INSTITUTUL DE FORMARE CONTINUĂ

CATEDRA PEDAGOGIE ȘI PSIHOLOGIE

Program de calificare suplimentară profesională

specialitatea Psihopedagogie

Test pentru cursul

„Psihologia conflictului”

Instrucţiuni: Citiţi cu atenţie fiecare item. Alegeţi varianta corectă de răspuns.

Pentru rezolvarea acestui test, aveți 120 minute și 3 încercări.

Vă dorim succes!

1. Conflictul înseamnă:
a) rezolvarea problemelor
b) confruntare a poziţiilor, părerilor, valorilor, ideilor
c) gestionarea emoțiilor
d) dezvoltarea convingerilor

2. Când oamenii se gândesc la conflict, ei cel mai des îl asociază cu:

a) agresivitate, ameninţări, dispute, duşmănie etc.
b) întotdeauna un fenomen dorit
c) evitarea urgentă a relaţiilor ostile
d) o activitate efectivă organizaţiei

3. Conflictul nu întotdeauna are un caracter:

a) pozitiv
b) și pozitiv și negativ
c) negativ
d) toate ideile sunt corecte

4. Dar în multe cazuri conflictul ne ajută:

a) să înregistrăm o diversitate de păreri
b) ne dă o informaţie suplimentară
c) ne ajută să găsim un număr mai mare de alternative
d) toate ideile sunt corecte

5. Conflictele pot fi:

a) eficiente și non-eficiente
 b) mici și mari
c) funcţionale și disfuncţionale
d) toate ideile sunt corecte

6. Rolul conflictului în general depinde de faptul cât de efectiv se dirijează cu el. Pentru aceasta însă, e
necesar de a cunoaşte:
a) efectele conflictului
b) tipului de conflict
c) personalitatea managerului
d) cauzele de apariţie a situaţiei de conflict
7. Cel mai simplu model de explicare a conflictelor surprinde:
a) contradicţiile, atitudinile şi comportamentul părţilor implicate
b) aptitudinile, caracterul și comportamentul părţilor implicate
c) temperamentul, exprimarea verbală și comportamentul părţilor implicate
d) gândirea, limbajul și comportamentul părţilor implicate

8. În literatura de specialitate, întâlnim două abordări ale conflictului:

a) „câștigător-învins” şi „câștigător - câștigător”
b) „învingător-învins” şi „învingător-învingător”
c) „biruitor-învins” şi „biruitor-biruitor”
d) „învingător-învingător” şi „învingător-învingător”

9. Orice conflict porneşte de la:

a) un gând
b) emoție
c) comunicare
d) problemă

10. Conflictul cuprinde o serie de:

a) activități de colaborare
b) stări afective ale indivizilor: neliniştea, ostilitatea, rezistenţa, agresiunea deschisă
c) gânduri negative
d) atitudini blânde

11. Elementele situaţiei conflictuante sunt:

a) participanţii oponenţii și obiectul conflictului
2
 b) grupul implicat și situaţia de conflict
c) membrii participanţi și obiectul conflictului
e) toate ideile sunt corecte

12. Manifestările externe ale situaţiei conflictuale sunt:

a) dispariția curajului de a conflicta
b) menţinerea în starea precedentă
c) disconfortul, încordarea, apariţia neînţelegerilor
d) acutizarea situației sub acţiunea factorilor

13. Criza şi ruperea relaţiilor între oponenţi include în ea două etape:

a) pozitivă și negativă
b) influentă și fluentă
c) directă și indirectă
d) constructivă şi distructivă

14. Selectați una dintre etapele tradiţionale de dezvoltare a oricărui conflict:

a) greșelile comise
b) cauza conflictului
c) suma acțiunilor
d) incompatibilitatea psihologică a persoanelor

15. Cea mai serioasă şi cea mai răspândită greşeală a conducătorului este:
a) subaprecierea
b) limbajul neadecvat
c) autoaprecierea înaltă
d) toate ideile sunt corecte

16. Selectați ideea, ce reflectă un efect pozitiv al conflictului:

a) crearea impresiilor asupra adversarilor ca despre duşmani
b) stimularea către schimbări şi dezvoltare
c) ocuparea exagerată a procesului conflictual duce la o daună asupra serviciului
d) restabilirea grea a relaţiilor de conlucrare

17. Selectați ideea, ce reflectă un efect negativ al conflictului:

a) unirea colectivului organizaţiei în luptă cu adversarul din afară
3
 b) înlăturarea sindromului de supuşenie la subalterni
c) diagnosticul posibilităţilor oponenţilor
d) mari pierderi emoţionale şi materiale

