Cum să abordați problemele persistente: facilitarea schimbării

Când au de ales între a se schimba şi a dovedi că schimbarea nu este

necesară, majoritatea oamenilor încep să se preocupe cum să o
dovedească mai repede.

Gândiți-vă la o problemă persistentă, cum ar fi frecvența scăzută la

curs, unde planurile de a acționa nu au dat rezultate. Uneori elevii sunt
leneşi, dar alte ori le trebuie timp să se schimbe. Numai problemele
simple pot fi rezolvate în urma unui plan asupra căruia ați căzut de
acord după numai o şedinţă. Ceea ce urmează construieşte pe
,,Intrebările motivationale" (vezi mai jos). Bazați-vă pe judecata
dumneavoastră profesională pentru a hotărî când să folosiți această
abordare şi când nu. Unii elevi au nevoie să treacă prin
următorul proces pe parcursul mai multor conversaţii cu dvs.:

• Să accepte că au o problemă

Să reflecteze asupra problemei şi să se gândească ce să

facă în această

privinţă

• Să se decidă că vor să facă ceva - dar să se întrebe ce anume,

și doar

atunci...
Să facă. Începeți cu o abordare non-directivă şi nu vă aşteptați să
stabiliti un plan de acţiune încă de la sfârşitul primei şedinţe.
Incepeți prin:

. a asculta empatic fără a judeca

• a încerca să identificați barierele

• a vă concentra pe avantajele de a face o schimbare

EXERCITIU FACILITAREA SCHIMBĂRII

Gândiți-vă la o schimbare dificilă, înspăimântătoare sau

provocatoare pe care să o faceți în viaţa dumneavoastră, de exemplu să
vă lăsați de fumat sau să abordaţi o problemă delicată într-o relaţie. Care
dintre următoarele strategii e cel mai probabil să dea rezultate?

Să vă asculte cineva cu interes şi fără să vă judece în timp ce

analizati sincer problema și fără să încerce să vă convingă de ceva
anume atunci când treceți în revistă posibilele soluții sau alternative.
Să aveți un ascultător care vă provoacă şi încearcă să vă convingă să
faceți într-un anumit fel.
Evitați să încercați să-l convingeți pe elev. Ca să dea rezultate
schimbarea trebuie să vină din interior, aşa că nu ajungeți la nici un
rezultat dacă îl forţaţi. Iată câteva intrebări care v-ar putea ajuta: „Ce
probleme întâmpini când vrei să faci acel lucru? De ce ți se pare
greu de făcut?" ,,Ai avea nevoie de ajutor?” (puteti, de asemenea, să-i
găsiți un alt elev care să fie în stare să-l ajute şi să-i puneți să facă
lucrul respectiv împreună dacă vi se pare potrivit). Dacă problema
persistă: ,,Ce o să se întâmple dacă nu reuşeşti?" – așteptați să primiţi
răspunsul şi apoi: ,,Eşti multumit de asta? Este ceea ce vrei?" „Te
dezamăgește acest lucru? Eşti prietenul tău cel mai bun?" „Crezi că ai
tăria de caracter necesară să rezolvi problema asta? Pentru că eu cred că
o ai."

ÎNTREBĂRILE MOTIVATIONALE Dacă doriți să aprofundați

această abordare a problemelor persistente, citiți proiectul de
dezvolare ,,Întrebări motivationale" propus de colegiul Knowsley,
pe site-ul www.rqa.org.uk

MODELUL SCHIMBĂRII Majoritatea oamenilor care au de-a face cu

schimbări nu sunt pregătiţi să treacă la fapte (70%). De exemplu, când este
vorba să se lase de fumat.

• Există mai multe stadii care trebuie parcurse înainte de a face

efectiv acel

lucru.

• Scopul este să-i duceţi de la un pas la altul, nu direct la fapte.

• Este nevoie de abilități de comunicare specifice fiecărui stadiu.
STADIILE SCHI Precontemplarea: ,,nu-şi dă seama, nu vrea, se simte
descurajat" Contemplarea: ,,e deschis să afle mai multe, se gândeşte să
încerce ceva" Pregătirea: ,,se pregăteşte să se comporte diferit"
Acțiunea: „acționează pas cu pas, are nevoie de determinare, se
obişnuieşte cu un mod nou de a fi” Continuitatea: ,,face asta de cel putin şase luni"