formulat de
Hans Jonas (1993), include următoarele:
a. acționează astfel încât efectele acțiunii tale să fie compatibile cu permanența
unei vieți autentic umane pe pământ
b. acționează astfel încât efectele actelor tale să nu fie distructive pentru o astfel de
viață
c. nu compromite condițiile pentru supraviețuirea nelimitată a umanității pe pământ
d. include în alegerea ta actuală integritatea viitoare a omului
32. În cadrul relativismului etic Andrei Marga (1998) argumentează că:
a. valorile sunt incomensurabile
b. valorile sunt incomparabile
c. nu există o cale rațională de a compara și alege între valori diferite
d. nu se poate decide rațional între valori rivale, ci se poate opta doar între
indiferență și saltul de la o valoare la alta
33. Deontologia se referă la:
a. datorie, obligații, reguli, în general
b. datorie, obligații, reguli, norme morale
c. norme, reguli și obligații profesionale
d. norme, reguli și obligații morale specifice unei profesiuni
34. Datoria profesională (și morală) este mijlocul de realizare a unor scopuri străine
sistemului în care acționează, pentru:
a. profesionistul de circumstanță
b. profesionistul de meserie
c. profesionistul de vocație
35. Respectarea normelor profesionale (și morale) în mod reflex, ca rezultat al unui model
profesional asimilat o dată pentru totdeauna, este specifică:
a. profesionistului de circumstanță
b. profesionistului de meserie
c. profesionistului de vocație
36. În îndeplinirea îndatoririlor dovedește angajare deplină, creatoare, își asumă riscuri și
are sentimentul sacrificiului de sine, profesionistul:
a. de circumstanță
b. de meserie
c. de vocație
37. Orice organism autorizat, în funcție de natura profesiei:
a. poate codifica îndatoririle membrilor săi
b. poate să impună promovarea unui examen de acces la profesie
c. poate să ceară efectuarea unui stagiu de pregătire
d. poate să impună modalități de perfecționare și de verificare a aptitudinilor
38. Obiectivele principale ale unui cod deontologic sunt:
a. consolidarea integrității și a competențelor profesionale
b. promovarea intereselor tuturor membrilor
c. susținerea și promovarea aplicării normelor naționale și internaționale
d. maximizarea încălcării regulilor deontologice
39. Beneficiile elaborării și implementării corecte a codurilor deontologice sunt:
a. are un rol decisiv în informarea tuturor celor vizați asupra profesiei, a regulilor de
conduită, a drepturilor și obligațiilor
b. menține sau chiar îmbunătățește prestigiul profesiunii
c. dă fiecărui membru un sentiment de securitate și forță colectivă
40. Principalele critici la adresa codurilor deontologice includ:
a. pot condamna multe și pot prescrie puține
b. pot amenința excesiv libertatea
c. sunt cunoscute și însușite întotdeauna de către toți cei vizați
d. pot include fraze lipsite de sens sau fără justificare
41. Cu toții avem datoria:
a. de a respecta proprietatea altuia
b. de a ne respecta cuvântul dat
c. de a fi cinstiți, sinceri, modești
d. de a respecta demnitatea și onoarea celuilalt
42. Deontologia profesională poate fi definită ca fiind:
a. disciplina care include normele de conduită și obligațiile morale ale unei profesii
bine definite
b. un studiu al moralelor profesionale
c. un ansamblul de reguli care reglementează o profesiune, conduita celor care o
exercită, rapoartele dintre aceștia și clienții lor, dintre ei și public
43. Datoria profesională vizează:
a. numai latura tehnică (strict a profesiei)
b. numai latura umană (a moralității)
c. atât latura tehnică, cât și cea umană
44. Profesionistul de circumstanță:
a. abordează auto-realizarea profesională, inclusiv componenta morală a acesteia,
ca mijloc și nu ca scop
b. are semnificația datoriei față de sine și față de ceilalți
c. este simbolul auto-realizării depline în plan moral și profesional
45. Profesionistul de meserie:
a. va respecta regulile de conduită în profesie numai din grija pentru conservarea și
dezvoltarea foloaselor sale
b. se mulțumește întotdeauna cu ceea ce i se oferă
c. oferă întotdeauna doar ceea ce a învățat la nivelul instruirii inițiale
46. Profesionistul de vocație:
a. se mulțumește întotdeauna cu ceea ce i se oferă
b. își asumă riscuri și are sentimentul sacrificiului de sine
c. se autoevaluează și luptă permanent pentru autoperfecționare
d. va respecta regulile de conduită în profesie numai din grija pentru conservarea și
47. Deontologia profesională:
a. este o particularizare a moralei generale la diversele profesiuni
b. este știința îndatoririlor profesionale, a comportamentului profesional
c. este o importantă diviziune a filosofiei moralei, știință a ceea ce este just și
rațional
48. Un manager competent ar trebui să fie capabil:
a. să se implice efectiv în realizarea binelui și evitarea răului
b. să fie un adevărat model moral pentru cei din jur
c. să fie capabil să rezolve eficient dilemele etice și situațiile conflictuale prin
respectarea legii și a libertății
49. Subiectul eticii în afaceri (agentul moral) poate fi:
a. un om
b. un grup de angajați
c. agentul economic cu personalitate juridică
d. societatea, în general
50. În afaceri există 3 niveluri de aplicare ale eticii. Cel care se stabilește între indivizi, în
baza principiului corectitudinii schimbului, este:
a. nivelul micro
b. nivelul macro
c. nivelul corporațiilor
51. Nivelul de abordare a problematicii eticii în afaceri îl poate constitui:
a. o afacere în general
b. o activitate specifică orientată către atingerea obiectivelor
c. un anumit contract
d. o relație de afaceri specifică
52. În afaceri sunt 3 niveluri de aplicare ale eticii. Cel care se referă la reguli
instituționale/sociale ale economiei, ale afacerilor este:
a. nivelul micro
b. nivelul macro
53. Studierea eticii are atât utilitate teoretică, cât și practică. Utilitatea teoretică se referă la
următoarele aspecte:
a. este esențială pentru asigurarea progresului individual și social
b. ne încurajează în a alege și a realiza binele
c. ajută la consolidarea conștiinței morale
d. ne ajută să rezolvăm corespunzător conflictele zilnice
54. Studierea eticii are atât utilitate teoretică, cât și practică. Utilitatea practică se referă la
a. ne ajută să ne cunoaștem adevărata valoare morală
b. ne oferă un real ajutor în a evita răul, în a greși cât mai puțin
c. este un ghid pentru cunoaștere și alegere între valoare/nonvaloare
d. asigură un minim de cunoștințe fundamentale, absolut necesare
55. Competiția:
a. este un scop în sine
b. este un sistem de relații între indivizi sau grupuri
c. este un sistem de interacțiuni între indivizi sau grupuri
56. Etica în afaceri este definită ca fiind:
a. perspectiva etică a unei organizații de afaceri
b. perspectiva etică a unui individ care face afaceri
c. setul de principii care ar trebui să guverneze conduita în afaceri
57. În literatura de specialitate mediul de afaceri este comparat cu:
a. junglă
b. un câmp de luptă
c. un loc de joacă
d. mașină eficientă de fabricat bani
58. Cadrul de analiză al eticii în afaceri poate fi atât teoretic, cât și practic. Cadrul teoretic
vizează analiza:
a. codului de etică
b. diagramelor de relații
c. planurilor de afaceri
d. programelor de acțiune
59. Cadrul de analiză al eticii în afaceri poate fi atât teoretic, cât și practic. Cadrul practic
vizează analiza:
a. comportamentului
b. programelor de acțiune
c. strategiilor și tacticilor firmei
d. rezultatelor reale
60. Obiectul analizei morale a afacerilor este tratat diferențiat în funcție de subiectul moralei
(individ sau grup de indivizi) și structura moralei. Dacă subiectul moralei este individul
analiza este orientată înspre:
a. conștiință morală
b. responsabilitate socială
c. voință
d. caracter
(individ sau grup de indivizi) și structura moralei. Dacă subiectul moralei este un grup de
indivizi analiza este orientată înspre:
a. cultură organizațională
b. sentimente
c. responsabilitate socială
d. deprinderi
62. Metodele de cercetare pe care le poate folosi etica în afaceri sunt:
a. observația
b. sinteza
c. deducția
d. demonstrația
63. Reputația unei firme se măsoară deoarece arată legătura emoțională care garantează:
a. cine cumpără produsele
b. cine recomandă firma
c. acceptarea strategiei de către angajați
64. În măsurarea reputației unei firme trebuie să se țină cont de:
a. inovare
b. performanță
c. cetățenie
d. guvernanță
65. Realizarea unor produse/servicii de calitate și garantarea siguranței utilizării produselor
sunt probleme manageriale care țin de:
a. cercetare-dezvoltare
b. producție
c. comercial-marketing
d. financiar-contabilitate
e. resurse-umane
66. Evitarea practicilor de evaziune fiscală și gestionarea corectă a costurilor sunt probleme
manageriale care țin de funcțiunea:
b. producție
e. resurse-umane
67. Având în vedere responsabilitățile sociale ale managementului, sunt solicitate imperativ
tuturor organizațiilor:
a. responsabilitățile economice
b. responsabilitățile legale
c. responsabilitățile etice
d. responsabilitățile discreționarere
68. Responsabilitățile care presupun angajamentul/implicarea managerului și organizației în
acțiuni pur voluntare, izvorâte din dorința de a rezolva anumite probleme sociale, sunt:
a. responsabilități economice
b. responsabilități legale
c. responsabilități etice
d. responsabilități discreționare
69. Analizând principalele abordări ale sistemelor etice, cu impact asupra deciziilor
manageriale, dacă decizia luată se bazează în totalitate pe conceptele de corectitudine,
echitate și imparțialitate, decidentul a avut în vedere:
a. abordarea utilitaristă
b. abordarea universalistă
c. abordarea distributivă
d. abordarea individualistă
manageriale, focalizarea pe consecințe este specifică:
a. abordării utilitariste
b. abordării universaliste
c. abordării distributive
d. abordării individualiste
71. Principalele caracteristici ale unui cod de etică se referă la următoarele:
a. să fie riguroase, să prevadă clar idealurile și/sau obligațiile
b. să protejeze interesul public
c. să fie specifice și oneste
d. să provină de la o autoritate legitimă
72. Avantajele elaborării codurilor de etică includ:
a. încearcă să echilibreze interesul colectiv cu cel personal
b. pot oferi un ghid pentru persoanele tinere care intră în firmă
c. pot constitui bazele unei acțiuni disciplinare împotriva abaterilor
d. este un mijloc de încurajare a practicilor imorale în organizații
73. Este puțin probabil ca toate deciziile/acțiunile unui manager să fie întotdeauna fie
morale, fie amorale, fie imorale. Cu toate acestea, în literatura de specialitate se
precizează faptul că managerul care eșuează în considerarea eticii ca o componentă a
comportamentului său este:
a. manager imoral
b. manager amoral
c. manager moral
74. Managerii care manifestă un comportament moral sunt caracterizați astfel:
a. susțin libertatea, perfecționarea și dezvoltarea fiecărui angajat
b. formează și încurajează un regim echilibrat de muncă și odihnă
c. creează un mediu de lucru fără discriminări
d. cultivă o atitudine pozitivă față de celelalte persoane
precizează faptul că managerul care alege să se comporte împotriva moralei este:
a. manager imoral
b. manager amoral
c. manager moral
76. Există diferențe conceptuale între valori, principii și reguli. De ordinul binelui, indicând
atributele existenței umane, sunt
a. valorile
b. principiile
c. regulile
77. Există diferențe conceptuale între valori, principii și reguli. Marile orientări de viață și
acțiune (fixând atitudinile oamenilor) sunt date de:
a. valori
b. principii
c. reguli
78. În literatura de specialitate sunt prezentate trei perspective majore privind
responsabilitatea socială a organizațiilor: „mâna invizibilă”, „mâna guvernului” și „mâna
managementului”. „Mâna managementului” se referă la opinia că:
a. interesele societății sunt servite cel mai bine atunci când eforturile firmei sunt
ghidate de „mâna” legii și politicii
b. firmele și managerii trebuie să acționeze pentru protejarea și creșterea bunăstării
sociale
c. întreaga responsabilitate socială a unei firme vizează obținerea profitului,
respectând legea
79. Abordând problematica gestionării responsabilității sociale, organizațiile pot manifesta, în
funcție de receptivitatea și sensibilitatea socială care le caracterizează, cinci tipuri de
atitudini. Dacă organizațiile fac schimbări (reacționează) atunci când știu că lipsa de
implicare poate avea efecte negative asupra profiturilor lor, atitudinea lor este:
a. de ignoranță
b. defensivă
c. de acomodare
d. reactivă
e. anticipativă și pro-activă
80. Din categoria instrumentelor de monitorizare a solicitărilor sociale fac parte:
a. auditul social
b. sondajele de opinie
c. scanarea socială
d. prognoza social
1. Comparativ cu responsabilitatea, raspunderea evid.:
a. Rolul pasiv al omului

b. Caracterul obiectiv (extern)
c. Asumarea din libera initiativa
d. Conditia minimala a omului
2. Codurile de etica trebuie :
a. Sa fie specifice si oneste
b. Sa provina de la o autoritate legitima
c. Sa fie cat mai simple si accesibile
3. Codurile de etica (avantaje):
a. Sporesc cooperarea in echipa
b. Reduc performantele firmei
c. Pot constitui bazele actiunilor disciplinare impotriva abaterilor
4. Indrumatorii omenirii cu influenta istorica majora:
a. Buddha
b. Mohamed
c. Moise
d. Conficius
5. Maximizarea profiturilor este o teza sustinuta de:
a. Umanismul economic
b. Universalism
c. Pozitivismul economic
6. Doar o afirmatie este adevarata:
a. Morala are caracter real
b. Morala are caracter practic
c. Etica are caracter cognitiv
d. Moralitatea are caracter proiectiv
7. Investitiile firmelor in anumite programe sociale pot fi cosiderate:
a. Imorale
b. Ilegale
c. Nedemocratice
8. Comparativ cu raspunderea, responsabilitatea evid.:
a. Obligatia exterioara de a face ceva
b. Asumarea din libera initiativa
c. Rolul activ al omului
d. Caracter subiectiv(intern)
9. Valorile morale fundamentale sunt:
a. Omenia
b. Dreptatea
c. Binele
10. Codurile de etica trebuie:
a. Sa prevada pedepse si sanctiuni
b. Sa stabileasca anumite prioritati
c. Sa nu provina de la o autoritate legitima
11. Codurile de etica(avantaje):
a. Incurajeaza practicile morale
b. Pot fi baza actiunilor disciplinare
c. Vizeaza dreptatea, corectitudinea
d. Vizeaza eficienta
a. Hristos
b. Mohamed
c. Socrate
d. Moise
a. Ilegale
b. Inechitabile
c. Imorale
14. Cunostiinta morala este:
a. Permanenta
b. Personala
c. Impersonala
d. Obiectiva
15. Imperativul ipotetic, vointa buna si imperativul categoric, autonomia si demnitatea,
sunt enuntate de:
a. Teoria distributiva
b. Teoria utilitarista
c. Teoria caracterului social
d. Teoria universalista
16. Etica manageriala din domeniul financiar-contabili vizeaza:
a. Informarea corecta a clientilor
b. Realizarea unor produse de calitate
c. Evitarea supraincarcarii costurilor
17. Stakeholderii externi includ:
a. Concurentii
b. Actionarii
c. Furnizorii
d. Managerii
18. Etica este stiinta:
a. Placerii
b. Moralei
c. Fericirii
d. Binelui/raului
19. Specifice moralei autonome sunt:
a. Relativismul social
b. Creativitatea
c. Cooperarea
a. Creeaza culturi organizationale adecvate
b. Incurajeaza practicile morale
c. Imbunatatesc climatul de munca
21. Morala poate fi definita ca:
a. Dominatia ratiunii asupra afacerilor
b. Tendinta spre binele suprem
c. Autonomia vointei
22. Normele morale generale:
a. au durabilitate mare
b. sunt ocazionale
c. regleaza relatii umane particulare
d. variaza in timp
23. Caracterul cognitiv si explicativ are:
a. Etica
b. Morala
c. Moralitate
24. Conform pozitivismului economic, maximizarea profitului e impertiv:
a. Rational
b. Moral
c. Rational si moral
25. Legea morala:
a. Este impersonala
b. Este temporara
c. Este obligatorie
d. Are caracter de constrangere
e. Este permanenta
26. Raul savarsit cu intentie este:
a. Mora
b. Imoral
c. Amoral
27. Normele ocazionale care vizeaza ralatii si actiuni specifice sunt:
a. Norme generale
b. Norme universale
c. Norme particulare
d. Norme speciale
28. Auto-realizarea profesionala deplina este caracteristica:
a. Profesionismului de circumstanta
b. Profesionismului de meserie
c. Profesinismului de vocatie
29. Relativismul etic arata ca:
a. Valorile sunt plurale
b. Valorile incomensurabile
c. Valorile sunt comparabile
30. Specifice moralei heteranome sunt:
a. Regulile exterioare
b. Creativitatea
c. Relativism moral
d. Conformismul social
31. Indrumatorii omenirii cu influenta istorica majora sunt:
a. Confucius
b. Budha
c. Cicero
d. Platon
32. Comparativ cu constiinta morala, legea morala:
a. Este norma obiectiva a moralitatii
b. Este externa, permanenta continua
c. Este temporara
d. Este impersonala
33. Subiectul eticii in afaceri, adica agentul moral, poate fi:
a. Omul
b. Organizatia de afaceri
c. Societatea, in general
34. Argumente impotriva asumarii responsabilitatii sociale sunt:
a. Poate duce la cresterea preturilor
b. Firma plateste deja taxe/impozite
c. Imbunatateste imaginea firmei
35. Codurile de etica:
a. Imbunatatesc climatul de munca
b. Cresc implicarea angajatilor
c. Nu garanteaza conduita morala
d. Cresc loialitatea managerilor
36. Stakeholderii interni sunt:
a. Actionarii
b. Angajatii
c. Managerii
d. Consiliul de conducere
a. Variaza in timp
b. Sunt ocazionale
c. Vizeaza grupurile restranse
d. Regleaza toate tipurile de relatii
38. Etica are:
a. Caracter poriectiv-programator
b. Caracter cognitiv si explicativ
c. Caracter real-practiv
39. Legea morala:
a. Are caracter de constangere
b. Impune sactiuni si pedepse
c. Nu este o lege a liberatatii
40. Comportamentul care urmareste cea mai mare fericire pentru cei mai mult oameni
este anuntat de:
b. Teoria universalista
c. Teoria contractului social
d. Teoria utilitarista
41. Etica manageriala din domeniul productiei vizeaza:
b. Realizarea produselor de calitate
c. Evitarea supraincalzirii nejustificate a costurilor
42. Stakeholderii interni includ:
a. Actionarii
b. Clinetii
c. Managerii
d. Angajatii
43. Investitiile firmelor in anumite programe sociale pot fi considerate:
a. Ilegale
b. Inechitabile
c. Imorale
44. Morala heteronoma se caracterizeaza prin:
a. Constangere
b. Reguli exterioare
c. Relativism moral
d. Respect unilateral
45. Morala se refera la:
a. Psihic
b. Spirit
c. Intelect
46. Normele morale particulare:
a. Au durabilitate mare
b. Sunt ocazionale
c. Variaza in timp
47. Caracterul proiectiv-programator are:
a. Etica
b. Morala
c. Moralitate
48. Legea morala:
a. Nu are caracter de constangere
b. Nu impune sanctiuni
c. Nu impune pedepse
d. Este personala
49. Etica manageriala din domeniul cercetarii-dezvoltarii vizeaza:
a. Realizarea unor produse de calitate
b. Evitarea supraincarcarii costurilor
c. Realizarea de investii eficiente
50. Principiile de responsabilitate si indatorire sunt sustinute de:
c. Teoria utilitarista
d. Teoria contractului social
51. Constiina morala este:
a. Temporara
b. Permanenta
c. Impersonala
d. Obiectiva
a. Actionarii
b. Colaboratorii
c. Clinetii
d. Furnizorii
53. Codurile de etica tebuie:
a. Sa savarseasca profesiunii dominante din firma
b. Sa prevada clar idealurile
c. Sa fie posibile fizic si moral
a. Reguli interioare
b. Constangerea
c. Relativismul moral
d. Creativitatea
55. Comparativ cu raspunderea, responsabilitatea evidentiaza:
b. Caracterul subiectiv(intern)
56. Investitiile firmelor in anumite programe sociale pot fi:
a. Nedemocratice
b. Neadecvate
c. Imorale
57. Indrumatorii omeniri cu o influenta majora sunt:
a. Buddha
b. Platon
c. Moise
58. Cadrul teoretic se refera la:
a. Derularea efectiva a afacerilor
b. Comportament
c. Misunie si obiective
59. Regulile institutionale sau sociale ale economiei, ale afacerilor, vizeaza:
a. Nivelul macro
b. Nivelul micro
c. Nivelul corporatilor
60. Nivelul de abordare al Eticii in afaceri poate include:
a. Relatiile intergrupuri
b. Conditiile sociale si culturale
c. Relatiile interindividualiste
61. Functiile eticii sunt:
a. Functia persuasiva
b. Functia educativa
c. Functia cognitiva
d. Functia normativa
62. Randamentul reputatiei include urmatoarele beneficii tangibile pentru firma:
a. Cresterea semnificativa a pretului actiunilor
b. Acces dificil/greoi la achizitii
c. Influentarea adoptarii politicilor/deciziilor nationale
d. Atragerea angajatilor talentati
63. Funcția eticii care se realizează pe trei trepte succesive (descriptivă,
analiticosintetică, explicativă) este:
a. Funcția cognitivă
b. Funcția normativă
c. Funcția persuasivă
d. Funcția educativă
subordonându-l altor interese (indiferent de valoarea lor morală), poate avea ca
efect scăderea rentabilității firmei, ceea ce implică:
a. Scăderea veniturilor patronilor
b. Scăderea salariilor
c. Scumpirea produselor
65. Standardele morale bazate pe intaietatea justitiei sunt sustinute de :
c. Teoria universalista
d. Teoria contactului social
66. Derularea afacerilor fara furturi si inselaciuni este sustinuta:
a. Atat de pozitivismul economic cat si de umanismul economic
b. Numai de pozitivismul economic
c. Numai de umanismul economic
67. Etica manageriala din domeniul comercial-marketing vizeaza:
a. Salarizarea echitabila
b. Realizarea de produse de calitate
d. Informarea corecta a clientilor
68. O limita a teorei legii eterne este:
a. Impunerea de sacrificii minoritatii
b. Existenta standardelor diferite de la un grup religios la altul
c. Interpretarea dependenta de situatia individului
69. Exista diferente conceptuale intre valori, principii si reguli. Cele care dau marile
orientari de viata sunt:
a. Valorile
b. Pricipiile
c. Regulile
70. Valorile sunt standarde ale:
a. Comportarii
b. Efcientei
c. Virtutii
d. Frumusetii
71. Utilitatea teoretica se refera la urmatoarele:
a. Etica este esentiala pentru asigurarea progresului invidual
b. Individul isi descopera obligatiile si datoriile morale
c. Ajuta la consolidarea contiintei morale
72. Elementele afective ale constiintei morale sunt:
a. Remuscarea pentru greseli
b. Cunostintele si aprecierile care ne edifica asupra valorilor morale
c. Bucuria binelui, a datoriei implinite
73. Factori care influenteaza conduita in afaceri sunt:
a. Cadrul legislativ
b. Factorii conjucturali
c. Caracteristicile indivizilor
d. Documentele de formalizare a structurii organizatorice
INTREBARI DIN SUBIECTELE DE ANII TRECUTI
1. Maximizarea profitului este o teza sustinuta de

a) Umanismul economic
b) Relativism
c) Universalism
d) Pozitivismul economic

a) Morala are caracter real
b) Morala are caracter practic
c) Etica are caracter cognitiv
d) Moralitatea are caracter prioectiv
a) Moral
b) Imoral
c) Amoral
4. Normele ocazionale care vizeaza relatii si actiuni specifice sunt:
a) Norme generale
b) Norme universale
c) Norme particulare
d) Norme speciale
5. Auto-realizarea profesionala deplina este o caracteristica a:
a) Profesionistului de circumstanta
b) Profesionistului de meserie
c) Profesionistului de vocatie
6. Cea mai mare fericire pentru cel mai mare numar de oameni, este sustinuta de:
a) Teoria contractului social
b) Teoria universalita
c) Teoria distributiva
d) Teoria utilitarista

a) Valorile sunt plurale
b) Valorile sunt incomensurabile
c) Valorile sunt comparabile
8. Morala apartine:
a) Psihicului
b) Spiritului
c) Intelectualului
9. Specifice moralei heteronome sunt:

a) Regulile exterioare
b) Creativitatea
c) Relativismul moral
d) Conformismul social
10. “Indrumatorii omenirii” cu influenta istorica majora sunt:

a) Confucius
b) Buddha
c) Cicero
d) Platon
11. Comparativ cu cunostiinta morala, legea morala:

a) Este “norma” obiectiva a moralitatii
b) Este eterna, permanenta, continua
c) Este temporara
d) Este impersonala

a) Omul
b) Organizatia de afaceri
c) Societatea, in general
13. Argumentele impotriva asumarii responsabilitatii sociale sunt:

a) Poate duce la cresterea preturilor
b) Firma plateste deja taxe/impozite
c) Imbunatateste imaginea firme
14. Codurile de etica (avantajele):

a) Imbunatatesc climatul de munca
b) Cresc implicarea angajatilor
c) Nu garanteaza conduita morala
d) Cresc loialitatea managerilor

a) Actionarii
b) Angajatii
c) Managerii
d) Consiliile de conducere
a) Au durabilitate mare
b) Sunt ocazionale
c) Variaza in timp
2. Caracter prioectiv – programator are:

a) Etica
b) Morala
c) Moralitatea
3. Legea morala:
a) Nu are caracter de constrangere
b) Nu impune sanctiuni
c) Nu impune pedepse
d) Este personala
4. Etica manageriala din domeniul cercetarii dezvoltarii vizeaza:

a) Realizarea unor produse de calitate
b) Evitarea supraincarcarii costurilor
c) Realizarea de investitii eficiente

a) Teoria distributiva
b) Teoria universalista
c) Teoria utilitarista
d) Teoria contractului social
6. Constiinta morala este:

a) Temporara
b) Permanenta
c) Impersonala
d) Obiectiva

a) Actionarii
b) Colaboratorii
c) Clientii
d) Furnizorii

a) Sa serveasca profesiunii dominante din firma
b) Sa prevada clar idealurile
c) Sa fie posibile fizic si moral
a) Regulile interioare
b) Constrangerea
d) Creativitatea
10. Etica este stiinta :

a) Binelui / raului
b) Idealului social
c) Placerii
11. Comparativ cu raspunderea, responsabilitatea evidenteaza:

a) Rolul pasiv al omului
b) Caracterul subiectiv (intern)
c) Asumarea din libera initiativa
12. Investitiile firmelor in anumite programe sociale:

a) Nedemocratice
b) Neadecvate
c) Imorale

a) Buddha
b) Platon
c) Moise
14. Codurile de etica (avantaje) :
a) Creaza culturi organizationale adecvate
b) Incurajeaza practicile morale
c) Imbunatatesc climatul de munca
14. Morala Poate fi definita ca:

a) Dominatia ratiunii asupra afectelor
b) Tendinta spre binele suprem
c) Autonomia vointei
1. Cadrul de analiza al eticii in afaceri poate fi atat teoretic cat si practic. Cadrul
teoretic se refera la:
a) Derularea efectiva a afacerilor
b) Comportament
c) Misiune si obiective
2. Caracter proiectiv-programator are:

a) Etica
b) Moralitatea
c) Morala
3. Legea morala:
a) Nu impune sanctiuni
b) Nu are caracter de constrangere
d) Este personala
a) Permanenta
b) Impersonala
c) Temporara

a) Sunt ocazionale
b) Variaza in timp
c) Au durabilitate mare
7. Etica manageriala din domeniul cercetarii dezvoltarii

a) Informarea corecta a clientilor
b) Realizarea produselor de calitate
c) Evitarea supraincarcarii costurilor
d) Realizarea de investitii eficiente
8. Avand in vedere nivelurile de aplicare ale eticii in afaceri, regulile institutionale

sau sociale ale economiei, ale afacerilor, vizeaza:
a) Nivelul macro
b) Nivelul micro
c) Nivelul corporatiilor

a) Colaboratorii
b) Actionarii
c) Clientii
a) Sa prevada clar idealurile
b) Sa serveasca profesiunii dominante din firma

a) Constrangerea
b) Regulile interioare
d) Creativitatea
12. Nivelul de abordare al eticii in afaceri poate include:

a) Relatiile intergrupuri
b) Conditiile sociale si culturale
c) Relatiile interindividuale
13. Avantajele codurilor de etica sunt:

a) Creeaza culturi organizationale adecvate
c) Nu pot garanta conduita morala
d) Imbunatatesc climatul de munca

a) Functia persuasiva
b) Functia educativa
c) Functia cognitiva
d) Functia normativa (axiologica)
15. Comparativ cu raspunderea, responsabilitatea evidenteaza

a) Caracterul subiectiv (intern)
b) Rolul pasiv al omului
d) Conditia minimala a omului

a) Cresterea semnificativa a pretului actiunilor
b) Access dificil/greoi la achizitii
c) Influentarea adoptarii deciziilor/politicilor nationale
d) Atragerea angajatiilor talentati
1. Investițiile firmelor în anumite programe sociale pot fi considerate:
a) imorale, b)inegale, c) Nedemocratice
2. Comparativ cu răspunderea, responsabilitatea evid:

a) obligație exterioară de a facere ceva, b)asumarea din liberă inițiativă, c)rolul
activ al omului, d)caracterul subiectiv intern
a) omenie, b) dreptatea, c) binele

a) sa prevadă pedepse si sanctiuni, b) sa stabileasc anumite prioritati c) sa nu
provină de la autoritate legitimă
a) încurajează practicile morale, b) pot fi baza actiunilor disciplinare, c) vizează
dreptatea, corectitudinea, d) viziează eficiența
6. Îndrumătorii omenirii cu influență istorică majoră:

a) Hristos, b) Mohamed, c) Socrate, d) Moise

a) ilegale, b) inechitabile, c) imorale
8. Comparativ cu responsabilitatea, răspunderea evid:

a) rolul pasiv al omului, b) caracterul obiectiv(extern), c) asumarea liberă inițiativă,
d) condiția minimală a omului
9. Codurile de etică trebuie:

a) să fie specifice și oneste, b) să provină de la o autoritate legitimă, c) să fie cât
mai simple și accesibile
10. Codurile de etică(avantaje):

a) sporesc cooperarea în echipă, b) reduc performanțele firmei, c) pot constitui
bazele acțiunilor disciplinare împotriva abaterilor
11. Îndrumătorii omenirii cu influențp istorică majoră sunt:

a) Budha, b) Mohamed, c) Moise, d) Confucius
12. Maximizarea profitului este o teză susținută de:

a) umanismul economic, b) relativism, c)universalism d) pozitivismul economic
13. Doar o afirmație este adevărată:

a) morala are caracter real, b) morala are caracter practic, c) etica are caracter
cognitiv, d)moralitatea are caracter proiectiv
14. Conștiința morală este:

a) permanentă, b)personală, c)impersonală, c) obiectivă
15. Imperativul ipotetic, voinșa bună și imperativul categoric, autonomia și

demnitatea, sunt enunțate de:
a) teoria distributivă, b) teoria utilitaristă, c) teoria contractului social, d) teoria
universalistă
16. Etica managerială din domeniul financiar-contabil vizează:

a) informarea corectă a clienților, b) realziarea unor produse de calitate, c) evitarea
supraîncărcării costurilor

a) concurenți, b) acționari, c)furnizori d)manageri
18. Etica este știința:

a) plăcerii b) moralei c) fericrii d)binelui/răului

a)conformismul social, b) relativismul social c)creativitatea, d) cooperarea
20. Răul săvârșit cu intenție este:

a) moral, b) imoral, c) amoral
21. Normele ocazionale care vizează relații și acțiuni specifice sunt:

a. norme generale, b. Norme universale, c. Norme particulare, d. Norme speciale
22. Auto-realizarea profesională deplină este o caracteristică a:

a. profesionalismului de circumstanță, b. Profesionalismului de meserie, c.
Profesionalismului de vocație
23. Relativismul etic arată că:

a) valorile sunt plurale, b. Valorile incomensurabile, c. Valorile sunt comparabile

a. regulile exteriaore, b. Creativitatea, c. Relativism moral, d. Conformismul social
25. Comparativ cu constiinta morală, legea morala:

a. este norma obiectiva a moralitatii, b. Este externă, permanentă, continua, c. Este
temporară, d. Este impersonală

a. creează culturi organizaționale adecvate, b. Incurajează practicile morale, c.
Imbunatateste climatul de muncă

a. au durabilitate mare, b. Sunt ocazionale, c. Reglează relații umane particulare, d.
Variază în timp
28. Conform pozitivismului economic, maximizarea profitului a e imperativ:

a. rational, b. Moral, c. Rational si moral
29. Legea morală:

a. este impersonală, b. Este temporară, c. Este obligatorie, d. Are caracter de
constrângere

a. au durabilitate mare b. Sunt ocazionale, c. Reglează relații umane particulare, d.
Variază in timp
31. Caracter cognitiv și explicativ are:

a. etica, b. Morala, c. Moralitatea
32. Conform pozitivismului economic, maximizarea profitului e imperativ:

a. rațional, b. Moral, c. Rational si moral
33. Legea morală:
constrângere
34. Comportamentul care urmareste cea mai mare fericire pentru cel mai mare
numar de oameni este enuntat de:
a. teoria distributivă, b. teoria universalistă, c. Teoria conctractului social, d. Toeria
utilitaristă
35. Etica manageriala din domeniul producției vizează:

a. informarea corectă a clienților, b. Realizarea produselor de caltiate, c. Evitarea
supraincarcarii nejustificare a costurilor
36. Morala heteronoma se caracterizează prin:

a. constrangere, b. Reguli exterioare, c. Relativism moral, d. Respect unilateral
pentru adulti
37. Morala se referala:

a. Spirit, b. Psihic, c. Intelect

a. să fie specifice si oneste, b. Sa provina de la o autoritate legitima, c. Sa fie cat
mai simple si accesibile
39. Subiectul eticii in afaceri, adica agentul moral, poate fi

A. OMUL, b. Organizația de afaceri, c. Societatea in general

A. POATE DUCE LA CRESTEREA PRETURILOR, B. FIRMA PLATESTE
DEJA TAXE/IMPOZITE, c. Imbunatatește imaginea firmei

A. IMBUNATATESC CLIMATUL DE MUNCA, B. CRESC IMPLICAREA
ANGAJATILOR, c. nu garantează conditia morala, D. CRESC LOIALITATEA
MANAGERILOR
a. variaza in timp, b. Sunt ocazionale, c. Vizează grupurule restranse, D.
REGLEAZĂ TOATE TIPURILE DE RELATII
43. Eticare are:

a. caracter proiectiv-programator, B. CARACTER COGNITIV ȘI EXPLICATIV,
c. Caracter rela-practic
44. Legea morală:

a. are caracter de constrangere, B. IMPUNE SANCTIUNI SI PEDEPSE, C. NU
ESTE O LEGE A LIBERTATII

a. etica, B. MORALA, c. Moralitatea
46. Legea morala:

A. NU ARE CARACTER DE CONSTRÂNGERE, b. Nu impune sanctiuni, c. Nu
impune pedepse, d. Este personală
47. Pricpiile de responsabilitate si indatorire sunt sustinute de:

a. teoria ditributiva, B. TEORIA UNIVERSALISTĂ, c. Teoria utilitarista, d.
Teoria contractului social

a. temporară, b. Permanenta, c. Impersonala, d. Obiectiva

a. sa serveasca profesiunii dominante din firma, B. SĂ PREVADĂ CLAR
IDEALURILE, C. SA FIE PSOIBILE FIZIC ȘI MORAL

A. REGULILE INTERIOARE, b. Constrângerea, c. Relativismul moral, D.
CREATIVITATEA
51. Cadrul de analiză al Eticii în afaceri poate fi atât teoretic, cât și practic. Cadrul
teoretic se referă la:
a. Derularea efectivă a afacerilor, b. Comportament, c. Misiunea și obiectivele
a. Etica, b. Moralitatea, c. Morala
53. Legea morală:

a. Nu impune sancțiuni, b. Nu are caracter de constrângere, c. Nu impune pedepse,
d. Este personală
54. Principiile de îndatorire și responsabilitate sunt susținute de:

a. Teoria distributviă, b. Teoria utilitaristă, c. Teoria universalistă, d. Teoria
contractului social

a. permanentă, b. Impersonală, c. Temporară

a. Sunt ocazionale, b. Variază în timp, c. Au durabilitate mare
57. Etica managerială din domeniul cercetării-dezvoltării vizează:

a. informarea corectă a clienților, b. Realizarea produselor de calitate, c. Evitarea
supraîncărcării costurilor, d. Realizarea de investiții eficiente
58. Având în vedere nivelurile de aplicare ale Eticii în afaceri, regulile

instituționale sau sociale ale economiei, ale afacerilor, vizează:
a. Nivelul macro, b. Nivelul micro, c. Nivelul corporațiilor

a. Colaboratorii, b. Acționarii, c. Clienții

a. Să prevadă idealuri clare, b. Să servească profesiunii dominante din firmă, c. Să
fie posibilie fizic și moral

a. Constrângerea, b. Regulile interiaore, c. Relativismul moral, d. Creativitatea
62. Nivelul de abordare al eticii în afaceri poate include:

a. Relații intergrupuri, b. Condițiile sociale și culturale, c. Relații interindividuale
a. plăcerii, b. Binelui/răului, c. Idealului social
64. Avantajele codurile de etică sunt:

a. Creează culturi organizaționale adecvate, Încurajează practicile morale, c. Nu
pot garanta conduita morală, d. Îmbunătățesc climatul de muncă.
65. Funcțiile eticii sunt:

a. persuasivă, b. Educativă, c. Cognitivă, d. Normativă(axiologică)
66. Comparativ cu răspunderea, responsabilitatea evidențaiză:

a. Caracterul subiectiv, b. Rolul pasiv al omului, c.Asumarea din liberă inițiativă,
d. Condția minimală a omului
67. Morala poate fi definită ca:

a. Tendința spre binele suprem, b. Autonomia voinței, c. Dominația rațiunii asupra
afectelor
68. Randamentul reputației include următoarele beneficii tangibile pentru firmă:

a. Creșterea semnificativă a prețului acțiunilor, b. Acces dificil/greoi la achiziții, c.
Influențarea adoptării deciziilor/politicilor naționale, d. Atragerea angajaților
talentați

a. imorale, b. Nedemocratice, c. Neadecvate
70. „Îndurmătorii omenirii” cu o influență istorică majoră sunt:

a. Platon, b. Cicero, c. Moise, d. Buddha
71. Normele morale specifice:

a. Variază în timp, b. Sunt ocazionale, c. Reglează toate tipurile de relații, d. Au
durabilitate mare
72. Standardele morale bazate pe întărire justiției sunt susținute de:

a. Teoria distributivă, b. Teoria utilitaristă, c. Teoria universalistă, d. Teoria
contractului social
73. Derularea afacerilor fără furturi și înșelăciuni este susținută:

a. atât de pozitivismul economic cât și de umanismul economic, b. Numai de
pozitivismul economic, c. Numai de umanismul economic
74. Etica managerială din domeniul comercial-marketing vizează:

a. Salarizarea echitabilă, b. Realizara de produse de calitate, c. Evitarea
supraîncărcării costurilor, d. Informarea corectă a clienților
75. Există 5 sisteme etice relevante pentru deciziile manageriale. O limită a teoriei
legii eterne este:
a. impunerea de sacrificii minorității, b. Existența standardelor diferite de la un
grup religios la altul, c. Interpretarea depdendentă de situația individului
76. Există diferențe conceptuale între valori, principii și reguli. Cele care dau
marile orientări de viață sunt:
a. Valorile, b. Principiile, c. Regulile
77. Legea morală:

a. Este obligatorie, b. Este personală, c. Este permanentă
78. Caracter real-practic are:

a. Etica, b. Morala, c. Moralitatea

a. comportării, b. Eficienței, c. Virtuții, d. Frumuseții
80. Studierea eticii are atât utilitate teoretică, cât și practică. Utilitatea teoretică se
referă la următoarele:
a. etica este esențială pentru asigurarea progresului individual, b. Individul își
descoperă obligațiile și datoriile morale, c. Ajută la consolidarea conștiinței morale
81. Orice individ are o conștiință morală care include o serie de evenimente:
intelectuale, afective și voluntare, sociale(din afară), ego-ul. Elemente afective ale
conștiinței morale sunt:
a. Remușcarea pentru greșeli, b. Cunoștințele și aprecierile care ne edifică asupra
valorilor morale, c. Bucuria binelui, a datoriei împlinite

a. Imorale, b. Discriminatorii, c. Ilegale

a. Creșterea prețului acțiunilor, b. Influențarea politicilor naționale, c. Acces facil
la achiziții, d. Atragerea angajaților talentați

a. Managerii, b. Acționarii, c. Băncile, c. Furnizorii

a. relativismul moral, b. constrângerea, c. Conformismul social, d.
conservatorismul

a. Să protejeze interesul public, b. Să stabilească anumite priorități, c. Să fie cât
mai complexe, d. Să contravină altor legi
87. Avantale codurilor de etică sunt:

a. Încurajează practicile morale, b. Pot fi bazele acțiunilor disciplinare, c. Reduc
loialitatea salariaților, d. Nu pot garanta conduita morală
88. Factorii care influențează conduita în afaceri sunt:

a. cadrul legislativ, b. Factorii conjuncturali, c. Caracteristicile indivizilor, d.
Documentele de formalizare a structurii organizatorice
89. Comparativ cu responsabilitate, răspunderea evidențiază:

a. Obligația exterioară de a face ceva, b. Rolul pasiv al omului, c. Caracterul
subiectiv, d. Asumarea din liberă inițiativă
Capitolul 1
1. Prin prisma filosofiei etica poate fi considerată:

a) știința binelui/răului
b) știința fericirii
c) știința plăcerii
d) știința idealului social
2. Funcția eticii care se realizează pe trei trepte succesive (descriptivă, analitico-
sintetică, explicativă) este:
a) funcția cognitivă
b) funcția normativă
c) funcția persuasivă
d) funcția educativă
3. Maximizarea profiturilor (prin folosirea corectă a resurselor, în condiții de

legalitate), ca scop principal al afacerilor, este susținută:
a) de pozitivismul economic
b) de umanismul economic
c) atât de pozitivismul economic, cât și de umanismul economic

a) scăderea veniturilor patronilor
b) scăderea salariilor
c) scumpirea produselor

a) clienții
b) angajații
c) proprietarii
d) sindicatele

a) stakeholderilor interni
b) stakeholderilor din mediul specific
c) stakeholderilor din mediul general

a) furnizorii
b) distribuitorii
c) comitetele de conducere
d) mass-media
a) administrația publică locală
b) ONG-urile
c) instituțiile bancare
d) instituțiile educaționale
9. Etica este:
a) știința comportamentului
b) știința moravurilor
c) știința moralei
10. Etica vizează sfera concretă a vieții morale, urmărind, printre altele, actul
convingerii, îndeplinind astfel:

a) maximizării profiturilor
b) condițiilor de viață mai bune pentru toți
c) folosirii corecte a resurselor
d) intereselor tuturor stakeholderilor

a) condițiilor de viață mai bune pentru toți
b) folosirii corecte a resurselor
c) teoriei alegerii raționale, care descrie managerii ideali, și nu pe cei reali
d) intereselor prioritare ale proprietarilor/acționarilor
a) persoanele fizice
b) grupurile
c) organizațiile
d) societatea umană
a) clienții
b) furnizorii
c) opinia publică
d) colaboratorii direcți

a) mass-media
b) instituțiile statului
c) angajații
d) cumpărătorii
Capitolul 2

a) dominația rațiunii asupra afectelor
b) tendința spre binele suprem
c) autonomia voinței

a) respect unilateral (pentru adult)
b) respect reciproc (între egali)
c) cooperare
d) constrângere
a) conformism social
b) creativitate
c) progresism
d) conservatorism politic

a) funcția de cooperare în vederea realizării scopurilor
b) funcția de integrare a individului în comunitatea morală
c) funcția de reproducție morală (sau de conservare a tradiției morale)
d) funcția de promovare a inovației morale (sau de creație valorică)

a) etica are caracter accentuat cognitiv și explicativ
b) morala are caracter proiectiv – programator
c) moralitatea are caracter real – practic
d) morala are caracter accentuat cognitiv și explicativ

a) au durabilitate mare în timp
b) posedă o anumită variație în timp
c) sunt prezente în toate tipurile de comunități umane
d) influențează toate activitățile umane
7. Norme speciale (comparativ cu cele particulare sau generale) se caracterizează

prin:
a) reglează relații și activități umane particulare
b) sunt ocazionale
d) se manifestă în cadrul unor grupuri restrânse

a) convingeri
b) atitudini
c) deprinderi
d) sentimente
9. Realismul moral, conformismul social și conservatorismul politic sunt

caracteristici ale:
a) stadiului de heteronomie morală
b) stadiului de autonomie morală
c) stadiilor de heteronomie și autonomie morală
a) funcția de cooperare
b) funcția de integrare
c) funcția de reglementare normativă
d) funcția de reproducție morală
e) funcția de promovare a inovației morale

