Raspuns comunicarea

1. Comunicarea a fost percepută ca element fundamental al existenţei umane

din: b) Antichitate
2. Din ce dicționar a fost selectată următoarea definiție a comunicării „…
proces şi ansamblu de comportamente care servesc la producerea,
transmiterea şi receptarea de informaţii prin intermediul unor sisteme
simbolice împărtăşite şi definite social”? marele dintionar de psihologie
larousse
3. „Comunicarea este substanţa societăţii”, menționează: ) Lucien Sfez
4. . Comunicarea este un proces dinamic şi conţine: a) 7 caracteristici
5. . Comunicarea este un proces ce se desfăşoară la două niveluri:informaţional
şi relaţional
6. Din punct de vedere psihosociologic comunicarea umană constituie: b)
legături interumane
7. . În structura comunicării se disting trei părţi interdependente: a)
comunicativă – interactivă – perceptivă
8. Luând drept criteriu funcţiile pe care le pot îndeplini, Bales (1951)
realizează o clasificare a mesajelor emiţătorului. Aşadar, se pot diferenţia
comunicări care: a) toate ideile sunt corecte
9. Cel mai puternic indiciu non-verbal este: contactul vizual
10.Procesul de transmitere a informaţiilor, ideilor şi opiniilor de la un individ la
altul, de la un grup social la altul, este: cea mai simplă definiţie a
11.Relaţiile umane presupun: toate ideile sunt corecte
12. Pentru o cunoaştere mai profundă a evoluţiei comunicării se face referire la
etapele distinctive în dezvoltarea comunicării umane. În literatura de
specialitate distingem: 6 epoci
13. Limbajul poate fi defini drept: orice sistem sau ansamblu de semne care
permite exprimarea sau comunicarea
14. Orice comunicare verbală sau nonverbală angajată între oameni, animale
sau chiar maşini se numește: b) limbaj
15. Limbă reprezintă: a) un produs social particular al facultăţii limbajului:toate
ideile sunt corecte
16.. Termenul de comunicare a avut de-a lungul timpului două definiţii total
opuse în istoria gânditorilor din Vest, susține: John Dewey
17. Studiul limbii ca fenomen specific existenţei şi dezvoltării umane datează:)
din Antichitate
18. T. Gamble şi M. Gamble explică: trei funcţii ale comunicării
19.În opinia autorului I.-O. Pânişoară, în literatura de specialitate se face
referinţă la: 6 principii ale comunicării
20.. Autorul Josef de Vito afirmă că o funcţie importantă în comunicare este:
competenţa de comunicare
21.Pentru Mihai Coman, comunicarea umană se poate construi pe baza a două
mari tipuri de relaţii: a) interpersonală și intra-personală ? directe și indirecte
22.Ioan Drăgan distinge: a) comunicarea imprimată și înregistrată b)
comunicarea prin fir și radiofonică d) comunicarea directă interpersonală şi
comunicarea indirectă
23. Metalimbajul constă într-un mesaj: a) ascuns b) descifrat c) implicit d) citit
printre rânduri
24.N. Stanton menţionează că: ascultarea este principalul atribut al comunicării
şi al succesului în activitate
25.Para-limbajul se referă la aspectele: a) non-verbale ale vorbirii, aspecte de
ordin vocal, fără a fi însă cuvinte
26.Dintre formele comunicării orale ne vom referi la următoarele: d) toate
ideile sunt corecte
27. Mesajul exprimă: a) intenţia comunicativă a locutorului şi mecanismele de
