Media de masa, ca suporturi pentru comunicare, se clasifica in: a.

media autonome, media de comunicatie si media de difuzie Comunitatea Europeana a aprobat pentru a realiza trecerea la societatea informationala, urmatoarele programe de profil: b. ESPRIT, IMPACT si MEDIA Cine defineste sociologia comunicarii ca procesul stabilirii unei comuniuni sau identitati de reflectii, idei, conceptii ntre emitatorul mesajului si receptorul mesajului prin intermediul unui canal de comunicatie : b. Wilbur Schram Cum se numeste semnificatia atribuita mesajului de catre receptor : b. decodificare In procesul de transmitere sau retransmitere a mesajului (feed-back): a. intervine unul sau mai multe elemente perturbatoare care influenteaza fenomenele de nvatare sau re-nvatare specifica receptorului si apoi actiunile acestuia Dupa tipurile de activitati umane, J. L. Aranguren deosebeste comunicare : a. obisnuita (comuna), stiintifica si/sau tehnica, de noutati (informatii), publicitara, pedagogica, estetica (artistica), sociala, economica, politica, religioasa, etc Comunicarea de masa se adreseaza mai multor indivizi fiind o comunicare : c. publica Comunicarea de masa, ca orice comunicare reprezinta un transfer de informatie, prin intermediul : a. unui mesaj si cu ajutorul unui canal de comunicatie Comunicarea de masa faciliteaza: b. atat circulatia sociala a informatiei, cat si blocarea, denaturarea si standardizarea ei Comunicarea de masa poate fi inclusa printre cele mai redutabile si eficiente narcotice sociale, a caror influenta este studiata de sociologia : a. propagandei Dictionarul de Sociologie subliniaza ca in cazul comunicarii de masa: a. acelasi emitator dispune de posibilitati de transmitere a aceluiasi mesaj la un numar foarte mare de receptori potentiali Mass media (media de masa) desemneaza : a. grupa suporturilor de aceeasi natura George Friedmann defineste comunicatia de masa drept un ansamblu de a. fenomene culturale inseparabile de civilizatia tehnicista Inca din 1949, Declaratia Universala a Drepturilor Omului proclama dreptul omului la: c. informare si comunicare In prezent, difuzarea informatiei se face in mare masura: a. in sens unic, plecand de la cateva centre situate mai ales in tarile dezvoltate Despre societatea informatiei s-a vorbit foarte mult: b. in deceniile 8 si 9 ale secolului al XX-lea Japonia a creat Institutul pentru Societatea Informationala inca din anul: a. 1972 Programul ESPRIT pentru coordonarea si promovarea cercetarii in domeniul tehnologiilor informatiei a fost creat inca din: a. 1974 Programul MEDIA a fost creat pentru : b. incurajarea crearii de retele audiovizuale transfrontaliere RENAC, RENOD/RENAC si CEDINF sunt programe de informatica : a. nationale In martie 1994, la Buenos Aires, delegatii la prima conferinta mondiala privind dezvoltarea Uniunii Internationale de Telecomunicatii au hotarat realizarea unor servicii universale pentru toti membrii societatii, la scara globala si crearea: c. infrastructurii informationale globale In 1994, un grup de experti condus de M. Bangemann, comisarul Uniunii Europene cu probleme de telecomunicatii si tehnologia informatiei, a prezentat Consiliului European documentul intitulat: b. Europa si societatea informationala planetara Raportul Bangemann, din 1994 a fost structurat pe: b. 4 capitole Clubul de la Roma a studiat n anul 1995 : c. societatea si multimedia Sociologia comunicarii studiaz: c. implicatiile sociale ale actului (procesului) de comunicare Sociologia comunicatiilor si informatiilor a fost definita de : a. Traian Herseni Cea mai reprezentativa scoala lingvistica din secolul al XX-lea a fost cea : b. americana Ce metoda universala a aplicat Jean Piaget in studiul devenirii limbilor: c. structuralismul genetic Al catelea presedinte al Societatii Internationale de Psiholingvistica Aplicata a fost profesoara Tatiana Slama-Cazacu : a. primul