a) imoral
b) amoral
c) atât imoral, cât și amoral


a) pasiunile
b) deprinderile
c) frica
d) ignoranța
a) legea juridică se bazează pe norme și principii morale
b) legea morală se bazează pe norme și principii juridice
c) respectul față de legea juridică este o datorie morală
d) uneori legea juridică prevede limite care pot fi de neacceptat pentru legea
morală
15. Imperativul categoric căruia trebuie să i se conformeze conștiința morală,
formulat de Hans Jonas (1993), include următoarele:
a) acționează astfel încât efectele acțiunii tale să fie compatibile cu permanența
b) acționează astfel încât efectele actelor tale să nu fie distructive pentru o astfel de
viață
c) nu compromite condițiile pentru supraviețuirea nelimitată a umanității pe
pământ
d) include în alegerea ta actuală integritatea viitoare a omului

a) valorile sunt incomensurabile
b) valorile sunt incomparabile
c) nu există o cale rațională de a compara și alege între valori diferite
d) nu se poate decide rațional între valori rivale, ci se poate opta doar între
Capitolul 3

a) datorie, obligații, reguli, în general
b) datorie, obligații, reguli, norme morale
c) norme, reguli și obligații profesionale
d) norme, reguli și obligații morale specifice unei profesiuni
a) profesionistul de circumstanță
b) profesionistul de meserie
c) profesionistul de vocație
3. Respectarea normelor profesionale (și morale) în mod reflex, ca rezultat al unui

model profesional asimilat o dată pentru totdeauna, este specifică:
a) profesionistului de circumstanță
b) profesionistului de meserie
c) profesionistului de vocație
4. În îndeplinirea îndatoririlor dovedește angajare deplină, creatoare, își asumă
riscuri și are sentimentul sacrificiului de sine, profesionistul:
a) de circumstanță
b) de meserie
c) de vocație

a) poate codifica îndatoririle membrilor săi
b) poate să impună promovarea unui examen de acces la profesie
c) poate să ceară efectuarea unui stagiu de pregătire
d) poate să impună modalități de perfecționare și de verificare a aptitudinilor

a) consolidarea integrității și a competențelor profesionale
b) promovarea intereselor tuturor membrilor
c) susținerea și promovarea aplicării normelor naționale și internaționale
d) maximizarea încălcării regulilor deontologice

a) are un rol decisiv în informarea tuturor celor vizați asupra profesiei, a regulilor
de conduită, a drepturilor și obligațiilor
b) menține sau chiar îmbunătățește prestigiul profesiunii
c) dă fiecărui membru un sentiment de securitate și forță colectivă

a) pot condamna multe și pot prescrie puține
b) pot amenința excesiv libertatea
c) sunt cunoscute și însușite întotdeauna de către toți cei vizați
d) pot include fraze lipsite de sens sau fără justificare

a) de a respecta proprietatea altuia
b) de a ne respecta cuvântul dat
c) de a fi cinstiți, sinceri, modești
d) de a respecta demnitatea și onoarea celuilalt

a) disciplina care include normele de conduită și obligațiile morale ale unei profesii
bine definite
b) un studiu al moralelor profesionale
c) un ansamblul de reguli care reglementează o profesiune, conduita celor care o

a) numai latura tehnică (strict a profesiei)
b) numai latura umană (a moralității)
c) atât latura tehnică, cât și cea umană

a) abordează auto-realizarea profesională, inclusiv componenta morală a acesteia,
b) are semnificația datoriei față de sine și față de ceilalți
c) este simbolul auto-realizării depline în plan moral și profesional

a) va respecta regulile de conduită în profesie numai din grija pentru conservarea și
b) se mulțumește întotdeauna cu ceea ce i se oferă
c) oferă întotdeauna doar ceea ce a învățat la nivelul instruirii inițiale

a) se mulțumește întotdeauna cu ceea ce i se oferă
b) își asumă riscuri și are sentimentul sacrificiului de sine
c) se autoevaluează și luptă permanent pentru autoperfecționare
d) va respecta regulile de conduită în profesie numai din grija pentru conservarea și

a) este o particularizare a moralei generale la diversele profesiuni
b) este știința îndatoririlor profesionale, a comportamentului profesional
c) este o importantă diviziune a filosofiei moralei, știință a ceea ce este just și
rațional

a) să se implice efectiv în realizarea binelui și evitarea răului
b) să fie un adevărat model moral pentru cei din jur
c) să fie capabil să rezolve eficient dilemele etice și situațiile conflictuale prin
Capitolul 4
a) un om
b) un grup de angajați
c) agentul economic cu personalitate juridică
d) societatea, în general
2. În afaceri există 3 niveluri de aplicare ale eticii. Cel care se stabilește între
indivizi, în baza principiului corectitudinii schimbului, este:
a) nivelul micro
b) nivelul macro
c) nivelul corporațiilor

a) o afacere în general
b) o activitate specifică orientată către atingerea obiectivelor
c) un anumit contract
d) o relație de afaceri specifică
a) nivelul micro
b) nivelul macro
referă la următoarele aspecte:
a) este esențială pentru asigurarea progresului individual și social
b) ne încurajează în a alege și a realiza binele
c) ajută la consolidarea conștiinței morale
d) ne ajută să rezolvăm corespunzător conflictele zilnice
6. Studierea eticii are atât utilitate teoretică, cât și practică. Utilitatea practică se
a) ne ajută să ne cunoaștem adevărata valoare morală
b) ne oferă un real ajutor în a evita răul, în a greși cât mai puțin
c) este un ghid pentru cunoaștere și alegere între valoare/nonvaloare
d) asigură un minim de cunoștințe fundamentale, absolut necesare
7. Competiția:
a) este un scop în sine
b) este un sistem de relații între indivizi sau grupuri
c) este un sistem de interacțiuni între indivizi sau grupuri

a) perspectiva etică a unei organizații de afaceri
b) perspectiva etică a unui individ care face afaceri
c) setul de principii care ar trebui să guverneze conduita în afaceri

a) junglă
b) un câmp de luptă
c) un loc de joacă
d) mașină eficientă de fabricat bani
10. Cadrul de analiză al eticii în afaceri poate fi atât teoretic, cât și practic. Cadrul
teoretic vizează analiza:
a) codului de etică
b) diagramelor de relații
c) planurilor de afaceri
d) programelor de acțiune
practic vizează analiza:
a) comportamentului
b) programelor de acțiune
c) strategiilor și tacticilor firmei
d) rezultatelor reale
12. Obiectul analizei morale a afacerilor este tratat diferențiat în funcție de

subiectul moralei (individ sau grup de indivizi) și structura moralei. Dacă subiectul
moralei este individul analiza este orientată înspre:
a) conștiință morală
b) responsabilitate socială
c) voință
d) caracter

moralei este un grup de indivizi analiza este orientată înspre:
a) cultură organizațională
b) sentimente
c) responsabilitate socială
d) deprinderi

a) observația
b) sinteza
c) deducția
d) demonstrația
15. Reputația unei firme se măsoară deoarece arată legătura emoțională care
garantează:
a) cine cumpără produsele
b) cine recomandă firma
c) acceptarea strategiei de către angajați

a) inovare
b) performanță
c) cetățenie
d) guvernanță
Capitolul 5
1. Realizarea unor produse/servicii de calitate și garantarea siguranței utilizării

produselor sunt probleme manageriale care țin de:
a) cercetare-dezvoltare
b) producție
c) comercial-marketing
d) financiar-contabilitate
e) resurse-umane
2. Evitarea practicilor de evaziune fiscală și gestionarea corectă a costurilor sunt

probleme manageriale care țin de funcțiunea:
b) producție
e) resurse-umane
3. Având în vedere responsabilitățile sociale ale managementului, sunt solicitate

imperativ tuturor organizațiilor:
a) responsabilitățile economice
b) responsabilitățile legale
c) responsabilitățile etice
d) responsabilitățile discreționare
4. Responsabilitățile care presupun angajamentul/implicarea managerului și

organizației în acțiuni pur voluntare, izvorâte din dorința de a rezolva anumite
probleme sociale, sunt:
a) responsabilități economice
b) responsabilități legale
c) responsabilități etice
d) responsabilități discreționare

manageriale, dacă decizia luată se bazează în totalitate pe conceptele de
corectitudine, echitate și imparțialitate, decidentul a avut în vedere:
a) abordarea utilitaristă
b) abordarea universalistă
c) abordarea distributivă
d) abordarea individualistă

a) abordării utilitariste
b) abordării universaliste
c) abordării distributive
d) abordării individualiste

a) să fie riguroase, să prevadă clar idealurile și/sau obligațiile
b) să protejeze interesul public
c) să fie specifice și oneste
d) să provină de la o autoritate legitimă

a) încearcă să echilibreze interesul colectiv cu cel personal
b) pot oferi un ghid pentru persoanele tinere care intră în firmă
c) pot constitui bazele unei acțiuni disciplinare împotriva abaterilor
d) este un mijloc de încurajare a practicilor imorale în organizații
9. Este puțin probabil ca toate deciziile/acțiunile unui manager să fie întotdeauna

fie morale, fie amorale, fie imorale. Cu toate acestea, în literatura de specialitate se
precizează faptul că managerul care eșuează în considerarea eticii ca o componentă
a comportamentului său este:
a) manager imoral
b) manager amoral
c) manager moral

a) susțin libertatea, perfecționarea și dezvoltarea fiecărui angajat
b) formează și încurajează un regim echilibrat de muncă și odihnă
c) creează un mediu de lucru fără discriminări
d) cultivă o atitudine pozitivă față de celelalte persoane
a) manager imoral
b) manager amoral
c) manager moral
12. Există diferențe conceptuale între valori, principii și reguli. De ordinul binelui,
indicând atributele existenței umane, sunt
a) valorile
b) principiile
c) regulile
13. Există diferențe conceptuale între valori, principii și reguli. Marile orientări de
viață și acțiune (fixând atitudinile oamenilor) sunt date de:
a) valori
b) principii
c) reguli

responsabilitatea socială a organizațiilor: „mâna invizibilă”, „mâna guvernului” și
„mâna managementului”. „Mâna managementului” se referă la opinia că:
a) interesele societății sunt servite cel mai bine atunci când eforturile firmei sunt
b) firmele și managerii trebuie să acționeze pentru protejarea și creșterea bunăstării
sociale
c) întreaga responsabilitate socială a unei firme vizează obținerea profitului,
respectând legea
15. Abordând problematica gestionării responsabilității sociale, organizațiile pot

manifesta, în funcție de receptivitatea și sensibilitatea socială care le
caracterizează, cinci tipuri de atitudini. Dacă organizațiile fac schimbări
(reacționează) atunci când știu că lipsa de implicare poate avea efecte negative
asupra profiturilor lor, atitudinea lor este:
a) de ignoranță
b) defensivă
c) de acomodare
d) reactivă
e) anticipativă și pro-activă

a) auditul social
b) sondajele de opinie
c) scanarea socială
d) prognoza socială
1.Comparativ cu responsabilitatea ,raspunderea evidentiaza:
a)rolul pasiv al omului
b)caracterul obiectiv(extern)
c)asumarea din libera initiative
d)conditia minimala a omului
2.Codurile de etica trebuie:
a)sa fie specific si oneste
b)sa provina de la o autoritate legitima
c)sa fie cat mai simple si accesibile
3.Codurile de etica(avantaje)
a)sporesc cooperarea in echipa
b)reduc performantele firmei
c)pot constitui bazele actiunilor disciplinare impotriva abaterilor
4.Indrumatorii omenirii cu influenta istorica majora sunt:
a)Buddha
b)Mahomed
c)Moise
d)Confucius
5.”Maximizarea profiturilor” este o teza sustinuta de :
a)umanismul economic
b)relativism
c)universalism
d)pozitivismul economic
6.Doar o afirmatie este adevarata
a)morala are caracter real
b)morala are caracter practice

c)etica are caracter cognitiv
d)moralitatea are caracter proiectiv
7.Investitile firmelor in anumite programe sociale pot fi considerate
a)imorale b)ilegale c)nedemocratice
8.Comparativ cu rasounderea , responsabilitatea evid:
b)asumarea din libera initiative
c)rolul active al omului
d)caracterul subiectiv(intern)
9.Valorile morale fundamentale sunt:
a)omenia b)dreptatea c)binele
a)sa prevada pedepse si sanctiuni
b)sa stabileasca anumite prioritati
11.Codurile de etica (avantaje)
a)incurajeaza practicile morale
b)vizeaza dreptatea si corectitudinea
c)vizeaza edicienta
12.Investitiile firmelor in anumite programe sociale pot fi considerate:
a)ilegale b)inechitabile c)imorale
13.Constiinta morala este:
b)personala
14.Imperativul ipotetic,vointa buna si imperativul categoric,autonimia si demnitatea sunt enuntate de:
d)teoria universalista
15.Etica manageriala din domeniul financiar-contabilitate vizeaza:
c)evitarea supraincarcarii costurilor
16. Stakeholderii externi include:
a) concurenti c)furnizori
a)placerii b)moralei c)fericirii d)binelui/raului

18.Specifice moralei autonome sunt:
b)relativismul moral c)creativitatea d)cooperarea
19. Codurile de etica (avantaje)
a)creeaza culture organizationale adecvate
b)incurajeaza practicile morale
c)imbunatatesc climatul de munca
a)dominatia ratiunii asupra afacerilor
b)tendinta spre binele suprem
c)autonimia vointei
a)au durabilitate mare
22. Caracterul cognitiv si ecplicativ are:
a)etica
23. Conform pozitivismului economic , masimizarea profitului e imperativ…
a)rational
24. Legea morala
a)este impersonala
b)imoral
d)norme speciale
27. Auto-realizarea profesionala deplina esre carcateristica a:
b)profesionalismului de meserie
a)regulile exterioare c)relativism moral d)conformismul social
a)este norma obiectiva a moralitatii

b)este eterna ,permanenta , continua
d)este impersonala
31. Subiectul eticii in afaceri, adica agentul moral , poate fi:
a) omul
32. Argumete impotriva asumarii responsabilitatii sociale sunt:
a) poate duce la cresterea preturilor
b)firma plateste deja taxe si impozite
a)actionari b)angajati c)manageri d)consiliile de conducere
34. Normele morale generale
d)regleaza toate tipurile de relatii
35. Etica are:
b)caracter cognitive si explicative
36. Legea morala
b)impune sanctiuni si pedepse
c)nu este o lege a libertatii
38. Caracter cognitive si explicative are:
a) Etica
39. Conform pozitivismului economic,maximizarea profitului e imperativ:
c)rational si moral
40. Legea morala:
a)este impersonala
41. Comportamentul care urmareste cea mai mare fericire pentru cei mai multi oameni este enuntat de:
b)realizarea produselor de calitate

c)imorale
44. Morala se refera la :
a)psihic b)spirit c)intelect
a)sa fie specifice si oneste
c) sa fie cat mai simple si accesibile
46. Normele morale particulare
c)variaza in timp
47.Caracterul proiectiv-programelor are:
b)morala
48.Legea morala
a)nu are caracter de constrangere
c)realizarea de investitii eficiente
b)teoria universalista
1Codurile de etică ale organizațiilor de stat sunt difuzate și implementate prin:
a.
training și informare
b.
anexarea la contractul de muncă
c.
semnarea unei adeziuni
d.
presa națională de stat
2Dilemele etice apar în organizațiile din următoarele domenii:
a.
justiție
b.
sport
c.
agricultură
d.
servicii
Studierea eticii are atât utilitate teoretică, cât și practică. Utilitatea teoretică se referă la următoarele:
a.
Ne ajută să cunoaștem viața pe care trebuie să o trăim
b.
Individul își descoperă obligațiile și datoriile morale
c.
Asigură dezvoltarea personalității și integrarea în societate
d.
Etica este o cale sigură a individului către cunoaștere și înțelegere
e.
Etica este esențială pentru asigurarea progresului individual
Conduita în domeniul afacerilor este influențată de:
a.
cadrul legislativ
b.
organigrama firmei
c.
regimul politic
d.
caracteristicile indivizilor
Referitor la maximizarea profitului s-au creat două sisteme etice de gândire: pragmatismul și
naturalismul. Naturalismul își găsește rațiunea în esența gândirii scriitorului și omului politic
Niccolo Machiavelli, fapt care i-a adus și denumirea de "machiavelism aplicat".
a.
Fals
b.
Adevărat
7.Din ce mediu fac parte următorii stakeholderi ai unei firme din domeniul farmaceutic din
Sibiu?
Choose...
Angajații Answer 1
Banca Transilvania (unde firma are Choose...
contul) Answer 2
Choose...
Colaboratorii direcți Answer 3
Choose...
Cinema Arta Sibiu Answer 4
Choose...
Distribuitorii de medicamente Answer 5
Choose...
Tribunalul din Sibiu Answer 6
8. Dacă o persoană face numai ceea ce promovează cel mai bine propriile interese, vorbim
de:
a.
Teoria lui Kant
b.
c.
Egoism etic
d.
Utilitarism
9. A contribui voluntar la binele societății este o:
a.
responsabilitate discreționară
b.
responsabilitate etică
c.
responsabilitate juridică (legală)
d.
responsabilitate economică
10. Îdentificați cele trei domenii (sau niveluri) ale Eticii generale:
Eticile de gradul Choose...

II Answer 1
Choose...
Eticile de gradul I Answer 2
Choose...
Eticile aplicate Answer 3
11. Etica în afaceri are utilitate atât teoretică cât și practică deoarece ajută la:
a.
consolidarea conștiinței morale
b.
îndeplinirea datoriilor și sarcinilor
c.
progresul individual și social
d.
asumarea responsabilităților și obligațiilor
1. Ce director trebuie sa-si asume responsabilitatea in legatura cu urmatoarele?
Consumuri specific ridicate D

Multiplicarea nejustificata a consturilor E
Controale de calitate rare D
Recompensarea inechitabila A
Blocarea noilor idei C
Inducerea in evolutie a clientilor B
Promovarea ineficienta a produselor B
a. Director de resurse umane

b. Director comercial marketing
c. Director cercetare-dezvoltare
d. Director de productie
e. Director financiar-contabil
2. Identificati urmatoarele elemente legate de studiul Eticii in afaceri:
Dilemele etice E
Organizatia C
Planurile de afaceri A
Productia muncii B
Deductia D
a. Cadrul teoretic de analiza

b. Nivel de aplicare sau de abordare
c. Subiectul (agent moral)
d. Metoda de cercetare
e. Obiect al analizei morale
3. Deontologia este un domeniu normative care se manifesta pe baza urmatoarelor principii:
Omul trebuie sa faca din fericirea celuilalt, propria sa fericire D

Nu este justificata delegarea de autoritate oricui C
Nu este just. Sa dai directive daca nu esti imputernicit B
Ceea ce nu vrei sa ti se faca, n-o face altora! E
Omul nu trebuie privit ca un mijloc F
Nu este justificat sa formulezi interdictii abuzand de putere A
a. Principiul autoritatii suficiente

b. Principiul autoritatii adecvate
c. P. delegarii autoritatii
d. P. altruismului
e. P. reciprocitatii
f. P. umanismului
4. Managerii trebuie sa cunoasca asteptarile stakeholderilor(=ACTIONARI). Cui apartin
urmatoarele asteptari?
Valorificarea eficienta a resurselor firmei D

Solutionarea adecvata a cerintelor sindicalistilor A
Plata la timp a imprumuturilor E
Relatii post-vanzare adecvate C
Respectarea angajatilor din primarie B
Imbunatarirea bunastarii sociale F
Echitate si corectitudine in pregatirea profesionala A
a. Angajatii
b. Administratia publica
c. Consumatorii
d. Proprietarii /actionarii
e. Institutii financiare
f. Comunitatea / societatea
5. Unele fimre nu isi asuma responsabilitati sociale (RS) deoarece:
Problemele sociale trebuie gestionate la nivel de minister B

Costurile sociale limiteaza maximizarea profitului E
Costurile sociale diminueaza taxele virate la bugetul de stat E
Managerii nu au abilitati pentru a solutiona problemele sociale C
Firma plateste taxe si impozite D
a. Argument umanitar
b. Arg. Responsabilitatii statului
c. Alte argumente
d. Arg. Contributiei la bugetul de stat
e. Arg. Economic
6. Identificati criticile la adresa deontologiei!

a. Incapacitatea profesionistilor de a aprecia criticile altora sau de a-si face autocritica
b. Limitarea libertatii de actiune
c. Dependenta managerilor de setea de putere si de bani
d. Inutilitatea codurilor, a ghidurilor sau a reglementarilor nejustificate
limitarea libertăţii de acţiune a liberei iniţiative;
inutilitatea codurilor, a ghidurilor sau reglementărilor nejustificate;
stigmatizarea şi ostilitatea din partea celor defăimători, precum şi
ignoranţa faţă de problemele deontologice;
dependenţa managerilor de setea de putere, de bani şi aprecieri rapide,
de privilegii personale;
aroganţa şi conservatorismul unor profesionişti;
conformismul, negativismul şi cinismul unora, teama lor de ridicol,
incapacitatea de a aprecia criticile altora sau de a-şi face autocritică;
costul ridicat şi timpul pe care îl necesită elaborarea, implementarea,
7. Oamenii afla care sunt in general drepturile si obligatiile, apeland la:
a. Management
b. Constiinta morala
c. Norme
d. Regula de aur
Discriminarea este practicata ilegala si imorala de a trata mai putin favorabil pe unii indivizi in
comparative cu altii, din cauza ca sunt diferiti ca:
c. Nationalitate
b. Origine sociala
c. Convingere politica
d. Infatisare
e. Culoare
sex, religie, rasă, vechime, statut social sau profesional, înfăţişare, orientare sexuală, opţiuni
politice, apartenenţa la diverse grupuri sau clanuri et
8. Comparative cu responsabilitatea, raspunderea evidentiaza:

a. Asumarea din libera initiative
c. Caracterul subiectiv (intern)
d. Obligatia exterioara de a face ceva
e. Conditia minimala a omului
Răspunderea
• Obligația exterioară de a face ceva impus.
• Omul = rol pasiv.
• Asigură condiția minimală a omului.
• Are caracter obiectiv (extern): față de legi, familie/prieteni etc.
Responsabilitatea
• Asumarea conștientă, din liberă inițiativă.
• Omul = rol activ.
• Asigură un anumit „grad de trezire”.
• Are caracter subiectiv (intern): față de propria conștiință.
9. Prin prisma filozofiei Etice este:

a. O situatie de incompatibilitate
b. Stiinta idealului social
c. Stiinta maximizarii profitului
d. Arta managementului etic
Prin prisma filosofiei, putem considera Etica ca fiind ştiinţa binelui/răului(moravurilor)

(Socrate, Platon, Cicero), a fericirii şi virtuţii (Aristotel), a plăcerii (Aristip), a idealului social
Etica, una din cele mai vechi ştiinţe umaniste, poate fi considerată, în sensul clasic, ştiinţa
ethosului, adică ştiinţa moralei.
10. Idealul:
a. Este o idee abstracta
b. Este un scop final, adica scopul diriguitor al tuturor scopurilor
c. Trebuie sa fie o continuare a realului
c. Trebuie sa fie posibil de realizat
Idealul este un scop final, adică scopul diriguitor al tuturor scopurilor, pretutindeni şi
totdeauna. Idealul este, de fapt, un program al activităţilor practice desfăşurate pentru
atingerea unui scop. trebuie să fie posibil de realizat, să fie o continuare a realului şi să
fie o idee experimentală maximală, forţă colectivă
11. Datoria profesionala vizeaza numai laturi tehnice (strict a profesiei), nu si pe cea umana (a
moralitatii)
a. Adevarat
b. Fals

a. Nu are caracter de constrangere
b. Este obligatorie
c. Este eterna
d. Este permanenta
13. Doua companii concurente pot sa se afle simultan atat in relatii de competitive, cat si in
relatii de cooperare.
a. Fals
b. Adevarat
14. Identificati afirmatiile corecte:
a. Legea morala se bazeaza pe norme si principii juridice ( nu invers)
b. Respectarea legii juridice este datorie morala
c. Legea juridica este clara pentru toata lumea
 legea juridică se bazează pe norme şi principii morale (şi nu invers);

 legea juridică întăreşte normele morale, le „îmbracă” în juridic, impunând
respectarea lor;
 respectul faţă de legea juridică este o datorie morală;
 legea juridică are în general, particularităţi naţionale, pe când principiile şi
normele morale sunt universale, generale;
 legea juridică oferă un cadru normativ general, concret asupra vieţii, în timp ce
morala trebuie să reglementeze fiecare moment din viaţa noastră, în funcţie de
anumite contexte;
 legea juridică este clară pentru toată lumea, în timp ce legea morală poate
suporta judecăţi morale diferite subordonate unor interese subiective, de moment,
conjuncturale;
 uneori legea juridică prevede limite care pot fi de neacceptat pentru legea
morală
 legea juridică ne arată ce să nu facem,
 legea morală ne ajută să ne stabilim corect scopurile, să ne alegem cele mai bune
73 mijloace şi instrumente de realizare, ne arată cum să procedăm în anumite situaţii
dificile, dând valoare oamenilor şi relaţiilor;
 în elaborarea şi interpretarea legii juridice poate fi nevoie de anumite prescripţii
morale;
 unele legi juridice pot intra în conflict cu principiile morale, instituind condiţii inegale;
dacă există un conflict între legea juridică şi cea morală, este evident că prima trebuie să
primeze
15. Deontologia face referire la datoriile fata de:

a. Grup professional
b. Sine
c. Familie
d. Mediul natural
16. Etica in afaceri este definite ca fiind acel set de principii sau argumente care ar trebui sa
guverneze conduita in afaceri, atat la nivel individual cat si la nivel de grup.
a. Adevarat
b. Fals
17. Responsabilitatea sociala a firmei (CSR) este obligatia unei firme de a servi interesele celor
care ajuta direct sau indirect la mersul afacerilor (sau care sunt afectati), adica interesele:
a. Fondurile de pensii
b. Creditorilor
c. Consumatorilor
d. Actionarilor
e. Institutiilor de invatamant?
clienţi, furnizori, angajaţi, organisme guvernamentale, creditori, comunităţi locale, opinie publică.
18. Comportamentul care urmareste cea mai mare fericire pentru cei mai multi oameni este
enuntata de:
a. Teoria utilitarista
b. T. universala
c. T. distributive
d. T. contractului social
19. Un comportament amoral este unul care:

a. Urmeaza principiile etice
b. Ignora considerentele etice
c. Se opune in mod active normelor etice
d. Demonstreaza dragoste (amor) pentru semeni
A actiona deliberat impotriva normelor etice IMORAL

b. A ignora existenta normelor etice, -AMORAL
c. A respecta normele etice - MORAL
20. Printre valorile definitorii ale omului modern se numara:

a. Corectitudinea
b. Patriotismul
c. Componenta profesionala
d. Civismul
 creativitatea (civică, morală, politică, socială, culturală, profesională etc.);

 activismul participativ la realizarea intereselor individuale şi de grup, civismul,
patriotismul;
 competenţa profesională, corectitudine, demnitate, conştiinţa civică;
 libertate în gândire şi acţiune,
21. Referitor la CSR (responsabilitatea sociala), societatea doreste ca firma sa-si asume:
b. R. etice
c. R. economice
d. R. legale
22. Constiinta artistica este:

a. Constiinta transindividuala
b. C. de sine
c. C. de grup
d. C. Sociala
23. Cadrul de analiza al Eticii in afaceri poate fi atat teoretic, cat si practic. Cadrul teoretic se
refera la:
a. Ceea ce se face
b. Derularea efectiva a afacerilor
c. Codul de etica
d. Fisele de post
24. Normele morale ar trebui:

a. Sa aiba caracter absolut si obiectiv
b. Sa nu depinda de credinte, sentimente sau vointa arbitrara a cuiva
c. Sa se supuna principiului universalitatii
c. Sa fie aplicabile oricui, oricand, oriunde
Normele morale trebuie sa se supună principiului universalității, cu alte cuvinte, să fie aplicabile
oricui, oricând, oriunde. Ele ar trebui să aibă caracter absolut și obiectiv: să nu depindă de
credințe, sentimente, obiceiuri particulare, nici de voința arbitrară a cuiva aflat în poziție de
putere formală.
25. Persoana care respecta in mod reflex normele profesionale, este profesionist:
b. De vocative
c. De ocupatie
d. De meserie
26. Obiectul analizei morale este diferentiat in functie de subiect. Daca subiectul morale este un
grup de angajati, sunt analizate:
a. Cultura organizationala
b. Temperamental
c. Responsabilitatea sociala
d. Caracterul
e. Vointa
27. Conform relativismului etic valorile au urmatoarele caracteristici:
a. Valorile nu se pot masura
b. “constelatia” nevoilor determina “constelatia” valorilor
c. Alternativele valorice sunt evaluate de constiinta si ratiune
d. Se poate decide rational intre valori rivale
28. In categoria dilemelor etice se incadreaza:

a. Orice decizie manageriala etica
b. Situatiile greu de gestionat deoarece alegerea oricarei variante decizionale poate fi
considerate imorala
c. Situatiile in care exista un conflict greu de gestionat intre normele/ principiile etice
interiorizate si situatia practica
d. Orice situatie din mediul origanizational
29. In vocabularul englez responsabilitatea este corelata cu trei concept. Identificati fiecare
situatie in parte:
Persoana raspunde pentru cee ace I s-a dat in grija/paza- answerable

Pers da socoteala pentru actele comise – accountable
Pers recunoaste consecintele faptelor- responsable
a. Accountable
b. Answerable
c. Responsible
1responsable: persoana se recunoaşte ca autor al unei acţiuni, dispune

de anumite sarcini, atribuţiuni şi poate fi sancţionat;
2. accountable: persoana trebuie să dea socoteală în legătură cu misiunea
care i-a fost încredinţată şi cu actele comise;
3. answerable: persoana răspunde de ceva ce i-a fost încredinţat şi
trebuia să-l aibă în pază
1. Normele morale generale :

Variaza in timp , sunt ocazionale , regleaza toate tipurile de relatii, au durabilitate mare
2. Etica in afaceri este definita ca fiind studuiul situatiilor activitatiilor si deciziilor de afaceri in
care se ridica probleme in leg cu bine si rau ADEVARAT
3. Disciplina stiintifica care se ocupa cu normele de comportare a oamenilor in societate :

MORALA
4. Comparativ cu legea morala, constiinta morala : norma subiectiva, norma obiectiva,

permanenta, temporara
5. Referitor la CSR, sunt solicitate imperativ : responsabilitati economice si legale.
6.Constiinta religioasa este sociala
7.Cadrul de analiza practic se refera : fise de post, diagramele de relatii, consecinte inregistrate,
derularea efectiva a afacerilor
8.Subiectul eticii, adica agentul moral, poate fi : angajatii care nu iau decizii, stakeholderii firmei,
comisia manageriala a unei firme, societatea in genral
9.Deontologia profesionala este stiinta care se ocupa de : datoriile/asteptarile tuturor

colaboratorilor firmei, normele/regulile/principile tehnice si morale utile in reusita profesionala,
datoriile profesionale, conformarea comportametului prof la reguli/principii morale cu riscul
scaderii rentabilitatii firmei
10.Raul savarsit fara intentie este moral, amoral, imoral ?
11.Deontologia evidentiaza faptul ca este imp ca managerii :

 sa rezolve situatiile conflinctuale prin respectarea legii si prin asumarea resp,
 sa analizeze dimensiunea morala a deciziilor proceselor fenomenelor,
 sa-si manifeste vizibil dorinta de a fi corect fata de sine si ceilalti,
 sa fie un model moral pt cei din jur
12.Identificati diferentele dintre etica, morala, moralitate : moralitatea-are caracter real practic,
morala are caracter protectiv programator, etica are caracter accentuat cognitiv si explicativ
13. Identificati stakeholderii firmei Farmec :

 Opera Maghiara de Stat Cj – nu sunt
 Angajatii in sens restrans,
 activisti din domeniul protectiei mediului sens larg
 magazinele de desfacere – restrans
 furnizorii sens restrans
14. Firma isi asuma responsabilitati sociale :

 functioneaza pt societate – auto interesului social, sunt profitabile – economic,
 au resurse necesare – capacitatii,
 beneficiaza din dezv societatii anti-parazitar
15. Eticheta în afaceri vizează, printre altele, o multitudine de norme și reguli de comunicare.
Identificați tipul de comunicare dintre un vånzător și un cumpărător.
 Cumpărătorul țipă deoarece magazinul este foarte agiomerat –comunicare paraverbala
 Cumpărătorul citeste orarul de funcționare al magazinului - com
 Cumpărătorul vorbește pe WhatsApp/Messenger cu vânzătorul-comunicare verbala
 Cumpărătonul işi acoperă ochi când probează un produs –niciun raspuns?
 Vânzătorul scrie pe un biletel numărul de telefon al magazinului – com verbala
 Vânzătorul stă la o distanță de 2 m fată de cumparător-regula anti-COVID
 Vânzătorul face semne cu mana spre iesirea din magazin-comunicare nonverbala
16. Din ce mediu fac parte urm stakeholderi : Distribuitorii-mediu specific,

grupurile de presiune- specific ,
comunitate internationala – general,
comitete de conducere -intern,
institutiile culturale- general
17. Identifivati categoriile de factori pt solutionarea dilemelor:
rica/curajul decidentului-individuali,
sistemul de comunicare din firma – organizationali,
cultura firmei- organizationali,
ideologiile unei tari- geografici,
convingerile decidentului – individuali,
personalitatea – individuali
18. Care este tendința/evoluția urmatoarelor aspecte dacă o firmă investește corespunzător în
programe de responsabilitate socială?(scade, creste , ramane la fel)
 Bunastarea oamenilor - creste
 satisfactia clientilor creste/ ramane la fel ,
 presiunea ONG scade
 , reclamatii scade,
 reputatia firmei creste
 mobilitatea la locul de munca scade
19. Deontologia este un domeniu normativ care se manifestă pe bază următoarelor principii:
"Ce ție nu-ți place, altuia nu-i face"!- principiul reciprocitatii
Nu este justificată orice delegare de autoritate- principiul delegarii autoritatii
Omul trebuie să recunoască dreptul la fericire al celuilalt – principiul altruismulu
Nu este justificat să te afișezi ca expert dacă nu ești competent - principiul autoritatii adecvate
Omul nu trebuie privit ca un instrument – principiul umanismului
Nu este justificat să stabilești obligațiile făcând exces de autoritate- principiul autoritatii
suficiente
20.Comportamentul in acord cu esenta omului si standardele religioase este sustinut de :
Teoria legii eterne
21. Persoana care actioneaza din sentimental datoriei este profesionist : De vocative
22.Identificati categoriile de factori care pot infleunta solutionarea dilemelor etice: ??

 Sistemul hormonal al decidentului- individual
 Caracterul decidentului-individual
 Ghidul de bune practice-organizational
 Materialismul-sociali
 Misiunea si obiectivele firmei-organizationali
 Manipularea psihologica prin internet-societali
 Nevoile/dorintele decidentului-individual
23. Responsabilitatile discretionare ale firmei/managementului se refera la :A contribui voluntar

la bunastarea societatii
24. Valorile pot fi definite ca fiind standarde:

a) Ale frumusetii
b) Ale comportarii
c) Ale eficientei
d) Ale virtutii
25. Relativismului etic arata ca:

a) valorile sunt plurale
b) valorile sunt incomensurabile
c) valorile sunt comparabile
d) valorile sunt comensurabile
26.Deontologia scoate in evidenta faptul ca in trecut omul trebuia sa respecte legea nu din frica
ci din simtul datoriei.
Adevarat
Fals
27.De ce isi asuma firmele responsabilitati sociale (RS)

 Afacerile exista pentru societate – arg auto-interesului social
 Efectele RS sunt benefice – arg economic
 Firmele beneficiaza daca societatea se dezvolta - antiparazitar
 Firmele private au resurse – capacitatii
28. Managerii trebuie sa cunoasca asteptarile stakeholderilor.Cui apartin urmatoarele asteptari?
 respectarea legilor referitoare la monopol- CONCURENTI
 reciclarea adecvata a deseurilor- COMUNITATEA/SOCIETATEA
 sporirea profitului,a valorii afacerii-PROPRIETARI/actionari
 evaluarea si recompensarea corecte-ANGAJATI/SINDICATE
 satisfacerea nevoilor legate de produse-CLIENTI/CUMPARATORI
 restituirea creditelor angajate-INSTITUTII BANCARE/FINANCIARE
 sprijin si sustinere in indeplinirea sarcinilor de serviciu ANGAJATI
 satisfacerea nevoilor consumatorilor Clienti
30. Responsabilitatea sociala a firmei (CSR) este obligatia unei firme de a servi intereselor celor
care ajuta direct sau indirect la mersul afacerilor (sau care sunt afectati ) adica interesele:
 Insitutiilor culturale
 Comunitatii nationale
 Angajatilor
 Institutiilor politice
 Cumparatorilor
Firma se consideră responsabilă nu numai faţă de proprietari (acţionari), ci şi faţă de clienţi,
furnizori, angajaţi, organisme guvernamentale, creditori, comunităţi locale, opinie publică,
instituții ale statului.
31. Din ce mediu fac parte urmatorii stakeholderi?

 Fondurile de pensie – mediu specific
 Membrii Consiliului de Administratie -intern
 Institutii religioase-general
 Institutii sportive-general
 Institutii financiare-general
32.Dilemele etice apar in urm domenii : resurse umane, productie, publicitate, cercetare-
dezvoltare
33.Valorile pot fi definite ca fiind : conceptii explicite, implicite, dezirabil
34. Persoana ce respecta regulile din profesie numai pt propriile foloase este profesionist
circumstanta
35.Deontologia profesionala este stiinta care se ocupa cu :

 indatoririle,
 regulile si principiile cerute de exercitarea unei profesiuni,
 particularizarea morale generale,
36.Identificati urm elemente legate de studierea afacerii:

 eficienta investitiilor-nivel de aplicare ,scopul
 sinteza- metoda de cercetare,
 inginerii din firma – subiectul,
 reguli de comportament – obiectul,
 discutii legate de cod de etica-cadru teoretic
37.Factorii care pot solutiona :
 constitutia somatica – individual,
 climatul organizational – organizational,
 starea de sanitate – individual,
 cultura nationala – societal
 valorile – individual,
 politicile si procedurile firmei – organizational
38. Ce director :
 discriminarea la locul de munca – resurse umane,
 numar mare de rebuturi – productie,
 investitii ineficiente – financiar
 Evaziune fiscala – financiar,
 risipia de materii prime productie,
 numar mare de angajati de resurse umane,
 distributia improprie a produselor- comercial
39.Cui apartin urm asteptari ?

 recompensarea pe baza de merite – angajati,
 sustinere si ajutor pt indeplinirea sarcinilor- angajati,
 stoparea poluarii-societatea,
 produse de calitate- cumparatori ,
 cresterea valorii afaceri – proprietari ,
 plata dobanzilor – institutii bancare,
 evitarea monopolului – concurenti\
40.Functiile eticii :
 Descopera componentele morale, le analizeaza – f cognitive treapta analitico-sintetica,
 elaboreaza ansamblul de norme morale - f normativa,
 vizeaza sfera concreta – persuaiva,
 are un rol major in educarea – educative,
 se preocupa de evidentierea factorilor – f cognitive-explicativa,
 ofera sistematizarea datelor- f cognitive descriptive
Spe +FB -data 1
1. Responsabilitatile discretionare ale firmei/managementului se refera la:
a. a obtine un profit
b. a respecta normele si principiile etice
c. a respecta legislatia
d. a contribui voluntar la bunastarea societatii
2. Cadrul de analiza al Eticii in afaceri poate fi atat teoretic, cat si practic. Cadrul teoretic se
refera la:
a. Derularea efectiva a afacerilor( cadru practic)
b. Comportament (cadru practic)
c. Misiunea si obiectivele
a. Persuasiva,
b. Educativa,
c. Cognitiva,
d. Normativa(axiologica)
care ajuta direct sau indirect la bunul mers al afacerilor, adica:
a. interesele investitorilor
b. interesele organismelor guvernamentale
c. interesele clientilor
d. angajatilor
5. Persoana ce respecta regulile din profesie numai pentru propriile foloase este profesionist:
a. de vocatie
b. de ocupatie
c. de circumstanta
d. de meserie
6. Printre valorile definitorii ale omului modern se numara: (omului societatii democratice)
a. patriotismul
b. civismul
c. competenta profesionala
d. corectitudinea
7. Totalitatea convingerilor, atitudinilor, deprinderilor, sentimentelor reflectate in pricini,

norme,reguli definesc:
a. morala
b. managementul
c. etica
d. deontologia
8. Identificati urmatoarele elemente legate de Etica in Afaceri ca disciplina de studiu:

a. observatia=metoda de cercetare
b. deciziile manageriale=obiect al analizei morale
c. misiunea si obiectivele firmei=cadru teoretic de analiza
d. angajatii firmei=subiect(agent) moral
e. reclamatiile din partea clientilor=obiect al analizei morale
9. Indicati afirmatiile corecte:
a. respectarea legii juridice este datorie morala
b. unele legi juridice pot intra in conflict cu norme morale
c. legea morala clara pentru toti
d. legea morala se bazeaza pe norme si principii juridice (nu invers)
10. Etica generala se compune din trei domenii sau niveluri:

a. Studiul limbajului moral- eticile de gradul II
b. Analiza unor fenomene sau cazuri morale particulare- eticile APLICATE
c. Analiza deciziilor si comportamentelor in afaceri (eticile aplicate)
d. Studiul marilor teorii si doctrine etice- eticile de gradul I
11. Implementarea eficienta si eficace a codului de etica in firma prezinta urmatoarele beneficii:
a. nu garanteaza conduita morala
b. creste loialitatea angajatilor
c. justifica actiunile disciplinare ?
d. incurajeaza practicile imorale
e. imbunatatirea climatului de munca
12. Deontologia evidentiaza faptul ca este important ca managerii:

a. sa identifice si sa analizeze problemele de morala cu impact semnificativ in activitatea
zilnica
b. sa rezolve eficient si eficace problemele etice
c. sa se angajeze in crearea/ mentinerea unui climat moral la locul de munca
d. sa manifeste o grija permanenta pentru moralitate
13. Comparativ cu legea morala, constiinta morala:
a. este temporara
b. este permanenta
c. este o norma obiectiva
d. este o norma subiectiva
14. In categoria dilemelor etice se incadreaza:

selectati unul sau mai multe
a. situatiile in care exista neconcordante intre sistemul de valori al decidentului si modul de
satisfacere a nevoilor lui
b. orice decizie manageriala etica
c. decizia manageriala dificila care necesita analize de valoare etica deoarece fiecare varianta
decizionala are cel putin o consecinta negativa pe plan moral
d. orice situatie din viata de zi cu zi
15. In categoria virtutilor pot fi incadrate urmatoarele:
e. politetea
f. generozitatea
g. vitejia
h. respectul
16. Normele,regulile si obligatiile profesionale sunt studiate de:

a. morala
b. etica
c. etimologie
d. deontologie
17. Competitia in afaceri nu este un scop in sine, ci un sistem de reltii/interactiuni intre

oameni/firme care vizeaza cele mai bune rezultate pentru toti:
a. fals
b. adevarat
18. Spre deosebire de raspundere, responsabilitatea:
a. este o obligatie asumata din proprie initiativa
b. este o obligatie exterioara de a face ceva
c. impus
d. vizeaza rolul activ al omului
e. vizeaza rolul pasiv al omului
19. Responsabilitatile discretionare ale firmei/managementului se refera la:

a. a obtine un profit
b. a respecta normele si principiile etice
c. a respecta legislatia
d. a contribui voluntar la bunastarea societatii
20. Conform relativismului etic valorile au urmatoarele caracteristice:

a. constelatia nevoilor determina consteltia valorilor
b. alternativele valorice sunt evaluate de constiinta si ratiune
c. valorile nu se pot masura
d. se poate decide rational intre valori rivale

a. sa nu depinda de credinte,sentimente sau vointa arbitrara a cuiva
b. sa nu se supuna principiului universalitatii(ba da)
c. sa fie aplicabile oricui, oricand, oriunde
d. sa aiba caracter absolut si obiectiv
22. Totalitatea convingerilor, atitudinilor, deprinderilor, sentimentelor reflectate in pricini,

norme,reguli definesc:
a) morala
b) managementul
c) etica
d) deontologia
23. Teoria alegerii rationale este contestata:

a. de pozitivismul economic (aproba teoria alegerii rationale)
c. de subiectivism
d. atat de pozitivismul economic cat si de umanismul economic
25. Din perspectiva eticii, comportamentul poate fi:

a. mana invizibila, mana guvernului
b. moral, amoral, imoral
c. economic, legal , discretionar
d. oriental, occidental
26. Prin prisma filozofiei Etica este:

a. sprijin in adoptarea dilemelor etice
b. stiinta moravurilor
c. ghid de bune practice
d. climatul moral la locul de munca
27. Cadrul de analiza al eticii in afaceri poate fi atat teoretic cat si practic. Cel practic se refera
la:
a. consecintele inregistrate
b. diagramele de relatii (cadru teoretic toate celelalte)
c. strategiile si tacticile firmei
d. codul de etica/conduita
e. fisele de post
f. planurile de afaceri
g. derularea efectiva a afacerilor
28. Comparativ cu raspunderea, responsabilitatea evid:

a. obligatie exterioara de a facere ceva
b. asumarea din libera initiativa
c. rolul activ al omului
d. caracterul subiectiv intern
29. Teza incompatibilitatii dintre etica si afaceri evidentiaza faptul ca nu exista
responsabilitati etice in afaceri:
a. Adevarat
b. Fals
30. Din ce functiune fac parte urmatoarele probleme manageriale?
• evitarea supraincalzirii nejustificate a costurilor=financiar contabil
• evidente si analize financiare reale=financiar contabil
• utilizarea la nivel cat mai ridicat a capacitatii de productie=Productie
• incurajarea creativitatii in activitatea de C-D=cercetare-dezvoltare
• realizarea de contracte cu furnizori responsabili=comercial-marketing
• corectitudine la angajare, evaluare, promovare=resurse umane
• incurajarea dezvoltarii profesionale=resurse umane
31. Identificati urmatoarele elemente legate de Etica in afaceri, ca disciplina de studiu
• fisele de post=CADRU TEORETIC DE ANALIZA