apărare folosite b) reacţiile și compromisul interlocutorului
28.Făcând apel la modelul diadic al comunicării, John R. Freund şi Arnold
Nelson notează că există cel puţin:) patru forme diferite de mesaj
29.. Canalul de comunicare: a) toate ideile sunt corecte
30.Vocea umană, tehnologia transmisiilor audiovizuale (în cazul radioului şi
televiziunii) etc., înseamnă: c) mijloacele de comunicare
31.Aspectele nonverbale ale vorbirii se împart în două categorii: coduri
prozodice și paralingvistice
32.Contextul comunicării reprezintă: b) cadrul (fizic şi psihopedagogie) în care
se produce comunicarea c) aranjarea mobilierului într-un anume mod
33.. Primind feedback-ul: toate ideile sunt corecte
34. În comunicarea internă pot întâlnite mai des: patru tipuri de bariere d
35. Personalitatea şi relaţionarea sunt două: 8 fenomene ce se condiţionează
reciproc
36.Are doi vectori, este inevitabilă și complexă. Este vorba despre:
caracteristicile comunicării
37.Luminiţa Iacob (1996) arată că astăzi comunicarea este abordată
concomitent: toate ideile sunt corecte
38.Există două nivele de comunicare: al conţinutului şi al relaţiei c
39.În procesul comunicării urmărim în permanenţă două obiective: a) obiectivul
tehnic și cel relaţional
40.Termenul „relaţie” a fost lansat în terminologia cunoaşterii umane în anul
1980, de către: A. Comte
41.Relaţionarea presupune: a) atitudine corporală (mimică, gestică) şi
exprimare vocală (cuvinte, propoziţii)
42.Formarea competenţei relaţionale include: d) toate componentele sunt
corecte
43.Competenţa de comunicare relaţională este rezultanta achiziţiei de
cunoştinţe, deprinderi, priceperi şi atitudini. Această definiție îi aparține
cercetătoarei: M. Cojocaru
44. Marcus S. (1999) foloseşte termenul de: competenţă comunicaţională
45.După Stanton N. (1995), claritatea, acurateţea, empatia, sinceritatea,
relaxarea, contactul vizual, aparenţa şi postura, sunt: caracteristicile
personalităţii în comunicare
46.Comunicarea didactică poate fi definită ca un: toate ideile sunt corecte
47.Comunicarea se realizează prin următoarele mijloace: toate ideile sunt
incorecte
 48. Valorile emoţionale exprimate în conduita comunicativă a profesorului pot
fi următoarele: toate ideile sunt corecte
49.Autorii Mayer şi Salovey explică: 4 niveluri ale dezvoltării emoţionale
50.Proprietatea emoţiilor de a provoca atitudini de apreciere şi exprimare a
trebuinţelor şi de a stabili strategii orientate spre satisfacerea acestora, a fost
explicată de: a) Mai mulți cercetători, printre care și cei enumerați b) J.
Cosnier c) C. Izard d) N. Leontiev 11
51.Principala lentilă prin care percepem viaţa — sentimentele noastre, se
numește a) emoțiile pozitive ale interlocutorului b) experienţele emoționale
c) disciplina emoţională d) toate ideile sunt corecte

INSTITUTUL DE FORMARE CONTINUĂ CATEDRA PEDAGOGIE ȘI PSIHOLOGIE

Program de calificare suplimentară profesională specialitatea Psihopedagogie Test pentru cursul
„Psihologia conflictului” Instrucţiuni: Citiţi cu atenţie fiecare item. Alegeţi varianta corectă de
răspuns. Pentru rezolvarea acestui test, aveți 120 minute și 3 încercări. Vă dorim succes! 1.