Care dintre cercetatorii romani a depus o rodnica activitate de cercetare psiholingvistica (stiinta de granita, simbioza a psihologiei si lingvisticii), marcata intre altele de o serie de lucrari de pionierat la noi in tara si pe mapamond : a. Tatiana Slama-Cazacu Tema generala a celui de-al 4-lea Congres International de Psiholingvistica Aplicata (Bologna, 23 - 27 iunie 1994) a fost: c. "Psiholingvistica - o stiinta cu conexiuni multidisciplinare" Cine a intreprins cercetari privind relatiile matri- si patriliniare din unele triburi, cercetari efectuate pe baza principiilor lingvisticii structurale: b. Claude Levi-Strauss Semantica se ocupa cu studiul: b. sensului cuvintelor Termenul semantica a fost introdus in lingvistica de: a. Michel Bral Semantica are punctul de plecare in studiul schimbarilor de sens din: c. vechea retorica Semantica si-a extins domeniul in directii noi, precum teoria semnului, functiile psihica si sociala ale limbajului, reluand observatii si teze ale: a. logicii si psihologiei Cine a scris lucrarea Legile intelectuale ale limbajului - fragment de semantica: a. Michel Bral Semantica generala a fost definita, intre altii, de A. G. Greimas in anul: a. 1966 Din semantica generala au aparut ramuri noi ca: b. semantica generativa Semiotica este disciplina orientata spre analiza: c. sistemelor de semne, coduri si de limbaj, precum si a functiilor lor Cine a pus accentul pe studierea functiei sociale a semnului: c. Ferdinand de Saussure Cititi cu atentie urmatorul citat din Rudolf Carnap : Daca intr-o investigatie care se refera unic la cel care vorbeste sau in termeni mai generali-purtatorul limbajului, atribuim aceasta investigatie pragmaticii (sublinierea ns.).... Daca facem abstractie de purtatorul de limbaj si analizam numai expresiile si semnificatia lor, ne vom gasi in domeniul semanticii. si daca, in final, vom face abstractie si de semnificatii pentru a analiza numai relatiile intre expresii, vom intra in sintaxa. Totalitatea stiintei limbajului care se compune din cele trei parti mentionate formeaza: a. semiotica Lunga traditie filosofica greaca si indiana ajunsese sa distinga clar intre obiectul material care poate fi reprezentat, simbolul care reda efectiv reprezentarea si: b. semnificatie Dupa A. Rey, dezvoltarea semanticii incepe abia in secolul al b. XVIII-lea Un studiu minutios si atent gaseste deci elemente comune de semantica semiotica in nucce in marile sisteme de filosofie ale umanitatii din cele mai vechi timpuri si pana astazi. J. C. Herder a studiat: a. originea si dezvoltarea limbajului in limbile particulare La inceputul carui secol era construita o teorie generala a semnelor : c. al XX-lea Cine a definit semiotica drept stiinta tuturor sistemelor de semne, cu conditia ca acestea sa poata fi reconstruite empiric: c. P. Barthes Prima lucrare de retorica, in prezent pierduta, a fost scrisa de sicilienii Korax si Tisias in: a. secolul al V-lea inainte de Hristos Cine a spus urmatoarele cuvinte: Aceste doua lucruri, strans unite, intelepciunea gandirii si eleganta limbajului: b. Cicero Cine a fost succesorul lui F. Saussure la catedra de lingvistica generala a Universitatii din Geneva: c. Charles Bally Cine a scris "Tratatul de stilistica franceza", a carui prima editie a fost publicata in 1902, iar editia a IV-a, in 1963: b. Ch. Bally Cine a spus: "Orice mijloace de exprimare le vom cauta in mecanismul limbii in general sau intr-o limba particulara sau, in fine, in sistemul de exprimare a unui individ (luat) izolat": c. Charles Bally Cine a spus: Discursul este fizionomia sufletului : a. Seneca Dar cine a spus: Acesta este caracterul, acesta stilul : b. Platon Reflexia stilistica actuala se concentreaza pe: b. dubla problema a functiilor comunicarii si structurarii mesajului