• sindicalistii aflati in greva=CADRU PRACTIC DE ANALIZA
• cultura organizationala=obiect al analizei morale
• satisfactia cumparatorilor=CADRU PRACTIC DE ANALIZA
• analiza=METODA DE CERCETARE
31. Identificati STAKEHOLDERII firmei Velpitar

a. Opera Nationala din Cluj- NU E STAKEHOLDER
b. Angajatii- STAKEHOLDERII INTERNI
c. Radio Cluj- STAKEHOLDERI DIN MEDIUL GENERAL
d. Activisti din domeniul protectiei animalelor-NU SUNT STAKEHOLDERI
e. Furnizori de materii prime si materiale- STAKEHOLDERII INTERNI
f. Firme de distributie/transport a produselor- STAKEHOLDERII INTERNI( IN SENS
RESTRANS)
32. Identificati categoriile de factori care pot influenta soluntionarea dilemelor etice
a) constitutia somatica a decidentului=individuali
b) climatul organizational= organizationali
c) politicile si procedurile firmei=organizationali
d) starea de sanatate a decidentului=individuali
e) cultura nationala=societali
f) valorile decidentului=individuali
33. Incadrati urmatoarele aspecte legate de profesionalism si profesionisti

i. interiorizeaza si respecta norme profesionale automat/ din reflex-profesionist de meserie
j. renunta la profesie fara nici un regret daca i se ofera sansa de a detine un job mai bine
platit-profesionist de circumstanta
k. este un foarte bun executant si nu deranjeaza pe nimeni-profesionist de meserie
l. actioneaza din simtul datoriei si are sentimentul sacrificiului de sine-profesionist de
vocatie
e. in indeplinirea indatoririlor sale isi asuma riscuri si dovedeste angajare deplina, creatoare-
profesionist de vocati
35. Comportamentul care urmareste cea mai mare fericire pentru cei mai multi oameni este
enuntat de:
m. Teoria universalista
n. Teoria distributiva
o. Teoria utilitarista
p. Teoria contractului social
36. Respectarea normelor profesionale (si morale) in mod reflex, ca rezultat al unui model
profesional asimilat o data pentru totdeauna, este specifica:
a) profesionistului de circumstanta
c) profesionistului de vocatie
37. Grupati urmatoarele elemente ale constiintei morale:
a. Functia activa a mintii , a face, a gandi =egoul
b. Sentimente superioare=afective si voluntare
c. Identitate proprie, forta de activare si initiere=egoul
d. Intuitie, inspiratie,cunostinte=intelectuale
e. Intelepciune, aprecieri=intelectuale
f. Facultatea contemplativa, gandire si simtire=afective si voluntare
g. Credinte, obiceiuri, practici morale colective=provenite din afara
38. Referitor la maximizarea profitului s-au creat doua sisteme etice de gandire: pragmatismul si
naturalismul. Naturalismul isi gaseste ratiunea in esenta gandirii scritorului si omului politic
Nicolo Machiaveli, fapt care i-a adus si denumirea de machiavelism aplicat
(corect: Pragmatismul isi gaseste ratiunea in esenta gandirii scriitorului si omului politic Niccolo
Machiavelli)
• Adevarat
• Fals
39. Identificati observatiile corecte:
a. respectarea legii morale este o obligatie constitutionala
b. legea juridica intareste norme morale le imbraca in juridic, devenind obligatorii
c. legea juridica se bazeaza pe norme si principii morale (nu invers)
d. legile juridice nu intra in conflict cu normele morale
40. Unii manageri sunt impotriva asocierii dintre Etica si afaceri, sustinand in mod eronat ca:
a. maximizarea profitului unicul standard moral al managerilor
b. nu exista responsabilitati etice in afaceri
c. %33.3333 rezultatele unor afaceri dubioase nu sunt intotdeauna intu- totul negative
41. Caror stakeholderi le corespund urmatoarele asteptari:
a. respectarea legilor referitoare la monopol- CONCURENTI
b. reciclarea adecvata a deseurilor- COMUNITATEA/SOCIETATEA
c. sporirea profitului,a valorii afacerii-PROPRIETARI/actionari
d. evaluarea si recompensarea corecte-ANGAJATI/SINDICATE
e. satisfacerea nevoilor legate de produse-CLIENTI/CUMPARATORI
f. restituirea creditelor angajate-INSTITUTII BANCARE/FINANCIARE
g. sprijin si sustinere in indeplinirea sarcinilor de serviciu- ANGAJATI
43. Conduita in domeniul afacerilor este influentata de:
a. organigrama firmei
b. regimul politic
c. caracteristicile indivizilor
d. cadrul legislativ

a. Constiinta transindividuala
b. Constiinta sociala
c. Constiinta de grup
d. Constiinta de sine
45. Etica in afaceri este definita ca fiind acel set de principii sau argumente care ar trebui sa
gestioneze conduita in afaceri atat la nivel individual cat si la nivel de grup
a. Adevarat
b. Fals
47. Identificati stakeholderi firmei Velpitar-STAKEHOLDERI IN SENS LARG,
STAKEHOLDERI IN SENS RESTRANS, NU SUNT STAKEHOLDERI AI FIRMEI
VELPITAR
• Opera Nationala Romana Cluj-Napoca=NU SUNT STAKEHOLDERI
• Radio Cluj=STAKEHOLDERI IN SENS LARG
• activisti din domeniul protectiei animalelor=NU SUNT STAKEHOLDERI
• furnizori de materii prime si materiale=STAKEHOLDERI IN SENS RESTRANS
• furnizori de distributie/ transport a produselor=STAKEHOLDERI IN SENS RESTRANS
49. Cadrul normativ util in pastrarea ordinii sociale este asigurat prin
• lege morala
• norme
• constiinta morala
• management

• evitarea supraincalzirii nejustificate a costurilor=financiar contabil
• evidente si analize financiare reale=financiar contabil
• utilizarea la nivel cat mai ridicat a capacitatii de productie=Productie
• incurajarea creativitatii in activitatea de C-D=cercetare-dezvoltare
• realizarea de contracte cu furnizori responsabili=comercial-marketing
• corectitudine la angajare, evaluare, promovare=resurse umane
• incurajarea dezvoltarii profesionale=resurse umane

• sa nu depinda de credinte, sentimente sau vointa atributiva a cuiva
• sa se suprapuna principiului universalitatii
• sa fie aplicabile oricui, oricat, oriunde
• sa aiba caracter absolut si obiectiv
54. Printre valorile definitorii ale omului modern se numara
• demnitatea
• creativitatea
• activismul
• libertatea de gandire
56. Caracter cognitiv si explicativ are:

• etica
• morala
• moralitatea
57.Responsabilitatea se refera la
• solidaritatea persoanei cu actele sale, recunoscandu-se ca autor
• conditia minima a omului
• a da socoteala in chip demn si onest, de calitatea decizilor si actiunilor individuale si
colective
• obligatia ce revine unei persoane de a se recunoaste ca autor liber al faptelor sale
58. Referitor la CSR (responsabilitatea sociala) societatea doreste ca firmele sa-si asume:-
• responsabilitati economice
• responsabilitati etice
• responsabilitati legale
• responsabilitati discretionare
59. Etica in afaceri are utilitate atat teoretica cat si practica deoarece ajuta la:
• asumarea responsabilitatilor si obligatilor
• progresul individual si social
• indeplinirea datoriilor si sarcinilor
• consolidarea cunostintei morale
• are caracter de ingradire
• este eterna
• este o regula externa
• este personala
care ajuta direct sau indirect la bunul mers al afacerilor, adica:
• interesele institutilor de invatamant
• interesele consumatorilor
• interesele actionarilor
• interesele creditorilor

• stiinta maximizarii profiturilor
• stiinta idealului social
• o situatie de incompatibilitate
• arta managementului etic
64. Discriminarea este practica ilegala si imorala de a trata mai putin favorabil pe unii indivizi
in comparatie cu altii, din cauza ca sunt diferiti ca:
• stare de sanatate
• statut social
• varsta
• orientarea sexuala
• apartenenta la sindicat
65. Deontologia profesionala este stiinta care se ocupa de :

a) datoriile profesionale
b) confruntarea comportamentului profesional la reguli/ principii morale, cu riscul
scaderii rentabilitatii firmei
c) normele/ regulile/ principiile tehnice dar si morale, utile in reusita profesionala
d) datoriile/ asteptarile tuturor colaboratorilor firmei
66. Discriminarea este practica ilegala si morala de a trata mai putin favorabil pe unii indivizi in
comparatie cu altii, din cauza ca sunt diferiti ca
• nationalitate
• infatisare
• convingeri politice
• origine sociala
• culoare
67. Un comportament amoral este unul care

• se opune in mod activ normelor etice
• demonstreaza dragoste (amor) pentru semeni
• ignora considerentele etice
• urmeaza principile etice
68. Idealul
• este o idee abstracta
• trebuie sa fie o continuare a realului
• trebuie sa fie posibil de realizat
• este un scop final, adica scopul diriguitor al tuturor scopurilor
• organizatia
• clientii unei firme
• orice angajat al firmei, chiar daca nu ia decizii
• grupul de muncitori din sectia de productie

• caracterul subiectiv (intern)
• obligativitatea impusa din exterior
• asumarea din libera initiativa
• rolul pasiv al omului
71. Responsabilitatile discretionare ale firmei/ managementului se refera la

• a obtine un profit
• a respecta normele si principiile etice
• a respecta legislatia
• a contribui voluntar la bunastarea societatii
72. Prin prisma filosofiei Etica este:
• sprijin in adoptarea dilemelor etice
• stiinta moravurilor
• ghid de bune practici
• climatul moral la locul de munca
Diverse.
a) imorale, b)inegale, c) nedemocratice
2. Comparativ cu raspunderea, responsabilitatea evid:

a) obligatie exterioara de a facere ceva, b)asumarea din libera initiativa, c)rolul activ al omului,
d)caracterul subiectiv intern

a) sa prevada pedepse si sanctiuni, b) sa stabileasc anumite prioritati c) sa nu provina de la
autoritate legitima
a) incurajeaza practicile morale
b) pot fi baza actiunilor disciplinare
c) vizeaza dreptatea, corectitudinea
d) vizieaza eficienta

8. Comparativ cu responsabilitatea, raspunderea evid:

a) rolul pasiv al omului, b) caracterul obiectiv(extern), c) asumarea libera initiativa, d) conditia
minimala a omului

a) sa fie specifice si oneste, b) sa provina de la o autoritate legitima, c) sa fie cat mai simple si
accesibile

a) sporesc cooperarea in echipa, b) reduc performantele firmei, c) pot constitui bazele actiunilor
disciplinare impotriva abaterilor
11. Indrumatorii omenirii cu influentp istorica majora sunt:

12. Maximizarea profitului este o teza sustinuta de:


a) morala are caracter real, b) morala are caracter practic, c) etica are caracter cognitiv,

a) permanenta, b)personala, c)impersonala, c) obiectiva
15. Imperativul ipotetic, vointa buna si imperativul categoric, autonomia si demnitatea,
sunt enuntate de:
a) teoria distributiva, b) teoria utilitarista, c) teoria contractului social, d) teoria universalista
16. Etica manageriala din domeniul financiar-contabil vizeaza:

a) informarea corecta a clientilor, b) realziarea unor produse de calitate, c) evitarea
supraincarcarii costurilor

a) concurenti, b) actionari, c)furnizori d)manageri

a) placerii b) moralei c) fericrii d)binelui/raului
a)conformismul social, b) relativismul moral c)creativitatea, d) cooperarea


a. profesionalismului de circumstanta, b. Profesionalismului de meserie, c. Profesionalismului de
vocatie


a. regulile exterioare, b. Creativitatea, c. Relativism moral, d. Conformismul social

a. este norma obiectiva a moralitatii,
b. Este externa, permanenta, continua,
c. Este temporara,
d. Este impersonala

a. creeaza culturi organizationale adecvate, b. Incurajeaza practicile morale, c. Imbunatateste
climatul de munca

a. au durabilitate mare, b. Sunt ocazionale, c. Regleaza relatii umane particulare, d. Variaza in
timp
28. Conform pozitivismului economic, maximizarea profitului este imperativ:

29. Legea morala:

a. este impersonala, b. Este temporara, c. Este obligatorie, d. Are caracter de constrangere
a. au durabilitate mare b. Sunt ocazionale, c. Regleaza relatii umane particulare, d. Variaza in
timp

33. Legea morala:

a. este impersonala, b Este temporara., c. Este obligatorie, d. Are caracter de constrangere
34. Comportamentul care urmareste cea mai mare fericire pentru cel mai mare numar de oameni
este enuntat de:
a. teoria distributiva, b. teoria universalista, c. Teoria conctractului social, d. Teoria utilitarista

a. informarea corecta a clientilor, b. Realizarea produselor de caltiate, c. Evitarea supraincarcarii
nejustificare a costurilor

a. constrangere, b. Reguli exterioare, c. Relativism moral, d. Respect unilateral pentru adulti

a. sa fie specifice si oneste, b. Sa provina de la o autoritate legitima, c. Sa fie cat mai simple si
accesibile

A. OMUL, b. Organizatia de afaceri, c. Societatea in general

A. POATE DUCE LA CRESTEREA PRETURILOR, B. FIRMA PLATESTE DEJA
TAXE/IMPOZITE, c. Imbunatateste imaginea firmei

A. IMBUNATATESC CLIMATUL DE MUNCA, B. CRESC IMPLICAREA ANGAJATILOR,
c. nu garanteaza conditia morala, D. CRESC LOIALITATEA MANAGERILOR

a. variaza in timp, b. Sunt ocazionale, c. Vizeaza grupurule restranse, D. REGLEAZA TOATE
TIPURILE DE RELATII
43. Etica are are:

A. Caracter proiectiv-programator, B. CARACTER COGNITIV SI EXPLICATIV, c. Caracter
real-practic
44. Legea morala:

A. Are caracter de constrangere, b. Impune sanctiuni si pedepse, c. Nu este o lege a libertatii

A. Etica, b. Morala, c. Moralitatea
46. Legea morala:
A. NU ARE CARACTER DE CONSTRANGERE, b. Nu impune sanctiuni, c. Nu impune
pedepse, d. Este personala

A. Teoria ditributiva, B. TEORIA UNIVERSALISTA, c. Teoria utilitarista, d. Teoria
contractului social

A. Temporara, b. Permanenta, c. Impersonala, d. Obiectiva

A. Sa serveasca profesiunii dominante din firma, B. SA PREVADA CLAR IDEALURILE, C.
SA FIE PSOIBILE FIZIC SI MORAL

A. Regulile interioare, b. Constrangerea, c. Relativismul moral, d. Creativitatea
51. Cadrul de analiza al eticii in afaceri poate fi atat teoretic, cat si practic. Cadrul teoretic se
refera la:
A. Derularea efectiva a afacerilor, b. Comportament, c. Misiunea si obiectivele

A. Etica, b. Moralitatea, c. Morala
53. Legea morala:

A. Nu impune sanctiuni, b. Nu are caracter de constrangere, c. Nu impune pedepse, d. Este
personala
54. Principiile de indatorire si responsabilitate sunt sustinute de:

A. Teoria distributiva, b. Teoria utilitarista, c. Teoria universalista, d. Teoria contractului social

A. Permanenta, b. Impersonala, c. Temporara

A. Sunt ocazionale, b. Variaza in timp, c. Au durabilitate mare

A. Informarea corecta a clientilor,
b. Realizarea produselor de calitate,
c. Evitarea supraincarcarii costurilor,
d. Realizarea de investitii eficiente
58. Avand in vedere nivelurile de aplicare ale Eticii in afaceri, regulile institutionale sau sociale
ale economiei, ale afacerilor, vizeaza:
A. Nivelul macro, b. Nivelul micro, c. Nivelul corporatiilor

A. Colaboratorii, b. Actionarii, c. Clientii

a. Sa prevada idealuri clare, b. Sa serveasca profesiunii dominante din firma, c. Sa fie posibilie
fizic si moral

a. Constrangerea, b. Regulile interiare, c. Relativismul moral, d. Creativitatea

a. Relatii intergrupuri, b. Conditiile sociale si culturale, c. Relatii interindividuale

a. placerii, b. Binelui/raului, c. Idealului social
64. Avantajele codurile de etica sunt:

a. Creeaza culturi organizationale adecvate, Incurajeaza practicile morale, c. Nu pot garanta
conduita morala, d. Imbunatatesc climatul de munca.

a. persuasiva,
b. Educativa,
c. Cognitiva,
d. Normativa(axiologica)
66. Comparativ cu raspunderea, responsabilitatea evidentaiza:
a. Caracterul subiectiv
b. Rolul pasiv al omului
c.Asumarea din libera initiativa
d. Condtia minimala a omului

a. Tendinta spre binele suprem, b. Autonomia vointei, c. Dominatia ratiunii asupra afectelor

a. Cresterea semnificativa a pretului actiunilor, b. Acces dificil/greoi la achizitii, c. Influentarea
adoptarii deciziilor/politicilor nationale, d. Atragerea angajatilor talentati

70. „Indurmatorii omenirii” cu o influenta istorica majora sunt:


a. Variaza in timp, b. Sunt ocazionale, c. Regleaza toate tipurile de relatii, d. Au durabilitate
mare
72. Standardele morale bazate pe intarirea justitiei sunt sustinute de:

a. Teoria distributiva, b. Teoria utilitarista, c. Teoria universalista, d. Teoria contractului social

a. atat de pozitivismul economic cat si de umanismul economic, b. Numai de pozitivismul
economic, c. Numai de umanismul economic

a. Salarizarea echitabila, b. Realizara de produse de calitate, c. Evitarea supraincarcarii
costurilor, d. Informarea corecta a clientilor
75. Exista 5 sisteme etice relevante pentru deciziile manageriale. O limita a teoriei legii eterne
este:
a. impunerea de sacrificii minoritatii, b. Existenta standardelor diferite de la un grup religios la
altul, c. Interpretarea depdendenta de situatia individului
76. Exista diferente conceptuale intre valori, principii si reguli. Cele care dau marile orientari de
viata sunt:
77. Legea morala:

a. Este obligatorie, b. Este personala, c. Este permanenta


a. comportarii, b. Eficientei, c. Virtutii, d. Frumusetii
80. Studierea eticii are atat utilitate teoretica, cat si practica. Utilitatea teoretica se refera la
urmatoarele:
a. etica este esentiala pentru asigurarea progresului individual b. Individul isi descopera
obligatiile si datoriile morale, c. Ajuta la consolidarea constiintei morale
81. Orice individ are o constiinta morala care include o serie de evenimente: intelectuale,
afective si voluntare, sociale(din afara), ego-ul. Elemente afective ale constiintei morale sunt:
b. Cunostintele si aprecierile care ne edifica asupra valorilor morale (INDIVIDUALE)


a. Cresterea pretului actiunilor, b. Influentarea politicilor nationale, c. Acces facil la achizitii, d.
Atragerea angajatilor talentati

a. Managerii, b. Actionarii, c. Bancile, c. Furnizorii

a. relativismul moral, b. constrangerea, c. Conformismul social, d. conservatorismul

a. Sa protejeze interesul public, b. Sa stabileasca anumite prioritati, c. Sa fie cat mai complexe, d.
Sa contravina altor legi
87. Avantale codurilor de etica sunt:

a. Incurajeaza practicile morale, b. Pot fi bazele actiunilor disciplinare, c. Reduc loialitatea
salariatilor, d. Nu pot garanta conduita morala
88. Factorii care influenteaza conduita in afaceri sunt:

a. cadrul legislativ, b. Factorii conjuncturali, c. Caracteristicile indivizilor, d. Documentele de
formalizare a structurii organizatorice
89. Comparativ cu responsabilitate, raspunderea evidentiaza:

a. Obligatia exterioara de a face ceva, b. Rolul pasiv al omului, c. Caracterul subiectiv, d.
Asumarea din libera initiativa

a) Realizarea unor produse de calitate b) Evitarea supraincarcarii costurilor c) Realizarea de
investii eficiente
90. Caracterizati, sub aspect ETIC, tipurile de comportamente de mai jos:MORAL, AMORAL,
ILEGAL, RATIONAL,IMORAL
a. A actiona deliberat impotriva normelor etice inseamna a avea un comportament-
IMORAL
b. A ignora existenta normelor etice, inseamna a avea un comportament-AMORAL
c. A respecta normele etice inseamna a avea un comportament- MORAL
91. Constiinta artistica este:

Select one
a. Constiinta de sine
b. Constiinta de grup
c. Constiinta sociala
d. Constiinta transindividuala
92. Incadrati urmatoarele tipuri de decizii calsificate dupa recurenta: decizii in conditii de risc,
decizii programate, decizii in conditii de incertitudine, decizii neprogramate, decizii in conditii
de certitudine
• Sunt inedite/absolut noi-DECIZII NEPROGRAMATE
• Pot fi anticipate si se repeta in timp-PROGRAMATE
• Sunt de rutina si bine structurate- PROGRAMATE
• Sunt rezolvate prin reguli sau proceduri clare- DECIZII IN CONDITII DE
CERTITUDINE
• Sunt imposibil de luat pe baza unor legaturi prestabilite-DECIZII IN CONDITII DE
RISC
• Sunt neobisnuite si putin structurate-DECIZII NEPROGRAMATE
92. Autoritatea profesioanala deplina este o caracteristica a: a) profesie de circumstanta b)
de meserie c) de vocatie
93. Investitiile firmelor in anumite programe sociale pot

fi: a) Nedemocrate b) Neadecvate c) Imorale
94. Codurile de etica(avantaje)

a) creeaza culturi organizationale adecvate b) incurajeaza practicile morale
c) imbunatatesc climatul de munca
95. Legea morala este: a) impersonala b) temporara c) obligatorie d) are caracter de constrangere
96. Nivelul de abordare al eticii in afaceri poate fi: a) procesul prin care este obtinut profitul b)
un anumit contract c) o relatie de afaceri specifica
97. Impotriva asocierii etica-afaceri sunt urmatoarele mituri:

a) etica in afaceri este mai degraba o religie decat o stiinta managerila b) etica in afaceri este o di
sciplina buna pentru filosofi,academicieni c) organizatia nu are probleme cu legea,deci este etica
98. Persoana care respecta regulile din profesie numai pentru propriile foloase este profesionist: a
) de circumstanta b) de meserie c) de vocatie
93. Dilemele etice sunt situatii complexe, dificile care apar din cauza:
a.disconcordantelor dintre scopurile individuale si cele de grup
b.relativismului
c.discordantelor dintre politicieni
d.necunoasterii si neintelegerii datoriilor morale
Capitolul 1
1. Prin prisma filosofiei etica poate fi considerata:

a) stiinta binelui/raului
b) stiinta fericirii
c) stiinta placerii
d) stiinta idealului social
2. Functia eticii care se realizeaza pe trei trepte succesive (descriptiva, analitico-sintetica,

explicativa) este:
a) functia cognitiva
b) functia normativa
c) functia persuasiva
d) functia educativa
3. Maximizarea profiturilor (prin folosirea corecta a resurselor, in conditii de legalitate), ca scop

principal al afacerilor, este sustinuta:
c) atat de pozitivismul economic, cat si de umanismul economic
4. Daca un manager decide ca obtinerea de profit nu este scopul principal al firmei,

subordonandu-l altor interese (indiferent de valoarea lor morala), poate avea ca efect scaderea
rentabilitatii firmei, ceea ce implica:
a) scaderea veniturilor patronilor
b) scaderea salariilor

a) clientii
b) angajatii
c) proprietarii
d) sindicatele
6. Aliatii strategici, concurentii si grupurile de presiune fac parte din categoria:


a) furnizorii
b) distribuitorii
d) mass-media

a) administratia publica locala
b) ONG-urile
c) institutiile bancare
d) institutiile educationale
9. Etica este:
a) stiinta comportamentului
b) stiinta moravurilor
c) stiinta moralei
10. Etica vizeaza sfera concreta a vietii morale, urmarind, printre altele, actul convingerii,
indeplinind astfel:
11. Pozitivismul economic (Milton Friedman) insista asupra:

a) maximizarii profiturilor
b) conditiilor de viata mai bune pentru toti
12. Umanismul economic (Amartya Sen) insista asupra:

a) conditiilor de viata mai bune pentru toti
c) teoriei alegerii rationale, care descrie managerii ideali, si nu pe cei reali
d) intereselor prioritare ale proprietarilor/actionarilor
13. In categoria stakeholderilor care au un interes si/sau sunt afectati de actiunile/ performantele
firmei pot fi incluse:
b) grupurile
c) organizatiile
d) societatea umana
14. Din categoria stakeholderilor in sens restrans fac parte:

a) clientii
b) furnizorii
c) opinia publica
d) colaboratorii directi
15. Din categoria stakeholderilor in sens larg fac parte:

a) mass-media
b) institutiile statului
c) angajatii
d) cumparatorii
16. Etica vizeaza, printre altele, crearea de norme morale, indeplinind astfel:
Capitolul 2
1. In literatura de specialitate morala este definita ca fiind:

a) dominatia ratiunii asupra afectelor
b) tendinta spre binele suprem
c) autonomia vointei

b) respect reciproc (intre egali)
c) cooperare
d) constrangere

b) creativitate
c) progresism
4. Functiile sociale ale moralei sunt:

a) functia de cooperare in vederea realizarii scopurilor
b) functia de integrare a individului in comunitatea morala
c) functia de reproductie morala (sau de conservare a traditiei morale)
d) functia de promovare a inovatiei morale (sau de creatie valorica)
5. Analizand diferentele dintre etica, morala si moralitate, respectiv reciprocitatile semantice si

functionale, in literatura de specialitate se arata ca:
a) etica are caracter accentuat cognitiv si explicativ
d) morala are caracter accentuat cognitiv si explicativ
6. Norme generale, universale (comparativ cu cele particulare sau speciale) se caracterizeaza
prin:
a) au durabilitate mare in timp
b) poseda o anumita variatie in timp
c) sunt prezente in toate tipurile de comunitati umane
d) influenteaza toate activitatile umane
7. Norme speciale (comparativ cu cele particulare sau generale) se caracterizeaza prin:

a) regleaza relatii si activitati umane particulare
b) sunt ocazionale
c) sunt prezente in toate tipurile de comunitati umane
d) se manifesta in cadrul unor grupuri restranse
8. Morala reflecta in principii, norme, reguli determinate istoric si social:

a) convingeri
b) atitudini
c) deprinderi
d) sentimente
9. Realismul moral, conformismul social si conservatorismul politic sunt caracteristici ale:

a) stadiului de heteronomie morala
b) stadiului de autonomie morala
c) stadiilor de heteronomie si autonomie morala
10. Conservarea traditiei morale evidentiaza faptul ca morala indeplineste:

a) functia de cooperare
b) functia de integrare
c) functia de reglementare normativa
d) functia de reproductie morala
e) functia de promovare a inovatiei morale
11. Raul moral savarsit cu intentie este:

a) imoral
b) amoral
c) atat imoral, cat si amoral
12. Relativismul moral, creativitatea si progresismul sunt caracteristici ale:

a) stadiului de heteronomie morala
b) stadiului de autonomie morala
c) stadiilor de heteronomie si autonomie morala

a) pasiunile
b) deprinderile
c) frica
d) ignoranta
14. Avand in vedere legaturile dintre legea morala si legea juridica, se sustine ca:
a) legea juridica se bazeaza pe norme si principii morale
b) legea morala se bazeaza pe norme si principii juridice
c) respectul fata de legea juridica este o datorie morala
d) uneori legea juridica prevede limite care pot fi de neacceptat pentru legea morala
15. Imperativul categoric caruia trebuie sa i se conformeze constiinta morala, formulat de Hans
Jonas (1993), include urmatoarele:
a) actioneaza astfel incat efectele actiunii tale sa fie compatibile cu permanenta unei vieti
autentic umane pe pamant
b) actioneaza astfel incat efectele actelor tale sa nu fie distructive pentru o astfel de viata
c) nu compromite conditiile pentru supravietuirea nelimitata a umanitatii pe pamant
d) include in alegerea ta actuala integritatea viitoare a omului
16. In cadrul relativismului etic Andrei Marga (1998) argumenteaza ca:

c) nu exista o cale rationala de a compara si alege intre valori diferite
d) nu se poate decide rational intre valori rivale, ci se poate opta doar intre indiferenta si saltul de
la o valoare la alta
Capitolul 3
1. Deontologia se refera la:

a) datorie, obligatii, reguli, in general
b) datorie, obligatii, reguli, norme morale
c) norme, reguli si obligatii profesionale
d) norme, reguli si obligatii morale specifice unei profesiuni
2. Datoria profesionala (si morala) este mijlocul de realizare a unor scopuri straine sistemului in
care actioneaza, pentru:
a) profesionistul de circumstanta
c) profesionistul de vocatie
3. Respectarea normelor profesionale (si morale) in mod reflex, ca rezultat al unui model
profesional asimilat o data pentru totdeauna, este specifica:
a) profesionistului de circumstanta
c) profesionistului de vocatie
4. In indeplinirea indatoririlor dovedeste angajare deplina, creatoare, isi asuma riscuri si are
sentimentul sacrificiului de sine, profesionistul:
a) de circumstanta
b) de meserie
c) de vocatie
5. Orice organism autorizat, in functie de natura profesiei:

a) poate codifica indatoririle membrilor sai
b) poate sa impuna promovarea unui examen de acces la profesie
c) poate sa ceara efectuarea unui stagiu de pregatire
d) poate sa impuna modalitati de perfectionare si de verificare a aptitudinilor

a) consolidarea integritatii si a competentelor profesionale
c) sustinerea si promovarea aplicarii normelor nationale si internationale
d) maximizarea incalcarii regulilor deontologice
7. Beneficiile elaborarii si implementarii corecte a codurilor deontologice sunt:

a) are un rol decisiv in informarea tuturor celor vizati asupra profesiei, a regulilor de conduita, a
drepturilor si obligatiilor
b) mentine sau chiar imbunatateste prestigiul profesiunii
c) da fiecarui membru un sentiment de securitate si forta colectiva

a) pot condamna multe si pot prescrie putine
b) pot ameninta excesiv libertatea
c) sunt cunoscute si insusite intotdeauna de catre toti cei vizati
d) pot include fraze lipsite de sens sau fara justificare
24. Identificati piedicile si obiectiile la adresa deontologiei
a. dependenta profesionistilor de privilegii personale si de aprecieri rapide
b. aroganta si conservatorismul unor profesionisti
c. limitarea liberei initiative
d. ostilitatea/ignoranta unora fata de problemele deontologice
9. Cu totii avem datoria:

b) de a ne respecta cuvantul dat
c) de a fi cinstiti, sinceri, modesti
d) de a respecta demnitatea si onoarea celuilalt
10. Deontologia profesionala poate fi definita ca fiind:

a) disciplina care include normele de conduita si obligatiile morale ale unei profesii bine definite
c) un ansamblul de reguli care reglementeaza o profesiune, conduita celor care o exercita,
rapoartele dintre acestia si clientii lor, dintre ei si public
11. Datoria profesionala vizeaza:

a) numai latura tehnica (strict a profesiei)
b) numai latura umana (a moralitatii)
c) atat latura tehnica, cat si cea umana
12. Profesionistul de circumstanta:

a) abordeaza auto-realizarea profesionala, inclusiv componenta morala a acesteia, ca mijloc si nu
ca scop
b) are semnificatia datoriei fata de sine si fata de ceilalti
c) este simbolul auto-realizarii depline in plan moral si profesional
a) va respecta regulile de conduita in profesie numai din grija pentru conservarea si dezvoltarea
foloaselor sale
b) se multumeste intotdeauna cu ceea ce i se ofera
c) ofera intotdeauna doar ceea ce a invatat la nivelul instruirii initiale
14. Profesionistul de vocatie:

a) se multumeste intotdeauna cu ceea ce i se ofera
b) isi asuma riscuri si are sentimentul sacrificiului de sine
c) se autoevalueaza si lupta permanent pentru autoperfectionare
d) va respecta regulile de conduita in profesie numai din grija pentru conservarea si dezvoltarea
foloaselor sale
15. Deontologia profesionala:

b) este stiinta indatoririlor profesionale, a comportamentului profesional
c) este o importanta diviziune a filosofiei moralei, stiinta a ceea ce este just si rational
16. Un manager competent ar trebui sa fie capabil:

a) sa se implice efectiv in realizarea binelui si evitarea raului
b) sa fie un adevarat model moral pentru cei din jur
c) sa fie capabil sa rezolve eficient dilemele etice si situatiile conflictuale prin respectarea legii si
a libertatii
Capitolul 4
1. Subiectul eticii in afaceri (agentul moral) poate fi:

a) un om
b) un grup de angajati
c) agentul economic cu personalitate juridica
d) societatea, in general
2. In afaceri exista 3 niveluri de aplicare ale eticii. Cel care se stabileste intre indivizi, in baza
principiului corectitudinii schimbului, este:
a) nivelul micro
b) nivelul macro
c) nivelul corporatiilor
3. Nivelul de abordare a problematicii eticii in afaceri il poate constitui:

a) o afacere in general
b) o activitate specifica orientata catre atingerea obiectivelor
d) o relatie de afaceri specifica
4. In afaceri sunt 3 niveluri de aplicare ale eticii. Cel care se refera la reguli institutionale/sociale
ale economiei, ale afacerilor este:
a) nivelul micro
b) nivelul macro
urmatoarele aspecte:
a) este esentiala pentru asigurarea progresului individual si social
b) ne incurajeaza in a alege si a realiza binele (utilitatea practica)
c) ajuta la consolidarea constiintei morale
d) ne ajuta sa rezolvam corespunzator conflictele zilnice (utilitatea practica)
6. Studierea eticii are atat utilitate teoretica, cat si practica. Utilitatea practica se refera la
urmatoarele aspecte:
a) ne ajuta sa ne cunoastem adevarata valoare morala
b) ne ofera un real ajutor in a evita raul, in a gresi cat mai putin
c) este un ghid pentru cunoastere si alegere intre valoare/nonvaloare
d) asigura un minim de cunostinte fundamentale, absolut necesare
7. Competitia:
a) este un scop in sine (NU)
b) este un sistem de relatii intre indivizi sau grupuri
c) este un sistem de interactiuni intre indivizi sau grupuri
8. Etica in afaceri este definita ca fiind:

a) perspectiva etica a unei organizatii de afaceri
b) perspectiva etica a unui individ care face afaceri
c) setul de principii care ar trebui sa guverneze conduita in afaceri
9. In literatura de specialitate mediul de afaceri este comparat cu:

a) jungla
b) un camp de lupta
c) un loc de joaca
d) masina eficienta de fabricat bani
10. Cadrul de analiza al eticii in afaceri poate fi atat teoretic, cat si practic. Cadrul teoretic
vizeaza analiza:
a) codului de etica
b) diagramelor de relatii
d) programelor de actiune
11. Cadrul de analiza al eticii in afaceri poate fi atat teoretic, cat si practic. Cadrul practic vizeaza
analiza:
a) comportamentului
b) programelor de actiune
c) strategiilor si tacticilor firmei
12. Obiectul analizei morale a afacerilor este tratat diferentiat in functie de subiectul moralei
(individ sau grup de indivizi) si structura moralei. Daca subiectul moralei este individul analiza
este orientata inspre:
a) constiinta morala
b) responsabilitate sociala
c) vointa
d) caracter
13. Obiectul analizei morale a afacerilor este tratat diferentiat in functie de subiectul moralei
(individ sau grup de indivizi) si structura moralei. Daca subiectul moralei este un grup de indivizi
analiza este orientata inspre:
a) cultura organizationala
b) sentimente
c) responsabilitate sociala
d) deprinderi
14. Metodele de cercetare pe care le poate folosi etica in afaceri sunt:

a) observatia
b) sinteza
c) deductia
d) demonstratia
15. Reputatia unei firme se masoara deoarece arata legatura emotionala care garanteaza:
a) cine cumpara produsele
b) cine recomanda firma
c) acceptarea strategiei de catre angajati
16. In masurarea reputatiei unei firme trebuie sa se tina cont de:

a) inovare
b) performanta
c) cetatenie
d) guvernanta
Capitolul 5
1. Realizarea unor produse/servicii de calitate si garantarea sigurantei utilizarii produselor sunt

probleme manageriale care tin de:
b) productie
e) resurse-umane
2. Evitarea practicilor de evaziune fiscala si gestionarea corecta a costurilor sunt probleme

manageriale care tin de functiunea:
b) productie
e) resurse-umane
3. Avand in vedere responsabilitatile sociale ale managementului, sunt solicitate imperativ
tuturor organizatiilor:
a) responsabilitatile economice
b) responsabilitatile legale
c) responsabilitatile etice
d) responsabilitatile discretionare
4. Responsabilitatile care presupun angajamentul/implicarea managerului si organizatiei in

actiuni pur voluntare, izvorate din dorinta de a rezolva anumite probleme sociale, sunt:
a) responsabilitati economice
b) responsabilitati legale
c) responsabilitati etice
d) responsabilitati discretionare
5. Analizand principalele abordari ale sistemelor etice, cu impact asupra deciziilor manageriale,
daca decizia luata se bazeaza in totalitate pe conceptele de corectitudine, echitate si
impartialitate, decidentul a avut in vedere:
a) abordarea utilitarista
b) abordarea universalista
c) abordarea distributiva
d) abordarea individualista
6. Analizand principalele abordari ale sistemelor etice, cu impact asupra deciziilor manageriale,
focalizarea pe consecinte este specifica:
a) abordarii utilitariste
b) abordarii universaliste
c) abordarii distributive
d) abordarii individualiste
7. Principalele caracteristici ale unui cod de etica se refera la urmatoarele:

a) sa fie riguroase, sa prevada clar idealurile si/sau obligatiile
b) sa protejeze interesul public
c) sa fie specifice si oneste
d) sa provina de la o autoritate legitima
8. Avantajele elaborarii codurilor de etica includ:

a) incearca sa echilibreze interesul colectiv cu cel personal
b) pot oferi un ghid pentru persoanele tinere care intra in firma
c) pot constitui bazele unei actiuni disciplinare impotriva abaterilor
d) este un mijloc de incurajare a practicilor imorale in organizatii
9. Este putin probabil ca toate deciziile/actiunile unui manager sa fie intotdeauna fie morale, fie
amorale, fie imorale. Cu toate acestea, in literatura de specialitate se precizeaza faptul ca
managerul care esueaza in considerarea eticii ca o componenta a comportamentului sau este:
a) manager imoral
b) manager amoral
c) manager moral
10. Managerii care manifesta un comportament moral sunt caracterizati astfel:

a) sustin libertatea, perfectionarea si dezvoltarea fiecarui angajat
b) formeaza si incurajeaza un regim echilibrat de munca si odihna
c) creeaza un mediu de lucru fara discriminari
d) cultiva o atitudine pozitiva fata de celelalte persoane
11. Este putin probabil ca toate deciziile/actiunile unui manager sa fie intotdeauna fie morale, fie
amorale, fie imorale. Cu toate acestea, in literatura de specialitate se precizeaza faptul ca
managerul care alege sa se comporte impotriva moralei este:
a) manager imoral
b) manager amoral
c) manager moral
12. Exista diferente conceptuale intre valori, principii si reguli. De ordinul binelui, indicand
atributele existentei umane, sunt
a) valoriledef
b) principiile
c) regulile
13. Exista diferente conceptuale intre valori, principii si reguli. Marile orientari de viata si
actiune (fixand atitudinile oamenilor) sunt date de:
a) valori
b) principiidef
c) reguli
14. In literatura de specialitate sunt prezentate trei perspective majore privind responsabilitatea
sociala a organizatiilor: „mana invizibila”, „mana guvernului” si „mana managementului”.
„Mana managementului” se refera la opinia ca:
a) interesele societatii sunt servite cel mai bine atunci cand eforturile firmei sunt ghidate de
„mana” legii si politicii
b) firmele si managerii trebuie sa actioneze pentru protejarea si cresterea bunastarii sociale
c) intreaga responsabilitate sociala a unei firme vizeaza obtinerea profitului, respectand legea
15. Abordand problematica gestionarii responsabilitatii sociale, organizatiile pot manifesta, in

functie de receptivitatea si sensibilitatea sociala care le caracterizeaza, cinci tipuri de atitudini.
Daca organizatiile fac schimbari (reactioneaza) atunci cand stiu ca lipsa de implicare poate avea
efecte negative asupra profiturilor lor, atitudinea lor este:
a) de ignoranta
b) defensiva
c) de acomodare
d) reactiva
e) anticipativa si pro-activa
16. Din categoria instrumentelor de monitorizare a solicitarilor sociale fac parte:
a) auditul social
c) scanarea sociala
d) prognoza sociala
teoria universalista- Imperativul ipotetic, vointa buna si imperativul categoric, autonomia si

demnitatea.
Principii de responsabilitatea si indatorire
1. Legea eterna- Acest sistem etic stipuleaza faptul ca standardele morale sunt inscrise
intr-o „lege eterna” care este revelata de Dumnezeu in Sfanta Scriptura, recognoscibila in natura,
convingerea consta in faptul ca fiecare trebuie sa actioneze in concordanta cu prevederile
acestei legi.
2. Teoria utilitarista.- TEORIE NORMATIVA.
se apreciaza deciziile/actiunile ca fiind corecte sau gresite doar prin analiza efectului
lor bun sau rau.
Managerii sunt inclinati sa foloseasca profitul, eficienta si alte criterii de performanta
pentru a judeca ce este cel mai bine pentru cei mai multi oameni. O decizie
utilitarista poate fi aceea in care sunt concediati 30% dintre salariati, pentru
a mentine profitabilitatea firmei si a pastra restul de 70% din locurile de
munca
-ASIGURA – CEA MAI MARE FERICIRE PENTRU CEL MAI MARE NUMAR
DE OAMENI
-Satisfactie cat mai mare pentru cat mai multi
a)uitlitatea actiunii
b)utilitatea regulilor
o obtinerea placerii si evitarea suferintei;
o satisfactie cat mai mare pentru cat mai multi;
o accent pe consecintele actelor: pozitive/negative, beneficii/ pierderi;
o numai libertatea sociala poate crea cele mai favorabile conditii pentru
progresul social si pentru dezvoltarea aptitudinilor individuale.
3. Teoria universalista, deontologica- valoarea morala a unei actiuni nu poate depinde de

rezultatul acesteia.legile sau motivatiile morale sunt categorice;
Comportamentul moral =in conformitate cu principiile de responsabilitate si indatorire.
Fiecare sa actioneze in asa fel incat sa se asigure ca ceilalti vor lua decizii similare, in
circumstante similare.
IMPERATIVUL CATEGORIC
• Principiul universalitatii: „Actioneaza numai conform acelei maxime care vrei sa
devina o lege cu valoare universala"!
• Principiul respectului pentru persoane.
• Principiul autonomiei: ideea vointei oricarei fiinte rationale, ca vointa universal
legislatoare.
o este incurajata obedienta si loialitatea;
o persoanele sunt scopuri in sine, iar nu mijloace;
o motivatia placere/durere explica doar comportamentul animalelor;
o agentii morali se autoguverneaza; omul responsabil capata dreptul la autonomie, a
carei valoare este inerenta, intrinseca, infinita;
o valoarea consecintelor unei actiuni este conditionata de valoarea si integritatea
agentilor morali; omul poate invinge instinctul si dorinta prin vointa rationala;
o principiile morale sunt universalizabile;
o principiul fundamental al moralitatii este formal, absolut si intemeiat in
rationalitatea noastra iar moralitatea esentiala este o constructie rationala.
4. Teoria distributiva.
VALOARE= JUSTITIA
Recompensele acordate trebuie sa fie proportionale cu contributia fiecaruia la realizarea
obiectivelor (justitie distributiva).
corectitudine, echitate si impartialitate
• fiecaruia in mod egal,
• fiecaruia dupa nevoi,
• fiecaruia dupa pregatire,
• fiecaruia dupa efort,
• fiecaruia dupa contributie,
• fiecaruia dupa rezultate,
5. Libertatea personala.- standardele morale se bazeaza pe libertate
Fiecare traieste asa cum isi doreste
oNozick: un stat care se foloseste de impozite pentru a redistribui veniturile incalca

libertatea individuala obligandu-i pe oameni sa sustina proiecte pe care nu au ales in mod
liber sa le sustina.
Sistemele etice nu intra in conflict unele cu altele -