18. Teoriile moderne asupra conflictelor sunt centrate asupra:

a) toate ideile enumerate sunt corecte
b) efectelor directe si indirecte asupra părţilor interdependente
c) tipurilor de conflict si aria lor de cuprindere
d) managementului conflictului

19. Conflictul este un fenomen psihosocial tridimensional, care implică o componentă cognitivă (gândirea,
percepţia situaţiei conflictuale), o componentă afectivă (emoţiile şi sentimentele) şi o componentă
comportamentală (acţiunea, inclusiv comunicarea), menționează:
a) A. Solovei (2001)
b) B. Mayer (2000)
c) P. Bourdieu (1993)
d) J. Piaget (1975)

20. Din punct de vedere a nivelurilor organizatorice la care aparţin părţile conflictuale, conflictele se
clasifică în:
a) personale și de afaceri
b) economice și oficiale
c) politice și neoficiale
d) orizontale, verticale și mixte

21. După modul de percepere a adversarului, conflictele se clasifică ăn:

a) conflicte endogene şi exogene
b) simetrice şi asimetrice
c) lupte, jocuri, dezbateri
d) toate tipurile sunt corecte

22. Conflictele între generaţii, între copii, de cuplu, între vecini, conflictul cu necunoscuţii (de exemplu,
„furia la volan”, care îl cuprinde uneori chiar şi pe un om echilibrat), se numesc:
a) conflicte cognitive
b) conflicte externe/sociale
c) conflicte „psihice”
4
 d) conflicte ascunse și deschise

23. Conflictul etnic, cultural, religios, conflictul comercial, conflictul consumatorului, conflictul salariaţilor
şi industrial, ambiental, conflictul generat de venituri inegale, se numesc:
a) conflicte cognitive
b) conflicte „psihice”
c) conflicte externe/sociale
d) conflicte ascunse și deschise

24. Conflictul din instituţiile educative, conflictul dintre individ şi autorităţile statale, conflictul internaţional
sau chiar conflictul de frontieră, se numesc:
a) conflicte externe/sociale
b) conflicte cognitive
c) conflicte „psihice”
d) conflicte ascunse și deschise

25. Conflictul intra-personal poate viza:

a) patru aspecte
b) două aspecte
c) cinci aspecte
d) trei aspecte

26. După criteriul nivelului, conflictul este de:

a) 6 tipuri
b) 4 tipuri
c) 5 tipuri
d) 3 tipuri

27. Conflicte generate de boli organice, foame şi lipsă de adăpost, se numesc:

a) conflictele socioculturale
b) conflictele biologice
c) conflictele familiale
d) conflicte orientate spre problemă

28. Etosul şcolii reprezintă:

5
 a) atmosfera sau climatul dintr-o şcoală, referindu-se la ceea ce oamenii simt faţă de şcoală
b) apoliticele şi procedurile legate de disciplină şi comportament în şcoală
c) relaţiile profesor-elev
d) consultarea părinte-profesor

29. Se pot deduce trei tipuri de relaţii profesor-elev de tip:

a) autoritarism, conformismului şi de tip constructive
b) comunicativ, exclusiv și de tip receptiv
c) democratic, laisser-faire şi de tip autocratic
d) afirmativ, autoritar și de tip formativ
30. Din categoria sursele conflictelor fac parte:
a) nevoile fundamentale, valori diferite
b) percepţii diferite și interese diferite
c) resursele limitate și nevoile psihologice
d) toate ideile sunt corecte

31. Conflictul îndeplinește mai multe funcţii, una dintre ele fiind:
a) de a stagna interesul şi curiozitatea
b) de a nu admite schimbări la nivelul persoanei şi grupului
c) de a evita manifestarea anumitor capacităţi
d) de a oferi prilejul unor emoții negative

32. În şcoală, în funcţie de actorii implicaţi, distingem următoarele tipuri de conflicte:

a) dintre elevi și dintre profesori
b) dintre profesori şi elevi
c) dintre profesori şi părinţi
d) toate ideile sunt corecte

33. Cercetătorii din domeniul managementului educaţional ne prezintă următoarele cauze ale
conflictelor dintre elevi:
a) toate ideile sunt corecte
b) atmosfera competitivă și de intoleranţă
c) comunicarea slabă și exprimarea nepotrivită a emoţiilor
d) absenţa abilităţilor de rezolvare a conflictelor

34. Relaţiile dintre profesori determină:

6
 a) optimizarea comunicării prin creşterea nivelului de cooperare
b) climatul educaţional şi eficienţa procesului de învățământ în şcoală
c) oferirea de soluţii concrete privind activitatea cu elevii dificili
d) încurajarea profesorilor să se concentreze asupra problemei