Lucrarile lui Roman Jakobson domina si alimenteaza doua mari curente : c. stilistica functionala si structurala Dupa H. Brekle semnele sunt de doua feluri: a. de tip index si caracterizante Propaganda clasica era indreptata catre obtinerea: a. aderentei totale la o idee Conform lui Allan Pease si Alan Garner, metalimbajul cuprinde: a. cuvintele si expresiile care pot releva adevaratele atitudini ale unei persoane Ca model aberant de comunicare, modelul nevrotic: c. este primul pas al alienarii in comunicare; mai poarta inca semnul atractiei, insa, atractia nevroticului se preschimba pe nesimtite in repulsie Doctrina sociodinamica a modurilor de comunicare este: c. cea care explica schimbarile intervenite in comunicarea intre indivizi ca urmare a schimbarilor produse in cultura acestora Cercetari de marketing au demonstrat ca din 300-600 mesaje la care un individ este expus zilnic, sunt receptate numai: a. 30-80 Principalele coduri sociale se clasifica in: a. semne de identitate Care este acceptiunea coresta pentru conceptul de comunicare: a) procesul prin care individualitatile observa stimulii si reactioneaza in grade diferite la perceperea lor; b) mecanismul prin care relatiile umane exista si se dezvolta; c) toate simbolurile gandirii, impreuna cu mijloacele de propagare si conservare a lor. Ce semnifica termenul de comunicare: a) incercarea de a stabili o comunitate cu cineva ; b) incercarea de a pune in comun informatii, idei, atitudini ; c) incercarea de a asocia, raporta sau de a stabili legaturi intre idei. Comunicarea sociala este definita ca : b) expresia generala pentru a desemna toate formele de relatii sociale in care exista o participare constienta a indivizilor si grupurilor ; c) suma raporturilor interpersonale care comporta o comuniune sau o fuziune a constiintelor. Mesajul trebuie inteles ca : a) ansamblu al semnelor transmise de emitator, vehiculate prin intermediul unui canal comunicational ; c) suport material al comunicarii. Ce medii comunicationale cunoasteti : a) radio, tv, cinema ; b) teatru, presa; c) discuri, casete. Comunicarea poate fi: a) directa sau indirecta; b) unilaterala sau reciproca; c) privata sau publica. Combinarea primelor patru tipuri de comunicare (directa, indirecta, unilaterala si reciproca) poate naste alte forme de comunicare - cele mai intalnite de altfel: a) reciproca directa (fata in fata); b) reciproca indirecta sau interactiva (prin intermediul radio-ului, telefonului); c) unilaterala directa (ntr-o conferinta) si unilaterala indirecta (prin intermediul discului, filmului, scrisorii). O forma cu totul aparte o reprezinta comunicarea empatica (de la cuvintele grecesti patheia, pathos=ceea ce simti) pe care : a) H. Pieron o numeste o specie de comunicare afectiva, prin care cineva se identifica cu altcineva, masurandu-si sentimentele; c) H. Sillamy o numeste un fenomen de rezonanta psihica, de comunicare afectiva cu altul. Comunicarea de masa functioneaza ca un agent de : a) control social ; b) intarire a valorilor si atitudinilor existente ; c) propaganda si manipulare. Prin media se intelege : b) orice suport pentru un mesaj ; c) orice suport pentru mai multe mesaje. Media de masa, ca suporturi pentru comunicare, se clasifica in : a) media autonome; b) media de comunicatie; c) media de difuzie. Noile media includ: a) cablul (optic sau coaxial); b) satelitul; Societatea informatiei mai este denumita si: a) noua ordine mondiala in domeniul informatiei si comunicatiilor;