Grile etica(posibile)
Care este tendința/evoluția urmatoarelor aspecte dacă o firmă investește corespunzător în programe de
responsabilitate socială?
Petițiile/reclamațiile stakeholderilor–scade
Calitatea vieții oamenilor -creste
Fluctuația la locul de muncă –ramane constanta
Insatisfacția clientilor –scade
Conflictele cu colaboratorii –ramane constanta
Imaginea pozitivă a mărcii -creste
Firmele iși asumă responsabilități sociale (RS) deoarece:
Beneficiază din dezvoltarea societății -Argumentul anti-parazit
Sunt profitabile –Argument economic
Functionează pentru societate –Argument auto-intereselui social
Au resursele necesare –Argumentul capacitatii
Competiția economică înseamnă, de fapt, cooperare și asumare a responsabilităților morale față de

ceilalți.
a. Fals
b. Adevărat
Auto-realizarea profesională deplină este o caracteristică a profesionistului:
a. de meserie
b. de vocație
C. de ocupație
d. de circumstanță
Ce director trebuie să-și asume responsabilitatea în legătură cu următoarele?
Insatisfacția angajaților –Director de resuse umane
Dobânzi ridicate la creditele bancar - Director financiar-contabil
Reclama mincinoasă - Director comercial-marketing
Condiții periculoase de muncă - Director de productie
Lipsa creativității - Director comercial-marketing
Produse cu defecte de fabricație - Director de productie
Negocieri eșuate- Director de cercetare-dezvoltare
Identificați diferențele dintre etică, morală și moralitate:
Morala – are caracter proiectiv-programator
Moralitate – are caracter real-practic
Etica- are caracter accentuat cognitiv si explicativ
Responsabilitatea socială a firmel (CSR) este obligația unei firme de a servi interesele celor care ajută
direct sau indirect la mersul afacerilor (sau care sunt afectați), adică interesele:
a. cumpărătorilor
b. activistilor
C. sindicalistilor
d. primăriilor
e. colaboratorilor
Totalitatea convingerilor, atitudinilor, deprinderilor, sentimentelor reflectate în principii, norme, reguli,

definesc:
a. deontologia
b. managementul
C etica
d. morala
Comportamentul în acord cu esența omului și standardele religioase este susținut de:
a. Teoria contractului social
b. Teoria legii eterne
C. Teoria universalistă
d. Teoria distributivă
Derularea afacerilor fără furturi și înșelăciuni este susținută:
a. de umanismul economic
b. de relativism
c.atât de pozitivismul economic cât și de umanismul economic
d.de pozitivismul economic
Funcțiile sociale ale moralei sunt:
a. funcția de reproducție morală
b. funcția de cooperare
Deontologia face referiri la datoriile:
a.profesionale
b. generale
C. morale
d. morale, specifice unei profesiuni
În categoria virtuților pot fi încadrate următoarele:
a. credința
b. cumpătarea
C.Curajul
d. cinstea
Cadrul de analiză al Etici în afaceri poate fi atât teoretic, cât și practic. Cadrul teoretic se referă la:
a. rezultate reale
b. planuri de afaceri
C. misiune și obiective
d comportament
Managerii trebuie să cunoască așteptările stakeholderilor. Cui aparțin următoarele așteptări?
Reciclarea adecvată a deșeurilor –Comunitatea/societatea
Evaluarea corectă a performanțelor individual -Angajati
Sporirea profitului –Proprietari/actionari
Restituirea creditelor angajate –Institutii bancare
Respectarea legilor referitoare la monopol -Concurenti
Sprijin in îndeplinirea sarcinilor de serviciu -Angajati
Satisfacerea nevoilor consumatorilor-Cumparatori
Teza incompatibilității dintre Etică și afaceri evidentiaza faptul că nu există responsabilități etice în
afaceri.
a. Fals
b. Adevărat
Deontologia se ocupă numai de obligațiile și datoriile oamenilor angajați legal într-o organizație.
a. Adevărat
b. Fals
Identificați criticile la adresa deontologiei!
a. dependența profesioniștilor de privilegii personale și de aprecieri rapide
b. limitarea liberei inițiative
c. ostilitatea/ignoranța unora față de problemele deontologice
d. aroganța și conservatorismul unor profesioniști
Dilemele etice în afaceri apar în următoarele domenii:
a. resurse umane
b. cercetare-dezvoltare
c. producție
d. publicitate
Deontologia este un domeniu normativ care se manifestă pe bază următoarelor principii:
"Ce ție nu-ți place, altuia nu-i face"!- principiul reciprocitatii
Nu este justificată orice delegare de autoritate- principiul delegarii autoritatii
Omul trebuie să recunoască dreptul la fericire al celuilalt – principiul altruismului
Nu este justificat să te afișezi ca expert dacă nu ești competent - principiul autoritatii adecvate
Omul nu trebuie privit ca un instrument – principiul umanismului
Nu este justificat să stabilești obligațiile făcând exces de autoritate- principiul autoritatii suficiente
Din ce mediu fac parte următorii stakeholderi?
Instituțiile de sănătate –mediul general
Comisiile manageriale –mediul intern
Administrația publică central- mediu general
Fondurile de investiții – mediul specific
Aliații strategici- mediul specific

Conform relativismului etic valorile au următoarele caracteristici:
a. există o cale rațională de a compara si alege între valori diferite
b. alternativele valorice sunt evaluate tinând cont de nevoi/trebuințe
C. valorile nu se pot compara unele cu altele
d. valorile sunt plurale
Răul săvârșit cu intenție, în cunoștință de cauză este:
a.moral
b. amoral
C. imoral
Identificați stakeholderii Facultății de Știinte Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA):
Biserica Ortodoxă Română -nu sunt stakeholderi ai FSEGA
Spitalul județean din Cluj-Napoca - nu sunt stakeholderi ai FSEGA
Furnizori de servicii de curățenie pentru UBB - stakeholder in sens larg
Cercetătorii din cadrul UBB - stakeholderi in sens larg
Locuitorii municipiului Cluj-Napoca-nu sunt stakeholderi ai FSEGA
Comparativ cu legea morală, constiința morală:
a. este o „normă" obiectivă
b. este temporară
C. este o „normă" subiectivă
d. este permanentă
Obiectul analizei morale este diferențiat în funcție de subiect. Dacă subiectul moralei este un grup de
angajați, sunt analizate:
a. caracterul
b. voința
c. responsabilitatea socială
d. cultura organizațională
e. sentimentele
f. temperamentul
Referitor la CSR (responsabilitatea socială), societatea așteaptă ca firmele să-și asume:
b. responsabilitătile legale
c. responsabilitătile discreționare
d. responsabilitățile etice
Eticheta în afaceri vizează, printre altele, o multitudine de norme și reguli de comunicare. Identificați
tipul de comunicare dintre un vånzător și un cumpărător.
Cumpărătorul țipă deoarece magazinul este foarte agiomerat –comunicare paraverbala
Cumpărătorul citeste orarul de funcționare al magazinului
Cumpărătorul vorbește pe WhatsApp/Messenger cu vânzătorul-comunicare verbala
Cumpărătonul işi acoperă ochi când probează un produs –niciun raspuns
Vânzătorul scrie pe un biletel numărul de telefon al magazinului
Vânzătorul stă la o distanță de 2 m fată de cumparător-regula anti-COVID
Vânzătorul face semne cu mana spre iesirea din magazin-comunicare nonverbala

Discriminarea este practica ilegală și imorală de a trata mai puțin favorabil pe unii indivizi în comparație
cu alții, din cauză că sunt diferiți ca:
a. apartenență la sindicat
b. statut social
C. vârstă
d. orientare sexuală
e. stare de sănătate
Identificați afirmațiile corecte:
a. unele legi juridice pot intra în conflict cu normele morale
b. legea juridică are particularități naționale, nefiind universală la nivel mondial
c. legea morală clară pentru toți
d. legea morală nu acceptă judecăti morale diferite influențate de subiectivate și context
Teoria alegerii raționale este contestată:
c atât de pozitivismul economic cât și de umanismul economic
d. de subiectivism
Identificați urmatoarele elemente legate de Etica in afacert, ca disciplină de studiu:
Demonstrația –metoda de cercetare
Comportamentul vânzătorilor – obiect al analizei morale
Valorile firmei- nivelul de aplicare sau de abordare
Economiştii de la biroul financiar –subiect (agent moral)
Discuțiile legate de diagramele de relații-cadrul teoretic de analiza

Valorile pot fi definite ca fiind:
a conceptii privitoare la ceea ce este dezirabil (dorit)
b. conceptii implicite
C concepții privitoare la ceea ce este indezirabil
d. conceptii explicite
Datoria profesională vizează atât latura tehnica (strict a profesiei) cât si pe cea umană (a moralitații).
a. Fals
b. Adevărat
Comportamentul care urmărește cea mai mare fericire pentru cei mai mulți oameni este enunțat de:
a. Teoria contractului social
b. Teoria distributivă
c. Teoria universalistă
d. Teoria utilitaristă
Disciplina științifică care se ocupă cu normele de comportare a oamenilor in societate se numeste
a. deontologie
b. etică
c educație civică
d. morală
Dilemele etice sunt situații complexe, dificile care apar din cauza:
a. discordartelor dintre scopurile individuale și cele organizaționale
b. imperfecțiunii indivizilor și a societății, în general
c.universalismului
d. subiectivismului
Conștiința religioasă este:
a. conștiință socială
b. conștiință transindividuală
c. conștiință de grup
d. conștiință de sine
Comparativ cu responsabilitatea, răspunderea evidențiază:
a. caracterul obiectiv (extern)
b. asumarea din liberă inițiativă
c. caracterul subiectiv (intern)
d. obligația exterioară de a face ceva
Normele morale ar trebui:
a. să se supună principiului universalității
b. să nu depindă de credințe, sentimente sau voința arbitrară a cuiva
C. să aibă caracter absolut și obiectiv
d. să fie aplicabile oricui, oricând, oriunde

Grile Etica

a) Au durabilitate maxima
b) Sunt ocazionale
c) Variaza in timp

a) Etica
b) Morala
c) Moralitatea
3. Legea morala:
a).Nu are caracter de constrangere
b). Nu impune sanctiune
d) Este personala

b) Iertaea supraincarcarii costurilor
c) Realizarea din investii suficiente
5) Principiile de responsabilitate si indatorire sunt sustinute de:

b) Teoria universala
6) Constiinta morala este:

a) Temporara
b) Permanenta
c) Impersoanala
d) Obiectiva
7) Stakeholderii externi includ:
a) Actionarii
b) Colaboratorii
c) Clientii
d) Furnizorii
8) Codurile de etica trebuie:

a) Sa serveasca profesiunii dominante in firma
9) Specifice moralei autonome:
b) Constrangerea
d) Creativitatea
Morala heteronomă Morala autonomă
● respect unilateral (pentru adult) ● respect reciproc (între egali)

● constrângere ● Cooperare
● egocentrism ● decentrare
● sancţiuni ispăşitoare ● sancţiuni pentru reciprocitate
● reguli exterioare ● interiorizarea regulilor
● realism moral ● relativism moral
● conformism social ● creativitate
● conservatorism politic ● progresist
10) Etica este stiinta;

a) Binelui/raului
b) Idealului social
c) Placerii
11) Comparativ cu raspunderea ,responsabilitatea evidentiaza:
b) Caracter subiectiv (intern)
12) Investitiile firmelor in anumite programe sociale pot fi:
a) Nedemocrate
b) Neadecvate
c) Imorale
14) Codurile de etica(avantaje)
a) creeaza culturi organizationale adecvate
b) incurajeaza practicile morale
Avantajele elaborării codurilor de etică:
● încearcă să echilibreze interesul colectiv cu cel personal;
● pot oferi un ghid pentru persoanele tinere care intră în firmă;
● pot constitui bazele unei acţiuni disciplinare împotriva abaterilor;
● poate fi un mijloc de aliniere a abaterilor la normele morale;
● realizează o unitate a criteriilor de apreciere a valorilor;
● asigură transparenţa modului de realizare a activităţilor,
proceselor, fenomenelor;
● ajută la dezvoltarea eficientă a problemelor de discriminare, a
dilemelor etice, în general;
● garantează respectarea strategiilor de calitate pe termen lung;
● creează o cultură organizaţională adecvată;
● este un mijloc de încurajare a practicilor morale în organizaţii;
● îmbunătăţeşte climatul de muncă la toate nivelurile;
● creşte loialitatea şi implicarea conducerii şi a salariaţilor;
● are loc îmbunătăţirea selecţiei, formării, promovării personalului,
a altor practici ale managementului resurselor umane etc.;
● sporeşte încrederea şi cooperarea în echipă: iniţiativele personale
se îndreaptă către interesul general;
● deciziile adoptate vizează dreptatea, eficienţa şi nediscriminarea;
● cresc performanţele firmei pe termen mediu şi lung etc
15) Morala poate fi definita ca:
a) dominatia ratiunii asupra efectelor
Raspuns extins:
● dominaţia raţiunii asupra afectelor;
● tendinţa spre binele suprem;
● buna voinţă, motivele dezinteresate;
● capacitatea de a trăi în comunitatea umană;
● omenia sau forma socială (umană) a relaţiilor dintre oameni;
● autonomia voinţei;
● reciprocitatea relaţiilor exprimată în regula de aur a moralităţii.
16) Normele morale generale;
a) au durabilitate mare
b) sunt ocazionale
c) relativ umane
d) variaza in timp
17) Caracter cognitiv si explicativ:

a) etica
b) morala
c) moralitatea
18) Conform pozitivismului economic maximizarea profitului e imperativ:

a) rational
b) moral
c) rational si moral
19) Legea morala este:
a) impersonala
b) temporara
c) obligatorie
d) are caracter de constrangere
20) Comportamentul care urmareste cea mai mare fericire pentru cei mai multi oameni:
a) teoria distributiva
b) teoria universala
c) teoria contractului social
d) teoria utilitarista
21) Etica manageriala din domeniul productiei vizeaza:

a) informarea corecta a clientilor
b) realizarea produselor de calitate
c) evitarea supraincarcarii nejustificate a costurilor
23) Stakehalderii interni includ:

a) actionarii
b) clienti
c) managerii
d) angajatii
24) Investitiile firmelor in anumite programe sociale pot fi considerate:

a) ilegale
b) inechitabile
c) imorale
25) Morala heteronoma se caracterizeaza prin:

a) constrangere
b) reguli exterioare
c) relativism moral
d) respect unilateral (pentru adult)
26) Morala se refera la:

a) psihic
b) spirit
c) intelect
27) Comparativ cu responsabilitatea, raspunderea evidentiaza:

a) rolul pasiv al omului
b) caracterul obiectiv (extern)
c) asumarea din libera initiativa
d) conditia minimala a omului
a) sa fie specifice si oneste
b) sa provina de la o autoritate legitima
Raspuns complet:
● să fie riguroase, să prevadă clar idealurile și/sau obligațiile;
● nu trebuie folosite în interes propriu;
● nu vor servi unei profesii, în defavoarea interesului public;
● trebuie să protejeze interesul public, să fie specifice și oneste;
● trebuie să prevadă și pedepse, penalizări, sancțiuni;
● trebuie să stabilească anumite priorități, adevăratele valori ale firmei;
● să provină de la o autoritate legitimă;
● să nu contravină altor legi (de exemplu, Constituția);
● să fie posibile din punct de vedere fizic și moral;
● să fie cât mai simple și accesibile.
29) Codurile de etica (avantajele):
a) sporesc cooperarea in echipa
b) reduc performantele firmei
c) pot construi bazele actiunilor disciplinare impotriva abaterilor
Raspuns complet:
● pot constitui bazele unei acțiuni disciplinare împotriva abaterilor;
● asigură transparența modului de realizare a activităților, proceselor etc.;
● ajută la rezolvarea eficientă a problemelor de discriminare, a dilemelor etice;
● creează o cultură organizațională adecvată;
● este un mijloc de încurajare a practicilor morale în organizații;
● îmbunătățește climatul de muncă la toate nivelurile;
● crește loialitatea și implicarea conducerii și a salariaților;
● are loc îmbunătățirea selecției, formării, promovării personalului, a altor practici
● ale managementului resurselor umane etc.;
● sporește încrederea și cooperarea în echipă, inițiativele personale se îndreaptă
● către interesul general;
● deciziile adoptate vizează dreptatea, eficiența și nediscriminarea;
● cresc performanțele firmei pe termen mediu și lung etc.
30) Indrumatorii omenirii cu influenta istorica majora:

a) Buddha
b) Mohamed
c) Moise
d) Confucius
+ Cristi. + Viorel datorita colegialitatii si grilelor adunate/rezolvate.
32) Caracterul cognitiv si explicativ are:

a) etica
b) morala
c) moralitate
Etica • Caracter accentuat cognitiv și explicativ
Morala • Caracter proiectiv – programator
Moralitatea • Caracter real – practic
36) Imperativul ipotetic, vointa buna si imperativul categoric, autonomia si

demnitatea, sunt enuntate de:
b) teoria utilitarista
d) teoria universalista
37) Etica manageriala din domeniul financiar-contabil vizeaza:

b) realizarea unor produse de calitate
c) evitarea supraincarcarii costurilor
38) Specifice moralei autonome sunt:

a) conformismul social
b) relativismul moral
c) creativitatea
d) cooperarea
40) Subiectul eticii in afaceri ,adica agentul moral,poate fi:

a) omul
b) organizatia de afaceri
c) societatea ,in general
41) Argumentele impotriva asumarii responsabilitatii sociale sunt:

b) firma plateste deja taxe/impozite
c) imbunatateste imaginea firmei
42) Etica are:
a) caracter proiectiv-programator
b) caracter cognitiv si explicativ
c) caracter real-practic
43) Legea morala:

a) are caracter de constrangere
b) impune sanctiuni si pedepse
c) nu este o lege a libertatii
44) Comparativ cu constiinta morala, legea morala:

a) este norma obiectiva a moralitatii
b) este eterna,permanenta continua
c) este temporara
d) este impersonala
45) Maximizarea profiturilor este o teza sustinuta de:

a) umanismul economic
b) relativism
c) universalism
d) pozitivism economic
46) Doar o afirmatie este adevarata:

a) morala are caracter moral
b) morala are caracter practic
c) etica are caracter cognitiv
d) moralitatea are caracter proiectiv
47) Raul savarsit cu intentie este:

a) moral
b) imoral
c) amoral
48) Normele ocazionale care vizeaza relatii si actiuni specifice sunt:

a) normele generale
b) norme universale
c) norme particulare
d) norme speciale
49) Autoritatea profesioanala deplina este o caracteristica a:

a) profesie de circumstanta
b) de meserie
c) de vocatie
50) Cea mai mare fericire pentru cel mai mare numar de persoane ,este sustinuta de:
a) teoria contractului social
b) teoria distributiva
c) teoria universalitatii
51) Relativismul etic arata ca:

53) Specifice moralei heteronome sunt:

a) reguli exterioare
b) creativitatea
c) relativismul moral
d) confermismul social
55) Auto-realizarea profesioanala deplina este o caracteristica a:

a) profesionalismului de circumstanta
b) profesionalismului de meserie
c) profesionalismului de vocatie
58) Valorile morale fundamentale sunt:

a) omenia
b) dreptatea
c) binele
59) Cadrul de analiza al eticii in afaceri poate fi atat teoretic cat si practic. Cel practic se refera
la?
a) fisele de post
b) derularea efectiva a afacerilor
c) diagramele de relatii
d) strategii si tactici
60) Nivelul de abordare al eticii in afaceri poate fi:

a) procesul prin care este obtinut profitul
b) un anumit contract
c) o relatie de afaceri specifica
61) Impotriva asocierii etica-afaceri sunt urmatoarele mituri:

a) etica in afaceri este mai degraba o religie decat o stiinta
managerila
b) etica in afaceri este o disciplina buna pentru filosofi,academicieni
c) organizatia nu are probleme cu legea,deci este etica
62) Standardele morale bazate pe intaietatea justitiei sunt sustinute de :

c) teoria universalista
d) teoria contractului social
63) Derularea afacerilor fara furturi si inselaciuni este sustinuta:

a) atat de pozitivismul economic cat si de umanismul economic
b) numai de pozitivism economic
c) numai de umanismul economic
64) Etica manageriala din domeniul comercial-marketing vizeaza:

a) salarizarea echitabila
b) realizarea de produse de calitate
c) informarea corecta a clientilor
65) Exista 5 sisteme etice relevante pentru deciziile manageriale. O limita a teoriei legii eterne
este:
a) impunerea de sacrificii minoritatii
b) existenta standardelor diferite de la un grup religios la altul
c) interpretarea dependenta de situatia individului
66) Exista diferente conceptuale intre valori, principii si reguli. Cele care dau marile
a) valorile
b) principiile
c) regulile
67) Caracter real-practic are:

a) etica
b) morala
c) moralitatea
68) Valorile sunt standarde ale:

a) comportarii
b) eficientei
c) virtutii
d) frumusetii
69) Studierea eticii are atat utilitate teoretica ,cat si practica. Utilitatea teoretica se refera la?
a) etica este esentiala pentru asigurarea progresului individual
b) individul isi descopera obligatiile si datoriile morale
70) Orice individ are o constiinta care include o serie de elemente: intelectuale,afective si
voluntare; sociale (din afara); ego-ul. Elemente afective ale constiintei morale sunt?
a) remuscarea pentru greseli
b) cunostintele si apreecierile care ne edifica asupra valorilor
morale c) bucuria binelui,a datoriei implinite
71) Randamentul reputatiei include urmatoarele beneficii tangibile pentru firma:

a) cresterea pretului actiunilor
b) influentarea politicilor nationale
c) acces facil la achizitii
d) atragerea angajatiilor talentati
72) Factorii care influenteaza conduita in afaceri sunt:

a) cadrul legislativ
b) factorii conjuncturali
c) caracteristicile indivizilor
d) documentele de formaalizare a structurii organizatorice
+ Concepţia managementului de înalt
a)Imbunatatesc climatul de munca
b)Cresc implicarea angajatilor
c)Nu garanteaza conduita morala
d)Cresc loialiatatea managerilor
74) Exista diferente conceptuale intre valori, principii si reguli. Cele care sunt de ordinul
binelui, indicand atributele existentei umane sunt:
a) valorile
b) principiile
c) regulile
75) Avantajele codurilor de etica sunt:

d) vizeaza ineficienta
76) In urma unui comportament imoral pot fi afectati atat indivizii, cat si organizatia,
respectiv societatea, in general. Consecintele pentru indivizi pot fi:
a) scaderea vanzarilor
b) izolare, marginalizare
c) pierderea locului de munca
d) excluderea din grupul profesional
77) Cadrul de analiza al eticii in afaceri poate fi atat teoretic cat si practic. Cel teoretic se refera
la?
a) derularea efectiva a afacerilor
b) comportament
c) misiune si obiective
78) Avand in vedere nivelurile de aplicare ale Eticii in Afaceri, regulile institutionale sau
sociale ale economiei, ale afacerilor, vizeaza:
a) nivelul macro
b) nivelul micro
79) Functiile eticii sunt:

a) f. Persuasiva
b) f. Educativa
c) f. Cognitiva
d) f. Normativa
80) Persoana care respecta regulile din profesie numai pentru propriile foloase este
profesionist:
a) de circumstanta
b) de meserie
c) de vocatie
81) Obiectul analizei morale este diferentiat in functie de subiect (individ sau grup de
indivizi). Daca subiectul moralei este un grup de indivizi, sunt analizate:
b) temperamentul
c) vointa
82) Functiile sociale ale moralei sunt:

a. funcţia de cooperare în vederea realizării scopurilor;
b. funcţia de integrare a individului în comunitatea morală;
c. funcţia de reglementare normativă;
d. funcţia de reproducţie morală (sau de conservare a tradiţiei morale);
e. funcţia de promovare a inovaţiei morale (sau de creaţie valorică).
83) Problemele de morala din cadrul functiunii comercial-marketing sunt:

a) realizarea contractelor cu furnizorii
b) informarea corecta a clientilor
c) gestionarea corecta a costurlor
d) salarizarea echitabila
84) In literatura de specialitate putem intalni o serie de comparatii ale mediului de afaceri cu:
a) o jungla
b) un camp de lupta
c) o masina eficienta de fabricat bani
d) un joc al inteligentei artificiale
85) Teza incompatibilitatii dintre etica si afaceri evidentioeaza faptul ca nu exista

responasbilitati etice in afaceri.
a. AdevearatCSRprin
b. Fals ??
86.) Responsabilitatea secoaial a firmei (CSR) este obligatia de a servi interesele celor care ajuta
direct sau indirect la bunul mers a afecerilor adica;
a. Interesele investiitilor
b. Interesele organismenlor guv
c. Interesele clientiilor
d. Interesele angajatiilor
87.(Unii manageri sunt impotriva asocierii intre etica si afaceri sustinad in mod eronat ca:
a. Maximizarea profitului este unicul standard moral al manageirlor
b. Nu exista responsabilitati etice in afaceri
c. Rezultatele unor afaceri dubiase nu sunt intodeauna intr-total negative
88.Identificati stakeholderii firmei Velpitar
Opera Nationalä Romånä Cluj-Napoca

Angajatii -
Radio Cluj -
activistii din domeniul protectiei animalelor -
furnizorii de materii prime simateriale -
firmele de distributie/transport a produselor -
89. Implementare eficienta si eficace a codului de etica in firma prezinta urmatoarele benefiici:
A.nu garantaeaza conduita morala
B. creste loialitatea angajatiilor
C. justifica actiunile disciplinare
D.Imbunatateste climatul de munca
Evaluare – subiecte redacționale Capitolul 1
1.Definiți etica și descrieți cele trei domenii ale eticii.

Putem considera etica ca fiind știința binelui/răului (Socrate,Platon, Cicero), a fericirii și virtuții
(Aristotel), a plăcerii (Aristip), a idealului social. Etica, una din cele mai vechi științe umaniste,
poate fi considerată, în sensul clasic, știința ethosului, adică știința moralei.
Etica generală se compune din trei domenii sau niveluri :
Eticile de gradul I sau etica valoric-normativă.
• Studiul marilor teorii și doctrine etice.
Eticile de gradul II sau meta-etica.
• Studiul limbajului moral, atât al celui utilizat de eticile de gradul I, cât și limbajul comun.
Eticile aplicate analiza unor fenomene sau cazuri morale particulare.
• De exemplu: avortul, eutanasia, clonarea, deciziile din domeniul afacerilor, etc., prin
intermediul criteriilor și teoriilor propuse de eticile de gradul I și/sau II.
2.Care este obiectul de studiu al eticii?

Misiunea eticii este nu numai de a expune aspectele teoretice ale moralei, ci și de a constitui un
ghid practic, real, în îndrumarea și ameliorarea vieții morale a societății. Rolul eticii este să ajute
oamenii și instituțiile să decidă ce este mai bine să facă, pe ce criterii să aleagă și care le sunt
motivațiile morale în acțiunile lor. Esența vieții morale este „binele”, însă „bine” nu este de
fiecare dată, tot ceea ce omul își dorește. Scopul demersurilor etice îl reprezintă moralitatea.
3.Descrieți funcțiile eticii.

În literatura de specialitate sunt evidențiate următoarele funcții ale eticii:
1. Funcția cognitivă - se realizează pe trei trepte succesive:
• treapta descriptivă: oferă sistematizarea datelor vieții morale (relații morale, vicii, virtuți,
calități și defecte morale);
• treapta analitico-sintetică: presupune analiza legăturilor dintre fenomenele morale;
descoperă componentele moralei: norme, conștiință, valori, relații; le analizează conceptual și
empiric, le sintetizează progresiv, elaborând un model teoretic al moralei;
• treapta explicativă: se preocupă de dezvoltarea factorilor cauzali sau generatori ai
moralei, factori care explică geneza, structura, funcțiile, tipurile de morală și progresul moral.
2.Funcția normativă - axiologică :

• Se referă la crearea de norme morale (unele sunt imposibil de decretat ca normele juridice). În
sfera moralei legiuitorul este colectivitatea umană sub anonimatul experiențelor și tradițiilor.
Prin excepție, au existat câțiva legiuitori individuali, numiți profeții popoarelor (Confucius,
Buddha, Moise, Hristos, Mahomed), sau marii moraliști ai timpurilor (Socrate, Platon, Aristotel,
Kant, Mill etc.).
3.Funcția persuasivă - (convingerea) :

• Având la bază funcțiile cognitivă și normativă, etica vizează sfera concretă a vieții morale,
urmărind actul convingerii.
4.Funcția educativă :
Dezvăluită încă din antichitate de Platon și Aristotel. Este marcată de mai mulți factori: un fond
prealabil de moralitate, contextul social, cultural, politic, economic, juridic etc., existența unor
modele morale reale etc.
4.Caracterizați pozitivismul economic și umanismul economic.

Milton Friedman susține că urmărirea obținerii profitului este o datorie morală (cu condiția
minima ca profitul să fie realizat pe căi legale). Friedman consideră că într-o economie de piață,
unica responsabilitate socială a unei organizații este de a-și utiliza resursele în așa fel încât să-și
atingă obiectivele, să-și sporească profitul, cu condiția să respecte „regulile jocului”, să se
angajeze într-o competiție liberă, fără înșelăciuni sau alte fapte imorale (Friedman, 1991: 314).
În plus, el consider că libertatea este cea mai importantă valoare în orice sistem economic și
politic.
5.Enumerați stakeholderii din cele trei medii organizaționale (intern, specific și general).
(1) Stakeholderii interni sunt proprietarii, acționarii, consiliile și comitetele de conducere,
angajații, membrii Consiliului de Administrație (CA).
(2) Stakeholderii din mediul specific sunt clienții, cumpărătorii, consumatorii, sindicatele,
aliații strategici, distribuitorii, furnizorii, concurenții, creditorii, grupurile de presiune (activiști),
instituțiile financiare, bancare, fondurile de pensii, de investiții, alți colaboratori direcți.
(3) Stakeholderii din mediul general sunt diversele instituții (politice, legislative, de mediu,
culturale, sportive, religioase, educaționale, de sănătate), mass-media, administrația publică,
fundațiile, ONG-urile, comunitatea locală/ națională/internațională, opinia publică.
Test grilă
1.Prin prisma filosofiei etica poate fi considerată:
2.Funcția eticii care se realizează pe trei trepte succesive (descriptivă, analitico- sintetică,
explicativă) este:
3.Maximizarea profiturilor (prin folosirea corectă a resurselor, în condiții de legalitate), ca scop

principal al afacerilor, este susținută:
4.Dacă un manager decide că obținerea de profit nu este scopul principal al firmei,

subordonându-l altor interese (indiferent de valoarea lor morală), poate avea ca efect scăderea
rentabilității firmei, ceea ce implică:
5.Din categoria stakeholderilor interni fac parte:

a) clienții
b) angajații
c) proprietarii
d) sindicatele
6.Aliații strategici, concurenții și grupurile de presiune fac parte din categoria:

7.Din categoria stakeholderilor din mediul specific fac parte:

a) furnizorii
b) distribuitorii
d) mass-media
8.Din categoria stakeholderilor din mediul general fac parte:

b) ONG-urile

1. Definiți morala și moralitatea.
Morala reprezintă totalitatea convingerilor, atitudinilor, deprinderilor, sentimentelor reflectate în
principii, norme, reguli determinate istoric și social, care reglementează comportamentul și
raporturile indivizilor între ei, precum și dintre aceștia și societate (familie, grup, națiune,
societate), în funcție de categoriile: bine, rău, datorie, dreptate, nedreptate și a căror respectare se
întemeiază pe conștiință și opinie publică.
Moralitatea reprezintă manifestarea efectivă a moralei prin atitudini, conștiință, fiind susținută
de principii morale (de exemplu, principiul demnității, al omeniei, responsabilității, libertății,
principiul adevărului, principiul loialității, principiul solidarității, principiul altruismului,
principiul dreptății etc.). Moralitatea cuprinde acțiunile și comportamentul în ansamblu
(moravuri) al indivizilor, ale unor mari grupuri, comunități și clase; anumite relații între oameni
și grupuri sociale; fenomene ale voinței, mobilurile, motivele, aspirațiile omului, trăsăturile
psihice ale persoanei; reacții subiective, adică receptare și atitudine axiologică și volitivă față de
realitate.
2. Precizați diferențele dintre etică, morală și moralitate.
Pentru o mai bună înțelegere a diferențelor dintre etică, morală și moralitate, precizăm mai jos
reciprocitățile semantice și funcționale.
3. Enumerați principalele caracteristici ale moralei heteronome și ale morale
autonome.
4. Precizați legăturile dintre legea morală și legea juridică.

Legea morală este un îndreptar al acțiunilor omenești pentru realizarea binelui, un cod cu
character durabil. Legea morală nu este obligatorie deoarece nu are caracter de
constrângere, ca cea juridică, de exemplu, dar impune totuși sancțiuni, și pedepse dacă
nu este respectată. Legea morală, deși nu ne constrânge ca legile juridice, are sistemul
său de pedepse și sancțiuni pentru oricine ar încălca recomandările sale.
5. Definiți conceptul de valoare și enumerați valorile morale fundamentale.
● Valorile sunt standarde (etaloane) ale comportării, eficienței, frumuseții sau virtuții pe
care oamenii le aprobă încercând să trăiască conform acestora (J. Fraenkel);
● este valoare orice este apt de a fi apreciat, dorit (E.W. Burgess);
● valorile sunt conformitatea cu motivele, [...], cu obiectul, calitatea sau condiția, care
satisfac motivația (R.T. La Piere);
● o valoare este o concepție, explicită sau implicită, specifică unui individ sau
caracteristică unui grup, cu privire la ceea ce este dezirabil și care influențează selecția
mijloacelor și scopurilor disponibile în domeniul acțional (C. Kluckhohn);
● valorile sunt standarde normative prin care ființele umane sunt influențate în ceea ce
privește alegerile lor între diferite cursuri alternative ale acțiunii (P.E. Jacob,J.J. Flink)etc
Valorile morale fundamentale sunt:
1) Binele: util pentru un scop/o ființă, eficacitate, bunăstare, succes în afaceri (dar
nu cu orice mijloace, oricum).
2) Adevărul moral: opusul minciunii, ipocriziei, vicleniei, duplicității, etc.; 3)
Iubirea aproapelui: respect, prețuire, bunătate, blândețe, compasiune, dăruire,
solicitudine, etc.
4) Dreptatea: echitate, rațiune, corectitudine, civism, etc.
5) Omenia: onestitate, sinceritate, modestie, etc.
6) Datoria și obligația morală: a munci, a ajuta pe cei din jur, a fi generoși, a fi
cinstiți, a cultiva prietenia, justiția, a urma binele, a evita răul.
6. Definiți răspunderea și responsabilitatea.
Literar prin responsabilitate se înțelege obligația de a răspunde, de a da seamă de ceva, de a
manifesta o atitudine conștientă față de obligațiile sociale. În acest sens, o definiție formală a
responsabilității sociale prevede obligația managerului de a alege și aplica acele acțiuni care
contribuie la bunăstarea individului în consens cu interesul societății și al organizației pe care o
conduce .
Test grilă
1.În literatura de specialitate morala este definită ca fiind:

2.Caracteristicile moralei heteronome sunt:

c) cooperare
d) constrângere
3.Caracteristicile moralei autonome sunt:

b) creativitate
c) progresism
4.Funcțiile sociale ale moralei sunt:

5.Analizând diferențele dintre etică, morală și moralitate, respectiv reciprocitățile semantice și

funcționale, în literatura de specialitate se arată că:
6.Norme generale, universale (comparativ cu cele particulare sau speciale) se caracterizează

prin: a) au durabilitate mare în timp
7.Norme speciale (comparativ cu cele particulare sau generale) se caracterizează prin:

b) sunt ocazionale
8.Având în vedere legăturile dintre legea morală și legea juridică, se susține că:
d) uneori legea juridică prevede limite care pot fi de neacceptat pentru legea morală
9.Imperativul categoric căruia trebuie să i se conformeze conștiința morală, formulat de Hans

Jonas (1993), include următoarele:
a) acționează astfel încât efectele acțiunii tale să fie compatibile cu permanența unei
vieți autentic umane pe pământ
viață
c) nu compromite condițiile pentru supraviețuirea nelimitată a umanității pe pământ
10.În cadrul relativismului etic, Andrei Marga (1998) argumentează că:

1. Definiți deontologia și deontologia profesională.
Din punct de vedere etimologic, termenul „deontologie” provine de la cuvintele grecești: „deon -
deontos”, care înseamnă, ceea ce trebuie făcut, datorie, necesitate, nevoie, obligație și „logos”,
adică, știință, cuvânt, discurs.
Deontologia profesională poate fi definită ca fiind disciplina care include normele de conduită și
obligațiile morale ale unei profesii bine definite; un studiu al moralelor profesionale; un
ansamblul de reguli care reglementează o profesiune, conduita celor care o exercită, rapoartele
dintre aceștia și clienții lor, dintre ei și public.
2. Prin ce se caracterizează profesionalismul?
Profesionalismul este socotit o ideologie relevantă pentru cei care lucrează în același domeniu.
Profesionalismul este caracterizat prin (Gortner, 1987: 130):
● expertiză în exercitarea unei profesii;
● credință în autonomia deciziilor profesionale și a exercitării profesiei;
● identificarea cu profesia și cu cei din același domeniu;
● dedicația pentru o lungă parte a vieții față de profesia aleasă;
● obligația morală de a lucra în serviciul clientului, evitând implicarea emoțională
excesivă, arbitrarul și tratamentul preferențial;
● credință în capacitatea de autoreglare și menținerea standardelor profesionale.
3. Ce obiective trebuie să vizeze orice cod deontologic?
Orice cod deontologic trebuie să urmărească realizarea mai multor obiective principale:
● consolidarea integrității și a competențelor profesionale;
● asigurarea unui nivel maxim de responsabilitate și profesionalism;
● supravegherea respectării independenței și obiectivității activităților desfășurate
de cei implicați în profesia respectivă;
● promovarea intereselor tuturor membrilor;
● supravegherea respectării regulilor privind secretul profesional;
● susținerea și promovarea aplicării și respectării nu numai a normelor interne, ci și
a celor naționale și internaționale;
● minimizarea încălcării regulilor deontologice, a comportamentelor imorale,
lipsite de responsabilitate (se pot stabili sancțiuni de forma: blamul, mustrarea,
avertizarea disciplinară, amenzi, suspendarea sau excluderea).
4. Care sunt beneficiile implementării codurilor deontologice?

Elaborarea și implementarea corectă a codurilor poate aduce o serie de beneficii:
codul deontologic are un rol decisiv în informarea tuturor celor vizați asupra profesiei, a
regulilor de conduită, a drepturilor și obligațiilor ce se impun;
● poate garanta fidelitatea clienților și prosperitatea în cadrul profesiei respective;
● creează o solidaritate remarcabilă în cadrul grupului profesional;
● menține sau chiar îmbunătățește prestigiul profesiunii;
● prin emiterea unui ideal al profesiei, conștiința individuală a fiecărui membru își
recunoaște și activează valorile și principiile morale necesare;
● dă fiecărui membru un sentiment de securitate și forță colectivă;
● poate să ajute la evitarea intervenției statului sau să limiteze constrângerile
impuse de alte instituții și organizații;
● protejează profesioniștii de cererile și impunerile unor patroni care le-ar cere un
● comportament contrar interesului public, împotriva principiilor morale;
● pot fi ușor integrate în contractele de angajare și pot să conțină și sancțiuni;
● ajută la adoptarea unor decizii de grup, în caz de urgență etc.
Test grilă
1.Deontologia se referă la:

2.Datoria profesională (și morală) este mijlocul de realizare a unor scopuri străine sistemului în
care acționează, pentru:
3.Respectarea normelor profesionale (și morale) în mod reflex, ca rezultat al unui model
4.În îndeplinirea îndatoririlor dovedește angajare deplină, creatoare, își asumă riscuri și are
b) de meserie
c) de vocație
5.Orice organism autorizat, în funcție de natura profesiei:

6.Obiectivele principale ale unui cod deontologic sunt:

7.Beneficiile elaborării și implementării corecte a codurilor deontologice sunt:

a) are un rol decisiv în informarea tuturor celor vizați asupra profesiei, a regulilor de
8.Principalele critici la adresa codurilor deontologice includ:
1. Ce este Etica în afaceri?
Dimensiunea etică a afacerilor este tratată ca un „plus de rentabilitate, profitabilitate” (good

ethics is good business). Etica în afaceri este un domeniu care urmărește să clarifice problemele
de natură morală ce se ridică în mod curent în activitatea agenților economici dintr-o societate
capitalistă. Etica în afaceri este definită în literatura de specialitate ca fiind (Crăciun, 2005):
● „perspectiva etică, fie implicită în comportament, fie enunțată explicit, a unei
companii sau a unui individ ce face afaceri”.
● „acel set de principii sau argumente care ar trebui să guverneze conduita în
afaceri, la nivel individual sau colectiv”.
● „studiul modului în care normele morale personale se aplică în activitățile și
scopurile întreprinderii comerciale”.
● ”studiul situațiilor, activităților și deciziilor de afaceri în care se ridică probleme
în legătură cu (ceea ce este moralmente) bine și rău”.
Etica în afaceri este un domeniu de studiu aplicativ al eticii prin promovarea principiilor morale
și a codurilor de „conduită” ce reglementează relațiile interumane din cadrul organizațiilor și
care guvernează deciziile oamenilor de afaceri sau ale managerilor.
2. Care sunt principalele niveluri de aplicare ale eticii în afaceri?
În afaceri pot fi detectate 3 niveluri de aplicare ale eticii (Solomon, 1991: 360).
1. Nivelul micro - este cel care se stabilește între indivizi în baza principiului
corectitudinii schimbului. Acest nivel este mai aproape de etica tradițională și
cuprinde: obligații, promisiuni, intenții, consecințe, drepturi individuale. Toate
acestea se află sub principiile schimbului cinstit, a câștigului cinstit și a
tratamentului corect. Din perspectivă microeconomică etica este adesea asociată
cu încrederea (furnizorilor, clienților, angajaților, comunității).
2. Nivelul macro - se referă la reguli instituționale sau sociale ale economiei,
ale lumii afacerilor. Conceptele centrale cu care se operează pentru acest nivel
sunt: dreptate și legitimitate. Problemele puse în contextul nivelului macro sunt
de natură filosofică, preponderent etică și sunt de tipul următor: Care e scopul
pieței libere? Este drept sistemul de reglementare al pieței? Ce rol trebuie să aibă
statul în afaceri? Sunt corecte și echitabile politicile de impozitare aplicate
firmelor?
3. Nivelul corporațiilor. Discuțiile etice se referă preponderent la rolul jucat
în societate, la responsabilitatea socială și impactul corporațiilor.
3. Care sunt principalele obiective ale eticii în afaceri?

Etica afacerilor poate ajuta oamenii să abordeze sistematic fenomenele și procesele morale,
ajutându-i să vadă problemele pe care în mod obișnuit le ignorau. Velasquez (1988: 22) arată că,
oricâte rezerve pot fi aduse unei etici a afacerilor, se conturează, până la urmă, câteva obiective
principale:
● de a înfățișa conceptele etice relevante în cazul rezolvării problemelor morale
● din lumea afacerilor;
● de a prezenta competențele raționale și analitice necesare aplicării conceptelor
etice la deciziile oamenilor de afaceri;
● de a identifica acele chestiuni morale implicate în administrarea domeniilor care
comportă dificultăți specifice în orizontul lumii afacerilor; de a oferi o înțelegere
cuprinzătoare asupra mediului (social, spiritual, natural) care generează probleme
morale în climatul de afaceri;
● de a oferi studii de caz asupra dilemelor morale cu care se confruntă managerii.
4. Enumerați avantajele comportamentului moral în afaceri.
Avantajele comportamentului moral în afaceri pot fi sintetizate astfel (Calciu, 2009:118):

● având o reputație bună, întreprinzătorii pot obține mai ușor credite și împrumuturi
de la bănci și organizații internaționale;
● un tratament corect aplicat furnizorilor, prin plăți echitabile și la timp vor asigura
o relație de afaceri pe termen lung cu aceștia;
● onestitatea în raport cu clientul prin produse și servicii de calitate și la un preț
● rezonabil, duc la loialitate și atragerea de noi clienți;
● încrederea este o calitate de bază pentru o relație pe termen lung cu un partener
de afaceri serios, din străinătate;
● tratarea corectă a angajaților și a furnizorilor îi face loiali, motivați și cu un
randament mai mare;
● acest lucru este simțit și de clienți, care se vor îndrepta spre produsele și
serviciile celui care îndeplinește această condiție.
Test grilă
1.Subiectul eticii în afaceri (agentul moral) poate fi:
a) un om
2.Nivelul de abordare a problematicii eticii în afaceri îl poate constitui:

d) o relație de afaceri specifica
3.În afaceri pot fi detectate 3 niveluri de aplicare ale eticii. Cel care se stabilește între indivizi, în
a) nivelul micro
b) nivelul macro
4.În afaceri pot fi detectate 3 niveluri de aplicare ale eticii. Cel care se referă la reguli
instituționale sau sociale ale economiei, ale lumii afacerilor și care operează cu conceptele de
dreptate și legitimitate, este:
a) nivelul micro
b) nivelul macro
5.Studierea eticii are atât utilitate teoretică, cât și practică. Utilitatea teoretică se referă la
6.Studierea eticii are atât utilitate teoretică, cât și practică. Utilitatea practică se referă la
a) ne ajută să ne cunoaștem adevărata valoare morală și viața care trebuie trăită
1. Ce este etica managerială?

