Intrebari grila – Capitolul VIII-MRU

1. Într-o organizatie se pot identifica relaţii organizatorice:

a) de autoritate, de cooperare, de control
b) de subordonare, de coordonare, de stat major
c) ierarhice, functionale, de control
2. Relaţiile de autoritate pot fi:
a) ierarhice, de cooperare, de delegare
b) ierarhice, functionale, de stat major
c) de subordonare, de control,de delegare
3. Relaţiile de cooperare sunt legăturile dintre organismele întreprinderii:
a) aflate pe diferite nivele ierarhice, ale aceluiaşi compartiment
b) aflate pe același nivel ierarhic, ale aceluiaşi compartiment
c) aflate pe acelasi nivel ierarhic, dar care au conducere diferită
4. La baza conceperii, proiectării şi construirii structurii organizatorice a unei întreprinderi
se află principiile:
a) principiul supremaţiei obiectivelor şi unităţii de acţiune, principiul unităţii de
conducere
b) principiul economiei de personal şi realizării unui grad mare de ocupare a
personalului
c) principiul interdependenţei maxime
5. Structura organizatorică a firmei se exprimă în câteva documente esenţiale pentru
funcţionarea normală a activităţii şi anume:
a) organigrama, regulamentul de organizare şi funcţionare şi fişa postului
b) organigrama, regulamentul de ordine interioară, contractul de muncă
c) organigrama, regulamentul de organizare şi funcţionare, contractual de muncă
6. Managerii abordează relațiile cu angajații prin prisma activităților de:
a) creare și menținere a motivației angajaților, instituirea unor sisteme de mediere pentru
soluționarea conflictelor
b) creare și menținere a motivației angajaților, stimulare a spiritului de
angajament al forței de muncă
 c) implicare a angajaților în procesul decizional, crearea unui cadru de reglementare a
comportamentului angajatori-angajați
7. Sindicatele tind să privească relațiile cu angajații din punct de vedere al chestiunilor cu
privire la:
a) reprezentarea angajaților individualiși a grupurilor de angajați care se află în
conflict cu angajatorul, negocierea colectivă a condițiilor contractului de muncă
b) schimbul de idei si opinii, îmbunătățirea capacității angajaților de a influența
evenimentele de la locul de muncă
c) participarea la procesul decizional, negocierea colectivă a condițiilor contractului de
muncă
8. Angajații individuali în relația cu angajatorul, țin cont de posibilitățile care li se oferă
referitoare la:
a) crearea unui cadru de reglementare a comportamentului angajatori-angajați, schimbul
de idei si opinii
b) instituirea unor sisteme de mediere pentru soluționarea conflictelor între angajatori și
angajați, participarea la procesul decizional
c) îmbunătățirea condițiilor din contractul de muncă, schimbul de idei si opinii,
participarea la procesul decizional
9. Miniștrii, membrii comisiilor de arbitraj, judecătorii, funcționarii publici pot intervene în
relațiile angajatori-angajați cu privire la:
a) crearea unui cadru de reglementare a comportamentului angajatori-angajați,
reprezentarea comunității ca întreg, în soluționarea conflictelor interne
b) reprezentarea comunității ca întreg, în soluționarea conflictelor interne, schimbul de
idei si opinii, participarea la procesul decizional
c) instituirea unor sisteme de mediere pentru soluționarea conflictelor între angajatori și
angajați, negocierea colectivă a condițiilor contractului de muncă
10. Comunicarea formală verticală constă în:
a) transmiterea de mesaje de la nivelurile ierarhice superioare către baza piramidei
ierarhice
b) transmiterea de mesaje între șefi și subalterni, atât pe cale verbală, cât și sub
celelalte forme de comunicare interpersonală
 c) transmiterea de mesaje între colegi, în cadrul aceluiași compartiment sau între
persoane din diferite compartimente, aflate pe aceleași niveluri ierarhice
11. Comunicarea formală orizontală constă în:
a) transmiterea de mesaje între șefi și subalterni, atât pe cale verbală, cât și sub celelalte
forme de comunicare interpersonală
b) transmiterea de mesaje de la nivelurile ierarhice superioare către baza piramidei
ierarhice
c) transmiterea de mesaje între colegi, în cadrul aceluiași compartiment sau între
persoane din diferite compartimente, aflate pe aceleași niveluri ierarhice
12. Relațiile informale între membrii organizației trebuie să se bazeze pe:
a) prietenie, preocupări comune, statut social asemănător și pe nevoi de existență,
psihologice și sociale firești
b) obținerea de feed-back de la aceștia privind problemele cu care se confruntă, statut
social diferit
c) prietenie, preocupări diferite, competente, sarcini impartite pe categorii de personal
13. În cazul rețelei informale de tip ciorchine:
a) o persoană comunică în mod direct, radial cu celelalte persoane din cadrul grupului
care, pot să le păstreze ca fiind confidențiale sau pot să le împărtășească și altora , din
afara grupului
b) o persoană apreciată în cadrul unui grup transmite mesajul câtorva persoane,
care de asemenea, au o recunoaștere și apreciere din partea altora
c) au loc schimburi de mesaje între membrii unor grupuri create în mod spontan, bazate
pe țeluri comune
14. Dintre consecințele pozitive ale comunicării informale fac parte:
a) difuzarea rapidă către concurenți a unor informații
b) contribuția potențială a comunicării informale la formarea unor grupuri cu interese
comune cu obiectivele de bază ale organizației
c) comunicarea informală întărește solidaritatea și spiritul de echipă
15. Dezavantajele comunicării informale sunt:
a) proliferarea excesivă a acestui tip de comunicare reflectă întotdeauna lipsuri în
sistemele de comunicare formală
 b) contribuția potențială a comunicării informale la formarea unor grupuri diferite
c) comunicarea informală slăbește solidaritatea și spiritul de echipă
16. Reprezentanții salariaților au următoarele atribuții principale:
a) să sesizeze inspectoratul de muncă cu privire la nerespectarea dispozițiilor legale
și ale contractului colectiv de muncă aplicabil
b) să urmărească includerea salariaților în asociații
c) să participe la elaborarea organigramei
17. Trăsături ale negocierilor colective:
a) accentul se pune pe acțiunea individuală și nu pe cea colectivă
b) caracterul voluntar al negocierii, acesta nefiind impusă de lege
c) interesele părților implicate sunt identice
18. Conflictele de muncă se pot clasifica în:
a) conflicte colective și conflicte individuale
b) conflicte colective, la nivelul unei categorii de lucrători dintr-un atelier sau
specialitate profesională
c) conflicte individuale, conflicte la nivelul unei categorii de lucrători dintr-un
atelier sau specialitate profesională , conflicte la nivelul întregii întreprinderi
19. Medierea presupune:
a) ca terța persoană care intervine, să-și asume un rol activ, audiind părțile și
propunându-le o soluție
b) intervenția unei comisii de conciliere, care acordă asistență părților atunci când
negocierile directe intră în impas
c) soluționarea conflictelor de muncă individuale
20. Principalele instrumente ale comunicării cu angajații sunt:
a) instruirea și perfecționarea angajaților
b) programele de orientare profesională, feed-back-ul
c) programele de orientare și integrare a noilor angajați, ancheta organizațională
realizată de psihologi sau sociologi, schemele de sugestii din partea angajaților
sau publicațiile interne