b) societatea globala informationala; c) noua societate informatica holonica. Printre ramurile culturale ale sociologiei se numara : b) sociologia culturii de masa; c) sociologia informatiei si sociologia propagandei. Obiectul lingvisticii il constituie : a) limbajul uman, analizat nu numai ca instrument de comunicare, dar si de gandire si construire a imaginii lumii ; b) diversitatea si evolutia limbii, explicand posibilitatile si necesitatea acesteia pentru a deduce, pornind de la aceste fundamente, unitatea, varietatea si devenirea limbilor; c) esantionul de limbaj, cu conditia sa fie reprezentativ. Gramaticile copiilor au fost studiate de psiholingvistii : a) S. Ervin si W. Miller; c) R. Brown si U. Bellungi . Semantica a fost integrata ulterior in diferite teorii gramaticale sau lingvistice: a) modelul structuralist (Ullman) sau generativ transformational (Chomsky, Katz, Lakoff); b) sistemul unei limbi particulare, performanta idiosincreatica; c) teoriile competentei comunicative, facultatii limbajului. In ultimii 35 ani, cercetarile semantice cunosc o reinnoire a interesului din ratiunea: a) teoretizarii gramaticilor strict formale; b) necesitatii documentarii si traducerilor; c) reflexiei epistemologice asupra limbajului. O colaborare intre lingvisti si alti cercetatori in stiintele socio-umane este azi o necesitate in domeniul: a) semanticii; b) lingvisticii; c) semioticii. Una din caile noi de evolutie a semanticii structurale o constituie notiunile de: b) lexicologie (studiul lexicului) ; c) lexicologie generativa (producerea formelor lexicale ale limbajului). Elemente de semantica pot fi intalnite la: a) presocratici, sofisti si la Platon; b) Aristotel (in Poetica) si la stoici; c) Pantajali (Mahabhasya - parabola indiana), Vasubandhu (Abhidharmakasa - dialogul budist) si Vatsyayana (in Nyayabhasya logica brahmanismului). O semiologie crestina intalnim in cadrul scolasticii medievale la: a) Sf. Augustin - Despre doctrina crestina; b) Sf. Anselm - Despre adevar; c) reprezentantii islamismului si realismului. Perioada moderna a dezvoltarii semnaticii este caracterizata de: a) studiul limbajului si cunoasterea rationala (Fr. Bacon - Noul organon, Th. Hobbes - Leviathan); b) semantica de la J. Locks si D. Hume la Leibniz; c) scoala de la Port-Royal, o teorie generala incipienta a semnului (J. Herris). H. E. Brekle divizeaza semiotica dupa sistemul de semne analizat in: a) generala (pura) - defineste conceptele de baza utilizate in descrierea sistemelor de semne; b) aplicata - studiaza sistemele artificiale (construite) de semne; Retorica este: a) disciplina cuvantului scris si, mai ales, vorbit; b) arta expresiei si a limbajului; Retorica a devenit, in antichitate, disciplina cuvantului scris si mai ales vorbit prin : a) sofisti si retori; b) mari oratori, precum Socrate, Demostene, Cicero sau Quintilian; c) operele teoretice ale marilor filosofi, cu deosebire Aristotel. Sarcina lingvistului consta in: a) identificarea unitatilor cele mai reduse care constituie limbajul; c) preocuparea pentru repartitia morfemelor, grafemelor si fonemelor. Care dintre ganditorii urmatori s-au ocupat cu studiul semioticii: a) Ferdinand de Saussure; b) Charles Peirce; c) Rudolph Carnap. Genurile literare care pot fi analizate de stilistica pot fi: a) liric si epic; c) dramatic si didactic. Comunicarea nonverbala se realizeaza: a) prin gestica, mimica (fizionomie); b) prin pantomimica (imbinarea celor doua forme); Dupa Abraham Moles, mesajele transmise pot fi: b) tactile;

c) vizuale. Care nivel al existentei mesajelor este statuat: a) material - existenta ca atare; b) actional - continutul mesajului; c) valoric - sensul mesajului. Principalii reprezentanti ai stilisticii idealiste sunt: a) Karl Vossler; c) Leo Spitzer. Alte discipline inrudite cu sociologia comunicarii sunt : b) pragmatica si sintaxa; c) sociologia opiniei publice si sociologia propagandei. Anticii distingeau urmatorul stil (ton): a) simplu; b) temperat; c) sublim. Comunicarea de masa are urmatoarele disfunctii: b) deformeaza gusturile; c) stimuleaza abaterea de la norme