Etica managerială poate fi considerată ca fiind știința care se ocupă în primul rând de elaborarea
unui cod de principii, norme, reguli morale care stabilesc ceea ce este bine și rău, corect și
incorect, responsabil și iresponsabil, în exercitarea funcțiilor și atribuțiilor manageriale.
Etica managerială este un domeniu de studiu aplicativ care vizează conduita morală a
managerilor, concepțiile, aspirațiile, aptitudinile, principiile etc., pe baza cărora aceștia adoptă
deciziile de zi cu zi.
2. Care sunt problemele manageriale din cadrul unei firme?

3. Descrieți cele patru categorii majore de responsabilități sociale ale firmei.
4. Ce înseamnă a avea un comportament moral în afaceri?

În concluzie, organizațiile care își asumă toate categoriile de responsabilități sociale sunt cele
care obțin profit maxim respectând legea, manifestând un comportament moral și
evidențiindu-se ca „cetățeni” model.
5. Precizați câteva exemple de principii etice universale/reguli morale pentru

domeniul afacerilor.
Respectă legile.
Spune adevărul.
Arată respect oamenilor.
Nu uita „regula de aur”: ce ție nu-ți place, altuia nu-i face (comportă-te cu alții așa cum
ai dori ca ei să comporte cu tine).
Mai presus de toate, nu prejudicia.
Practică participarea, nu paternalismul.
Acționează întotdeauna când ai responsabilitatea s-o faci.
Definește comportamentul moral.
Exprimă-ți cu claritate valorile.
Manifestă intoleranță față de încălcarea legilor.
Tratează toți angajații drept persoane unice, valoroase.
Manifestă prudență maximă, siguranță, profesionalism și corectitudine în fundamentarea
deciziilor/acțiunilor.
Încurajează comunicarea deschisă.
Asumă-ți responsabilitatea pentru insuflarea unui comportament moral.
Manifestă în permanență dorința de a-ți asuma răspunderea.
Recunoaște faptul că ești privit ca model. Fii consecvent.
Susține libertatea, perfecționarea și dezvoltarea fiecărui angajat.
Formează și încurajează un regim echilibrat de muncă și odihnă.
6. Enumerați argumentele în favoarea responsabilității sociale ale organizației.
Argumentele în favoarea RS descrise anterior au ca fundament multitudinea beneficiilor (de

regulă, pe termen mediu și lung) aduse de programele de RS. Aceste beneficii, cu impact pozitiv
nu numai pentru organizație, ci și pentru angajați, consumatori, mediul de afaceri și societate, în
general, sunt:
● îmbunătățirea reputației organizației, creșterea notorietății acesteia,
îmbunătățirea și consolidarea imaginii unei mărci (programele de RSO ajută la
diferențierea de concurență și obținerea loialității față de brand);
● poziționarea eficientă pe piață a brandurilor și/sau a organizației și alinierea la
cele mai noi standarde ale pieței (cucerirea de noi piețe prin adaptarea ofertei);
economisirea resurselor prin practici de dezvoltare durabilă/sustenabilă; lansarea
pe piață a produselor ce satisfac o cerere crescândă de produse ecologice;
● posibilitatea majorării profiturilor, deoarece tot mai mulți consumatori sunt
susținători ai organizațiilor care-și asumă responsabilități sociale, boicotând
afacerile celor cu un comportament iresponsabil;
● relații de lungă durată cu furnizorii, investitorii și alți actori ai vieții economice,
bazate pe încredere;
● motivarea angajaților (ei se mândresc cu responsabilitățile sociale asumate);
recrutarea personalului de înaltă ținută morală și reducerea mobilității la locul de
muncă;
● atragerea și păstrarea celor mai valoroși/performanți angajați;
● susținerea unor cauze sociale este un bun prilej de a intra în parteneriate cu alte
organizații, instituții, autorități publice sau instituții media. Dacă e vorba de cauze
● sociale care sunt importante, organizația le va câștiga încrederea și respectul;
evitarea escaladării conflictelor cu anumite grupuri cointeresate;
● rezolvarea unor probleme grave ale societății, creșterea bunăstării generale, a
calității vieții etc.
7. Descrieți principalele abordări/sisteme etice ale deciziilor manageriale.
Având în vedere procesul de luare a deciziilor manageriale, prezentăm în continuare cele mai
relevante sisteme/teorii ale eticii în afaceri, într-o ordine aleatoare. Aceste sisteme încearcă să
definească principiile morale care pot să coordoneze judecățile și acțiunile în direcția luării celor
mai bune decizii. Principalele abordări ale sistemelor etice, cu impact asupra deciziilor
manageriale sunt:
(1) abordarea utilitaristă,
(2) abordarea universalistă,
(3) abordarea distributivă,
(4) abordarea virtuților și a principiilor morale și
(5) abordarea individualistă.
8. Ce acțiuni pot întreprinde managerii în vederea menținerii unui climat moral la

locul de muncă?
Managerii contemporani sunt supuși acțiunii a cel puțin trei forțe destabilizatoare pentru
acțiunea morală (Mihuț, 2012: 120):
● forța poftei și pasiunii (sunt îngăduitori cu slăbiciunile personale);
● forța mândriei și prefăcătoriei (reacționează exagerat la critici, acceptă bârfa,
cultivă prejudecăți, induc în eroare și atacă „pe la spate” etc.);
● forța ambiției și lăcomiei (ignoră interesul celorlalți stakeholderi implicați în
● afacere, au „stimă” deosebită pentru bani și nu pentru folosirea resursei timp,
acceptă în schimbul banilor afaceri, tranzacții etc. „fără moralitate”).
9. Care sunt avantajele, respectiv limitele elaborării și implementării codurilor de

etică în organizații?
ale managementului resurselor umane etc.;
Limita de acțiune a codurilor etice constă în formularea lor în termeni generali tocmai pentru că,
la început, managerii și subordonații lor se află în incapacitatea de a identifica toate problemele
etice care pot apărea (Blois, 1985: 230). Cu toate că interesul pentru codurile de etică este în
creștere, trebuie să amintim că ele nu pot acoperi toate situațiile și nu pot garanta o conduită
universal morală.
Test grilă
1.Realizarea unor produse/servicii de calitate și garantarea siguranței utilizării produselor sunt

probleme manageriale care țin de:
b) producție
e) resurse-umane
2.Evitarea practicilor de evaziune fiscală și gestionarea corectă a costurilor sunt probleme

b) producție
e) resurse-umane
3.Având în vedere responsabilitățile sociale ale managementului, sunt solicitate imperativ
4.Responsabilitățile care presupun angajamentul/implicarea managerului și organizației în

5.Analizând principalele abordări ale sistemelor etice, cu impact asupra deciziilor manageriale,
dacă decizia luată se bazează în totalitate pe conceptele de corectitudine, echitate și
imparțialitate, decidentul a avut în vedere:
d) abordarea individualist
focalizarea pe consecințe este specifică:
7.Principalele caracteristici ale unui cod de etică se referă la următoarele:

8.Avantajele elaborării codurilor de etică includ:

9.Este puțin probabil ca toate deciziile/acțiunile unui manager să fie întotdeauna fie morale, fie
amorale, fie imorale. Cu toate acestea, în literatura de specialitate se precizează faptul că
managerul care eșuează în considerarea eticii ca o componentă a comportamentului său este:
a) manager imoral
b) manager amoral
c) manager moral
10.Managerii care manifestă un comportament moral sunt caracterizați astfel:

Functiune Elemente definitorii
Cercetare dezvoltare ● respectarea libertăţii de a încerca idei şi produse noi;

● încurajarea creativităţii în activitatea de C-D;
● realizarea de investiţii eficiente;
● asigurarea celor mai bune condiţii tehnico-materiale, de resurse
umane pentru eficientizarea concepţiei, cercetării etc
Producţie ● utilizarea la nivel cât mai ridicat a capacităţii de producţie;

● folosirea raţională a resurselor firmei;
● reducerea consumurilor specifice;
● realizarea unor produse/servicii de calitate;
● garantarea siguranţei utilizării produselor;
● efectuarea periodică a controalelor de calitate;
● îmbunătăţirea continuă a disciplinei tehnologice etc.
Comercial marketing ● informarea corectă a clienţilor în legătură cu produsele;

● realizarea de contracte cu furnizori responsabili, autorizaţi,
competitivi, demni de încredere;
● practici corecte pentru toate elementele mixului de marketing:
preţ, produs, reclamă, distribuţie;
● alegerea cu atenţie a agenţilor comerciali;
● respectarea strictă a contractelor de vânzare;
● fundamentarea pe criterii de eficienţă a aprovizionării;
● evitarea practicilor de concurenţă neloială etc.
Financiar contabilitate ● gestionarea corectă, realizarea de registre exacte;

● evidenţe şi analize financiare reale;
● protejarea tuturor activităţilor financiare şi informaţionale;
● evitarea supraîncărcării nejustificate a costurilor;
● evitarea practicilor de evaziune fiscală;
● determinarea, gestionarea corectă a costurilor;
● adoptarea celor mai bune decizii financiare etc
Resurse Umane ● salarizarea şi distribuirea echitabilă a veniturilor;

● previzionarea atentă a necesarului de resurse umane;
● corectitudine la angajare, evaluare, promovare etc.;
● asigurarea siguranţei locului de muncă;
● respectarea vieţii personale;
● evitarea discriminărilor de orice fel;
● încurajarea dezvoltării profesionale;
● soluţionarea eficientă a problemelor sindicaliştilor etc.
Teoria Filosof/ gânditor Elemente definitorii

Teoria Thomas Hobbes §fiinţa umană este prin natura ei
contractului J.J. Rousseau egocentrică, cu tendinţe naturale de a-şi
social satisface în orice mod dorinţele şi
necesităţile;
§competiţia dintre indivizi cu interese
similare impune negocieri finalizate de
contract social;
§acţiunea justă este cea permisă de contract;
§binele este asimilat condiţiei în care este
satisfăcut interesul individual.
Teoria legii Sfântul Toma §au delimitat tipurile de comportament
naturale d‟Aquino drept raţionale, în acord cu esenţa omului;
§standardele sunt înscrise în „legea eternă”
Thomas Jefferson revelată de Dumnezeu în Sfânta Scriptură;
§ fiecare trebuie să acţioneze în
concordanţă cu prevederile acestei legi.
Teoria Jeremy Bentham §obţinerea plăcerii şi evitarea suferinţei; §
utilitaristă John Stuart Mill satisfacţie cât mai mare pentru cât mai
mulţi;
§accent pe consecinţele actelor:
pozitive/negative, beneficii/pierderi;
§încorporează diverse concepţii asupra
bunăstării.
Teoria Immanuel Kant §comportamentul este considerat moral
universalistă, David Ross dacă este în conformitate cu principiile de
deontologică responsabilitate şi îndatorire;
§acţionează numai conform acelei maxime
care vrei să devină o lege universală;
§acţionează în aşa fel încât să tratezi
întotdeauna umanitatea, în propria-ţi
persoană sau în persoana altuia, ca un scop
şi niciodată ca un simplu mijloc;
§omul responsabil capătă dreptul la
autonomie, a cărei valoare este inerentă,
infinită.
Teoria John Rawls §standardele morale se bazează pe
distributivă întâietatea unei singure valori: justiţia;
§recompensele acordate trebuie să fie
proporţionale cu contribuţia fiecăruia la
realizarea obiectivelor.
Libertatea Robert Nozick §standardele morale se bazează pe libertate;
personală John Locke §orice persoană are drepturi: de a trăi, de a
fi liber, de a munci etc.;
§justiţia înseamnă a permite fiecăruia să
trăiască aşa cum îşi doreşte, fără amestec.
Grile 20 Ian 2021 Zi - FB+MG

a. Respectarea legii morale este o obligatie constitutionala
b. Legea juridica intareste normele morale, le imbraca in juridic, devenind
obligatorii
c. Legea juridica se bazeaza pe norme si principii morale - nu invers
d. Legile juridice nu intra in conflict cu normele morale
2. Identificati urmatoarele elemente legate de etica in afaceri, ca disciplina de studiu:

a. Observatia - Metoda de cercetare
b. Deciziile manageriale - (Etica managerială) nu exista ca optiune de raspuns in
grila.
c. misiunea si obiectivele firmei - Cadru teoretic de analiza
d. Angajatii firmei - Subiect (agent moral)
e. Reclamatiile din partea clientilor ????
Raspunsurile trebuie alese din optiunile de mai jos:

i. Cadru practic de analiza
ii. Nivel de aplicare sau de abordare
iii. Obiect al analizei morale
iv. Cadru teoretic de analiza
v. Subiect (agent moral)
vi. Metoda de cercetare
3. Competitia in afaceri nu este un scop in sine, ci un sistem de relatii/interactiuni intre
oameni/firme care vizeaza cele mai bune rezultate pentru toti.
a. Falsconduita
b. Adevarat
a. Sa identifice si sa analizeze probemele de morala cu impact semnificativ in
activitatea zilnica
b. Sa rezolve eficient si eficace dilemele etice
c. Sa se angajeze in crearea/mentinerea unui climat moral la locul de munca
d. Sa manifeste o grija permanenta pentru moralitate
5. Referitor la maximizarea profitului s-au creat doua sisteme etice de gandire:
pragmatisuml si naturalismul. Naturalismul isi gaseste ratiunea in esenta gandirii
scriitorului si omului politic Niccolo Machiavelli, fapt care i-a adus si denumirea de
“machiavelism aplicat”.
a. Fals
b. Adevarat
6. Identificați categoriile de factori care pot influența soluționarea dilemelor etice:
a. Constituția somatică a decidentului - Factor Individual
b. Climatul organizational - Factor Organizational
c. Politicile și procedurile firmei - Factor Organizational ?
d. Starea de sanatate a decidentului - Factor Individual
e. Cultura nationala - Factor Societal ?
f. Valorile decidentului - Factor Individual
a. Organigrama firmei ?
b. Regimul politic
d. Cadrul legislativ
8. Incadrati urmatoarele aspecte legate de profesionalism si profesionisti:
a. Se autoevalueaza permanent fiind simbolul auto-realizarii depline in plan moral si
profesional - Profesionistul de vocatie
b. Respecta cu strictete orice nirme/principii pentru ca asa au decis superiorii lui -
de meserie
c. Este foarte bun executant dar nu isi asuma initiative - de meserie
d. Promoveaza in organizatie un climat de responsabilitate si moralitate - de vocatie
e. Respecta regulile profesionale de frica pierderii locului de munca - de
circumstanta
9. Grupati urmatoarele elemente ale constiintei morale: ????
a. Functia activa a mintii, a face, a gandi - intelectuala
b. Sentimente superioare - afective si voluntare
c. Identitatea proprie, forta de activare si initiere - ego-ul
d. Intuitie, inspiratie, cunostinte - intelectuale
e. Intelepciune, aprecieri - intelectuale
f. Facultatea contemplativa, gandire si simtire - afective si voluntare
g. Credinte, obiceiuri, practici morale colective - provenite din afara
10. Responsabilitatea sociala a firmei (CSR) este obligatia unei firme de a servi interesele
celor care ajuta direct sau indirect la bunul mers al afacerilor, adica:
a. Interesele investitorilor
b. Interesele organismelor guvernamentale
c. Interesele clientilor
d. Interesele angajatilor
11. Caror stakeholderi le corespund urmatoarele asteptari: ????
a. Respectarea legilor referitoare la monopol - concurenti
b. Reciclarea adecvata a deseurilor - comunitatea/societatea
c. Sporirea profitului, a valorii afacerii - proprietari/actionari
d. Evaluarea si recompensarea corecte - grupuri de activisti
e. Satisfacerea nevoilor legate de produse -clienti/cumparatori
f. Restituirea creditelor angajate -institutii bancare/financiare
g. Sprijin si sustinere in indeplinirea sarcinilor de serviciu - angajati
responsabilitati etice in afaceri.
a. Adevarat
b. Fals
13. Unii manageri sunt importiva asocierii dintre Etica si afaceri, sustinand in mod eronat ca:
a. Maximizarea profitului este unicul standard moral al managerilor
b. Nu exista responsabilitati etice in afaceri ????
c. %33.33333rezultatele unor afaceri dubioase nu sunt intotdeauna intru-totul
regative
14. Identificati stakeholderii firmei VelPitar:
a. Opera Nationala Romana Cluj-Napoca - larg(sau restrans daca sunt clientii
VelPitar)
b. Angajatii - restrans
c. Radio Cluj - larg(sau restrans daca sunt clientii VelPitar sau colaboratori directi)
d. Activistii din domeniul protectiei animalelor - larg ?????
e. Furnizorii de materii prime si materiale - restrans
f. Firmele de distributie/transport a produselor - restrans
i. Stakeholderi in sens larg
ii. In sens restrans
iii. Nu sunt stakeholderi ai firmei VelPitar
15. Implementarea eficienta si eficace a codului de etica in firma, prezinta urmatoarele
beneficii:
a. Nu garanteaza conduita morala
b. Creste loialitatea angajatilor
c. Justifica actiunile disciplinare
d. Incurajeaza practicile imorale
e. Imbunatateste climatul de munca
2. Funcția eticii care se realizează pe trei trepte succesive (descriptivă, analitico-sintetică, explicativă)
este:
3. Maximizarea profiturilor (prin folosirea corectă a resurselor, în condiții de legalitate), ca scop principal
al afacerilor, este susținută:
4. Dacă un manager decide că obținerea de profit nu este scopul principal al firmei, subordonându-l
altor interese (indiferent de valoarea lor morală), poate avea ca efect scăderea rentabilității firmei, ceea
ce implică:

a) clienții
b) angajații
c) proprietarii
d) sindicatele
a) furnizorii
b) distribuitorii
d) mass-media
b) ONG-urile
9. Etica este:
c) știința morale
10. Etica vizează sfera concretă a vieții morale, urmărind, printre altele, actul convingerii, îndeplinind
astfel:
13. În categoria stakeholderilor care au un interes și/sau sunt afectați de acțiunile/ performanțele firmei
pot fi incluse:
b) grupurile
c) organizațiile
a) clienții
b) furnizorii
c) opinia publică
a) mass-media
c) angajații
d) cumpărătorii
În literatura de specialitate morala este definită ca fiind:
c) cooperare
d) constrângere
b) creativitate
c) progresism
5. Analizând diferențele dintre etică, morală și moralitate, respectiv reciprocitățile semantice și

6. Norme generale, universale (comparativ cu cele particulare sau speciale) se caracterizează prin:
b) sunt ocazionale
a) convingeri
b) atitudini
c) deprinderi
d) sentimente
a) imoral
b) amoral
a) pasiunile
b) deprinderile
c) frica
d) ignoranța
15. Imperativul categoric căruia trebuie să i se conformeze conștiința morală, formulat de Hans Jonas
(1993), include următoarele:
a) acționează astfel încât efectele acțiunii tale să fie compatibile cu permanența unei vieți autentic
umane pe pământ
b) acționează astfel încât efectele actelor tale să nu fie distructive pentru o astfel de viață
d) nu se poate decide rațional între valori rivale, ci se poate opta doar între indiferență și saltul de la o
valoare la alta
2. Datoria profesională (și morală) este mijlocul de realizare a unor scopuri străine sistemului în care
acționează, pentru:
3. Respectarea normelor profesionale (și morale) în mod reflex, ca rezultat al unui model profesional
asimilat o dată pentru totdeauna, este specifică:
4. În îndeplinirea îndatoririlor dovedește angajare deplină, creatoare, își asumă riscuri și are sentimentul
sacrificiului de sine, profesionistul:
b) de meserie
c) de vocație
a) are un rol decisiv în informarea tuturor celor vizați asupra profesiei, a regulilor de conduită, a
drepturilor și obligațiilor
a) disciplina care include normele de conduită și obligațiile morale ale unei profesii bine definite
c) un ansamblul de reguli care reglementează o profesiune, conduita celor care o exercită, rapoartele
dintre aceștia și clienții lor, dintre ei și public

a) abordează auto-realizarea profesională, inclusiv componenta morală a acesteia, ca mijloc și nu ca

scop
c) este simbolul auto-realizării depline în plan moral și professional
a) va respecta regulile de conduită în profesie numai din grija pentru conservarea și dezvoltarea
foloaselor sale
d) va respecta regulile de conduită în profesie numai din grija pentru conservarea și dezvoltarea
foloaselor sale
c) este o importantă diviziune a filosofiei moralei, știință a ceea ce este just și rational

c) să fie capabil să rezolve eficient dilemele etice și situațiile conflictuale prin respectarea legii și a
libertății
a) un om
2. În afaceri există 3 niveluri de aplicare ale eticii. Cel care se stabilește între indivizi, în baza principiului
corectitudinii schimbului, este:
a) nivelul micro
b) nivelul macro
4. În afaceri sunt 3 niveluri de aplicare ale eticii. Cel care se referă la reguli instituționale/sociale ale
economiei, ale afacerilor este:
a) nivelul micro
b) nivelul macro
5. Studierea eticii are atât utilitate teoretică, cât și practică. Utilitatea teoretică se referă la următoarele
aspecte:
6. Studierea eticii are atât utilitate teoretică, cât și practică. Utilitatea practică se referă la următoarele
aspecte:
7. Competiția:

a) junglă
c) un loc de joacă
10. Cadrul de analiză al eticii în afaceri poate fi atât teoretic, cât și practic. Cadrul teoretic vizează
analiza:
11. Cadrul de analiză al eticii în afaceri poate fi atât teoretic, cât și practic. Cadrul practic vizează analiza:
a) comportamentului
12. Obiectul analizei morale a afacerilor este tratat diferențiat în funcție de subiectul moralei (individ sau
grup de indivizi) și structura moralei. Dacă subiectul moralei este individul analiza este orientată înspre:
c) voință
d) caracter
grup de indivizi) și structura moralei. Dacă subiectul moralei este un grup de indivizi analiza este
orientată înspre:
b) sentimente
d) deprinderi
a) observația
b) sinteza
c) deducția
d) demonstrația
a) inovare
b) performanță
c) cetățenie
d) guvernanță
1. Realizarea unor produse/servicii de calitate și garantarea siguranței utilizării produselor sunt
b) producție
e) resurse-umane
2. Evitarea practicilor de evaziune fiscală și gestionarea corectă a costurilor sunt probleme manageriale
care țin de funcțiunea:
b) producție
e) resurse-umane
3. Având în vedere responsabilitățile sociale ale managementului, sunt solicitate imperativ tuturor
organizațiilor:
4. Responsabilitățile care presupun angajamentul/implicarea managerului și organizației în acțiuni pur

voluntare, izvorâte din dorința de a rezolva anumite probleme sociale, sunt:
Analizând principalele abordări ale sistemelor etice, cu impact asupra deciziilor manageriale, dacă
decizia luată se bazează în totalitate pe conceptele de corectitudine, echitate și imparțialitate,
decidentul a avut în vedere:
6. Analizând principalele abordări ale sistemelor etice, cu impact asupra deciziilor manageriale,

9. Este puțin probabil ca toate deciziile/acțiunile unui manager să fie întotdeauna fie morale, fie
amorale, fie imorale. Cu toate acestea, în literatura de specialitate se precizează faptul că managerul
care eșuează în considerarea eticii ca o componentă a comportamentului său este:
a) manager imoral
b) manager amoral
c) manager moral
care alege să se comporte împotriva moralei este:
a) manager imoral
b) manager amoral
c) manager moral
12. Există diferențe conceptuale între valori, principii și reguli. De ordinul binelui, indicând atributele
existenței umane, sunt
a) valorile
b) principiile
c) regulile
13. Există diferențe conceptuale între valori, principii și reguli. Marile orientări de viață și acțiune (fixând
atitudinile oamenilor) sunt date de:
a) valori
b) principii
c) reguli
14. În literatura de specialitate sunt prezentate trei perspective majore privind responsabilitatea socială
a organizațiilor: „mâna invizibilă”, „mâna guvernului” și „mâna managementului”. „Mâna
managementului” se referă la opinia că:
a) interesele societății sunt servite cel mai bine atunci când eforturile firmei sunt ghidate de „mâna” legii
și politicii
b) firmele și managerii trebuie să acționeze pentru protejarea și creșterea bunăstării sociale
c) întreaga responsabilitate socială a unei firme vizează obținerea profitului, respectând legea
15. Abordând problematica gestionării responsabilității sociale, organizațiile pot manifesta, în funcție de
receptivitatea și sensibilitatea socială care le caracterizează, cinci tipuri de atitudini. Dacă organizațiile
fac schimbări (reacționează) atunci când știu că lipsa de implicare poate avea efecte negative asupra
profiturilor lor, atitudinea lor este:
a) de ignoranță
b) defensivă
c) de acomodare
d) reactivă
a) auditul social
d) prognoza social
ALTE GRILE
a)Buddha
b)Mahomed
c)Moise
d)Confucius
b)relativism
c)universalism
c)vizeaza edicienta
b)personala
c)autonimia vointei

a)etica
a)rational
24. Legea morala
a)este impersonala
b)imoral
d)norme speciale
d)este impersonala
a) omul

35. Etica are:
36. Legea morala
a) Etica
c)rational si moral
40. Legea morala:
a)este impersonala
c)imorale

c)variaza in timp
b)morala
48.Legea morala
1. Caracter proiectiv-programator are: Morala
2. Legea morala: Nu are caracter de constrangere
3. Normele morale particulare: Variaza in timp
4. Etica manageriala din domeniul cercetarii-dezvoltarii vizeaza: Realizarea de investitii eficiente
5. Principiile de responsabilitate si indatorire sunt sustinute de: Teoria universalista
6. Constiinta morala este: Temporala
7. Stakeholderii externi includ: Colaboratori, Clienti, Furnizori
8. Specifice moralei autonome sunt: Regulile interioare, relativismul moral, creativitatea
9. Codurile de etica trebuie: Sa prevada clar idealurile, sa fie posibile fizic si moral
10. Etica este stiinta: Binelui/raului, idealului social, placerii
11. Comparativ cu raspunderea, responsabilitatea evidentiaza: Caracterul subiectiv (intern),

asumarea din libera initiativa
12. Investitiile firmelor in anumite programe sociale pot fi considerate: Imorale

13. ‘’Indrumatorii omenirii’’ cu o influenta istorica majora sunt: Buddha, Moise, Hristos
14. Codurile de etica (avantaje): Creeaza culture organizationale adecvate, incurajeaza practicile
morale, imbunatatesc climatul de munca
15. Morala poate fi definite ca: Dominatia ratiunii asupra efectelor, Tendinta spre binele supreme,
Autonomia vointei
16. Cadrul teoretic se refera la: Misiune si obiective
17. Functiile eticii sunt: Functia persuasiva, functie educativa, functia cognitiva, functia normativa
18. Normele morale specifice: Sunt ocazionale, regleaza toate tipurile de relatii, au durabilitate
mare
19. Standardele morale bazate pe intaietatea justitiei sunt sustinute de:
22. Exista 5 sisteme etice relevante pentru deciziile manageriale. O limita a teoriei legii eterne este:
viata sunt: Principiile
24. Legea morala: Este permanenta
25. Caracter real-practic are: Moralitatea
26. Valorile sunt standarde ale: Comportarii, eficientei, virtutii, frumusetii
urmatoarele: Etica este esentiala pentru asigurarea progresului individual, individul isi descopera
obligatiile si datoriile morale, ajuta la consolidarea constiintei morale
28. Orice individ are o constiinta morala care include o serie de elemente: intelectuale, afective si
voluntare, sociale(din afara), ego-ul. Elemente afective ale constiintei morale sunt: Remuscarea pentru
greseli
29. Investitiile firmelor in anumite programe sociale pot fi considerate: Discriminatorii, ilegale
31. Stakeholderii interni includ: Actionarii
32. Specifice moralei heteronome sunt: Constrangerea, conformismul social, conservatorismul
33. Codurile de etica trebuie: Sa protejeze interesul public, sa stabileasca anumite prioritati
34. Avantajele codurilor de etica sunt: Incurajeaza practicile morale, pot fi bazele actiunilor
disciplinare
36. Comparativ cu responsabilitatea, raspunderea evidentiaza: Obligatia exterioara de a face ceva,

rolul pasiv al omului
1. Incadrati urmatoarele aspect legate de professionalism si profesionisti:
- renunta la profesie fara nici un regret daca i se ofera sansa de a detine un job mai
bine platit  profesionistul de circumstanta
- este un foarte bun executant si nu deranjeaza pe nimeni  profesionistul de

meserie
- actioneaza cu simtul datoriei si are sentimentul sacrificiului de sine 

profesionistul de vocatie
- in indeplinirea indatoririlor sale isi asuma riscuri si dovedeste angajare deplina,

creatoare  profesionistul de vocatie
- interiorizeaza si respecta normele profesionale automat/din reflex 

profesionistul de meserie

pragmatismul si naturalismul. Pragmatismul respinge discutiile cu subiect etic,
deoarece intr-o lume naturala, etica pare artificial.
a) Fals
b) Adevarat
3. Din ce mediu fac parte urmatorii stakeholderi:
- consiliile de conducere  mediul intern
- administratia publica locala  mediul general
- mass-media  mediul general
- sindicatele  mediul specific
- aliatii strategici  mediul specific

4. Persoana care actioneaza din sentimentul datoriei este profesionist:
a) de vocatie
b) de ocupatie
c) de circumstanta
d) de meserie
a) constiinta sociala
b) constiinta de sine
c) constiinta de grup
d) constiinta transindividuala
6. Etica in afaceri are utilitate atat teoretica cat si practica deoarece ajuta la:
a) progresul individual si social

b) asumarea responsabilitatilor si obligatiilor
c) indeplinirea datoriilor si sarcinilor
d) consolidarea constiintei morale
7. Obiectul analizei morale este diferentiat in functie de subiectul moralei. Daca

subiectul moralei este angajatul, ne vor interesa conceptele legate de:
a) constiinta de grup
b) cultura organizationala
c) vointa
d) caracter
e) responsabilitate sociala
(un grup de indivizi, trebuie avute în vedere conștiința de grup, cultura organizațională,
responsabilitatea socială, manifestările reale, acțiunile comune, rezultatele etc)
a) este temporara
b) este o norma obiectiva
c) este permanenta
d) este o norma subiectiva
9. Caror stakeholderi le corespund urmatoarele asteptari:
- promovarea corecta pe nivelurile ierarhice superioare  angajati
- tratarea cu respect a functionarilor din primarie  administratia publica
- informarea corecta cu privire la caracteristicile produsului  clienti/cumparatori

(sau concurenti)
- crearea de noi locuri de munca  societatea/comunitatea
- economisirea resurselor firmei  proprietari/actionari
- onestitate, echitate si demnitate in relatie cu subalternii  angajati
- rambursarea la timp a tuturor datoriilor  institutii financiare
10. Cadrul de analiza al Eticii in afaceri poate fi atat teoretic, cat si practic. Cel
practic se refera la:
a) fisele de post
b) strategiile si tacticile firmei
c) codul de etica/conduita
d) diagramele de relatii
e) derularea efectiva a afacerilor
f) consecintele inregistrate
g) planurile de afaceri
(Cadrul teoretic - documentele formale cu rol de reglementare a unor relațiile sau poziții, codul
de etică, diagramele de relații, misiunea și obiectivele organizației, strategiile, tacticile, planurile
de afaceri, programele de acțiune, fișele postului etc.) practic - derulării efective a afacerilor, al
experienței, al comportamentului, al rezultatelor reale, al consecințelor etc.
11. Identificati urmatoarele elemente legate de Etica in afaceri, ca disciplina de

studiu:
- sindicalistii aflati in greva  subiect (agent moral)
- satisfactia cumparatorilor  obiect al analizei morale
- analiza  metoda de cercetare
- fisele de post  cadrul teoretic de analiza
- cultura organizationala  obiect al analizei morale
- identitatea proprie, forta de activare si initiere  ego-ul
- functia activa a mintii, a face, a gandi  ego-ul
- credinte, obiceiuri, practici morale colective  provenite din afara
- sentimente superioare  afective si voluntare
- intuitie, inspiratie, cunostinte  intelectuale
- facultatea contemplativa, gandire si simtire  afective si voluntare
- intelepciune, aprecieri  intelectuale
13. Disciplina stiintifica care se ocupa cu normele de comportare a oamenilor in

societate se numeste:
a) morala
b) etica
c) deontologie
d) educatie civica
14. Implementarea eficientă si eficace a codului de etică in firma prezinta

urmatoarele beneficii:

b) nu acopera toate situatiile
c) nu garanteaza conduita morala
d) imbunatateste implicarea angajatilor
e) incurajeaza increderea si respectul
- respectarea libertatii de a incerca idei si produse noi  cercetare-dezvoltare
- informarea corecta a clientilor in legatura cu produsele  comercial-marketing
- evitarea practicilor de concurenta neloiala  comercial-marketing
- efectuarea periodica a controalelor de calitate  productie
- reducerea consumurilor specifice  productie
- asigurarea sigurantei locului de munca  resurse umane
- determinarea si gestionarea corecta a costurilor  financiar-contabilitate
16. Identificati categoriile de factori care pot influenta solutionarea dilemelor etice:
- frica sau curajul de care da dovada decidentul  factori individuali
- cultura organizationala  factori organizationali
- ideologiile unei tari  factori societali
- personalitatea decidentului  factori individuali

- convingerile decidentului  factori individuali
- sistemul de comunicare din firma  factori organizationali
17. A contribui voluntar la binele societatii este o:
a) responsabilitate etica
b) responsabilitate discretionara
c) responsabilitate economica
d) responsabilitate juridica (legala)
18. Valorile pot fi definite ca:
a) conceptii privitoare la ceea ce este dezirabil (dorit)

b) conceptii explicite
c) conceptii implicite
d) conceptii privitoare la ceea ce este indezirabil
19. Idealul:
a) trebuie sa fie o idee experimentala maximala

b) este un program al activitatilor practice desfasurate pentru atingerea unui
scop
c) trebuie sa fie posibil de realizat
d) nu este o prelungire a realului
20. Raul savarsit fara intentie este:
a) imoral
b) amoral
c) moral
a) vitejia
b) politetea
c) respectul
d) generozitatea
22. Normele, regulile si obligatiile profesionale sunt studiate de:
a) Etica
b) morala
c) deontologie
d) etologie
23. Identificati criticile la adresa deontologiei
a) dependenta managerilor de setea de putere si de bani

b) inutilitatea codurilor, a ghidurilor sau a reglementarilor nejustificate
c) limitarea libertatii de actiune
d) incapacitatea profesionalistilor de a aprecia criticile altora sau de a-si face
autocritica
a) ghid de bune practici

b) climatul moral la locul de munca
c) sprijin in adoptarea dilemelor etice
d) stiinta moravurilor
25. Responsabilitatea sociala a frimei CSR este obligatia unei firme de a servi
interesele celor care ajuta direct sau indirect la bunul mers al afacerilor, adica:
a) interesele organismelor guvernamentale

b) interesele angjatilor
c) interesele clientilor
d) interesele investitorilor
26. Comparativ cu responsabilitatea, raspunderea evidentiaza:
a) caracterul obiectiv (extern)

b) asumarea din libera initiativa
c) obligatia exterioara de a face ceva
d) caracterul subiectiv (intern)
27. Incadrati urmatoarele afirmatii in functie de tezele referitoare la domeniul

afacerilor:
- Exista reguli morale universale si obiective  universalim
- Regulile morale difera in functie de comunitate si istorie  relativism
- Scopul principal al afacerilor trebuie sa fie conditii de viata mai bune pentru toti
 umanism economic
- Obtinerea profitului maxim este o datorie morala (cu conditia respectarii legilor)
 pozitivism economic
a) sa manifeste o grija permanenta pentru moralitate

b) sa se angajeze in crearea/mentinerea unui climat moral la locul de munca
c) sa se rezolve eficient si eficace dilemele etice
d) sa identifice si sa analizeze problemele de morala cu impact semnificativ in
activitatea zilnica
29. Functiile sociale ale moralei sunt
a) functia de cooperare
b) functia de reproductie morala
c) functia de reglementare normativa
30. Competitia in afaceri nu este un scop in sine, ci un sistem de relatii/interactiune

intre oameni/firme care vizeaza cele mai bune rezultate pentru toti
a) adevarat
b) fals
31. Caracterizati, sub aspect etic, tipurile de comportamente de mai jos:
- a ignora existenta normelor etica inseamna a avea un comportament amoral
- a actiona deliberat impotriva normelor etice inseamna a avea un comportament

imoral
- a respecta normele etice inseamna a avea un comportament moral
32. Conform relativismului etic valorile au urmatoarele caracteristici

b) alternativele valorice sunt evaluate tinand cont de nevoi/trebuinte
c) valorile nu se pot compara unele cu altele
d) exista o cale rationala de a compara si alege intre valori diferite
33. Discriminarea este practica ilegala si imorala de a trata mai putin favorabil pe
unii indivizi in comparatie cu altii, din cauza ca sunt diferiti ca
a) origine sociala
b) culoare
c) convingeri politice
d) infatisare
e) nationalitate
34. Deontologia face referiri la datoriile:
a) profesionale
b) morale, specifice unei profesiuni
c) morale
d) generale
35. Comportamentul care pune accent pe consecintele/actiunile pozitive sau

negative, este enuntat de:
a) Teoria legii externe

b) Teoria utilitarista
c) Teoria universalista
36. Identificati afirmatiile corecte
a) Legea juridica intareste normele morale, le imbraca in juridic, devenind

obligatorii
b) respectarea legii morale este o obligatie constitutionala
c) legea juridica se bazeaza pe norme si principii morale (nu invers)
d) legile juridice nu intra in conflict cu normele morale
37. Teza compatibilitatii dintre etica si afaceri evidentiaza faptul ca nu exista

a) fals
b) adevarat
38. Conduita in domeniul afacerilor este influentata de
a) regimul politic
b) cadrul legislativ
d) organigrama firmei
39. Indentificati stakeholderii Facultatii de Stiinte Economice ….
- studentii din FSEGA  stakeholderi in sens restrans
- locuitorii municipiului Cluj  stakeholderi in sens larg
- Biserica Ortodoxa Romana  stakeholderi in sens larg
- cercetatorii din cadrul UBB  stakeholderi in sens restrans
- spitalul judetean din Cluj  stakeholderi in sens larg
- furnizorii de servicii de curatenie UBB  stakeholderi in sens restrans

40. Identificati argumentele impotriva asumarii responsabilitatilor sociale RS de
catre firme
- costurile sociale pot fi transferate clientilor (prin preturi majorate)  argumentul

economic
- firma plateste taxe si impozite  argumentul contributiei la bugetul de stat
- costurile sociale limiteaza maximizarea profitului  argumentul economic
- costului sociale pot fi transferate bugetului de stat (prin diminuarea impozitelor)

 argumentul economic
- problemele sociale trebuie gestionate de institutiile statului  argumentul

responsabilitatilor statului
2018: V1
a) Etica
3. Confrom pozitivismului economic, maximizarea profitului e imperativ:
d) Rational si moral
4. Legea morala:
a) Este impersonala
5. Comportamentul care urmareste cea mai mare fericire pentru cei mai multi
oameni este enuntat de:
a) Binelui/raului
b) Moralei
c) Placerii
a) Actionarii
c) Managerii
d) Angajatii
a) Ilegale
b) Inechitabile
c) Imorale
a) Constrangere
b) Reguli exterioare
d) Respect unilateral (pentru adult)
a) Psihic
b) Spirit
c) Intelect
12. Comparativ cu responsabilitatea raspunderea evidentiaza:
b) Caracterul obiectiv (extern)
a) Sa fie specifice si oneste
b) Sa provina de la o autoritate legitima
c) Sa fie cat mai simple si accesibile
a) Sporesc cooperarea in echipa
c) Pot construi bazele actiunilor disciplinare impotriva abaterilor

15. „Indrumatorii omenirii” cu influenta istorica majora sunt:
a) Buddha
b) Mahomed
c) Moise
d) Confucius
V2
c) Variaza in timp
b) Morala
3. Legea morala:
a) Temporara
7. Stalkeholderii externi includ:
b) Colaboratorii
c) Clientii
d) Furnizorii
d) Creativitatea
a) Binele/raului
b) Idealului social
c) Placerii
12. Investitiile firmelor in anumite programe sociale pot fi considerate
a) Nedemocratice
b) Neadecvate
c) Imorale
13. „Indrumatorii omenirii” cu o inluenta istorica majora sunt:
a) Buddha
c) Moise
a) Dominatia ratiunii asupra efectelor
V3
1. „Maximizarea profiturilor” este o teza sustinuta de:
d) Pozitivsmul economic
b) Imoral
d) Norme speciale
6. Cea mai mare fericire pentru cel mai mare numar de oameni, este sustinuta
de:

8. Morala apartine:
a) Psihicului
b) Spiritului
c) Intelectului
a) Confucius
b) Buddha
a) Este norma obiectiva a moralitatii
d) Este impersonala
12. Subiectiul Eticii in afaceri, adica agentul moral, poate sa fie:
a) Omul
13. Argumentele impotriva asumarii responsabilitatii scoiale sunt:
d) cresc loialitatea managerilor
15. Stalkeholderii interni sunt:
a) Actionarii
b) Angajatii
c) Managerii
d) Consiliul de conducere
V4.
d) Regleaza toate tipurile de relatii
2. Etica are:
b) Caracter cognitiv si explicativ

3. Legea morala:
b) Impune sanctiuni si pedepse
b) Personala
5. Imperativul ipotetic, vointa buna si imperativul categoric, autonomia si

d) Teoria universalista
6. Etica manageriala din domeniul financiar-contabilitate vizeaza:
a) Concurentii
c) Furnizorii
a) Placerii
b) Moralei
c) Fericirii
d) Binelui/raului
b) Relativismul moral
c) Creativitatea
d) Cooperarea
a) Imorale
b) Ilegale
c) Nedemocratice
b) Asumarea din libera initiativa
c) Rolul activ al omului
d) Caracterul subiectiv (intern)
a) Omenia
b) Dreptatea
c) Binele
a) Sa prevada pedepse si sanctiuni
b) Sa stabileasca anumite prioritati

c) Sa nu provina de la o autoritate legitima
a) Incurajeaza practicile morale
b) Pot fi baza actiunilor disciplinare
c) Vizeaza dreptatea, corectitudinea
d) Vizeaza eficienta
a) Hristos
b) Mahomed
d) Moise
2019: V1
a) Variaza in timp
3. Derularea afacerilor fara furturi si inselaciuni este sustinuta de:
a) Atat de pozitivismul economic cat si de umanismul economic

d) Informarea corecta a clientilor
5. Exista 5 sisteme etice relevante pentru deciziile manageriale. O limita a

teoriei legii eterne este:
b) Existenta standardelor diferite de la un grup religios la altul
6. Exista diferente conceptuale intre valorii, principii si reguli. Cele care dau
mari orientari de viata sunt:
b) Principiile
7. Legea morala:
c) Este permanenta
c) Moralitatea
a) Comportarii
b) Eficientei
c) Virtutii
d) Frumuestii
10. Studierea eticii are atat utilitate teoretica, cat si practica. Utilitatea teoretica
se refera la urmatoarele:
a) Etica este esentiala pentru asigurarea progresului individual
b) Individul isi descopera obligatiile si datoriile morale
c) Ajuta la consolidarea constiintei morale
11. Orice individ are o constiinta morala care include o serie de elemente:
intelectuale; afective si voluntare; sociale (din afara); ego-ul. Elemente afective ale
constiintei morale sunt:
a) Remuscarea pentru greseli
c) Bucuria binelui, a datoriei implinite
a) Imorale
b) Discriminatorii
c) Ilegale
a) Cresterea pretului actiunilor
b) Influentarea politicilor nationale
c) Acces facil la achizitii
d) Atragerea angajatilor talentati

a) Managerii
b) Actionarii
b) Constrangerea
c) Conformismul social
d) Conservatorismul
a) Hristos
c) Confucius
d) Mahomed
a) Sa protejeze interesul public
b) Sa stabileasca anumite prioritati
a) Incurajeaza practicile morale
b) Pot fi bazele actiunilor disciplinare
a) Cadrul legislativ
b) Factorii conjuncturali
c) Caracteristicile indivizilor
d) Documente de formalizare a structurii organizatorice
20. Comparativ cu responsabilitatea, raspunderea evidentiaza:
a) Obligatia exterioara de a face ceva
21. Idealul este un program al activitatilor practice desfasurate pentru atingerea

unui scop final (scop al tuturor scopurilor) A
22. Legea morala se bazeaza pe norme si principii juridice (si nu invers). F
23. Evaluand gradul de implicare in realizarea idealului de viata F
24. Economistii americani au observat ca F
1. Cadrul de analiza al Eticii in afaceri poate fi atat teoretic, cat si practic. Cel
practic se refera la:

b) Comportament
2. Avand in vedere nivelurile de aplicare ale eticii in afaceri, regulile institutionale

sau sociale ale economiei, ale afacerilor vizeaza:
a) Nivelul macro
b) nivelul micro
a) relatiile intergrupuri
b) conditiile sociale si culturale
c) relatiile interindividuale
4. Functiile eticii sunt
a) functia persuasiva
b) functia educativa
c) functia cognitiva
d) functia normativa (axiologica)
GRILE ETICA

explicativă)
este:
3. Maximizarea profiturilor (prin folosirea corectă a resurselor, în condiții de legalitate), ca scop

a) clienții
b) angajații
c) proprietarii
d) sindicatele

a) furnizorii
b) distribuitorii
d) mass-media
b) ONG-urile
9. Etica este:
c) știința morale

b) grupurile
c) organizațiile
a) clienții
b) furnizorii
c) opinia publică
a) mass-media
c) angajații
d) cumpărătorii
c) cooperare
d) constrângere
b) creativitate
c) progresism
21. Analizând diferențele dintre etică, morală și moralitate, respectiv reciprocitățile semantice
și funcționale, în literatura de specialitate se arată că:
d) morala are caracter accentuat cognitiv și explicative
22. Norme generale, universale (comparativ cu cele particulare sau speciale) se caracterizează
prin:

b) sunt ocazionale
a) convingeri
b) atitudini
c) deprinderi
d) sentimente

a) imoral
b) amoral
a) pasiunile
b) deprinderile
c) frica
d) ignoranța
31. Imperativul categoric căruia trebuie să i se conformeze conștiința morală, formulat de Hans
a) acționează astfel încât efectele acțiunii tale să fie compatibile cu permanența unei vieți
autentic
umane pe pământ
d) nu se poate decide rațional între valori rivale, ci se poate opta doar între indiferență și saltul
de la o valoare la alta
34. Datoria profesională (și morală) este mijlocul de realizare a unor scopuri străine sistemului
în care acționează, pentru:
professional asimilat o dată pentru totdeauna, este specifică:
36. În îndeplinirea îndatoririlor dovedește angajare deplină, creatoare, își asumă riscuri și are
sentimental sacrificiului de sine, profesionistul:
b) de meserie
c) de vocație

c) un ansamblul de reguli care reglementează o profesiune, conduita celor care o exercită,

rapoartele dintre aceștia și clienții lor, dintre ei și public
a) abordează auto-realizarea profesională, inclusiv componenta morală a acesteia, ca mijloc și

nu ca scop
foloaselor sale
foloaselor sale
c) să fie capabil să rezolve eficient dilemele etice și situațiile conflictuale prin respectarea legii și
a libertății
a) un om
50. În afaceri există 3 niveluri de aplicare ale eticii. Cel care se stabilește între indivizi, în baza
principiului corectitudinii schimbului, este:
a) nivelul micro
b) nivelul macro
a) nivelul micro
b) nivelul macro
53. Studierea eticii are atât utilitate teoretică, cât și practică. Utilitatea teoretică se referă la