Conflictul înseamnă: a) rezolvarea problemelor b) confruntare a poziţiilor, părerilor, valorilor,
ideilor c) gestionarea emoțiilor d) dezvoltarea convingerilor 2. Când oamenii se gândesc la
conflict, ei cel mai des îl asociază cu: a) agresivitate, ameninţări, dispute, duşmănie etc. b)
întotdeauna un fenomen dorit c) evitarea urgentă a relaţiilor ostile d) o activitate efectivă
organizaţiei 3. Conflictul nu întotdeauna are un caracter: a) pozitiv b) și pozitiv și negativ c)
negativ d) toate ideile sunt corecte 4. Dar în multe cazuri conflictul ne ajută: a) să înregistrăm o
diversitate de păreri b) ne dă o informaţie suplimentară c) ne ajută să găsim un număr mai mare
de alternative d) toate ideile sunt corecte 5. Conflictele pot fi: a) eficiente și non-eficiente 2 b)
mici și mari c) funcţionale și disfuncţionale d) toate ideile sunt corecte 6. Rolul conflictului în
general depinde de faptul cât de efectiv se dirijează cu el. Pentru aceasta însă, e necesar de a
cunoaşte: a) efectele conflictului b) tipului de conflict c) personalitatea managerului d) cauzele
de apariţie a situaţiei de conflict 7. Cel mai simplu model de explicare a conflictelor surprinde: a)
contradicţiile, atitudinile şi comportamentul părţilor implicate b) aptitudinile, caracterul și
comportamentul părţilor implicate c) temperamentul, exprimarea verbală și comportamentul
părţilor implicate d) gândirea, limbajul și comportamentul părţilor implicate 8. În literatura de
specialitate, întâlnim două abordări ale conflictului: a) „câștigător-învins” şi „câștigător -
câștigător” b) „învingător-învins” şi „învingător-învingător” c) „biruitor-învins” şi „biruitor-
biruitor” d) „învingător-învingător” şi „învingător-învingător” 9. Orice conflict porneşte de la: a)
un gând b) emoție c) comunicare d) problemă 10. Conflictul cuprinde o serie de: a) activități de
colaborare b) stări afective ale indivizilor: neliniştea, ostilitatea, rezistenţa, agresiunea deschisă
c) gânduri negative d) atitudini blânde 11. Elementele situaţiei conflictuante sunt: a) participanţii
oponenţii și obiectul conflictului 3 b) grupul implicat și situaţia de conflict c) membrii
participanţi și obiectul conflictului e) toate ideile sunt corecte 12. Manifestările externe ale
situaţiei conflictuale sunt: a) dispariția curajului de a conflicta b) menţinerea în starea precedentă
c) disconfortul, încordarea, apariţia neînţelegerilor d) acutizarea situației sub acţiunea factorilor
13. Criza şi ruperea relaţiilor între oponenţi include în ea două etape: a) pozitivă și negativă b)
influentă și fluentă c) directă și indirectă d) constructivă şi distructivă 14. Selectați una dintre
etapele tradiţionale de dezvoltare a oricărui conflict: a) greșelile comise b) cauza conflictului c)
suma acțiunilor d) incompatibilitatea psihologică a persoanelor 15. Cea mai serioasă şi cea mai
răspândită greşeală a conducătorului este: a) subaprecierea b) limbajul neadecvat c)
autoaprecierea înaltă d) toate ideile sunt corecte 16. Selectați ideea, ce reflectă un efect pozitiv al
conflictului: a) crearea impresiilor asupra adversarilor ca despre duşmani b) stimularea către
schimbări şi dezvoltare c) ocuparea exagerată a procesului conflictual duce la o daună asupra
serviciului d) restabilirea grea a relaţiilor de conlucrare 17. Selectați ideea, ce reflectă un efect
negativ al conflictului: a) unirea colectivului organizaţiei în luptă cu adversarul din afară 4 b)
înlăturarea sindromului de supuşenie la subalterni c) diagnosticul posibilităţilor oponenţilor d)
mari pierderi emoţionale şi materiale 18. Teoriile moderne asupra conflictelor sunt centrate
asupra: a) toate ideile enumerate sunt corecte b) efectelor directe si indirecte asupra părţilor
interdependente c) tipurilor de conflict si aria lor de cuprindere d) managementului conflictului
19. Conflictul este un fenomen psihosocial tridimensional, care implică o componentă cognitivă