35. Unul dintre cele mai simple modele de comprehensiune a situaţiei pedagogice este:
a) modelul funcţionării situaţiei pedagogice
b) modelul relaţiei privilegiate dintre două din cele trei elemente
c) modelul triunghiului pedagogic
d) modelul „actorilor” principali, iar al treilea termen este un „terţ inclus”

36. „...profesorii nu au reflectat la faptul că elevul vine în clasă: cu cunoştinţe empirice deja constituite:
problema este, deci, nu de a dobândi o cultură experimentală, ci de a schimba cultura, de a înlătura
obstacolele acumulate deja în viaţa cotidiană” sunt ideile lui:
a) Doise
b) Mugny
c) Vîgotsky
d) Bachelard

37. Acţiunea de consiliere este:

a) o situaţie de analiză și evaluare a efectelor acestora
b) un proces de orientare/învăţare care se desfăşoară în spaţiul realităţii între două persoane
c) o activitate de simţ practic în soluţionarea situaţiilor critice
d) restabilirii echilibrului cu realitatea vieţii într-o manieră armonioasă

38. Strategiile de armonizare a relaţiilor sunt:

a) toate strategiile enumerate sunt corecte
b) strategii verbale
c) strategii de tip imaginativ
d) strategii comportamentale

39. Întrebările de tipul:„Care este dovada că...?”, „Ce rezultă de aici...?”, „Ce te determină să te simţi
îngrozitor...?” „De unde ştii acest lucru...?”, ,,Ce ar însemna aceasta pentru tine...?”, sunt:
a) întrebări cu caracter filosofic
b) întrebări cu caracter terapeutic
7
 c) întrebări cu caracter psihologic
d) întrebări cu caracter politic

40. Utilizarea autosugestiilor pozitive implică deprinderea clientului de a utiliza:

a) vorbirea interioară generatoare de stres
b) analiza de comportamente disfuncţionale
c) metode ale jocului de rol
d) vorbirea interioară cu conţinut constructiv

41. Tehnica distragerii reprezintă:

a) modalitate de blocare a lanţului de raţionamente cu conţinut negativ
b) modalitatea cea mai eficientă de a modifica modelul negativ de gândire
c) tehnica ce se realizează prin intermediul sarcinilor de expunere
d) experienţa îngrozitoare din sfera comportamentală

42. În general, antrenamentul de dezvoltare a abilităţilor sociale presupune:

a) demonstrarea unui model de viață
b) evitarea deprinderii respective de către client
c) manifestarea comportamentelor în diverse situații
d) furnizarea unor informaţii legate de modul în care funcţionează aceasta

43. Autoarele Helena Cornelius şi Shoshana Faire susţin că cea mai simplă şi eficientă metodă de
analiză a conflictului presupune:
a) prezentarea cu voce a pașilor concreți de realizat
b) elaborarea hărţii conflictului
c) cunoașterea etapelor de rezolvare
d) înţelegerea mai clară a posibilităţilor de rezolvare a conflictului

44. K. Thompson (2003) menţionează faptul că procesul de rezolvare a conflictelor şcolare are loc în:
a) 5 faze
b) 3 faze
c) 4 faze
d) 6 faze

45. În rezolvarea conflictelor o mare importanţă o are:

8
 a) maturitatea, seriozitate şi independenţa
b) climatul educaţional şi eficienţa procesului de învățământ în şcoală
c) colaborarea, comunicarea, punerea în valoare a capacităţii elevilor
d) toate ideile sunt corecte

46. Strategia victorie-victorie face parte din categoria abordărilor:

a) educative
b) constructive, cooperante
c) ce cuprind nevoile şi temerile pentru fiecare parte implicată în conflict
d) în care se produc conflicte între elevi
47. Contactul vizual implică:
a) orientarea şi focalizarea privirii
b) durata contactului vizual
c) pupila lărgită („ochiul de dormitor”)
d) toate ideile sunt corecte

48. Se cunosc mai multe modalităţi de evitare a conflictului:

a) 5
b) 8
c) 6
d) 7

49. Una din cele mai bune metode de conducere, ce preîntâmpină apariţia conflictului disfuncţional
este:
a) folosirea mecanismelor de coordonare şi integrare
b) explicarea cerinţelor faţă de lucru
c) scopul organizaţional comun
d) orientarea eforturilor tuturor participanţilor pentru atingerea scopului comun

50. Recompensa poate fi folosită ca o metodă:

a) de evitare a consecinţele disfuncţionale
b) de stimulare a comportamentului
c) de dirijare cu conflictele, influenţând comportamentul oamenilor
d) de înfăptuire a scopurilor comune îi ajută pe oameni să înţeleagă