55. Competiția:
a) junglă
c) un loc de joacă
vizează analiza:
59. Cadrul de analiză al eticii în afaceri poate fi atât teoretic, cât și practic. Cadrul practic vizează
analiza:
a) comportamentului
(individ sau grup de indivizi) și structura moralei. Dacă subiectul moralei este individul analiza
este orientată înspre:
c) voință
d) character
(individ sau grup de indivizi) și structura moralei. Dacă subiectul moralei este un grup de indivizi
b) sentimente
d) deprinderi
a) observația
b) sinteza
c) deducția
d) demonstrația
a) inovare
b) performanță
c) cetățenie
d) guvernanță
b) producție
e) resurse-umane
b) producție
e) resurse-umane

manageriale, dacă decizia luată se bazează în totalitate pe conceptele de corectitudine, echitate
și imparțialitate, decidentul a avut în vedere:

73. Este puțin probabil ca toate deciziile/acțiunile unui manager să fie întotdeauna fie morale,
fie amorale, fie imorale. Cu toate acestea, în literatura de specialitate se precizează faptul că
a) manager imoral
b) manager amoral
c) manager moral
d) cultivă o atitudine pozitivă față de celelalte personae
75. Este puțin probabil ca toate deciziile/acțiunile unui manager să fie întotdeauna fie morale,
fie amorale, fie imorale. Cu toate acestea, în literatura de specialitate se precizează faptul că
managerul care alege să se comporte împotriva moralei este:
a) manager imoral
b) manager amoral
c) manager moral
76. Există diferențe conceptuale între valori, principii și reguli. De ordinul binelui, indicând
atributele existenței umane, sunt
a) valorile
b) principiile
c) regulile
a) valori
b) principii
c) reguli

responsabilitatea social a organizațiilor: „mâna invizibilă”, „mâna guvernului” și „mâna
a) interesele societății sunt servite cel mai bine atunci când eforturile firmei sunt ghidate de
„mâna” legii
și politicii

funcție de receptivitatea și sensibilitatea socială care le caracterizează, cinci tipuri de atitudini.
Dacă organizațiile fac schimbări (reacționează) atunci când știu că lipsa de implicare poate avea
efecte negative asupra profiturilor lor, atitudinea lor este:
a) de ignoranță
b) defensivă
c) de acomodare
d) reactivă
a) auditul social
d) prognoza social
a. organigrama firmei
b. regimul politic
c. caracteristicile indivizilor
d. cadrul legislative
82. Competitia in afaceri nu este un scop in sine, ci un system de relatii/interactiuni intre

a. FALS
b. ADEVARAT
Functia activa a mintii, a face, a gandii -> ego
Sentimente superioare -> ego
Identitate proprie, forta de activare si initiere -> provenite din afara
Intuitie, inspiratie, cunostinte -> afective si voluntare
Intelepciune si apreciere -> intelectuale
Facultatea contemplative, gandire si simtire -> afective si voluntare
Credinte, obiceiuri, prctici morale colective -> intelectuale

84. Persoana care respecta in mod reflex normele profesionale, este profesionist:
a. de ocupatie
b. de circumstanta
c. de vocative
d. de meserie
85. Identificati afirmatile corecte:
a. Respectarea legii morale este obligatie constitutionala
b. Legea juridica intareste normele morale, le “imbraca” in juridic, devenind obligatorii
c. Legea juridica se bazeaza pe norme si principii morale, nu invers
a. generozitatea
b. respectful
c. vitejia
d. politetea
87. Constiinta religioasa este:
a. Constiinta de grup
b. constiinta de sine
c. constiinta transindividuala
d. constiinta sociala
88. Identificati stakeholderii Facultatii de Stiinte economice si Gestiunea Afacerilor:
Locuitorii municipiului Cluj-Napoca – stakeholder in sens larg
Studentii din FSEGA – stakeholder in sens restrains
Biserica Ortodoxa Romana – nu e stakeholder
Cercetatorii din cadrul UBB – stakeholder in sens restrains
Furnizorii de servicii de curatenie – stakeholder in sens restrains
Spitalul judetean Cluj-Napoca – nu e stakeholder
89. Unii manageri sunt impotriva asocierii intre etica si afaceri sustinad in mod eronat ca:
90. Codul de etica/conduita al oricarei oganizatii este difuzat si implementat prin:
a. anexarea la contractual de munca
b. posturile locale de radio si televiziune
c. mese rotunde de sensibilizare
d. semnarea unei adeziuni
91. Din ce mediu fc parte urmatorii stakeholder?
Concurentii -> specific
Fundatiile, ONG-urile -> general
Cumparatorii -> specific
Opinia publica -> general

Angajatii -> intern
92. Referitor la CSR (responsabilitate sociala), societatea doreste ca firmele sa-si assume:
a. responsabilitatile economice
b. responsabilitatile legale
c. responsabilitatile etice
d. responsabilitatile discretionare
93. Teza incompatibilitatii dintre etica si afaceri evidentiaza faptul ca nu exista responsabilitati
etice in afaceri.
a. ADEVARAT
b.FALS
94. In afaceri, prezenta unui cod de etica:
a. acopera toate situatiile intalnite in mediul organizational
b. asigura intotdeauna un comportament moral
c. necesita actualizari si imbunatatiri continue
95. Stakeholderii externi sunt:
a. angajatii
b. actionarii
c. ONG-urile
96. O firma este responsabila etic fara de angajati prin:

a. Evaluarea echitabila pentru munca depusa
b. aplicarea unor tratamente preferentiale in cadrul promovarii
c. tratarea preferential in probleme de angajare
97. Sanctiunea morala presupune:
a. stigmatizarea
b. aplicarea de amenzi
c. condamnarea, privarea de libertate
98. In afaceri, frauda are ca effect economic:
a. asigurarea unor castiguri justificate
b. neplata unor taxe
c. scaderea increderii consumatorilor in anumite produse
99. Disciplina care combina cunoasterea biologica cu cea a sistemului valorilor uman este:
a. deontologia
b. etologia
c. bioetica
100. Uzura morala planificata este:
a. politica de marketing
b. politica de management
c. politica financiar-bancara
101. Codurile deontologice:
a. nu trebuie sa contina sanctiuni
b. nu pot suporta actualizari
c. au rol in informarea asuprea profesiei
102. Concurenta loiala:
a. limiteaza inovatia
b. stimuleaza imbunatatirea continua
c. ofera consumatorului o gama limitata de produse
103. Principiile morale:
a. se modifica
b. sunt universale
c. nu sunt permanent valabile
104. Conform pozitivismului economic:
a. obtinerea profitului este o datorie morala si trebuie obtinut pe cai legale
b. obtinerea profitului este neetica
c. dezvoltarea afacerii trebuie sa vizeze conditii de viata mai bune pentru toti, fara sa se
urmareasca maximizarea profitului

a. concurentii
b. sindicatele
c. institutii bancare
106. Umanismul economic:
a. propune acordarea unei importante egale tuturor partilor interesate
b. sustine ca obtinerea profitului este o datorie morala si legala
c.ia in considerare numai interesele proprietarilor afacerii
107. Favorizarea recrutarii interne:
a. limiteaza accesul candidatilor proveniti din exterior
b. respecta principiul egalitatii de sanse al tuturor candidatilor
c. creste durata si costurile integrarii persoanei selectate
108. Miscarea FairTrade sustine:
a.sustenabilitatea mediului
b. tehnicile de productie care pun presiune pe ecosisteme
c. limitarea dezvoltarii comunitatilor locale
109. Prcticile tarifare loiale include:
a. discriminarea prin preturi
b. mentionarea pretului unitar
c. manipularea copiilor prin publicitate

110. In marketing, cele mai multe dileme etice sunt legate de:
a. posibilitatea de obtinere a unor avantaje la promovarea in functie
b. problema calitatii materilor prime furnizate
c. publicitate
111. O firma este responsabila etic fata de autoritatile locale prin:
a. stabilirea unui pret correct al produselor
b. plata impozitelor si taxelor
c. oferirea de servicii post-vanzare
112. Latura tehnica a profesiei vizeaza:
a. cunoasterea domeniului in care activeaza individul
b. respectful fata de profesie
c. seriozitatea in exercitarea profesiei

a) imorale, b)inegale, c) Nedemocratice
2. Comparativ cu răspunderea, responsabilitatea evid:

a) obligație exterioară de a facere ceva, b)asumarea din liberă inițiativă, c)rolul
activ al omului, d)caracterul subiectiv intern

a) sa prevadă pedepse si sanctiuni, b) sa stabileasc anumite prioritati c) sa nu
provină de la autoritate legitimă
a) încurajează practicile morale, b) pot fi baza actiunilor disciplinare, c) vizează
dreptatea, corectitudinea, d) viziează eficiența
6. Îndrumătorii omenirii cu influență istorică majoră:


8. Comparativ cu responsabilitatea, răspunderea evid:

a) rolul pasiv al omului, b) caracterul obiectiv(extern), c) asumarea liberă inițiativă,
d) condiția minimală a omului

a) să fie specifice și oneste, b) să provină de la o autoritate legitimă, c) să fie cât
mai simple și accesibile

a) sporesc cooperarea în echipă, b) reduc performanțele firmei, c) pot constitui
bazele acțiunilor disciplinare împotriva abaterilor
11. Îndrumătorii omenirii cu influențp istorică majoră sunt:
12. Maximizarea profitului este o teză susținută de:

13. Doar o afirmație este adevărată:

a) morala are caracter real, b) morala are caracter practic, c) etica are caracter
cognitiv, d)moralitatea are caracter proiectiv

a) permanentă, b)personală, c)impersonală, c) obiectivă
15. Imperativul ipotetic, voinșa bună și imperativul categoric, autonomia și

demnitatea, sunt enunțate de:
a) teoria distributivă, b) teoria utilitaristă, c) teoria contractului social, d) teoria
universalistă
16. Etica managerială din domeniul financiar-contabil vizează:

a) informarea corectă a clienților, b) realziarea unor produse de calitate, c) evitarea
supraîncărcării costurilor

a) concurenți, b) acționari, c)furnizori d)manageri

a) plăcerii b) moralei c) fericrii d)binelui/răului

a)conformismul social, b) relativismul social c)creativitatea, d) cooperarea
20. Răul săvârșit cu intenție este:

21. Normele ocazionale care vizează relații și acțiuni specifice sunt:

22. Auto-realizarea profesională deplină este o caracteristică a:
a. profesionalismului de circumstanță, b. Profesionalismului de meserie, c.
Profesionalismului de vocație
23. Relativismul etic arată că:


a. regulile exteriaore, b. Creativitatea, c. Relativism moral, d. Conformismul social
25. Comparativ cu constiinta morală, legea morala:

a. este norma obiectiva a moralitatii, b. Este externă, permanentă, continua, c. Este
temporară, d. Este impersonală

a. creează culturi organizaționale adecvate, b. Incurajează practicile morale, c.
Imbunatateste climatul de muncă

a. au durabilitate mare, b. Sunt ocazionale, c. Reglează relații umane particulare, d.
Variază în timp
28. Conform pozitivismului economic, maximizarea profitului a e imperativ:

29. Legea morală:

constrângere

a. au durabilitate mare b. Sunt ocazionale, c. Reglează relații umane particulare, d.
Variază in timp
31. Caracter cognitiv și explicativ are:

32. Conform pozitivismului economic, maximizarea profitului e imperativ:

a. rațional, b. Moral, c. Rational si moral
33. Legea morală:

constrângere
34. Comportamentul care urmareste cea mai mare fericire pentru cel mai mare
numar de oameni este enuntat de:
a. teoria distributivă, b. teoria universalistă, c. Teoria conctractului social, d. Toeria
utilitaristă
35. Etica manageriala din domeniul producției vizează:

a. informarea corectă a clienților, b. Realizarea produselor de caltiate, c. Evitarea
supraincarcarii nejustificare a costurilor
36. Morala heteronoma se caracterizează prin:

a. constrangere, b. Reguli exterioare, c. Relativism moral, d. Respect unilateral
pentru adulti
37. Morala se referala:


a. să fie specifice si oneste, b. Sa provina de la o autoritate legitima, c. Sa fie cat
mai simple si accesibile

A. OMUL, b. Organizația de afaceri, c. Societatea in general

A. POATE DUCE LA CRESTEREA PRETURILOR, B. FIRMA PLATESTE
DEJA TAXE/IMPOZITE, c. Imbunatatește imaginea firmei

A. IMBUNATATESC CLIMATUL DE MUNCA, B. CRESC IMPLICAREA
ANGAJATILOR, c. nu garantează conditia morala, D. CRESC LOIALITATEA
MANAGERILOR
a. variaza in timp, b. Sunt ocazionale, c. Vizează grupurule restranse, D.
REGLEAZĂ TOATE TIPURILE DE RELATII
43. Eticare are:

a. caracter proiectiv-programator, B. CARACTER COGNITIV ȘI EXPLICATIV,
c. Caracter rela-practic
44. Legea morală:

a. are caracter de constrangere, B. IMPUNE SANCTIUNI SI PEDEPSE, C. NU
ESTE O LEGE A LIBERTATII

a. etica, B. MORALA, c. Moralitatea
46. Legea morala:

A. NU ARE CARACTER DE CONSTRÂNGERE, b. Nu impune sanctiuni, c. Nu
impune pedepse, d. Este personală
47. Pricpiile de responsabilitate si indatorire sunt sustinute de:

a. teoria ditributiva, B. TEORIA UNIVERSALISTĂ, c. Teoria utilitarista, d.

a. temporară, b. Permanenta, c. Impersonala, d. Obiectiva

a. sa serveasca profesiunii dominante din firma, B. SĂ PREVADĂ CLAR
IDEALURILE, C. SA FIE PSOIBILE FIZIC ȘI MORAL

A. REGULILE INTERIOARE, b. Constrângerea, c. Relativismul moral, D.
CREATIVITATEA
51. Cadrul de analiză al Eticii în afaceri poate fi atât teoretic, cât și practic. Cadrul
teoretic se referă la:
a. Derularea efectivă a afacerilor, b. Comportament, c. Misiunea și obiectivele
a. Etica, b. Moralitatea, c. Morala
53. Legea morală:

a. Nu impune sancțiuni, b. Nu are caracter de constrângere, c. Nu impune pedepse,
d. Este personală
54. Principiile de îndatorire și responsabilitate sunt susținute de:

a. Teoria distributviă, b. Teoria utilitaristă, c. Teoria universalistă, d. Teoria
contractului social

a. permanentă, b. Impersonală, c. Temporară

a. Sunt ocazionale, b. Variază în timp, c. Au durabilitate mare
57. Etica managerială din domeniul cercetării-dezvoltării vizează:

a. informarea corectă a clienților, b. Realizarea produselor de calitate, c. Evitarea
supraîncărcării costurilor, d. Realizarea de investiții eficiente
58. Având în vedere nivelurile de aplicare ale Eticii în afaceri, regulile

instituționale sau sociale ale economiei, ale afacerilor, vizează:
a. Nivelul macro, b. Nivelul micro, c. Nivelul corporațiilor

a. Colaboratorii, b. Acționarii, c. Clienții

a. Să prevadă idealuri clare, b. Să servească profesiunii dominante din firmă, c. Să
fie posibilie fizic și moral

a. Constrângerea, b. Regulile interiaore, c. Relativismul moral, d. Creativitatea
62. Nivelul de abordare al eticii în afaceri poate include:

a. Relații intergrupuri, b. Condițiile sociale și culturale, c. Relații interindividuale
a. plăcerii, b. Binelui/răului, c. Idealului social
64. Avantajele codurile de etică sunt:

a. Creează culturi organizaționale adecvate, Încurajează practicile morale, c. Nu
pot garanta conduita morală, d. Îmbunătățesc climatul de muncă.
65. Funcțiile eticii sunt:

a. persuasivă, b. Educativă, c. Cognitivă, d. Normativă(axiologică)
66. Comparativ cu răspunderea, responsabilitatea evidențaiză:

a. Caracterul subiectiv, b. Rolul pasiv al omului, c.Asumarea din liberă inițiativă,
d. Condția minimală a omului
67. Morala poate fi definită ca:

a. Tendința spre binele suprem, b. Autonomia voinței, c. Dominația rațiunii asupra
afectelor

a. Creșterea semnificativă a prețului acțiunilor, b. Acces dificil/greoi la achiziții, c.
Influențarea adoptării deciziilor/politicilor naționale, d. Atragerea angajaților
talentați

70. „Îndurmătorii omenirii” cu o influență istorică majoră sunt:


a. Variază în timp, b. Sunt ocazionale, c. Reglează toate tipurile de relații, d. Au
durabilitate mare
72. Standardele morale bazate pe întărire justiției sunt susținute de:

a. Teoria distributivă, b. Teoria utilitaristă, c. Teoria universalistă, d. Teoria
contractului social
73. Derularea afacerilor fără furturi și înșelăciuni este susținută:
a. atât de pozitivismul economic cât și de umanismul economic, b. Numai de
pozitivismul economic, c. Numai de umanismul economic
74. Etica managerială din domeniul comercial-marketing vizează:

a. Salarizarea echitabilă, b. Realizara de produse de calitate, c. Evitarea
supraîncărcării costurilor, d. Informarea corectă a clienților
75. Există 5 sisteme etice relevante pentru deciziile manageriale. O limită a teoriei
legii eterne este:
a. impunerea de sacrificii minorității, b. Existența standardelor diferite de la un
grup religios la altul, c. Interpretarea depdendentă de situația individului
76. Există diferențe conceptuale între valori, principii și reguli. Cele care dau
marile orientări de viață sunt:
77. Legea morală:

a. Este obligatorie, b. Este personală, c. Este permanentă


a. comportării, b. Eficienței, c. Virtuții, d. Frumuseții
referă la următoarele:
a. etica este esențială pentru asigurarea progresului individual, b. Individul își
descoperă obligațiile și datoriile morale, c. Ajută la consolidarea conștiinței morale
81. Orice individ are o conștiință morală care include o serie de evenimente:
intelectuale, afective și voluntare, sociale(din afară), ego-ul. Elemente afective ale
conștiinței morale sunt:
a. Remușcarea pentru greșeli, b. Cunoștințele și aprecierile care ne edifică asupra
valorilor morale, c. Bucuria binelui, a datoriei împlinite

a. Creșterea prețului acțiunilor, b. Influențarea politicilor naționale, c. Acces facil
la achiziții, d. Atragerea angajaților talentați

a. Managerii, b. Acționarii, c. Băncile, c. Furnizorii

a. relativismul moral, b. constrângerea, c. Conformismul social, d.
conservatorismul

a. Să protejeze interesul public, b. Să stabilească anumite priorități, c. Să fie cât
mai complexe, d. Să contravină altor legi
87. Avantale codurilor de etică sunt:

a. Încurajează practicile morale, b. Pot fi bazele acțiunilor disciplinare, c. Reduc
loialitatea salariaților, d. Nu pot garanta conduita morală
88. Factorii care influențează conduita în afaceri sunt:

a. cadrul legislativ, b. Factorii conjuncturali, c. Caracteristicile indivizilor, d.
Documentele de formalizare a structurii organizatorice
89. Comparativ cu responsabilitate, răspunderea evidențiază:

a. Obligația exterioară de a face ceva, b. Rolul pasiv al omului, c. Caracterul
subiectiv, d. Asumarea din liberă inițiativă
Capitolul 1

2. Funcția eticii care se realizează pe trei trepte succesive (descriptivă, analitico-

sintetică, explicativă) este:
3. Maximizarea profiturilor (prin folosirea corectă a resurselor, în condiții de

legalitate), ca scop principal al afacerilor, este susținută:


a) clienții
b) angajații
c) proprietarii
d) sindicatele


a) furnizorii
b) distribuitorii
d) mass-media

b) ONG-urile
9. Etica este:
c) știința moralei
10. Etica vizează sfera concretă a vieții morale, urmărind, printre altele, actul
convingerii, îndeplinind astfel:


b) grupurile
c) organizațiile
a) clienții
b) furnizorii
c) opinia publică

a) mass-media
c) angajații
d) cumpărătorii
Capitolul 2


c) cooperare
d) constrângere
b) creativitate
c) progresism


7. Norme speciale (comparativ cu cele particulare sau generale) se caracterizează

prin:
b) sunt ocazionale

a) convingeri
b) atitudini
c) deprinderi
d) sentimente
9. Realismul moral, conformismul social și conservatorismul politic sunt

caracteristici ale:


a) imoral
b) amoral


a) pasiunile
b) deprinderile
c) frica
d) ignoranța
d) uneori legea juridică prevede limite care pot fi de neacceptat pentru legea
morală
15. Imperativul categoric căruia trebuie să i se conformeze conștiința morală,
formulat de Hans Jonas (1993), include următoarele:
a) acționează astfel încât efectele acțiunii tale să fie compatibile cu permanența
viață
c) nu compromite condițiile pentru supraviețuirea nelimitată a umanității pe
pământ

Capitolul 3

3. Respectarea normelor profesionale (și morale) în mod reflex, ca rezultat al unui

model profesional asimilat o dată pentru totdeauna, este specifică:
4. În îndeplinirea îndatoririlor dovedește angajare deplină, creatoare, își asumă
riscuri și are sentimentul sacrificiului de sine, profesionistul:
b) de meserie
c) de vocație



a) are un rol decisiv în informarea tuturor celor vizați asupra profesiei, a regulilor



a) disciplina care include normele de conduită și obligațiile morale ale unei profesii
bine definite
c) un ansamblul de reguli care reglementează o profesiune, conduita celor care o


a) abordează auto-realizarea profesională, inclusiv componenta morală a acesteia,
c) este simbolul auto-realizării depline în plan moral și profesional

a) va respecta regulile de conduită în profesie numai din grija pentru conservarea și

d) va respecta regulile de conduită în profesie numai din grija pentru conservarea și

c) este o importantă diviziune a filosofiei moralei, știință a ceea ce este just și
rațional

c) să fie capabil să rezolve eficient dilemele etice și situațiile conflictuale prin
Capitolul 4
a) un om
2. În afaceri există 3 niveluri de aplicare ale eticii. Cel care se stabilește între
indivizi, în baza principiului corectitudinii schimbului, este:
a) nivelul micro
b) nivelul macro

a) nivelul micro
b) nivelul macro
6. Studierea eticii are atât utilitate teoretică, cât și practică. Utilitatea practică se
7. Competiția:


a) junglă
c) un loc de joacă
teoretic vizează analiza:
practic vizează analiza:
a) comportamentului

moralei este individul analiza este orientată înspre:
c) voință
d) caracter

moralei este un grup de indivizi analiza este orientată înspre:
b) sentimente
d) deprinderi

a) observația
b) sinteza
c) deducția
d) demonstrația
15. Reputația unei firme se măsoară deoarece arată legătura emoțională care
garantează:

a) inovare
b) performanță
c) cetățenie
d) guvernanță
Capitolul 5

b) producție
e) resurse-umane
2. Evitarea practicilor de evaziune fiscală și gestionarea corectă a costurilor sunt

probleme manageriale care țin de funcțiunea:
b) producție
e) resurse-umane
3. Având în vedere responsabilitățile sociale ale managementului, sunt solicitate

imperativ tuturor organizațiilor:
4. Responsabilitățile care presupun angajamentul/implicarea managerului și

organizației în acțiuni pur voluntare, izvorâte din dorința de a rezolva anumite
probleme sociale, sunt:

manageriale, dacă decizia luată se bazează în totalitate pe conceptele de
corectitudine, echitate și imparțialitate, decidentul a avut în vedere:
d) abordarea individualistă




a) manager imoral
b) manager amoral
c) manager moral

a) manager imoral
b) manager amoral
c) manager moral
a) valorile
b) principiile
c) regulile
13. Există diferențe conceptuale între valori, principii și reguli. Marile orientări de
viață și acțiune (fixând atitudinile oamenilor) sunt date de:
a) valori
b) principii
c) reguli

responsabilitatea socială a organizațiilor: „mâna invizibilă”, „mâna guvernului” și
„mâna managementului”. „Mâna managementului” se referă la opinia că:
a) interesele societății sunt servite cel mai bine atunci când eforturile firmei sunt
b) firmele și managerii trebuie să acționeze pentru protejarea și creșterea bunăstării
sociale
c) întreaga responsabilitate socială a unei firme vizează obținerea profitului,
respectând legea
15. Abordând problematica gestionării responsabilității sociale, organizațiile pot

manifesta, în funcție de receptivitatea și sensibilitatea socială care le
caracterizează, cinci tipuri de atitudini. Dacă organizațiile fac schimbări
(reacționează) atunci când știu că lipsa de implicare poate avea efecte negative
asupra profiturilor lor, atitudinea lor este:
a) de ignoranță
b) defensivă
c) de acomodare
d) reactivă

a) auditul social
d) prognoza socială
a)Buddha
b)Mahomed
c)Moise
d)Confucius
b)relativism
c)universalism

c)vizeaza edicienta
b)personala

c)autonimia vointei
a)etica
a)rational
24. Legea morala
a)este impersonala
b)imoral
d)norme speciale

d)este impersonala
a) omul
35. Etica are:
36. Legea morala
a) Etica
c)rational si moral
40. Legea morala:
a)este impersonala

c)imorale
c)variaza in timp
b)morala
48.Legea morala
1Codurile de etică ale organizațiilor de stat sunt difuzate și implementate prin:
a.
training și informare
b.
anexarea la contractul de muncă
c.
semnarea unei adeziuni
d.
presa națională de stat
2Dilemele etice apar în organizațiile din următoarele domenii:
a.
justiție
b.
sport
c.
agricultură
d.
servicii
Studierea eticii are atât utilitate teoretică, cât și practică. Utilitatea teoretică se referă la următoarele:
a.
Ne ajută să cunoaștem viața pe care trebuie să o trăim
b.
Individul își descoperă obligațiile și datoriile morale
c.
Asigură dezvoltarea personalității și integrarea în societate
d.
Etica este o cale sigură a individului către cunoaștere și înțelegere
e.
Etica este esențială pentru asigurarea progresului individual
Conduita în domeniul afacerilor este influențată de:
a.
cadrul legislativ
b.
organigrama firmei
c.
regimul politic
d.
caracteristicile indivizilor
Referitor la maximizarea profitului s-au creat două sisteme etice de gândire: pragmatismul și
naturalismul. Naturalismul își găsește rațiunea în esența gândirii scriitorului și omului politic
Niccolo Machiavelli, fapt care i-a adus și denumirea de "machiavelism aplicat".
a.
Fals
b.
Adevărat
7.Din ce mediu fac parte următorii stakeholderi ai unei firme din domeniul farmaceutic din
Sibiu?
Angajații Answer 1
Choose...
Banca Transilvania (unde firma are contul) Answer 2 Choose...
Colaboratorii direcți Answer 3

Choose...
Cinema Arta Sibiu Choose...

Answer 4
Distribuitorii de medicamente Choose...
Answer 5
Tribunalul din Sibiu Choose...
Answer 6
8. Dacă o persoană face numai ceea ce promovează cel mai bine propriile interese, vorbim
de:
a.
Teoria lui Kant
b.
c.
Egoism etic
d.
Utilitarism
9. A contribui voluntar la binele societății este o:
a.
responsabilitate discreționară
b.
responsabilitate etică
c.
responsabilitate juridică (legală)
d.
responsabilitate economică
10. Îdentificați cele trei domenii (sau niveluri) ale Eticii generale:
Eticile de gradul II Answer 1 Choose...
Eticile de gradul I Answer 2 Choose...
Eticile aplicate Choose...

Answer 3
11. Etica în afaceri are utilitate atât teoretică cât și practică deoarece ajută la:
a.
consolidarea conștiinței morale
b.
îndeplinirea datoriilor și sarcinilor
c.
progresul individual și social
d.
asumarea responsabilităților și obligațiilor
a. știința binelui/răului
b. știința fericirii
c. știința plăcerii
d. știința idealului social
explicativă) este:
3. Maximizarea profiturilor (prin folosirea corectă a resurselor, în condiții de legalitate), ca
scop principal al afacerilor, este susținută:
c. atât de pozitivismul economic, cât și de umanismul economic
a. scăderea veniturilor patronilor
b. scăderea salariilor
c. scumpirea produselor
a. clienții
b. angajații
c. proprietarii
d. sindicatele
a. stakeholderilor interni
b. stakeholderilor din mediul specific
c. stakeholderilor din mediul general
a. furnizorii
b. distribuitorii
c. comitetele de conducere
d. mass-media
a. administrația publică locală
b. ONG-urile
c. instituțiile bancare
d. instituțiile educaționale
9. Etica este:
a. știința comportamentului
b. știința moravurilor
c. știința moralei
a. maximizării profiturilor
b. condițiilor de viață mai bune pentru toți
c. folosirii corecte a resurselor
d. intereselor tuturor stakeholderilor
a. condițiilor de viață mai bune pentru toți
b. folosirii corecte a resurselor
c. teoriei alegerii raționale, care descrie managerii ideali, și nu pe cei reali
d. intereselor prioritare ale proprietarilor/acționarilor
a. persoanele fizice
b. grupurile
c. organizațiile
d. societatea umană
a. clienții
b. furnizorii
c. opinia publică
d. colaboratorii direcți
a. mass-media
b. instituțiile statului
c. angajații
d. cumpărătorii
a. dominația rațiunii asupra afectelor
b. tendința spre binele suprem
c. autonomia voinței
a. respect unilateral (pentru adult)
b. respect reciproc (între egali)
c. cooperare
d. constrângere
a. conformism social
b. creativitate
c. progresism
d. conservatorism politic
a. funcția de cooperare în vederea realizării scopurilor
b. funcția de integrare a individului în comunitatea morală
c. funcția de reproducție morală (sau de conservare a tradiției morale)
d. funcția de promovare a inovației morale (sau de creație valorică)
a. etica are caracter accentuat cognitiv și explicativ
b. morala are caracter proiectiv – programator
c. moralitatea are caracter real – practic
d. morala are caracter accentuat cognitiv și explicativ
a. au durabilitate mare în timp
b. posedă o anumită variație în timp
d. influențează toate activitățile umane
a. reglează relații și activități umane particulare
b. sunt ocazionale
d. se manifestă în cadrul unor grupuri restrânse
a. convingeri
b. atitudini
c. deprinderi
d. sentimente
a. funcția de cooperare
b. funcția de integrare
d. funcția de reproducție morală
e. funcția de promovare a inovației morale
a. imoral
b. amoral
c. atât imoral, cât și amoral
a. pasiunile
b. deprinderile
c. frica
d. ignoranța
a. legea juridică se bazează pe norme și principii morale
b. legea morală se bazează pe norme și principii juridice
c. respectul față de legea juridică este o datorie morală
d. uneori legea juridică prevede limite care pot fi de neacceptat pentru legea
morală
31. Imperativul categoric căruia trebuie să i se conformeze conștiința morală, formulat
de Hans Jonas (1993), include următoarele:
a. acționează astfel încât efectele acțiunii tale să fie compatibile cu permanența
b. acționează astfel încât efectele actelor tale să nu fie distructive pentru o astfel
de viață
c. nu compromite condițiile pentru supraviețuirea nelimitată a umanității pe pământ
d. include în alegerea ta actuală integritatea viitoare a omului
a. valorile sunt incomensurabile
b. valorile sunt incomparabile
c. nu există o cale rațională de a compara și alege între valori diferite
d. nu se poate decide rațional între valori rivale, ci se poate opta doar
între indiferență și saltul de la o valoare la alta
a. datorie, obligații, reguli, în general
b. datorie, obligații, reguli, norme morale
c. norme, reguli și obligații profesionale
d. norme, reguli și obligații morale specifice unei profesiuni
a. profesionistul de circumstanță
b. profesionistul de meserie
c. profesionistul de vocație
a. profesionistului de circumstanță
b. profesionistului de meserie
c. profesionistului de vocație
36. În îndeplinirea îndatoririlor dovedește angajare deplină, creatoare, își asumă riscuri și
are sentimentul sacrificiului de sine, profesionistul:
a. de circumstanță
b. de meserie
c. de vocație
a. poate codifica îndatoririle membrilor săi
b. poate să impună promovarea unui examen de acces la profesie
c. poate să ceară efectuarea unui stagiu de pregătire
d. poate să impună modalități de perfecționare și de verificare a aptitudinilor
a. consolidarea integrității și a competențelor profesionale
b. promovarea intereselor tuturor membrilor
c. susținerea și promovarea aplicării normelor naționale și internaționale
d. maximizarea încălcării regulilor deontologice
a. are un rol decisiv în informarea tuturor celor vizați asupra profesiei, a regulilor
b. menține sau chiar îmbunătățește prestigiul profesiunii
c. dă fiecărui membru un sentiment de securitate și forță colectivă
a. pot condamna multe și pot prescrie puține
b. pot amenința excesiv libertatea
c. sunt cunoscute și însușite întotdeauna de către toți cei vizați
d. pot include fraze lipsite de sens sau fără justificare
a. de a respecta proprietatea altuia
b. de a ne respecta cuvântul dat
c. de a fi cinstiți, sinceri, modești
d. de a respecta demnitatea și onoarea celuilalt
a. disciplina care include normele de conduită și obligațiile morale ale unei profesii
bine definite
b. un studiu al moralelor profesionale
c. un ansamblul de reguli care reglementează o profesiune, conduita celor care
o exercită, rapoartele dintre aceștia și clienții lor, dintre ei și public
a. numai latura tehnică (strict a profesiei)
b. numai latura umană (a moralității)
c. atât latura tehnică, cât și cea umană
a. abordează auto-realizarea profesională, inclusiv componenta morală a acesteia,
b. are semnificația datoriei față de sine și față de ceilalți
c. este simbolul auto-realizării depline în plan moral și profesional
a. va respecta regulile de conduită în profesie numai din grija pentru conservarea
și dezvoltarea foloaselor sale
b. se mulțumește întotdeauna cu ceea ce i se oferă
c. oferă întotdeauna doar ceea ce a învățat la nivelul instruirii inițiale
a. se mulțumește întotdeauna cu ceea ce i se oferă
b. își asumă riscuri și are sentimentul sacrificiului de sine
c. se autoevaluează și luptă permanent pentru autoperfecționare
d. va respecta regulile de conduită în profesie numai din grija pentru conservarea
și dezvoltarea foloaselor sale
a. este o particularizare a moralei generale la diversele profesiuni
b. este știința îndatoririlor profesionale, a comportamentului profesional
c. este o importantă diviziune a filosofiei moralei, știință a ceea ce este just și
rațional
a. să se implice efectiv în realizarea binelui și evitarea răului
b. să fie un adevărat model moral pentru cei din jur
c. să fie capabil să rezolve eficient dilemele etice și situațiile conflictuale
prin respectarea legii și a libertății
a. un om
b. un grup de angajați
c. agentul economic cu personalitate juridică
d. societatea, în general
50. În afaceri există 3 niveluri de aplicare ale eticii. Cel care se stabilește între indivizi, în
a. nivelul micro
b. nivelul macro
a. o afacere în general
b. o activitate specifică orientată către atingerea obiectivelor
c. un anumit contract
d. o relație de afaceri specifică
a. nivelul micro
b. nivelul macro
53. Studierea eticii are atât utilitate teoretică, cât și practică. Utilitatea teoretică se referă
la următoarele aspecte:
a. este esențială pentru asigurarea progresului individual și social
b. ne încurajează în a alege și a realiza binele
c. ajută la consolidarea conștiinței morale
d. ne ajută să rezolvăm corespunzător conflictele zilnice
a. ne ajută să ne cunoaștem adevărata valoare morală
b. ne oferă un real ajutor în a evita răul, în a greși cât mai puțin
c. este un ghid pentru cunoaștere și alegere între valoare/nonvaloare
d. asigură un minim de cunoștințe fundamentale, absolut necesare
55. Competiția:
a. este un scop în sine
b. este un sistem de relații între indivizi sau grupuri
c. este un sistem de interacțiuni între indivizi sau grupuri
a. perspectiva etică a unei organizații de afaceri
b. perspectiva etică a unui individ care face afaceri
c. setul de principii care ar trebui să guverneze conduita în afaceri
a. junglă
b. un câmp de luptă
c. un loc de joacă
d. mașină eficientă de fabricat bani
vizează analiza:
a. codului de etică
b. diagramelor de relații
c. planurilor de afaceri
d. programelor de acțiune
59. Cadrul de analiză al eticii în afaceri poate fi atât teoretic, cât și practic. Cadrul practic
vizează analiza:
a. comportamentului
b. programelor de acțiune
c. strategiilor și tacticilor firmei
d. rezultatelor reale
(individ sau grup de indivizi) și structura moralei. Dacă subiectul moralei este individul
a. conștiință morală
b. responsabilitate socială
c. voință
d. caracter
(individ sau grup de indivizi) și structura moralei. Dacă subiectul moralei este un grup de
indivizi analiza este orientată înspre:
a. cultură organizațională
b. sentimente
c. responsabilitate socială
d. deprinderi
a. observația
b. sinteza
c. deducția
d. demonstrația
a. cine cumpără produsele
b. cine recomandă firma
c. acceptarea strategiei de către angajați
a. inovare
b. performanță
c. cetățenie
d. guvernanță
b. producție
e. resurse-umane
b. producție
e. resurse-umane
b. responsabilitățile legale
c. responsabilitățile etice
d. responsabilitățile discreționarere
a. responsabilități economice
b. responsabilități legale
c. responsabilități etice
d. responsabilități discreționare
manageriale, dacă decizia luată se bazează în totalitate pe conceptele de corectitudine,
echitate și imparțialitate, decidentul a avut în vedere:
a. abordarea utilitaristă
b. abordarea universalistă
c. abordarea distributivă
d. abordarea individualistă
a. abordării utilitariste
b. abordării universaliste
c. abordării distributive
d. abordării individualiste
a. să fie riguroase, să prevadă clar idealurile și/sau obligațiile
b. să protejeze interesul public
c. să fie specifice și oneste
d. să provină de la o autoritate legitimă
a. încearcă să echilibreze interesul colectiv cu cel personal
b. pot oferi un ghid pentru persoanele tinere care intră în firmă
c. pot constitui bazele unei acțiuni disciplinare împotriva abaterilor
d. este un mijloc de încurajare a practicilor imorale în organizații
a. manager imoral
b. manager amoral
c. manager moral
a. susțin libertatea, perfecționarea și dezvoltarea fiecărui angajat
b. formează și încurajează un regim echilibrat de muncă și odihnă
c. creează un mediu de lucru fără discriminări
d. cultivă o atitudine pozitivă față de celelalte persoane
a. manager imoral
b. manager amoral
c. manager moral
a. valorile
b. principiile
c. regulile
a. valori
b. principii
c. reguli
responsabilitatea socială a organizațiilor: „mâna invizibilă”, „mâna guvernului” și „mâna
a. interesele societății sunt servite cel mai bine atunci când eforturile firmei
sunt ghidate de „mâna” legii și politicii
b. firmele și managerii trebuie să acționeze pentru protejarea și creșterea bunăstării
sociale
c. întreaga responsabilitate socială a unei firme vizează obținerea
profitului, respectând legea
funcție de receptivitatea și sensibilitatea socială care le caracterizează, cinci tipuri de
atitudini. Dacă organizațiile fac schimbări (reacționează) atunci când știu că lipsa de
implicare poate avea efecte negative asupra profiturilor lor, atitudinea lor este:
a. de ignoranță
b. defensivă
c. de acomodare
d. reactivă
e. anticipativă și pro-activă
a. auditul social
b. sondajele de opinie
c. scanarea socială
d. prognoza social
1. Comparativ cu responsabilitatea, raspunderea evid.:

d. Conditia minimala a omului
a. Sa fie specifice si oneste
b. Sa provina de la o autoritate legitima
c. Sa fie cat mai simple si accesibile
a. Sporesc cooperarea in echipa
b. Reduc performantele firmei
c. Pot constitui bazele actiunilor disciplinare impotriva abaterilor
a. Buddha
b. Mohamed
c. Moise
d. Conficius
5. Maximizarea profiturilor este o teza sustinuta de:
a. Umanismul economic
b. Universalism
c. Pozitivismul economic
a. Morala are caracter real
b. Morala are caracter practic
c. Etica are caracter cognitiv
d. Moralitatea are caracter proiectiv
a. Imorale
b. Ilegale
c. Nedemocratice
8. Comparativ cu raspunderea, responsabilitatea evid.:
a. Obligatia exterioara de a face ceva
b. Asumarea din libera initiativa
c. Rolul activ al omului
d. Caracter subiectiv(intern)
a. Omenia
b. Dreptatea
c. Binele
a. Sa prevada pedepse si sanctiuni
b. Sa stabileasca anumite prioritati
c. Sa nu provina de la o autoritate legitima
a. Incurajeaza practicile morale
b. Pot fi baza actiunilor disciplinare
c. Vizeaza dreptatea, corectitudinea
d. Vizeaza eficienta
a. Hristos
b. Mohamed
c. Socrate
d. Moise
a. Ilegale
b. Inechitabile
c. Imorale
14. Cunostiinta morala este:
a. Permanenta
b. Personala
c. Impersonala
d. Obiectiva
15. Imperativul ipotetic, vointa buna si imperativul categoric, autonomia si
c. Teoria caracterului social
d. Teoria universalista
16. Etica manageriala din domeniul financiar-contabili vizeaza:
b. Realizarea unor produse de calitate
a. Concurentii
b. Actionarii
c. Furnizorii
d. Managerii
a. Placerii
b. Moralei
c. Fericirii
d. Binelui/raului
a. Relativismul social
b. Creativitatea
c. Cooperarea
a. Creeaza culturi organizationale adecvate
b. Incurajeaza practicile morale
c. Imbunatatesc climatul de munca
a. Dominatia ratiunii asupra afacerilor
b. Tendinta spre binele suprem
c. Autonomia vointei
a. au durabilitate mare
b. sunt ocazionale
c. regleaza relatii umane particulare
d. variaza in timp
23. Caracterul cognitiv si explicativ are:
a. Etica
b. Morala
c. Moralitate
24. Conform pozitivismului economic, maximizarea profitului e impertiv:
a. Rational
b. Moral
c. Rational si moral
25. Legea morala:
a. Este impersonala
b. Este temporara
c. Este obligatorie
d. Are caracter de constrangere
e. Este permanenta
a. Mora
b. Imoral
c. Amoral
27. Normele ocazionale care vizeaza ralatii si actiuni specifice sunt:
a. Norme generale
b. Norme universale
c. Norme particulare
d. Norme speciale
28. Auto-realizarea profesionala deplina este caracteristica:
a. Profesionismului de circumstanta
b. Profesionismului de meserie
c. Profesinismului de vocatie
a. Valorile sunt plurale
b. Valorile incomensurabile
c. Valorile sunt comparabile
30. Specifice moralei heteranome sunt:
a. Regulile exterioare
b. Creativitatea
c. Relativism moral
d. Conformismul social
31. Indrumatorii omenirii cu influenta istorica majora sunt:
a. Confucius
b. Budha
c. Cicero
d. Platon
a. Este norma obiectiva a moralitatii
b. Este externa, permanenta continua
c. Este temporara
d. Este impersonala
a. Omul
b. Organizatia de afaceri
c. Societatea, in general
a. Poate duce la cresterea preturilor
b. Firma plateste deja taxe/impozite
c. Imbunatateste imaginea firmei
35. Codurile de etica:
a. Imbunatatesc climatul de munca
b. Cresc implicarea angajatilor
c. Nu garanteaza conduita morala
d. Cresc loialitatea managerilor
a. Actionarii
b. Angajatii
c. Managerii
d. Consiliul de conducere
a. Variaza in timp
b. Sunt ocazionale
c. Vizeaza grupurile restranse
d. Regleaza toate tipurile de relatii
38. Etica are:
a. Caracter poriectiv-programator
b. Caracter cognitiv si explicativ
c. Caracter real-practiv
39. Legea morala:
a. Are caracter de constangere
b. Impune sactiuni si pedepse
c. Nu este o lege a liberatatii
40. Comportamentul care urmareste cea mai mare fericire pentru cei mai mult
oameni este anuntat de:
c. Teoria contractului social
d. Teoria utilitarista
b. Realizarea produselor de calitate
c. Evitarea supraincalzirii nejustificate a costurilor
a. Actionarii
b. Clinetii
c. Managerii
d. Angajatii
a. Ilegale
b. Inechitabile
c. Imorale
a. Constangere
b. Reguli exterioare
c. Relativism moral
d. Respect unilateral
a. Psihic
b. Spirit
c. Intelect
a. Au durabilitate mare
b. Sunt ocazionale
c. Variaza in timp
a. Etica
b. Morala
c. Moralitate
48. Legea morala:
a. Nu are caracter de constangere
b. Nu impune sanctiuni
c. Nu impune pedepse
d. Este personala
a. Realizarea unor produse de calitate
b. Evitarea supraincarcarii costurilor
c. Realizarea de investii eficiente
c. Teoria utilitarista
d. Teoria contractului social
51. Constiina morala este:
a. Temporara
b. Permanenta
c. Impersonala
d. Obiectiva
a. Actionarii
b. Colaboratorii
c. Clinetii
d. Furnizorii
53. Codurile de etica tebuie:
a. Sa savarseasca profesiunii dominante din firma
b. Sa prevada clar idealurile
c. Sa fie posibile fizic si moral
a. Reguli interioare
b. Constangerea
c. Relativismul moral
d. Creativitatea
b. Caracterul subiectiv(intern)
56. Investitiile firmelor in anumite programe sociale pot fi:
a. Nedemocratice
b. Neadecvate
c. Imorale
57. Indrumatorii omeniri cu o influenta majora sunt:
a. Buddha
b. Platon
c. Moise
58. Cadrul teoretic se refera la:
a. Derularea efectiva a afacerilor
b. Comportament
c. Misunie si obiective
59. Regulile institutionale sau sociale ale economiei, ale afacerilor, vizeaza:
a. Nivelul macro
b. Nivelul micro
c. Nivelul corporatilor
60. Nivelul de abordare al Eticii in afaceri poate include:
a. Relatiile intergrupuri
b. Conditiile sociale si culturale
c. Relatiile interindividualiste
a. Functia persuasiva
b. Functia educativa
c. Functia cognitiva
d. Functia normativa
a. Cresterea semnificativa a pretului actiunilor
b. Acces dificil/greoi la achizitii
c. Influentarea adoptarii politicilor/deciziilor nationale
d. Atragerea angajatilor talentati
63. Funcția eticii care se realizează pe trei trepte succesive (descriptivă,
analiticosintetică, explicativă) este:
a. Funcția cognitivă
b. Funcția normativă
c. Funcția persuasivă
d. Funcția educativă
64. Dacă un manager decide că obținerea de profit nu este scopul principal al
firmei, subordonându-l altor interese (indiferent de valoarea lor morală), poate
avea ca efect scăderea rentabilității firmei, ceea ce implică:
a. Scăderea veniturilor patronilor
b. Scăderea salariilor
c. Scumpirea produselor
65. Standardele morale bazate pe intaietatea justitiei sunt sustinute de :
c. Teoria universalista
d. Teoria contactului social
a. Atat de pozitivismul economic cat si de umanismul economic
b. Numai de pozitivismul economic
c. Numai de umanismul economic
a. Salarizarea echitabila
b. Realizarea de produse de calitate
d. Informarea corecta a clientilor
68. O limita a teorei legii eterne este:
a. Impunerea de sacrificii minoritatii
b. Existenta standardelor diferite de la un grup religios la altul
c. Interpretarea dependenta de situatia individului
69. Exista diferente conceptuale intre valori, principii si reguli. Cele care dau
marile orientari de viata sunt:
a. Valorile
b. Pricipiile
c. Regulile
a. Comportarii
b. Efcientei
c. Virtutii
d. Frumusetii
71. Utilitatea teoretica se refera la urmatoarele:
a. Etica este esentiala pentru asigurarea progresului invidual
b. Individul isi descopera obligatiile si datoriile morale
c. Ajuta la consolidarea contiintei morale
72. Elementele afective ale constiintei morale sunt:
b. Cunostintele si aprecierile care ne edifica asupra valorilor morale
73. Factori care influenteaza conduita in afaceri sunt:
INTREBARI DIN SUBIECTELE DE ANII TRECUTI
1. Maximizarea profitului este o teza sustinuta de

a) Umanismul economic
b) Relativism
c) Universalism
d) Pozitivismul economic

a) Morala are caracter real
b) Morala are caracter practic
d) Moralitatea are caracter prioectiv
a) Moral
b) Imoral
c) Amoral
a) Norme generale
b) Norme universale
c) Norme particulare
d) Norme speciale
a) Profesionistului de circumstanta
b) Profesionistului de meserie
6. Cea mai mare fericire pentru cel mai mare numar de oameni, este sustinuta de:
a) Teoria contractului social
b) Teoria universalita
c) Teoria distributiva

c) Valorile sunt comparabile
8. Morala apartine:
a) Psihicului
b) Spiritului
c) Intelectualului

b) Creativitatea

a) Confucius
b) Buddha
c) Cicero
d) Platon
11. Comparativ cu cunostiinta morala, legea morala:

a) Este “norma” obiectiva a moralitatii
c) Este temporara
d) Este impersonala

a) Omul
13. Argumentele impotriva asumarii responsabilitatii sociale sunt:

c) Imbunatateste imaginea firme
14. Codurile de etica (avantajele):

c) Nu garanteaza conduita morala
d) Cresc loialitatea managerilor

a) Actionarii
b) Angajatii
c) Managerii
d) Consiliile de conducere
b) Sunt ocazionale
c) Variaza in timp
2. Caracter prioectiv – programator are:

a) Etica
b) Morala
c) Moralitatea
3. Legea morala:
b) Nu impune sanctiuni
d) Este personala
4. Etica manageriala din domeniul cercetarii dezvoltarii vizeaza:

b) Evitarea supraincarcarii costurilor


a) Temporara
b) Permanenta
c) Impersonala
d) Obiectiva

a) Actionarii
b) Colaboratorii
c) Clientii
d) Furnizorii

a) Sa serveasca profesiunii dominante din firma
b) Constrangerea
d) Creativitatea

a) Binelui / raului
b) Idealului social
c) Placerii
11. Comparativ cu raspunderea, responsabilitatea evidenteaza:

12. Investitiile firmelor in anumite programe sociale:

a) Nedemocratice
b) Neadecvate
c) Imorale

a) Buddha
b) Platon
c) Moise
14. Codurile de etica (avantaje) :
a) Creaza culturi organizationale adecvate
14. Morala Poate fi definita ca:

a) Dominatia ratiunii asupra afectelor
1. Cadrul de analiza al eticii in afaceri poate fi atat teoretic cat si practic. Cadrul
teoretic se refera la:
b) Comportament

a) Etica
b) Moralitatea
c) Morala
3. Legea morala:
a) Nu impune sanctiuni
b) Nu are caracter de constrangere
d) Este personala
a) Permanenta
b) Impersonala
c) Temporara

a) Sunt ocazionale
b) Variaza in timp
c) Au durabilitate mare
7. Etica manageriala din domeniul cercetarii dezvoltarii

a) Informarea corecta a clientilor
d) Realizarea de investitii eficiente
8. Avand in vedere nivelurile de aplicare ale eticii in afaceri, regulile

institutionale sau sociale ale economiei, ale afacerilor, vizeaza:
a) Nivelul macro
b) Nivelul micro
c) Nivelul corporatiilor

a) Colaboratorii
b) Actionarii
c) Clientii
a) Sa prevada clar idealurile
b) Sa serveasca profesiunii dominante din firma

a) Constrangerea
b) Regulile interioare
d) Creativitatea

a) Relatiile intergrupuri
b) Conditiile sociale si culturale
c) Relatiile interindividuale

c) Nu pot garanta conduita morala
d) Imbunatatesc climatul de munca

a) Functia persuasiva
b) Functia educativa
c) Functia cognitiva
d) Functia normativa (axiologica)
15. Comparativ cu raspunderea, responsabilitatea evidenteaza

a) Caracterul subiectiv (intern)

a) Cresterea semnificativa a pretului actiunilor
b) Access dificil/greoi la achizitii
c) Influentarea adoptarii deciziilor/politicilor nationale
d) Atragerea angajatiilor talentati
1. Persoana ce respecta regulile din profesie numai pentru propriile foloase este profesionist:
- De circumstanta
2. Referitor la maximizarea profitului s-au creat cele doua sisteme etice de gandire: pragmatismul si naturalismul.
Naturalismul isi gaseste ratiunea in esenta scriitorului, si omului politic Niccolo Machiaveli, fapt care i-a adus si
denumirea “machiavelism aplcat”
- Fals
3. Identificati categoriile de factori care pot influenta solutionarea dilemelor etice:

- constituatia somatica a decidentului factori individuali
- climatul organizational factori organizationali
-politicile si procedurile firmei factori organizationali
-starea de sanitate a decidentului facatori individuali
-cultura nationala factori societali
-valorile decidentului factori individuali

5.Identificati urmatoarele elemente legate de etica in afaceri, ca disciplina de studiu:

-observatia : medoda de cercetare
- deciziile manageriale
- angajatii firmei
- reclamatia din partea clientilor
-misiunea si obiectivele firmei
6. Incadrati urmatoarele aspect legate de professionalism si profesionisti:

-se autoevalueaza perm
2. Funcția eticii care se realizează pe trei trepte succesive (descriptivă, analitico-sintetică, explicativă)
este:
3. Maximizarea profiturilor (prin folosirea corectă a resurselor, în condiții de legalitate), ca scop principal
al afacerilor, este susținută:
4. Dacă un manager decide că obținerea de profit nu este scopul principal al firmei, subordonându-l
altor interese (indiferent de valoarea lor morală), poate avea ca efect scăderea rentabilității firmei, ceea
ce implică:

a) clienții
b) angajații
c) proprietarii
d) sindicatele
a) furnizorii
b) distribuitorii
d) mass-media
b) ONG-urile
9. Etica este:
c) știința morale
10. Etica vizează sfera concretă a vieții morale, urmărind, printre altele, actul convingerii, îndeplinind
astfel:
13. În categoria stakeholderilor care au un interes și/sau sunt afectați de acțiunile/ performanțele firmei
pot fi incluse:
b) grupurile
c) organizațiile
a) clienții
b) furnizorii
c) opinia publică
a) mass-media
c) angajații
d) cumpărătorii
În literatura de specialitate morala este definită ca fiind:
c) cooperare
d) constrângere
b) creativitate
c) progresism
5. Analizând diferențele dintre etică, morală și moralitate, respectiv reciprocitățile semantice și

6. Norme generale, universale (comparativ cu cele particulare sau speciale) se caracterizează prin:
b) sunt ocazionale
a) convingeri
b) atitudini
c) deprinderi
d) sentimente
a) imoral
b) amoral
a) pasiunile
b) deprinderile
c) frica
d) ignoranța
15. Imperativul categoric căruia trebuie să i se conformeze conștiința morală, formulat de Hans Jonas
(1993), include următoarele:
a) acționează astfel încât efectele acțiunii tale să fie compatibile cu permanența unei vieți autentic
umane pe pământ
d) nu se poate decide rațional între valori rivale, ci se poate opta doar între indiferență și saltul de la o
valoare la alta
2. Datoria profesională (și morală) este mijlocul de realizare a unor scopuri străine sistemului în care
acționează, pentru:
3. Respectarea normelor profesionale (și morale) în mod reflex, ca rezultat al unui model profesional
asimilat o dată pentru totdeauna, este specifică:
4. În îndeplinirea îndatoririlor dovedește angajare deplină, creatoare, își asumă riscuri și are sentimentul
sacrificiului de sine, profesionistul:
b) de meserie
c) de vocație
c) un ansamblul de reguli care reglementează o profesiune, conduita celor care o exercită, rapoartele
dintre aceștia și clienții lor, dintre ei și public

a) abordează auto-realizarea profesională, inclusiv componenta morală a acesteia, ca mijloc și nu ca

scop
foloaselor sale
foloaselor sale

c) să fie capabil să rezolve eficient dilemele etice și situațiile conflictuale prin respectarea legii și a
libertății
a) un om
2. În afaceri există 3 niveluri de aplicare ale eticii. Cel care se stabilește între indivizi, în baza principiului
corectitudinii schimbului, este:
a) nivelul micro
b) nivelul macro
4. În afaceri sunt 3 niveluri de aplicare ale eticii. Cel care se referă la reguli instituționale/sociale ale
economiei, ale afacerilor este:
a) nivelul micro
b) nivelul macro
5. Studierea eticii are atât utilitate teoretică, cât și practică. Utilitatea teoretică se referă la următoarele
aspecte:
6. Studierea eticii are atât utilitate teoretică, cât și practică. Utilitatea practică se referă la următoarele
aspecte:
7. Competiția:

a) junglă
c) un loc de joacă
10. Cadrul de analiză al eticii în afaceri poate fi atât teoretic, cât și practic. Cadrul teoretic vizează
analiza:
11. Cadrul de analiză al eticii în afaceri poate fi atât teoretic, cât și practic. Cadrul practic vizează analiza:
a) comportamentului
grup de indivizi) și structura moralei. Dacă subiectul moralei este individul analiza este orientată înspre:
c) voință
d) caracter
grup de indivizi) și structura moralei. Dacă subiectul moralei este un grup de indivizi analiza este
orientată înspre:
b) sentimente
d) deprinderi
a) observația
b) sinteza
c) deducția
d) demonstrația
a) inovare
b) performanță
c) cetățenie
d) guvernanță
b) producție
e) resurse-umane
2. Evitarea practicilor de evaziune fiscală și gestionarea corectă a costurilor sunt probleme manageriale
care țin de funcțiunea:
b) producție
e) resurse-umane
3. Având în vedere responsabilitățile sociale ale managementului, sunt solicitate imperativ tuturor
organizațiilor:
4. Responsabilitățile care presupun angajamentul/implicarea managerului și organizației în acțiuni pur

voluntare, izvorâte din dorința de a rezolva anumite probleme sociale, sunt:
Analizând principalele abordări ale sistemelor etice, cu impact asupra deciziilor manageriale, dacă
decizia luată se bazează în totalitate pe conceptele de corectitudine, echitate și imparțialitate,
decidentul a avut în vedere:
6. Analizând principalele abordări ale sistemelor etice, cu impact asupra deciziilor manageriale,

care eșuează în considerarea eticii ca o componentă a comportamentului său este:
a) manager imoral
b) manager amoral
c) manager moral
care alege să se comporte împotriva moralei este:
a) manager imoral
b) manager amoral
c) manager moral
12. Există diferențe conceptuale între valori, principii și reguli. De ordinul binelui, indicând atributele
existenței umane, sunt
a) valorile
b) principiile
c) regulile
13. Există diferențe conceptuale între valori, principii și reguli. Marile orientări de viață și acțiune (fixând
atitudinile oamenilor) sunt date de:
a) valori
b) principii
c) reguli
14. În literatura de specialitate sunt prezentate trei perspective majore privind responsabilitatea socială
a organizațiilor: „mâna invizibilă”, „mâna guvernului” și „mâna managementului”. „Mâna
managementului” se referă la opinia că:
a) interesele societății sunt servite cel mai bine atunci când eforturile firmei sunt ghidate de „mâna” legii
și politicii
15. Abordând problematica gestionării responsabilității sociale, organizațiile pot manifesta, în funcție de
receptivitatea și sensibilitatea socială care le caracterizează, cinci tipuri de atitudini. Dacă organizațiile
fac schimbări (reacționează) atunci când știu că lipsa de implicare poate avea efecte negative asupra
profiturilor lor, atitudinea lor este:
a) de ignoranță
b) defensivă
c) de acomodare
d) reactivă
a) auditul social
d) prognoza social
ALTE GRILE
a)Buddha
b)Mahomed
c)Moise
d)Confucius
b)relativism
c)universalism
c)vizeaza edicienta
b)personala
c)autonimia vointei

a)etica
a)rational
24. Legea morala
a)este impersonala
b)imoral
d)norme speciale
d)este impersonala
a) omul

35. Etica are:
36. Legea morala
a) Etica
c)rational si moral
40. Legea morala:
a)este impersonala
c)imorale

c)variaza in timp
b)morala
48.Legea morala
1. Caracter proiectiv-programator are: Morala
2. Legea morala: Nu are caracter de constrangere
3. Normele morale particulare: Variaza in timp
4. Etica manageriala din domeniul cercetarii-dezvoltarii vizeaza: Realizarea de investitii eficiente
5. Principiile de responsabilitate si indatorire sunt sustinute de: Teoria universalista
6. Constiinta morala este: Temporala
7. Stakeholderii externi includ: Colaboratori, Clienti, Furnizori
8. Specifice moralei autonome sunt: Regulile interioare, relativismul moral, creativitatea
9. Codurile de etica trebuie: Sa prevada clar idealurile, sa fie posibile fizic si moral
10. Etica este stiinta: Binelui/raului, idealului social, placerii
11. Comparativ cu raspunderea, responsabilitatea evidentiaza: Caracterul subiectiv (intern),

asumarea din libera initiativa
12. Investitiile firmelor in anumite programe sociale pot fi considerate: Imorale

13. ‘’Indrumatorii omenirii’’ cu o influenta istorica majora sunt: Buddha, Moise, Hristos
14. Codurile de etica (avantaje): Creeaza culture organizationale adecvate, incurajeaza practicile
morale, imbunatatesc climatul de munca
15. Morala poate fi definite ca: Dominatia ratiunii asupra efectelor, Tendinta spre binele supreme,
Autonomia vointei
16. Cadrul teoretic se refera la: Misiune si obiective
17. Functiile eticii sunt: Functia persuasiva, functie educativa, functia cognitiva, functia normativa
18. Normele morale specifice: Sunt ocazionale, regleaza toate tipurile de relatii, au durabilitate
mare
22. Exista 5 sisteme etice relevante pentru deciziile manageriale. O limita a teoriei legii eterne este:
viata sunt: Principiile
24. Legea morala: Este permanenta
25. Caracter real-practic are: Moralitatea
26. Valorile sunt standarde ale: Comportarii, eficientei, virtutii, frumusetii
urmatoarele: Etica este esentiala pentru asigurarea progresului individual, individul isi descopera
obligatiile si datoriile morale, ajuta la consolidarea constiintei morale
28. Orice individ are o constiinta morala care include o serie de elemente: intelectuale, afective si
voluntare, sociale(din afara), ego-ul. Elemente afective ale constiintei morale sunt: Remuscarea pentru
greseli
29. Investitiile firmelor in anumite programe sociale pot fi considerate: Discriminatorii, ilegale
31. Stakeholderii interni includ: Actionarii
32. Specifice moralei heteronome sunt: Constrangerea, conformismul social, conservatorismul
33. Codurile de etica trebuie: Sa protejeze interesul public, sa stabileasca anumite prioritati
34. Avantajele codurilor de etica sunt: Incurajeaza practicile morale, pot fi bazele actiunilor
disciplinare
36. Comparativ cu responsabilitatea, raspunderea evidentiaza: Obligatia exterioara de a face ceva,

rolul pasiv al omului
Grile Etica

a) Au durabilitate maxima
b) Sunt ocazionale
c) Variaza in timp

a) Etica
b) Morala
c) Moralitatea
3. Legea morala:
a).Nu are caracter de constrangere
b). Nu impune sanctiune
d) Este personala

b) Iertaea supraincarcarii costurilor
c) Realizarea din investii suficiente
5) Principiile de responsabilitate si indatorire sunt sustinute de:

b) Teoria universala
6) Constiinta morala este:

a) Temporara
b) Permanenta
c) Impersoanala
d) Obiectiva
7) Stakeholderii externi includ:
a) Actionarii
b) Colaboratorii
c) Clientii
d) Furnizorii

a) Sa serveasca profesiunii dominante in firma
9) Specifice moralei autonome:
b) Constrangerea
d) Creativitatea
Morala heteronomă Morala autonomă
● respect unilateral (pentru adult) ● respect reciproc (între egali)

● constrângere ● Cooperare
● egocentrism ● decentrare
● sancţiuni ispăşitoare ● sancţiuni pentru reciprocitate
● reguli exterioare ● interiorizarea regulilor
● realism moral ● relativism moral
● conformism social ● creativitate
● conservatorism politic ● progresist
10) Etica este stiinta;

a) Binelui/raului
b) Idealului social
c) Placerii
11) Comparativ cu raspunderea ,responsabilitatea evidentiaza:
b) Caracter subiectiv (intern)
12) Investitiile firmelor in anumite programe sociale pot fi:
a) Nedemocrate
b) Neadecvate
c) Imorale
a) creeaza culturi organizationale adecvate
b) incurajeaza practicile morale
● pot constitui bazele unei acţiuni disciplinare împotriva abaterilor;
● realizează o unitate a criteriilor de apreciere a valorilor;
● asigură transparenţa modului de realizare a activităţilor,
proceselor, fenomenelor;
● ajută la dezvoltarea eficientă a problemelor de discriminare, a
dilemelor etice, în general;
● creează o cultură organizaţională adecvată;
● este un mijloc de încurajare a practicilor morale în organizaţii;
● îmbunătăţeşte climatul de muncă la toate nivelurile;
● creşte loialitatea şi implicarea conducerii şi a salariaţilor;
● are loc îmbunătăţirea selecţiei, formării, promovării personalului,
a altor practici ale managementului resurselor umane etc.;
● sporeşte încrederea şi cooperarea în echipă: iniţiativele personale
se îndreaptă către interesul general;
● deciziile adoptate vizează dreptatea, eficienţa şi nediscriminarea;
● cresc performanţele firmei pe termen mediu şi lung etc
a) dominatia ratiunii asupra efectelor
Raspuns extins:
● dominaţia raţiunii asupra afectelor;
● tendinţa spre binele suprem;
● buna voinţă, motivele dezinteresate;
● capacitatea de a trăi în comunitatea umană;
● omenia sau forma socială (umană) a relaţiilor dintre oameni;
● autonomia voinţei;
● reciprocitatea relaţiilor exprimată în regula de aur a moralităţii.
16) Normele morale generale;
a) au durabilitate mare
b) sunt ocazionale
c) relativ umane
d) variaza in timp
17) Caracter cognitiv si explicativ:

a) etica
b) morala
c) moralitatea
18) Conform pozitivismului economic maximizarea profitului e imperativ:

a) rational
b) moral
c) rational si moral
19) Legea morala este:
a) impersonala
b) temporara
c) obligatorie
d) are caracter de constrangere
20) Comportamentul care urmareste cea mai mare fericire pentru cei mai multi oameni:
b) teoria universala
21) Etica manageriala din domeniul productiei vizeaza:

b) realizarea produselor de calitate
c) evitarea supraincarcarii nejustificate a costurilor
23) Stakehalderii interni includ:

a) actionarii
b) clienti
c) managerii
d) angajatii
24) Investitiile firmelor in anumite programe sociale pot fi considerate:

a) ilegale
b) inechitabile
c) imorale
25) Morala heteronoma se caracterizeaza prin:

a) constrangere
b) reguli exterioare
c) relativism moral
d) respect unilateral (pentru adult)
26) Morala se refera la:

a) psihic
b) spirit
c) intelect
27) Comparativ cu responsabilitatea, raspunderea evidentiaza:

a) rolul pasiv al omului
b) caracterul obiectiv (extern)
c) asumarea din libera initiativa
d) conditia minimala a omului
a) sa fie specifice si oneste
b) sa provina de la o autoritate legitima
Raspuns complet:
● să fie riguroase, să prevadă clar idealurile și/sau obligațiile;
● nu trebuie folosite în interes propriu;
● nu vor servi unei profesii, în defavoarea interesului public;
● trebuie să protejeze interesul public, să fie specifice și oneste;
● trebuie să prevadă și pedepse, penalizări, sancțiuni;
● trebuie să stabilească anumite priorități, adevăratele valori ale firmei;
● să provină de la o autoritate legitimă;
● să nu contravină altor legi (de exemplu, Constituția);
● să fie posibile din punct de vedere fizic și moral;
● să fie cât mai simple și accesibile.
29) Codurile de etica (avantajele):
a) sporesc cooperarea in echipa
b) reduc performantele firmei
c) pot construi bazele actiunilor disciplinare impotriva abaterilor
Raspuns complet:
● ale managementului resurselor umane etc.;
30) Indrumatorii omenirii cu influenta istorica majora:

a) Buddha
b) Mohamed
c) Moise
d) Confucius
+ Cristi. + Viorel datorita colegialitatii si grilelor adunate/rezolvate.
32) Caracterul cognitiv si explicativ are:

a) etica
b) morala
c) moralitate
Etica • Caracter accentuat cognitiv și explicativ
Morala • Caracter proiectiv – programator
Moralitatea • Caracter real – practic
36) Imperativul ipotetic, vointa buna si imperativul categoric, autonomia si

d) teoria universalista
37) Etica manageriala din domeniul financiar-contabil vizeaza:

b) realizarea unor produse de calitate
c) evitarea supraincarcarii costurilor
38) Specifice moralei autonome sunt:

a) conformismul social
b) relativismul moral
c) creativitatea
d) cooperarea
40) Subiectul eticii in afaceri ,adica agentul moral,poate fi:

a) omul
b) organizatia de afaceri
c) societatea ,in general
41) Argumentele impotriva asumarii responsabilitatii sociale sunt:

b) firma plateste deja taxe/impozite
c) imbunatateste imaginea firmei
42) Etica are:
a) caracter proiectiv-programator
b) caracter cognitiv si explicativ
c) caracter real-practic
43) Legea morala:

a) are caracter de constrangere
b) impune sanctiuni si pedepse
c) nu este o lege a libertatii
44) Comparativ cu constiinta morala, legea morala:

a) este norma obiectiva a moralitatii
b) este eterna,permanenta continua
c) este temporara
d) este impersonala
45) Maximizarea profiturilor este o teza sustinuta de:

a) umanismul economic
b) relativism
c) universalism
d) pozitivism economic
46) Doar o afirmatie este adevarata:

a) morala are caracter moral
b) morala are caracter practic
c) etica are caracter cognitiv
d) moralitatea are caracter proiectiv
47) Raul savarsit cu intentie este:

a) moral
b) imoral
c) amoral
48) Normele ocazionale care vizeaza relatii si actiuni specifice sunt:

a) normele generale
b) norme universale
c) norme particulare
d) norme speciale
49) Autoritatea profesioanala deplina este o caracteristica a:

a) profesie de circumstanta
b) de meserie
c) de vocatie
50) Cea mai mare fericire pentru cel mai mare numar de persoane ,este sustinuta de:
a) teoria contractului social
b) teoria distributiva
c) teoria universalitatii
51) Relativismul etic arata ca:

53) Specifice moralei heteronome sunt:

a) reguli exterioare
b) creativitatea
c) relativismul moral
d) confermismul social
55) Auto-realizarea profesioanala deplina este o caracteristica a:

a) profesionalismului de circumstanta
b) profesionalismului de meserie
c) profesionalismului de vocatie
58) Valorile morale fundamentale sunt:

a) omenia
b) dreptatea
c) binele
59) Cadrul de analiza al eticii in afaceri poate fi atat teoretic cat si practic. Cel practic se refera
la?
a) fisele de post
b) derularea efectiva a afacerilor
c) diagramele de relatii
d) strategii si tactici
60) Nivelul de abordare al eticii in afaceri poate fi:

a) procesul prin care este obtinut profitul
b) un anumit contract
c) o relatie de afaceri specifica
61) Impotriva asocierii etica-afaceri sunt urmatoarele mituri:

a) etica in afaceri este mai degraba o religie decat o stiinta
managerila
b) etica in afaceri este o disciplina buna pentru filosofi,academicieni
c) organizatia nu are probleme cu legea,deci este etica
62) Standardele morale bazate pe intaietatea justitiei sunt sustinute de :

c) teoria universalista
d) teoria contractului social
63) Derularea afacerilor fara furturi si inselaciuni este sustinuta:

a) atat de pozitivismul economic cat si de umanismul economic
b) numai de pozitivism economic
c) numai de umanismul economic
64) Etica manageriala din domeniul comercial-marketing vizeaza:

a) salarizarea echitabila
b) realizarea de produse de calitate
c) informarea corecta a clientilor
65) Exista 5 sisteme etice relevante pentru deciziile manageriale. O limita a teoriei legii eterne
este:
a) impunerea de sacrificii minoritatii
b) existenta standardelor diferite de la un grup religios la altul
c) interpretarea dependenta de situatia individului
66) Exista diferente conceptuale intre valori, principii si reguli. Cele care dau marile
a) valorile
b) principiile
c) regulile
67) Caracter real-practic are:

a) etica
b) morala
c) moralitatea
68) Valorile sunt standarde ale:

a) comportarii
b) eficientei
c) virtutii
d) frumusetii
69) Studierea eticii are atat utilitate teoretica ,cat si practica. Utilitatea teoretica se refera la?
a) etica este esentiala pentru asigurarea progresului individual
b) individul isi descopera obligatiile si datoriile morale
70) Orice individ are o constiinta care include o serie de elemente: intelectuale,afective si
voluntare; sociale (din afara); ego-ul. Elemente afective ale constiintei morale sunt?
a) remuscarea pentru greseli
b) cunostintele si apreecierile care ne edifica asupra valorilor
morale c) bucuria binelui,a datoriei implinite
71) Randamentul reputatiei include urmatoarele beneficii tangibile pentru firma:

a) cresterea pretului actiunilor
b) influentarea politicilor nationale
c) acces facil la achizitii
d) atragerea angajatiilor talentati
72) Factorii care influenteaza conduita in afaceri sunt:

a) cadrul legislativ
b) factorii conjuncturali
d) documentele de formaalizare a structurii organizatorice
+ Concepţia managementului de înalt
a)Imbunatatesc climatul de munca
b)Cresc implicarea angajatilor
c)Nu garanteaza conduita morala
d)Cresc loialiatatea managerilor
74) Exista diferente conceptuale intre valori, principii si reguli. Cele care sunt de ordinul
binelui, indicand atributele existentei umane sunt:
a) valorile
b) principiile
c) regulile
75) Avantajele codurilor de etica sunt:

d) vizeaza ineficienta
76) In urma unui comportament imoral pot fi afectati atat indivizii, cat si organizatia,
respectiv societatea, in general. Consecintele pentru indivizi pot fi:
a) scaderea vanzarilor
b) izolare, marginalizare
c) pierderea locului de munca
d) excluderea din grupul profesional
77) Cadrul de analiza al eticii in afaceri poate fi atat teoretic cat si practic. Cel teoretic se refera
la?
a) derularea efectiva a afacerilor
b) comportament
c) misiune si obiective
78) Avand in vedere nivelurile de aplicare ale Eticii in Afaceri, regulile institutionale sau
sociale ale economiei, ale afacerilor, vizeaza:
a) nivelul macro
b) nivelul micro
79) Functiile eticii sunt:

a) f. Persuasiva
b) f. Educativa
c) f. Cognitiva
d) f. Normativa
80) Persoana care respecta regulile din profesie numai pentru propriile foloase este
profesionist:
a) de circumstanta
b) de meserie
c) de vocatie
81) Obiectul analizei morale este diferentiat in functie de subiect (individ sau grup de
indivizi). Daca subiectul moralei este un grup de indivizi, sunt analizate:
b) temperamentul
c) vointa
82) Functiile sociale ale moralei sunt:

a. funcţia de cooperare în vederea realizării scopurilor;
b. funcţia de integrare a individului în comunitatea morală;
c. funcţia de reglementare normativă;
d. funcţia de reproducţie morală (sau de conservare a tradiţiei morale);
e. funcţia de promovare a inovaţiei morale (sau de creaţie valorică).
83) Problemele de morala din cadrul functiunii comercial-marketing sunt:

a) realizarea contractelor cu furnizorii
b) informarea corecta a clientilor
c) gestionarea corecta a costurlor
d) salarizarea echitabila
84) In literatura de specialitate putem intalni o serie de comparatii ale mediului de afaceri cu:
a) o jungla
b) un camp de lupta
c) o masina eficienta de fabricat bani
d) un joc al inteligentei artificiale
85) Teza incompatibilitatii dintre etica si afaceri evidentioeaza faptul ca nu exista

responasbilitati etice in afaceri.
a. AdevearatCSRprin
b. Fals ??
86.) Responsabilitatea secoaial a firmei (CSR) este obligatia de a servi interesele celor care ajuta
direct sau indirect la bunul mers a afecerilor adica;
a. Interesele investiitilor
b. Interesele organismenlor guv
c. Interesele clientiilor
d. Interesele angajatiilor
87.(Unii manageri sunt impotriva asocierii intre etica si afaceri sustinad in mod eronat ca:
88.Identificati stakeholderii firmei Velpitar
Opera Nationalä Romånä Cluj-Napoca

Angajatii -
Radio Cluj -
activistii din domeniul protectiei animalelor -
furnizorii de materii prime simateriale -
firmele de distributie/transport a produselor -
89. Implementare eficienta si eficace a codului de etica in firma prezinta urmatoarele benefiici:
A.nu garantaeaza conduita morala
B. creste loialitatea angajatiilor
C. justifica actiunile disciplinare
D.Imbunatateste climatul de munca
1.Definiți etica și descrieți cele trei domenii ale eticii.

Putem considera etica ca fiind știința binelui/răului (Socrate,Platon, Cicero), a fericirii și virtuții
(Aristotel), a plăcerii (Aristip), a idealului social. Etica, una din cele mai vechi științe umaniste,
poate fi considerată, în sensul clasic, știința ethosului, adică știința moralei.
Etica generală se compune din trei domenii sau niveluri :
Eticile de gradul I sau etica valoric-normativă.
• Studiul marilor teorii și doctrine etice.
Eticile de gradul II sau meta-etica.
• Studiul limbajului moral, atât al celui utilizat de eticile de gradul I, cât și limbajul comun.
Eticile aplicate analiza unor fenomene sau cazuri morale particulare.
• De exemplu: avortul, eutanasia, clonarea, deciziile din domeniul afacerilor, etc., prin
intermediul criteriilor și teoriilor propuse de eticile de gradul I și/sau II.
2.Care este obiectul de studiu al eticii?

Misiunea eticii este nu numai de a expune aspectele teoretice ale moralei, ci și de a constitui un
ghid practic, real, în îndrumarea și ameliorarea vieții morale a societății. Rolul eticii este să ajute
oamenii și instituțiile să decidă ce este mai bine să facă, pe ce criterii să aleagă și care le sunt
motivațiile morale în acțiunile lor. Esența vieții morale este „binele”, însă „bine” nu este de
fiecare dată, tot ceea ce omul își dorește. Scopul demersurilor etice îl reprezintă moralitatea.
3.Descrieți funcțiile eticii.

În literatura de specialitate sunt evidențiate următoarele funcții ale eticii:
1. Funcția cognitivă - se realizează pe trei trepte succesive:
• treapta descriptivă: oferă sistematizarea datelor vieții morale (relații morale, vicii, virtuți,
calități și defecte morale);
• treapta analitico-sintetică: presupune analiza legăturilor dintre fenomenele morale;
descoperă componentele moralei: norme, conștiință, valori, relații; le analizează conceptual și
empiric, le sintetizează progresiv, elaborând un model teoretic al moralei;
• treapta explicativă: se preocupă de dezvoltarea factorilor cauzali sau generatori ai
moralei, factori care explică geneza, structura, funcțiile, tipurile de morală și progresul moral.
2.Funcția normativă - axiologică :

• Se referă la crearea de norme morale (unele sunt imposibil de decretat ca normele juridice). În
sfera moralei legiuitorul este colectivitatea umană sub anonimatul experiențelor și tradițiilor.
Prin excepție, au existat câțiva legiuitori individuali, numiți profeții popoarelor (Confucius,
Buddha, Moise, Hristos, Mahomed), sau marii moraliști ai timpurilor (Socrate, Platon, Aristotel,
Kant, Mill etc.).
3.Funcția persuasivă - (convingerea) :

• Având la bază funcțiile cognitivă și normativă, etica vizează sfera concretă a vieții morale,
urmărind actul convingerii.
4.Funcția educativă :
Dezvăluită încă din antichitate de Platon și Aristotel. Este marcată de mai mulți factori: un fond
prealabil de moralitate, contextul social, cultural, politic, economic, juridic etc., existența unor
modele morale reale etc.
4.Caracterizați pozitivismul economic și umanismul economic.

Milton Friedman susține că urmărirea obținerii profitului este o datorie morală (cu condiția
minima ca profitul să fie realizat pe căi legale). Friedman consideră că într-o economie de piață,
unica responsabilitate socială a unei organizații este de a-și utiliza resursele în așa fel încât să-și
atingă obiectivele, să-și sporească profitul, cu condiția să respecte „regulile jocului”, să se
angajeze într-o competiție liberă, fără înșelăciuni sau alte fapte imorale (Friedman, 1991: 314).
În plus, el consider că libertatea este cea mai importantă valoare în orice sistem economic și
politic.
5.Enumerați stakeholderii din cele trei medii organizaționale (intern, specific și general).
(1) Stakeholderii interni sunt proprietarii, acționarii, consiliile și comitetele de conducere,
angajații, membrii Consiliului de Administrație (CA).
(2) Stakeholderii din mediul specific sunt clienții, cumpărătorii, consumatorii, sindicatele,
aliații strategici, distribuitorii, furnizorii, concurenții, creditorii, grupurile de presiune (activiști),
instituțiile financiare, bancare, fondurile de pensii, de investiții, alți colaboratori direcți.
(3) Stakeholderii din mediul general sunt diversele instituții (politice, legislative, de mediu,
culturale, sportive, religioase, educaționale, de sănătate), mass-media, administrația publică,
fundațiile, ONG-urile, comunitatea locală/ națională/internațională, opinia publică.
Test grilă
1.Prin prisma filosofiei etica poate fi considerată:
2.Funcția eticii care se realizează pe trei trepte succesive (descriptivă, analitico- sintetică,
explicativă) este:
3.Maximizarea profiturilor (prin folosirea corectă a resurselor, în condiții de legalitate), ca scop

4.Dacă un manager decide că obținerea de profit nu este scopul principal al firmei,

5.Din categoria stakeholderilor interni fac parte:

a) clienții
b) angajații
c) proprietarii
d) sindicatele
6.Aliații strategici, concurenții și grupurile de presiune fac parte din categoria:

7.Din categoria stakeholderilor din mediul specific fac parte:

a) furnizorii
b) distribuitorii
d) mass-media
8.Din categoria stakeholderilor din mediul general fac parte:

b) ONG-urile

1. Definiți morala și moralitatea.
Morala reprezintă totalitatea convingerilor, atitudinilor, deprinderilor, sentimentelor reflectate în
principii, norme, reguli determinate istoric și social, care reglementează comportamentul și
raporturile indivizilor între ei, precum și dintre aceștia și societate (familie, grup, națiune,
societate), în funcție de categoriile: bine, rău, datorie, dreptate, nedreptate și a căror respectare se
întemeiază pe conștiință și opinie publică.
Moralitatea reprezintă manifestarea efectivă a moralei prin atitudini, conștiință, fiind susținută
de principii morale (de exemplu, principiul demnității, al omeniei, responsabilității, libertății,
principiul adevărului, principiul loialității, principiul solidarității, principiul altruismului,
principiul dreptății etc.). Moralitatea cuprinde acțiunile și comportamentul în ansamblu
(moravuri) al indivizilor, ale unor mari grupuri, comunități și clase; anumite relații între oameni
și grupuri sociale; fenomene ale voinței, mobilurile, motivele, aspirațiile omului, trăsăturile
psihice ale persoanei; reacții subiective, adică receptare și atitudine axiologică și volitivă față de
realitate.
2. Precizați diferențele dintre etică, morală și moralitate.
Pentru o mai bună înțelegere a diferențelor dintre etică, morală și moralitate, precizăm mai jos
reciprocitățile semantice și funcționale.
3. Enumerați principalele caracteristici ale moralei heteronome și ale morale
autonome.
4. Precizați legăturile dintre legea morală și legea juridică.

Legea morală este un îndreptar al acțiunilor omenești pentru realizarea binelui, un cod cu
character durabil. Legea morală nu este obligatorie deoarece nu are caracter de
constrângere, ca cea juridică, de exemplu, dar impune totuși sancțiuni, și pedepse dacă
nu este respectată. Legea morală, deși nu ne constrânge ca legile juridice, are sistemul
său de pedepse și sancțiuni pentru oricine ar încălca recomandările sale.
5. Definiți conceptul de valoare și enumerați valorile morale fundamentale.
● Valorile sunt standarde (etaloane) ale comportării, eficienței, frumuseții sau virtuții pe
care oamenii le aprobă încercând să trăiască conform acestora (J. Fraenkel);
● este valoare orice este apt de a fi apreciat, dorit (E.W. Burgess);
● valorile sunt conformitatea cu motivele, [...], cu obiectul, calitatea sau condiția, care
satisfac motivația (R.T. La Piere);
● o valoare este o concepție, explicită sau implicită, specifică unui individ sau
caracteristică unui grup, cu privire la ceea ce este dezirabil și care influențează selecția
mijloacelor și scopurilor disponibile în domeniul acțional (C. Kluckhohn);
● valorile sunt standarde normative prin care ființele umane sunt influențate în ceea ce
privește alegerile lor între diferite cursuri alternative ale acțiunii (P.E. Jacob,J.J. Flink)etc
Valorile morale fundamentale sunt:
1) Binele: util pentru un scop/o ființă, eficacitate, bunăstare, succes în afaceri (dar
nu cu orice mijloace, oricum).
2) Adevărul moral: opusul minciunii, ipocriziei, vicleniei, duplicității, etc.; 3)
Iubirea aproapelui: respect, prețuire, bunătate, blândețe, compasiune, dăruire,
solicitudine, etc.
4) Dreptatea: echitate, rațiune, corectitudine, civism, etc.
5) Omenia: onestitate, sinceritate, modestie, etc.
6) Datoria și obligația morală: a munci, a ajuta pe cei din jur, a fi generoși, a fi
cinstiți, a cultiva prietenia, justiția, a urma binele, a evita răul.
6. Definiți răspunderea și responsabilitatea.
Literar prin responsabilitate se înțelege obligația de a răspunde, de a da seamă de ceva, de a
manifesta o atitudine conștientă față de obligațiile sociale. În acest sens, o definiție formală a
responsabilității sociale prevede obligația managerului de a alege și aplica acele acțiuni care
contribuie la bunăstarea individului în consens cu interesul societății și al organizației pe care o
conduce .
Test grilă
1.În literatura de specialitate morala este definită ca fiind:

2.Caracteristicile moralei heteronome sunt:

c) cooperare
d) constrângere
3.Caracteristicile moralei autonome sunt:

b) creativitate
c) progresism
4.Funcțiile sociale ale moralei sunt:

5.Analizând diferențele dintre etică, morală și moralitate, respectiv reciprocitățile semantice și

6.Norme generale, universale (comparativ cu cele particulare sau speciale) se caracterizează

prin: a) au durabilitate mare în timp
7.Norme speciale (comparativ cu cele particulare sau generale) se caracterizează prin:

b) sunt ocazionale
8.Având în vedere legăturile dintre legea morală și legea juridică, se susține că:
9.Imperativul categoric căruia trebuie să i se conformeze conștiința morală, formulat de Hans

a) acționează astfel încât efectele acțiunii tale să fie compatibile cu permanența unei
vieți autentic umane pe pământ
viață
10.În cadrul relativismului etic, Andrei Marga (1998) argumentează că:

1. Definiți deontologia și deontologia profesională.
Din punct de vedere etimologic, termenul „deontologie” provine de la cuvintele grecești: „deon -
deontos”, care înseamnă, ceea ce trebuie făcut, datorie, necesitate, nevoie, obligație și „logos”,
adică, știință, cuvânt, discurs.
Deontologia profesională poate fi definită ca fiind disciplina care include normele de conduită și
obligațiile morale ale unei profesii bine definite; un studiu al moralelor profesionale; un
ansamblul de reguli care reglementează o profesiune, conduita celor care o exercită, rapoartele
dintre aceștia și clienții lor, dintre ei și public.
2. Prin ce se caracterizează profesionalismul?
Profesionalismul este socotit o ideologie relevantă pentru cei care lucrează în același domeniu.
Profesionalismul este caracterizat prin (Gortner, 1987: 130):
● expertiză în exercitarea unei profesii;
● credință în autonomia deciziilor profesionale și a exercitării profesiei;
● identificarea cu profesia și cu cei din același domeniu;
● dedicația pentru o lungă parte a vieții față de profesia aleasă;
● obligația morală de a lucra în serviciul clientului, evitând implicarea emoțională
excesivă, arbitrarul și tratamentul preferențial;
● credință în capacitatea de autoreglare și menținerea standardelor profesionale.
3. Ce obiective trebuie să vizeze orice cod deontologic?
Orice cod deontologic trebuie să urmărească realizarea mai multor obiective principale:
● consolidarea integrității și a competențelor profesionale;
● asigurarea unui nivel maxim de responsabilitate și profesionalism;
● supravegherea respectării independenței și obiectivității activităților desfășurate
de cei implicați în profesia respectivă;
● promovarea intereselor tuturor membrilor;
● supravegherea respectării regulilor privind secretul profesional;
● susținerea și promovarea aplicării și respectării nu numai a normelor interne, ci și
a celor naționale și internaționale;
● minimizarea încălcării regulilor deontologice, a comportamentelor imorale,
lipsite de responsabilitate (se pot stabili sancțiuni de forma: blamul, mustrarea,
avertizarea disciplinară, amenzi, suspendarea sau excluderea).
4. Care sunt beneficiile implementării codurilor deontologice?