(gândirea, percepţia situaţiei conflictuale), o componentă afectivă (emoţiile şi sentimentele) şi o
componentă comportamentală (acţiunea, inclusiv comunicarea), menționează: a) A. Solovei
(2001) b) B. Mayer (2000) c) P. Bourdieu (1993) d) J. Piaget (1975) 20. Din punct de vedere a
nivelurilor organizatorice la care aparţin părţile conflictuale, conflictele se clasifică în: a)
personale și de afaceri b) economice și oficiale c) politice și neoficiale d) orizontale, verticale și
mixte 21. După modul de percepere a adversarului, conflictele se clasifică ăn: a) conflicte
endogene şi exogene b) simetrice şi asimetrice c) lupte, jocuri, dezbateri d) toate tipurile sunt
corecte 22. Conflictele între generaţii, între copii, de cuplu, între vecini, conflictul cu
necunoscuţii (de exemplu, „furia la volan”, care îl cuprinde uneori chiar şi pe un om echilibrat),
se numesc: a) conflicte cognitive b) conflicte externe/sociale c) conflicte „psihice” 5 d) conflicte
ascunse și deschise 23. Conflictul etnic, cultural, religios, conflictul comercial, conflictul
consumatorului, conflictul salariaţilor şi industrial, ambiental, conflictul generat de venituri
inegale, se numesc: a) conflicte cognitive b) conflicte „psihice” c) conflicte externe/sociale d)
conflicte ascunse și deschise 24. Conflictul din instituţiile educative, conflictul dintre individ şi
autorităţile statale, conflictul internaţional sau chiar conflictul de frontieră, se numesc: a)
conflicte externe/sociale b) conflicte cognitive c) conflicte „psihice” d) conflicte ascunse și
deschise 25. Conflictul intra-personal poate viza: a) patru aspecte b) două aspecte c) cinci
aspecte d) trei aspecte 26. După criteriul nivelului, conflictul este de: a) 6 tipuri b) 4 tipuri c) 5
tipuri d) 3 tipuri 27. Conflicte generate de boli organice, foame şi lipsă de adăpost, se numesc: a)
conflictele socioculturale b) conflictele biologice c) conflictele familiale d) conflicte orientate
spre problemă 28. Etosul şcolii reprezintă: 6 a) atmosfera sau climatul dintr-o şcoală, referindu-
se la ceea ce oamenii simt faţă de şcoală b) apoliticele şi procedurile legate de disciplină şi
comportament în şcoală c) relaţiile profesor-elev d) consultarea părinte-profesor 29. Se pot
deduce trei tipuri de relaţii profesor-elev de tip: a) autoritarism, conformismului şi de tip
constructive b) comunicativ, exclusiv și de tip receptiv c) democratic, laisser-faire şi de tip
autocratic d) afirmativ, autoritar și de tip formativ 30. Din categoria sursele conflictelor fac
parte: a) nevoile fundamentale, valori diferite b) percepţii diferite și interese diferite c) resursele
limitate și nevoile psihologice d) toate ideile sunt corecte 31. Conflictul îndeplinește mai multe
funcţii, una dintre ele fiind: a) de a stagna interesul şi curiozitatea b) de a nu admite schimbări la
nivelul persoanei şi grupului c) de a evita manifestarea anumitor capacităţi d) de a oferi prilejul
unor emoții negative 32. În şcoală, în funcţie de actorii implicaţi, distingem următoarele tipuri de
conflicte: a) dintre elevi și dintre profesori b) dintre profesori şi elevi c) dintre profesori şi părinţi
d) toate ideile sunt corecte 33. Cercetătorii din domeniul managementului educaţional ne
prezintă următoarele cauze ale conflictelor dintre elevi: a) toate ideile sunt corecte b) atmosfera
competitivă și de intoleranţă c) comunicarea slabă și exprimarea nepotrivită a emoţiilor d)
absenţa abilităţilor de rezolvare a conflictelor 34. Relaţiile dintre profesori determină: 7 a)
optimizarea comunicării prin creşterea nivelului de cooperare b) climatul educaţional şi eficienţa
procesului de învățământ în şcoală c) oferirea de soluţii concrete privind activitatea cu elevii
dificili d) încurajarea profesorilor să se concentreze asupra problemei 35. Unul dintre cele mai
simple modele de comprehensiune a situaţiei pedagogice este: a) modelul funcţionării situaţiei
pedagogice b) modelul relaţiei privilegiate dintre două din cele trei elemente c) modelul
triunghiului pedagogic d) modelul „actorilor” principali, iar al treilea termen este un „terţ inclus”
36. „...profesorii nu au reflectat la faptul că elevul vine în clasă: cu cunoştinţe empirice deja
constituite: problema este, deci, nu de a dobândi o cultură experimentală, ci de a schimba cultura,
de a înlătura obstacolele acumulate deja în viaţa cotidiană” sunt ideile lui: a) Doise b) Mugny c)
Vîgotsky d) Bachelard 37. Acţiunea de consiliere este: a) o situaţie de analiză și evaluare a
efectelor acestora b) un proces de orientare/învăţare care se desfăşoară în spaţiul realităţii între
două persoane c) o activitate de simţ practic în soluţionarea situaţiilor critice d) restabilirii
echilibrului cu realitatea vieţii într-o manieră armonioasă 38. Strategiile de armonizare a
relaţiilor sunt: a) toate strategiile enumerate sunt corecte b) strategii verbale c) strategii de tip
imaginativ d) strategii comportamentale 39. Întrebările de tipul:„Care este dovada că...?”, „Ce
rezultă de aici...?”, „Ce te determină să te simţi îngrozitor...?” „De unde ştii acest lucru...?”, ,,Ce
ar însemna aceasta pentru tine...?”, sunt: a) întrebări cu caracter filosofic b) întrebări cu caracter
terapeutic 8 c) întrebări cu caracter psihologic d) întrebări cu caracter politic 40. Utilizarea
autosugestiilor pozitive implică deprinderea clientului de a utiliza: a) vorbirea interioară
generatoare de stres b) analiza de comportamente disfuncţionale c) metode ale jocului de rol d)
vorbirea interioară cu conţinut constructiv 41. Tehnica distragerii reprezintă: a) modalitate de
blocare a lanţului de raţionamente cu conţinut negativ b) modalitatea cea mai eficientă de a
modifica modelul negativ de gândire c) tehnica ce se realizează prin intermediul sarcinilor de
expunere d) experienţa îngrozitoare din sfera comportamentală 42. În general, antrenamentul de
dezvoltare a abilităţilor sociale presupune: a) demonstrarea unui model de viață b) evitarea
deprinderii respective de către client c) manifestarea comportamentelor în diverse situații d)
furnizarea unor informaţii legate de modul în care funcţionează aceasta 43. Autoarele Helena
Cornelius şi Shoshana Faire susţin că cea mai simplă şi eficientă metodă de analiză a conflictului
presupune: a) prezentarea cu voce a pașilor concreți de realizat b) elaborarea hărţii conflictului c)
cunoașterea etapelor de rezolvare d) înţelegerea mai clară a posibilităţilor de rezolvare a
conflictului 44. K. Thompson (2003) menţionează faptul că procesul de rezolvare a conflictelor
şcolare are loc în: a) 5 faze b) 3 faze c) 4 faze d) 6 faze 45. În rezolvarea conflictelor o mare
importanţă o are: 9 a) maturitatea, seriozitate şi independenţa b) climatul educaţional şi eficienţa
procesului de învățământ în şcoală c) colaborarea, comunicarea, punerea în valoare a capacităţii
elevilor d) toate ideile sunt corecte 46. Strategia victorie-victorie face parte din categoria
abordărilor: a) educative b) constructive, cooperante c) ce cuprind nevoile şi temerile pentru
fiecare parte implicată în conflict d) în care se produc conflicte între elevi 47. Contactul vizual
implică: a) orientarea şi focalizarea privirii b) durata contactului vizual c) pupila lărgită („ochiul
de dormitor”) d) toate ideile sunt corecte 48. Se cunosc mai multe modalităţi de evitare a
conflictului: a) 5 b) 8 c) 6 d) 7 49. Una din cele mai bune metode de conducere, ce preîntâmpină
apariţia conflictului disfuncţional este: a) folosirea mecanismelor de coordonare şi integrare b)
explicarea cerinţelor faţă de lucru c) scopul organizaţional comun d) orientarea eforturilor tuturor
participanţilor pentru atingerea scopului comun 50. Recompensa poate fi folosită ca o metodă: a)
de evitare a consecinţele disfuncţionale b) de stimulare a comportamentului c) de dirijare cu
conflictele, influenţând comportamentul oamenilor d) de înfăptuire a scopurilor comune îi ajută
pe oameni să înţeleagă