Elaborarea și implementarea corectă a codurilor poate aduce o serie de beneficii:
codul deontologic are un rol decisiv în informarea tuturor celor vizați asupra profesiei, a
regulilor de conduită, a drepturilor și obligațiilor ce se impun;
● poate garanta fidelitatea clienților și prosperitatea în cadrul profesiei respective;
● creează o solidaritate remarcabilă în cadrul grupului profesional;
● menține sau chiar îmbunătățește prestigiul profesiunii;
● prin emiterea unui ideal al profesiei, conștiința individuală a fiecărui membru își
recunoaște și activează valorile și principiile morale necesare;
● dă fiecărui membru un sentiment de securitate și forță colectivă;
● poate să ajute la evitarea intervenției statului sau să limiteze constrângerile
impuse de alte instituții și organizații;
● protejează profesioniștii de cererile și impunerile unor patroni care le-ar cere un
● comportament contrar interesului public, împotriva principiilor morale;
● pot fi ușor integrate în contractele de angajare și pot să conțină și sancțiuni;
● ajută la adoptarea unor decizii de grup, în caz de urgență etc.
Test grilă
1.Deontologia se referă la:

2.Datoria profesională (și morală) este mijlocul de realizare a unor scopuri străine sistemului în
care acționează, pentru:
3.Respectarea normelor profesionale (și morale) în mod reflex, ca rezultat al unui model
4.În îndeplinirea îndatoririlor dovedește angajare deplină, creatoare, își asumă riscuri și are
b) de meserie
c) de vocație
5.Orice organism autorizat, în funcție de natura profesiei:

6.Obiectivele principale ale unui cod deontologic sunt:

7.Beneficiile elaborării și implementării corecte a codurilor deontologice sunt:

a) are un rol decisiv în informarea tuturor celor vizați asupra profesiei, a regulilor de
8.Principalele critici la adresa codurilor deontologice includ:
1. Ce este Etica în afaceri?
Dimensiunea etică a afacerilor este tratată ca un „plus de rentabilitate, profitabilitate” (good

ethics is good business). Etica în afaceri este un domeniu care urmărește să clarifice problemele
de natură morală ce se ridică în mod curent în activitatea agenților economici dintr-o societate
capitalistă. Etica în afaceri este definită în literatura de specialitate ca fiind (Crăciun, 2005):
● „perspectiva etică, fie implicită în comportament, fie enunțată explicit, a unei
companii sau a unui individ ce face afaceri”.
● „acel set de principii sau argumente care ar trebui să guverneze conduita în
afaceri, la nivel individual sau colectiv”.
● „studiul modului în care normele morale personale se aplică în activitățile și
scopurile întreprinderii comerciale”.
● ”studiul situațiilor, activităților și deciziilor de afaceri în care se ridică probleme
în legătură cu (ceea ce este moralmente) bine și rău”.
Etica în afaceri este un domeniu de studiu aplicativ al eticii prin promovarea principiilor morale
și a codurilor de „conduită” ce reglementează relațiile interumane din cadrul organizațiilor și
care guvernează deciziile oamenilor de afaceri sau ale managerilor.
2. Care sunt principalele niveluri de aplicare ale eticii în afaceri?
În afaceri pot fi detectate 3 niveluri de aplicare ale eticii (Solomon, 1991: 360).
1. Nivelul micro - este cel care se stabilește între indivizi în baza principiului
corectitudinii schimbului. Acest nivel este mai aproape de etica tradițională și
cuprinde: obligații, promisiuni, intenții, consecințe, drepturi individuale. Toate
acestea se află sub principiile schimbului cinstit, a câștigului cinstit și a
tratamentului corect. Din perspectivă microeconomică etica este adesea asociată
cu încrederea (furnizorilor, clienților, angajaților, comunității).
2. Nivelul macro - se referă la reguli instituționale sau sociale ale economiei,
ale lumii afacerilor. Conceptele centrale cu care se operează pentru acest nivel
sunt: dreptate și legitimitate. Problemele puse în contextul nivelului macro sunt
de natură filosofică, preponderent etică și sunt de tipul următor: Care e scopul
pieței libere? Este drept sistemul de reglementare al pieței? Ce rol trebuie să aibă
statul în afaceri? Sunt corecte și echitabile politicile de impozitare aplicate
firmelor?
3. Nivelul corporațiilor. Discuțiile etice se referă preponderent la rolul jucat
în societate, la responsabilitatea socială și impactul corporațiilor.
3. Care sunt principalele obiective ale eticii în afaceri?

Etica afacerilor poate ajuta oamenii să abordeze sistematic fenomenele și procesele morale,
ajutându-i să vadă problemele pe care în mod obișnuit le ignorau. Velasquez (1988: 22) arată că,
oricâte rezerve pot fi aduse unei etici a afacerilor, se conturează, până la urmă, câteva obiective
principale:
● de a înfățișa conceptele etice relevante în cazul rezolvării problemelor morale
● din lumea afacerilor;
● de a prezenta competențele raționale și analitice necesare aplicării conceptelor
etice la deciziile oamenilor de afaceri;
● de a identifica acele chestiuni morale implicate în administrarea domeniilor care
comportă dificultăți specifice în orizontul lumii afacerilor; de a oferi o înțelegere
cuprinzătoare asupra mediului (social, spiritual, natural) care generează probleme
morale în climatul de afaceri;
● de a oferi studii de caz asupra dilemelor morale cu care se confruntă managerii.
4. Enumerați avantajele comportamentului moral în afaceri.
Avantajele comportamentului moral în afaceri pot fi sintetizate astfel (Calciu, 2009:118):

● având o reputație bună, întreprinzătorii pot obține mai ușor credite și împrumuturi
de la bănci și organizații internaționale;
● un tratament corect aplicat furnizorilor, prin plăți echitabile și la timp vor asigura
o relație de afaceri pe termen lung cu aceștia;
● onestitatea în raport cu clientul prin produse și servicii de calitate și la un preț
● rezonabil, duc la loialitate și atragerea de noi clienți;
● încrederea este o calitate de bază pentru o relație pe termen lung cu un partener
de afaceri serios, din străinătate;
● tratarea corectă a angajaților și a furnizorilor îi face loiali, motivați și cu un
randament mai mare;
● acest lucru este simțit și de clienți, care se vor îndrepta spre produsele și
serviciile celui care îndeplinește această condiție.
Test grilă
1.Subiectul eticii în afaceri (agentul moral) poate fi:
a) un om
2.Nivelul de abordare a problematicii eticii în afaceri îl poate constitui:

3.În afaceri pot fi detectate 3 niveluri de aplicare ale eticii. Cel care se stabilește între indivizi, în
a) nivelul micro
b) nivelul macro
4.În afaceri pot fi detectate 3 niveluri de aplicare ale eticii. Cel care se referă la reguli
instituționale sau sociale ale economiei, ale lumii afacerilor și care operează cu conceptele de
dreptate și legitimitate, este:
a) nivelul micro
b) nivelul macro
5.Studierea eticii are atât utilitate teoretică, cât și practică. Utilitatea teoretică se referă la
6.Studierea eticii are atât utilitate teoretică, cât și practică. Utilitatea practică se referă la
a) ne ajută să ne cunoaștem adevărata valoare morală și viața care trebuie trăită
1. Ce este etica managerială?

Etica managerială poate fi considerată ca fiind știința care se ocupă în primul rând de elaborarea
unui cod de principii, norme, reguli morale care stabilesc ceea ce este bine și rău, corect și
incorect, responsabil și iresponsabil, în exercitarea funcțiilor și atribuțiilor manageriale.
Etica managerială este un domeniu de studiu aplicativ care vizează conduita morală a
managerilor, concepțiile, aspirațiile, aptitudinile, principiile etc., pe baza cărora aceștia adoptă
deciziile de zi cu zi.
2. Care sunt problemele manageriale din cadrul unei firme?

3. Descrieți cele patru categorii majore de responsabilități sociale ale firmei.
4. Ce înseamnă a avea un comportament moral în afaceri?

În concluzie, organizațiile care își asumă toate categoriile de responsabilități sociale sunt cele
care obțin profit maxim respectând legea, manifestând un comportament moral și
evidențiindu-se ca „cetățeni” model.
5. Precizați câteva exemple de principii etice universale/reguli morale pentru

domeniul afacerilor.
Respectă legile.
Spune adevărul.
Arată respect oamenilor.
Nu uita „regula de aur”: ce ție nu-ți place, altuia nu-i face (comportă-te cu alții așa cum
ai dori ca ei să comporte cu tine).
Mai presus de toate, nu prejudicia.
Practică participarea, nu paternalismul.
Acționează întotdeauna când ai responsabilitatea s-o faci.
Definește comportamentul moral.
Exprimă-ți cu claritate valorile.
Manifestă intoleranță față de încălcarea legilor.
Tratează toți angajații drept persoane unice, valoroase.
Manifestă prudență maximă, siguranță, profesionalism și corectitudine în fundamentarea
deciziilor/acțiunilor.
Încurajează comunicarea deschisă.
Asumă-ți responsabilitatea pentru insuflarea unui comportament moral.
Manifestă în permanență dorința de a-ți asuma răspunderea.
Recunoaște faptul că ești privit ca model. Fii consecvent.
Susține libertatea, perfecționarea și dezvoltarea fiecărui angajat.
Formează și încurajează un regim echilibrat de muncă și odihnă.
6. Enumerați argumentele în favoarea responsabilității sociale ale organizației.
Argumentele în favoarea RS descrise anterior au ca fundament multitudinea beneficiilor (de

regulă, pe termen mediu și lung) aduse de programele de RS. Aceste beneficii, cu impact pozitiv
nu numai pentru organizație, ci și pentru angajați, consumatori, mediul de afaceri și societate, în
general, sunt:
● îmbunătățirea reputației organizației, creșterea notorietății acesteia,
îmbunătățirea și consolidarea imaginii unei mărci (programele de RSO ajută la
diferențierea de concurență și obținerea loialității față de brand);
● poziționarea eficientă pe piață a brandurilor și/sau a organizației și alinierea la
cele mai noi standarde ale pieței (cucerirea de noi piețe prin adaptarea ofertei);
economisirea resurselor prin practici de dezvoltare durabilă/sustenabilă; lansarea
pe piață a produselor ce satisfac o cerere crescândă de produse ecologice;
● posibilitatea majorării profiturilor, deoarece tot mai mulți consumatori sunt
susținători ai organizațiilor care-și asumă responsabilități sociale, boicotând
afacerile celor cu un comportament iresponsabil;
● relații de lungă durată cu furnizorii, investitorii și alți actori ai vieții economice,
bazate pe încredere;
● motivarea angajaților (ei se mândresc cu responsabilitățile sociale asumate);
recrutarea personalului de înaltă ținută morală și reducerea mobilității la locul de
muncă;
● atragerea și păstrarea celor mai valoroși/performanți angajați;
● susținerea unor cauze sociale este un bun prilej de a intra în parteneriate cu alte
organizații, instituții, autorități publice sau instituții media. Dacă e vorba de cauze
● sociale care sunt importante, organizația le va câștiga încrederea și respectul;
evitarea escaladării conflictelor cu anumite grupuri cointeresate;
● rezolvarea unor probleme grave ale societății, creșterea bunăstării generale, a
calității vieții etc.
7. Descrieți principalele abordări/sisteme etice ale deciziilor manageriale.
Având în vedere procesul de luare a deciziilor manageriale, prezentăm în continuare cele mai
relevante sisteme/teorii ale eticii în afaceri, într-o ordine aleatoare. Aceste sisteme încearcă să
definească principiile morale care pot să coordoneze judecățile și acțiunile în direcția luării celor
mai bune decizii. Principalele abordări ale sistemelor etice, cu impact asupra deciziilor
manageriale sunt:
(1) abordarea utilitaristă,
(2) abordarea universalistă,
(3) abordarea distributivă,
(4) abordarea virtuților și a principiilor morale și
(5) abordarea individualistă.
8. Ce acțiuni pot întreprinde managerii în vederea menținerii unui climat moral la

locul de muncă?
Managerii contemporani sunt supuși acțiunii a cel puțin trei forțe destabilizatoare pentru
acțiunea morală (Mihuț, 2012: 120):
● forța poftei și pasiunii (sunt îngăduitori cu slăbiciunile personale);
● forța mândriei și prefăcătoriei (reacționează exagerat la critici, acceptă bârfa,
cultivă prejudecăți, induc în eroare și atacă „pe la spate” etc.);
● forța ambiției și lăcomiei (ignoră interesul celorlalți stakeholderi implicați în
● afacere, au „stimă” deosebită pentru bani și nu pentru folosirea resursei timp,
acceptă în schimbul banilor afaceri, tranzacții etc. „fără moralitate”).
9. Care sunt avantajele, respectiv limitele elaborării și implementării codurilor de

etică în organizații?
ale managementului resurselor umane etc.;
Limita de acțiune a codurilor etice constă în formularea lor în termeni generali tocmai pentru că,
la început, managerii și subordonații lor se află în incapacitatea de a identifica toate problemele
etice care pot apărea (Blois, 1985: 230). Cu toate că interesul pentru codurile de etică este în
creștere, trebuie să amintim că ele nu pot acoperi toate situațiile și nu pot garanta o conduită
universal morală.
Test grilă
1.Realizarea unor produse/servicii de calitate și garantarea siguranței utilizării produselor sunt

b) producție
e) resurse-umane
2.Evitarea practicilor de evaziune fiscală și gestionarea corectă a costurilor sunt probleme

b) producție
e) resurse-umane
3.Având în vedere responsabilitățile sociale ale managementului, sunt solicitate imperativ
4.Responsabilitățile care presupun angajamentul/implicarea managerului și organizației în

dacă decizia luată se bazează în totalitate pe conceptele de corectitudine, echitate și
imparțialitate, decidentul a avut în vedere:
7.Principalele caracteristici ale unui cod de etică se referă la următoarele:

8.Avantajele elaborării codurilor de etică includ:

9.Este puțin probabil ca toate deciziile/acțiunile unui manager să fie întotdeauna fie morale, fie
amorale, fie imorale. Cu toate acestea, în literatura de specialitate se precizează faptul că
a) manager imoral
b) manager amoral
c) manager moral
10.Managerii care manifestă un comportament moral sunt caracterizați astfel:

Functiune Elemente definitorii
Cercetare dezvoltare ● respectarea libertăţii de a încerca idei şi produse noi;

● încurajarea creativităţii în activitatea de C-D;
● realizarea de investiţii eficiente;
● asigurarea celor mai bune condiţii tehnico-materiale, de resurse
umane pentru eficientizarea concepţiei, cercetării etc
Producţie ● utilizarea la nivel cât mai ridicat a capacităţii de producţie;

● folosirea raţională a resurselor firmei;
● reducerea consumurilor specifice;
● realizarea unor produse/servicii de calitate;
● garantarea siguranţei utilizării produselor;
● efectuarea periodică a controalelor de calitate;
● îmbunătăţirea continuă a disciplinei tehnologice etc.
Comercial marketing ● informarea corectă a clienţilor în legătură cu produsele;

● realizarea de contracte cu furnizori responsabili, autorizaţi,
competitivi, demni de încredere;
● practici corecte pentru toate elementele mixului de marketing:
preţ, produs, reclamă, distribuţie;
● alegerea cu atenţie a agenţilor comerciali;
● respectarea strictă a contractelor de vânzare;
● fundamentarea pe criterii de eficienţă a aprovizionării;
● evitarea practicilor de concurenţă neloială etc.
Financiar contabilitate ● gestionarea corectă, realizarea de registre exacte;

● evidenţe şi analize financiare reale;
● protejarea tuturor activităţilor financiare şi informaţionale;
● evitarea supraîncărcării nejustificate a costurilor;
● evitarea practicilor de evaziune fiscală;
● determinarea, gestionarea corectă a costurilor;
● adoptarea celor mai bune decizii financiare etc
Resurse Umane ● salarizarea şi distribuirea echitabilă a veniturilor;

● previzionarea atentă a necesarului de resurse umane;
● corectitudine la angajare, evaluare, promovare etc.;
● asigurarea siguranţei locului de muncă;
● respectarea vieţii personale;
● evitarea discriminărilor de orice fel;
● încurajarea dezvoltării profesionale;
● soluţionarea eficientă a problemelor sindicaliştilor etc.
Teoria Filosof/ gânditor Elemente definitorii

Teoria Thomas Hobbes §fiinţa umană este prin natura ei
contractului J.J. Rousseau egocentrică, cu tendinţe naturale de a-şi
social satisface în orice mod dorinţele şi
necesităţile;
§competiţia dintre indivizi cu interese
similare impune negocieri finalizate de
contract social;
§acţiunea justă este cea permisă de contract;
§binele este asimilat condiţiei în care este
satisfăcut interesul individual.
Teoria legii Sfântul Toma §au delimitat tipurile de comportament
naturale d‟Aquino drept raţionale, în acord cu esenţa omului;
§standardele sunt înscrise în „legea eternă”
Thomas Jefferson revelată de Dumnezeu în Sfânta Scriptură;
§ fiecare trebuie să acţioneze în
concordanţă cu prevederile acestei legi.
Teoria Jeremy Bentham §obţinerea plăcerii şi evitarea suferinţei; §
utilitaristă John Stuart Mill satisfacţie cât mai mare pentru cât mai
mulţi;
§accent pe consecinţele actelor:
pozitive/negative, beneficii/pierderi;
§încorporează diverse concepţii asupra
bunăstării.
Teoria Immanuel Kant §comportamentul este considerat moral
universalistă, David Ross dacă este în conformitate cu principiile de
deontologică responsabilitate şi îndatorire;
§acţionează numai conform acelei maxime
care vrei să devină o lege universală;
§acţionează în aşa fel încât să tratezi
întotdeauna umanitatea, în propria-ţi
persoană sau în persoana altuia, ca un scop
şi niciodată ca un simplu mijloc;
§omul responsabil capătă dreptul la
autonomie, a cărei valoare este inerentă,
infinită.
Teoria John Rawls §standardele morale se bazează pe
distributivă întâietatea unei singure valori: justiţia;
§recompensele acordate trebuie să fie
proporţionale cu contribuţia fiecăruia la
realizarea obiectivelor.
Libertatea Robert Nozick §standardele morale se bazează pe libertate;
personală John Locke §orice persoană are drepturi: de a trăi, de a
fi liber, de a munci etc.;
§justiţia înseamnă a permite fiecăruia să
trăiască aşa cum îşi doreşte, fără amestec.
Grile 20 Ian 2021 Zi - FB+MG

a. Respectarea legii morale este o obligatie constitutionala
b. Legea juridica intareste normele morale, le imbraca in juridic, devenind
obligatorii
c. Legea juridica se bazeaza pe norme si principii morale - nu invers
2. Identificati urmatoarele elemente legate de etica in afaceri, ca disciplina de studiu:

a. Observatia - Metoda de cercetare
b. Deciziile manageriale - (Etica managerială) nu exista ca optiune de raspuns in
grila.
c. misiunea si obiectivele firmei - Cadru teoretic de analiza
d. Angajatii firmei - Subiect (agent moral)
e. Reclamatiile din partea clientilor ????
Raspunsurile trebuie alese din optiunile de mai jos:

i. Cadru practic de analiza
ii. Nivel de aplicare sau de abordare
iii. Obiect al analizei morale
iv. Cadru teoretic de analiza
v. Subiect (agent moral)
vi. Metoda de cercetare
3. Competitia in afaceri nu este un scop in sine, ci un sistem de relatii/interactiuni intre
a. Falsconduita
b. Adevarat
a. Sa identifice si sa analizeze probemele de morala cu impact semnificativ in
activitatea zilnica
b. Sa rezolve eficient si eficace dilemele etice
c. Sa se angajeze in crearea/mentinerea unui climat moral la locul de munca
d. Sa manifeste o grija permanenta pentru moralitate
pragmatisuml si naturalismul. Naturalismul isi gaseste ratiunea in esenta gandirii
scriitorului si omului politic Niccolo Machiavelli, fapt care i-a adus si denumirea de
“machiavelism aplicat”.
a. Fals
b. Adevarat
6. Identificați categoriile de factori care pot influența soluționarea dilemelor etice:
a. Constituția somatică a decidentului - Factor Individual
b. Climatul organizational - Factor Organizational
c. Politicile și procedurile firmei - Factor Organizational ?
d. Starea de sanatate a decidentului - Factor Individual
e. Cultura nationala - Factor Societal ?
f. Valorile decidentului - Factor Individual
a. Organigrama firmei ?
b. Regimul politic
d. Cadrul legislativ
8. Incadrati urmatoarele aspecte legate de profesionalism si profesionisti:
a. Se autoevalueaza permanent fiind simbolul auto-realizarii depline in plan moral si
profesional - Profesionistul de vocatie
b. Respecta cu strictete orice nirme/principii pentru ca asa au decis superiorii lui -
de meserie
c. Este foarte bun executant dar nu isi asuma initiative - de meserie
d. Promoveaza in organizatie un climat de responsabilitate si moralitate - de vocatie
e. Respecta regulile profesionale de frica pierderii locului de munca - de
circumstanta
9. Grupati urmatoarele elemente ale constiintei morale: ????
a. Functia activa a mintii, a face, a gandi - intelectuala
b. Sentimente superioare - afective si voluntare
c. Identitatea proprie, forta de activare si initiere - ego-ul
d. Intuitie, inspiratie, cunostinte - intelectuale
e. Intelepciune, aprecieri - intelectuale
f. Facultatea contemplativa, gandire si simtire - afective si voluntare
g. Credinte, obiceiuri, practici morale colective - provenite din afara
10. Responsabilitatea sociala a firmei (CSR) este obligatia unei firme de a servi interesele
celor care ajuta direct sau indirect la bunul mers al afacerilor, adica:
a. Interesele investitorilor
b. Interesele organismelor guvernamentale
c. Interesele clientilor
d. Interesele angajatilor
11. Caror stakeholderi le corespund urmatoarele asteptari: ????
a. Respectarea legilor referitoare la monopol - concurenti
b. Reciclarea adecvata a deseurilor - comunitatea/societatea
c. Sporirea profitului, a valorii afacerii - proprietari/actionari
d. Evaluarea si recompensarea corecte - grupuri de activisti
e. Satisfacerea nevoilor legate de produse -clienti/cumparatori
f. Restituirea creditelor angajate -institutii bancare/financiare
g. Sprijin si sustinere in indeplinirea sarcinilor de serviciu - angajati
a. Adevarat
b. Fals
13. Unii manageri sunt importiva asocierii dintre Etica si afaceri, sustinand in mod eronat ca:
a. Maximizarea profitului este unicul standard moral al managerilor
b. Nu exista responsabilitati etice in afaceri ????
c. %33.33333rezultatele unor afaceri dubioase nu sunt intotdeauna intru-totul
regative
14. Identificati stakeholderii firmei VelPitar:
a. Opera Nationala Romana Cluj-Napoca - larg(sau restrans daca sunt clientii
VelPitar)
b. Angajatii - restrans
c. Radio Cluj - larg(sau restrans daca sunt clientii VelPitar sau colaboratori directi)
d. Activistii din domeniul protectiei animalelor - larg ?????
e. Furnizorii de materii prime si materiale - restrans
f. Firmele de distributie/transport a produselor - restrans
i. Stakeholderi in sens larg
ii. In sens restrans
iii. Nu sunt stakeholderi ai firmei VelPitar
15. Implementarea eficienta si eficace a codului de etica in firma, prezinta urmatoarele
beneficii:
a. Nu garanteaza conduita morala
b. Creste loialitatea angajatilor
c. Justifica actiunile disciplinare
d. Incurajeaza practicile imorale
e. Imbunatateste climatul de munca
ÎNTREBĂRI ETICĂ
Auto-realizarea profesională deplină este o caracteristică a profesionistului..
 De circumstanță
 De vocație
 De meserie
 De ocupație
Datoria profesională vizează atât latura tehnică (strict a profesiei) cât și pe cea umană (a moralității)
 Fals
 Adevărat
Identificați diferențele dintre etică, morală și moralitate
 Are caracter real-practic - MORALITATEA

 Are caracter proiectiv-programator - MORALA
 Are caracter accentuat cognitiv și explicativ - ETICA
Comparativ cu responsabilitatea, răspunderea evidențiază
 Caracterul obiectiv (extern)

 Asumarea din liberă inițiativă
 Caracterul subiectiv (intern)
 Obligația exterioară de a face ceva
Comportamentul care urmărește cea mai mare fericire pentru cei mai mulți oameni este enunțat de
 Teoria contractului social

 Teoria distributivă
 Teoria universalistă
 Teoria utilitaristă
Competiția economică înseamnă, de fapt, cooperare și asumare a responsabilităților morale față de

ceilalți
 Adevărat
 Fals
Dilemele etice sunt situații complexe, dificile care apar din cauza (mai multe răspunsuri)
 Discordanțelor dintre scopurile individuale și cele organizaționale

 Imperfecțiunii indivizilor și a societății, în general
 Universalismului
 Subiectivismului
Conștiința religioasă este
 Conștiință socială
 Conștiință transindividuală
 Conștiință de grup
 Conștiință de sine
Disciplina științifică care se ocupă cu normele de comportare a oamenilor în societate se numește
 Deontologie
 Etică
 Educație civică
 Morală
Conștiința morală este
 Conștiință de sine
 Conștiință socială
 Conștiință transindividuală
 Conștiință de grup
Din ce mediu fac parte următorii stakeholderi?
 Instituțiile bancare – MEDIUL SPECIFIC

 Managerii
 Colaboratori direcți – MEDIUL SPECIFIC
 Instituțiile educaționale – MEDIUL GENERAL
 Instituțiile de mediu – MEDIUL GENERAL
Valorile pot fi definite ca fiind (mai multe răspunsuri)
 Concepții implicite
 Concepții explicite
 Concepții privitoare la ceea ce este indezirabil
 Concepții privitoare la ceea ce este dezirabil (dorit)
Identificați următoarele elemente legate de Etica în afaceri, ca disciplină de studiu ( CADRU

TEORETIC DE ANALIZĂ, METODĂ DE CERCETARE, NIVEL DE APLICARE SAU DE ABORDARE, OBIECT
AL ANALIZEI MORALE, SUBIECT (AGENT MORAL) )
 Demonstrația
 Comportamentul vânzătorilor
 Valorile firmei
 Economiștii de la biroul financiar
 Discuțiile legate de diagramele de relații
Referitor la CSR (responsabilitatea socială), societatea așteaptă ca firmele să-și asume
 Responsabilitățile etice
 Responsabilitățile discreționare
 Responsabilitățile economice
 Responsabilitățile legale
Teoria alegrii raționale este contestată
 De pozitivismul economic
 De umanismul economic
 Atât de pozitivismul economic cât și de umanismul economic
 De subiectivism
Referitor la maximizarea profitului s-au creat două sisteme etice de gândire pragmatismul și
naturalismul. Pragmatismul respinge discuțiile cu subiect etic, deoarece într-o lume naturală, etica
pare artificială
 Adevărat
 Fals
Unii manageri sunt împotriva asocierii dintre Etică și afaceri, susținând în mod eronat că (mai multe
răspunsuri)
 Maximizarea profitului este unicul standard moral al managerilor

 Rezultatele unor afaceri dubioase nu sunt întotdeauna întru-totul negative
 Nu există responsabilități etice în afaceri
Dilemele etice apar în organizațiile din următoarele domenii (mai multe răspunsuri)
 Metalurgie
 Turism
 Construcții
 Militar
Studierea eticii are ca obiect aspecte legate de (mai multe răspunsuri)
 Principii morale
 Moralitate
 Norme morale
 Valori morale
Conduita în domeniul afacerilor este influențată de (mai multe răspunsuri)
 Religia predominantă
 Atitudinea față de mediu
 Fișa postului
 Gradul de civilizație
Pozitivismul economic propune acordarea unei importanțe egale tuturor stakeholderilor
 Adevărat
 Fals
Din ce mediu fac parte următorii stakeholderi ai unei firme din domeniul farmaceutic din Sibiu?
(MEDIUL GENERAL, MEDIUL INTERN, NICIUN MEDIU, MEDIUL SPECIFIC)
 Colaboratorii direcți – MEDIUL SPECIFIC

 Distribuitorii de medicamente – MEDIUL SPECIFIC
 Cinema Arta Sibiu – MEDIUL GENERAL
 Banca Transilvania (unde firma are contul) – MEDIUL SPECIFIC
 Angajații – MEDIUL INTERN
 Tribunalul din Sibiu
Etica generală se compune din trei domenii sau niveluri. Încadrați fiecare din următoarele ( ETICILE
DE GRADUL I, ETICILE DE GRADUL II, ETICILE APLICATE)
 Analiza deciziilor și comportamentelor în afaceri – ETICILE APLICATE
 Studiul limbajului moral – ETICILE DE GRADUL II
 Analiza unor fenomene sau cazuri morale particulare – ETICILE APLICATE
 Studiul marilor teorii și doctrine etice – ETICILE DE GRADUL I
Dacă o persoană promovează reguli cu rol de legi universale, acceptate și respectate de toți, vorbim
de
 Egoism etic
 Utilitarism
 Teoria lui Kant
Codurile de etică ale organizațiilor de stat sunt difuzate și implementate prin (mai multe răspunsuri)
 Training și informare
 Semnarea unei adeziuni
 Prea națională de stat
 Anexarea la contractul de muncă
Imperativul categoric, autonomia și respectul, sunt enunțate de
Libertatea oamenilor este îngrădită de următoarele constrângeri (mai multe răspunsuri)
 Fiziologice
 Politice
 Religioase
 Economice
Dileme etice apar în organizațiile din următoarele domenii
 Mass-media
 Cultură
 Non-profit (nonguvernamentale)
 Transport
Studierea eticii are atât utilitate teoretică, cât și practică. Utilitatea teoretică se referă la următoarele
(mai multe răspunsuri)
 Etica este esențială pentru identificarea valorilor morale

 Etica este o cale sigură pentru realizarea de sine
 Individul se integrează armonios în orice grup
 Ne ajută să judecăm cu obiectivitate situațiile dificile
 Asigură asumarea responsabilității în rezolvarea dilemelor etice
Pozitivismul economic ia în calcul numai interesele proprietarilor/acționarilor
 Adevărat
 Fals
A contribui voluntar la binele societății este o
 Responsabilitate financiară
 Responsabilitate morală
 Responsabilitate legală
 Responsabilitate filantropică
Codul de etică/conduită al oricărei organizații este difuzat și implementat prin (mai multe
răspunsuri)
 Anexarea la contractul de muncă

 Anunțarea codului în preliminariile concursului de angajare
 Posturile locale de radio și televiziune
 Mese rotunde și sensibilizare
Etica în afaceri are utilitate atât teoretică cât și practică deoarece ajută la (mai multe răspunsuri)
 Consolidarea conștiinței morale

 Asumarea responsabilităților și obligațiilor
 Progresul individual și social
 Îndeplinirea datoriilor și sarcinilor
Identificați funcțiile eticii având în vedere următoarele detalii (FUNCȚIA PERSUASIVĂ, FUNCȚIA
COGNITIVĂ – TREAPTA DESCRIPTIVĂ, FUNCȚIA COGNITIVĂ – TREATA EXPLICATIVĂ, FUNCȚIA
COGNITIVĂ – TREAPTA ANALITICO – SINTETICĂ, FUNCȚIA NORMATIVĂ (AXIOLOGICĂ), FUNCȚIA
EDUCATIVĂ)
 Oferă sistematizarea datelor vieții morale – FUNCȚIA COGNITIVA – TREAPTA DESCRIPTIVĂ

 Vizează sfera concretă a vieții morale, urmărind actul convingerii – FUNCȚIA PERSUASIVĂ
 Se preocupă de evidențierea factorilor cauzali/generatori ai moralei – FUNCȚIA COGNITIVĂ
– TREAPTA EXPLICATIVĂ)
 Are un rol major în educarea tuturor, în diverse contexte – FUNCȚIA EDUCATIVĂ
 Descoperă componentele moralei, le analizează conceptual și empiric – FUNCȚIA
COGNITIVĂ – TREAPTA ANALITICO-SINTETICĂ
 Elaborează ansamblul de norme morale – FUNCȚIA NORMATIVĂ
Dilemele etice în afaceri apar în următoarele domenii
 Marketing
 Ambalajul produsului
 Salarizarea și evaluarea performanțelor
 Calitatea materiilor prime
Standardele morale bazate pe întărirea justiției sunt susținute de
În mediul organizațional comportamentele imorale au consecințe negative atât pentru angajați, cât
și pentru firmă, respectiv societate, în general. Consecințele directe pentru angajați pot fi
 Integrarea în grupul profesional
 Scăderea profitului
 Concedierea
 Pierderea respectului
Conduita în domeniul afacerilor este influențată de (mai multe răspunsuri)
 Cadrul legislativ
 Organigrama firmei
 Regimul politic
 Caracteristicile indivizilor
Din ce mediu fac parte următorii stakeholderi ai unei firme de consultanță din România? (MEDIUL
INTERN, MEDIUL GENERAL, NICIUN MEDIU, MEDIUL SPECIFIC)
 FPM (fondurile de piață monetară)

 ONU (Organizația Națiunilor Unite)
 Asicons SRL Cluj (agenție de asigurări)
 Furnizorii
 Asociația InfoCons (ONG)
 Consiliul de conducere
Etica are ca scop următoarele (mai multe răspunsuri)
 Analiza simțului etic

 Educația oamenilor
 Cunoașterea binelui și răului
 Dezvoltarea conștiinței omului
Responsabilitățile sociale ale managementului/firmei sunt
 Economice, legale, etice, discreționare

 Morale, amorale, imorale
 Științifice, biocratice, administrative
 Planificarea, organizarea, conducerea, controlul
Libertatea oamenilor este îngrădită de următoarele constrângeri (mai multe răspunsuri)
 Morale
 Profesionale
 Naturale
 Logice
Dilemele etice apar în organizațiile din următoarele domenii (mai multe răspunsuri)
 Justiție
 Sport
 Servicii
 Agricultură
În literatura de specialitate putem întâlni o serie de comparații ale mediului de afaceri cu (mai multe
răspunsuri)
 mașină eficientă de fabricat bani

 junglă
 Un câmp de luptă
 Un joc al inteligenței artificiale
În mediul organizațional comportamentele imorale au consecințe negative atât pentru angajați, cât
și pentru firmă, respectiv societate, în general. Consecințele pentru firmă pot fi (mai multe
răspunsuri)
 Creșterea cheltuielilor pentru procese, daune, litigii

 Pierderea reputației
 Retrogradare, concediere
 Creșterea vânzărilor
În orice societate există norme de comportament/conduită, sub formă de (mai multe răspunsuri)
 Obiceiuri
 Datini
 Cutume
 Tradiții
Împotriva asocierii dintre Etică și afaceri sunt următoarele mituri (mai multe răspunsuri)
 Organizația nu are probleme cu legea, deci este o etică

 Etica în afaceri este mai degrabă o religie decât o știință managerială
 Etica în afaceri este o disciplină bună pentru filosofi, academicieni
Dilemele etice în afaceri apar în următoarele domenii (mai multe răspunsuri)
 Producție
 Publicitate
 Resurse umane
 Cercetare-dezvoltare
Etica are ca scop următoarele (mai multe răspunsuri)
 Trecerea de la real la idea

 Trecerea de la ceea ce este, la ceea ce trebuie să fie
 Expunerea și interpretarea faptelor morale
 Conturarea idealului moral
ÎNTREBĂRI ETICĂ – REZOLVATE...
Încadrați următoarele aspecte legate de profesionalism și profesioniști:
 Renunță la profesie fără nici un regret dacă i se oferă șansa de a deține un job bine
plătit (profesionistul de circumstanță)
 Este foarte bun executant și nu deranjeaza pe nimeni (profesionistul de meserie)

 Acționează din simțul datoriei și are sentimentul sacrificiului de sine (profesionistul
de vocație)
 În îndeplinirea îndatoririlor sale își asumă riscuri și dovedește angajare deplina,
creatoare (profesionistul de vocație)
 Interiorizează și respectă normele profesioale automat/din reflex (profesionistul de
meserie)
Referitor la maximizarea profitului s-au creat două sisteme etice de gândire:
pragmatismul și naturalismul. Pragmatismul respinge discuțiile cu subiect etic, deoarece
într-o lume naturală, etica pare artificială.
 FALS
Din ce domeniu fac parte următorii stakeholderi?
 Consiliile de conducere (mediul intern)

 Administrația publică locală (mediul general)
 Mass-media (mediul general)
 sindicatele (mediul specific)
 aliații strategici (mediul specific)
Persoana care acționează din sentimentul datoriei este profesionist:
 de vocație
Conștiința morală este:
 conștiință socială, de sine, de grup, trnsindividuală

Etica în afaceri are utilitate atât teoretică cât și practică deoarece ajută la:
 progresul individual și social, asumarea responsabilităților și obligațiilor, îndeplinirea

datoriilor și sarcinilor, consolidarea conștiinței morale
Obiectivul analizei morale este diferențiat în funcție de subiectul moralei. Dacă subiectul moralei
este angajatul, ne vor interesa conceptele legate de:
 voință, caracter
Comparativ cu legea morală, conștiința morală:
 este o ,, normă ,, subiectivă, este temporară
Căror stakeholderi le corespund următoarele așteptări:
 Promovarea corectă pe niveurile ierarhice superioare (angajați)

 Tratarea cu respect a funcționarilor din primărie (administrația publică)
 Informarea corectă cu privire la caracteristicile produsului (clienți/cumpărători)
 Crearea de noi locuri de munca (comunitatea/societatea)
 Economisirea resurselor firmei (proprietari/acționari)
 Onestitate, echitate și demnitate în relație cu subalternii (angajați)
 Rambursarea la timp a tuturor datoriilor (instituții financiare)
Cadrul de analiză al Eticii în afaceri poate fi atât teoretic, cât și practic. Cel practic se referă la:
 derularea efectivă a afacerii, consecințele înregistrate
Indetificați următoarele elemente legate de Etica în afaceri, ca disciplină de studiu:
 Sindicaliștii aflați în grevă (subiectul (agentul moral))

 Satisfacția cumpărătorilor (nivel de aplicare sau de abordare)
 Fișele de post (cadrul teoretic de analiză)
 Cultura organizațională (obiect al analizei morale)
Grupați următoarele elemente ale conștiinței morale:
 Identitatea prorie, forța de activare și inițiere (ego-ul)

 Funcția activa a minții, a face, a ganfi (ego-ul)
 Credințe, obiceiuri, practici morale colective (provenite din afară)
 Sentimente superioare (afective și voluntare)
 Intuiție, inspirație, cunoștințe (intelectuale)
 Facultatea contemplativă. Gândire și simțire (afective și voluntare)
 Înțelepciune, aprecieri (intelectuale)
Disciplina științifică care se ocupa cu normele de comportare a oamenilor în societate se numește:
 Etică
Implementarea eficientă și eficace a codului de etică în firmă prezintă următoarele beneficii:
 (încurajează practicile morale, îmbunătățește implicarea angajaților, încurajează încrederea

și respectul)
Din ce funcțiune fac parte următoarele probleme manageriale?
 Respectarea libertății de a încerca idei și produse noi (cercetare-dezvoltare)

 Informarea corectă a clienților în legătură cu produsele (comercial marketing)
 Evitarea practicilor de concurență neloială (comercial marketing)
 Efectuarea periodică a controalelor de calitate (producție)
 Reducerea consumurilor specifice (producție)
 Asigurarea siguranței locului de muncă (resurse-umane)
 Determinarea și gestionarea corectă a costurilor (financiar-contabile)
Identificați categoriile de factori care pot influența și soluționarea dilemelor etice!
 Frica și curajul de care dă dovadă decidentul (factori individuali)

 Cultura organizațională (factori organizaționali)
 ideologiile unei țări (factori societali)
 personalitatea decidentului (factori individuali)
 convingerile decidentului (factori individuali)
 sistemul de comunicare din firmă (factori organizaționali)
A contribui voluntar la binele societății este o:
 (responsabilitate etică)
Valorile pot fi definite ca fiind:
 (concepții privitoare la ceea ce este dezirabil (dorit), concepții explicite, concepții implicite)
Idealul:
 (trebuie să fie o idee experimentală maximală, este un program al activitățior practice

desfășurate pentru atingerea unui scop, trebuie sa fie posibil de realizat)
Răul săvârșit fără intenție este:
 (amoral)
În categoria virtuților pot fi încadrate următoarele:
 (vitejia, politețea respectul generozitatea)
Normele, regulile și obligațiile profesionale sunt studiate de:
 (deontologie)
Indentificați criticile la adresa deontologiei!
 (dependența managerilor de setea de putere și de bani, inutilitatea codurilor, a ghidurilor

sau a reglementărilor nejustificate, limitarea libertății de acțiune, incapacitatea
profesioniștilor de a aprecia criticile altora sau de a-și face autocritică)
Identificați stakeholderii Facultății de Știinte Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA):
 Stundeții din FSEGA (UBB) (restrâns)

 Locuitorii din municipiul Cluj-Napoca (larg)
 Biserica Ortodoxă Română (larg)
 Cercetătorii din cadrul UBB (restrâns)
 Spitalul județean din Cluj-Napoca (larg)
 Furnizorii de servicii de curățenie în UBB (restrâns)
Indentificați argumentele împotriva asumării responsabilității sociale (RS) de către firme:
 Costurile sociale pot fi transferate clienților (prin prețuri majore) (argumentul moral)
 Firma plătește taxe și impozite (argumentul contribuției la bugetul de stat)
 Costurile sociale limiteaza maximizarea profitului (argumentul economic)
 Costurile sociale pot fi transferate bugetului de stat ( prin diminuarea impozitelor)
 Problemele sociale trebuie gestionate de instituțiile statului (argumentul responsabilităților
statului)

Grile Etica Tot 1

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Grile Etica Tot 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1.

Prin prisma filosofiei etica poate fi considerată:

1. Comparativ cu responsabilitatea, raspunderea evid.:

a. Rolul pasiv al omului

INTREBARI DIN SUBIECTELE DE ANII TRECUTI

1. Maximizarea profitului este o teza sustinuta de

2. Doar o afirmatie este adevarata:

7. Relativismul etic arata ca:

9. Specifice moralei heteronome sunt:

10. “Indrumatorii omenirii” cu influenta istorica majora sunt:

11. Comparativ cu cunostiinta morala, legea morala:

12. Subiectul eticii in afaceri, adica agentul moral, poate fi:

13. Argumentele impotriva asumarii responsabilitatii sociale sunt:

14. Codurile de etica (avantajele):

15. Stakeholderii interni sunt:

2. Caracter prioectiv – programator are:

4. Etica manageriala din domeniul cercetarii dezvoltarii vizeaza:

5. Principiile de responsabilitate si indatorire sunt sustinute de:

6. Constiinta morala este:

7. Stakeholderii externi includ:

8. Codurile de etica trebuie:

10. Etica este stiinta :

11. Comparativ cu raspunderea, responsabilitatea evidenteaza:

12. Investitiile firmelor in anumite programe sociale:

13. “Indrumatorii omenirii” cu influenta istorica majora sunt:

14. Codurile de etica (avantaje) :

a) Creaza culturi organizationale adecvate

b) Incurajeaza practicile morale

c) Imbunatatesc climatul de munca

14. Morala Poate fi definita ca:

2. Caracter proiectiv-programator are:

4. Principiile de responsabilitate si indatorire sunt sustinute de:

5. Constiinta morala este:

6. Normele morale particulare:

7. Etica manageriala din domeniul cercetarii dezvoltarii

8. Avand in vedere nivelurile de aplicare ale eticii in afaceri, regulile institutionale

9. Stakeholderii externi includ:

11. Specifice moralei autonome sunt:

12. Nivelul de abordare al eticii in afaceri poate include:

13. Avantajele codurilor de etica sunt:

14. Functiile eticii sunt:

15. Comparativ cu raspunderea, responsabilitatea evidenteaza

16. Randamentul reputatiei include urmatoarele beneficii tangibile pentru firma:

2. Comparativ cu răspunderea, responsabilitatea evid:

4. Codurile de etica trebuie:

6. Îndrumătorii omenirii cu influență istorică majoră:

7. Investițiile firmelor în anumite programe sociale pot fi considerate:

8. Comparativ cu responsabilitatea, răspunderea evid:

9. Codurile de etică trebuie:

10. Codurile de etică(avantaje):

11. Îndrumătorii omenirii cu influențp istorică majoră sunt:

12. Maximizarea profitului este o teză susținută de:

13. Doar o afirmație este adevărată:

14. Conștiința morală este:

15. Imperativul ipotetic, voinșa bună și imperativul categoric, autonomia și

16. Etica managerială din domeniul financiar-contabil vizează:

17. Stakeholderii externi includ:

18. Etica este știința:

19. Specifice moralei autonome sunt:

20. Răul săvârșit cu intenție este:

21. Normele ocazionale care vizează relații și acțiuni specifice sunt:

22. Auto-realizarea profesională deplină este o caracteristică a:

23. Relativismul etic arată că:

24. Specifice moralei heteronome sunt: