Grile Etica 

 
​
1. Normele morale particulare:  
a) Au durabilitate maxima  
b) Sunt ocazionale  
c) Variaza in timp  

2. Caracterul proiectiv-programator are:  

a) Etica   
b) ​Morala  
c) Moralitatea  

3. Legea morala:  
a).​​Nu are caracter de constrangere  
b). Nu impune sanctiune  
c) Nu impune pedepse  
d) Este personala  
 
4. Etica manageriala din domeniul cercetarii-dezvoltarii vizeaza:  
a) Realizarea unor produse de calitate  
b) Iertaea supraincarcarii costurilor  
c) Realizarea din investii suficiente  
 
5) Principiile de responsabilitate si indatorire sunt sustinute de:  
a) Teoria distributiva  
b) Teoria universala  
c) Teoria utilitarista  
d) Teoria contractului social  
 
6) Constiinta morala este:  
a) Temporara  
b) Permanenta   
c) Impersoanala  
d) Obiectiva  
7) Stakeholderii externi includ:  
a) Actionarii  
b) Colaboratorii  
c) Clientii  
d) Furnizorii 
 
8) Codurile de etica trebuie:  
a) Sa serveasca profesiunii dominante in firma  
b) Sa prevada clar idealurile  
 c) Sa fie posibile fizic si moral  
9) Specifice moralei autonome:  
a) Regulile interioare  
b) Constrangerea  
c) Relativismul moral  
d) Creativitatea  

Morala heteronomă Morala autonomă

● respect unilateral (pentru adult) ● respect reciproc (între egali)

● constrângere ● Cooperare
● egocentrism ● decentrare
● sancţiuni ispăşitoare ● sancţiuni pentru reciprocitate
● reguli exterioare ● interiorizarea regulilor
● realism moral ● relativism moral
● conformism social ● creativitate
● conservatorism politic ● progresist

10) Etica este stiinta;  

a) Binelui/raului  
b) Idealului social  
c) Placerii  
11) Comparativ cu raspunderea ,responsabilitatea evidentiaza:  
a) Rolul pasiv al omului  
b) Caracter subiectiv (intern)  
c) Asumarea din libera initiativa  
12) Investitiile firmelor in anumite programe sociale pot fi:  
a) Nedemocrate  
b) Neadecvate  
c) Imorale  
14) Codurile de etica(avantaje)  
a) creeaza culturi organizationale adecvate  
b) incurajeaza practicile morale  
c) imbunatatesc climatul de munca  
Avantajele elaborării codurilor de etică: 
● încearcă să echilibreze interesul colectiv cu cel personal; 
● pot oferi un ghid pentru persoanele tinere care intră în firmă; 
● pot constitui bazele unei acţiuni disciplinare împotriva abaterilor; 
● poate fi un mijloc de aliniere a abaterilor la normele morale; 
● realizează o unitate a criteriilor de apreciere a valorilor; 
 ● asigură transparenţa modului de realizare a activităţilor, 
proceselor, fenomenelor; 
● ajută la dezvoltarea eficientă a problemelor de discriminare, a 
dilemelor etice, în general; 
● garantează respectarea strategiilor de calitate pe termen lung; 
● creează o cultură organizaţională adecvată; 
● este un mijloc de încurajare a practicilor morale în organizaţii; 
● îmbunătăţeşte climatul de muncă la toate nivelurile; 
● creşte loialitatea şi implicarea conducerii şi a salariaţilor; 
● are loc îmbunătăţirea selecţiei, formării, promovării personalului, 
a altor practici ale managementului resurselor umane etc.; 
● sporeşte încrederea şi cooperarea în echipă: iniţiativele personale 
se îndreaptă către interesul general; 
● deciziile adoptate vizează dreptatea, eficienţa şi nediscriminarea; 
● cresc performanţele firmei pe termen mediu şi lung etc 
15) Morala poate fi definita ca:  
a) dominatia ratiunii asupra efectelor  
b) tendinta spre binele suprem  
c) autonomia vointei  
Raspuns extins: 
● dominaţia raţiunii asupra afectelor; 
● tendinţa spre binele suprem; 
● buna voinţă, motivele dezinteresate; 
● capacitatea de a trăi în comunitatea umană; 
● omenia sau forma socială (umană) a relaţiilor dintre oameni; 
● autonomia voinţei; 
● reciprocitatea relaţiilor exprimată în regula de aur a moralităţii. 
16) Normele morale generale;  
a) ​au durabilitate mare  
b) sunt ocazionale  
c) relativ umane  
d) variaza in timp 
 
17) Caracter cognitiv si explicativ:  
a) ​etica  
b) morala  
c) moralitatea  

18) Conform pozitivismului economic maximizarea profitului e imperativ:  

a) rational  
b) moral  
c) ​rational si moral  
19) Legea morala este:  
a) ​impersonala  
b) temporara  
c) obligatorie  
d) are caracter de constrangere  
20) Comportamentul care urmareste cea mai mare fericire pentru cei mai multi oameni:  
a) teoria distributiva  
b) teoria universala  
c) teoria contractului social  
d) ​teoria utilitarista  
 
21) Etica manageriala din domeniul productiei vizeaza:  
a) informarea corecta a clientilor  
b) ​realizarea produselor de calitate  
c) evitarea supraincarcarii nejustificate a costurilor  

23) Stakehalderii interni includ:  

a) actionarii  
b) clienti  
c) managerii  
d) angajatii  

24) Investitiile firmelor in anumite programe sociale pot fi considerate:  

a) ilegale  
b) inechitabile  
c) imorale 
 
25) Morala heteronoma se caracterizeaza prin:  
a) constrangere  
b) reguli exterioare  
c) relativism moral  
d) respect unilateral (pentru adult)  

26) Morala se refera la:  

a) psihic  
b) spirit  
c) intelect  

27) Comparativ cu responsabilitatea, raspunderea evidentiaza:  

a) rolul pasiv al omului  
b) caracterul obiectiv (extern)  
c) asumarea din libera initiativa  
d) conditia minimala a omului  
28) Codurile de etica trebuie:  
a) sa fie specifice si oneste  
b) sa provina de la o autoritate legitima  
c) sa fie cat mai simple si accesibile  
Raspuns complet: 
● să fie riguroase, să prevadă clar idealurile și/sau obligațiile; 
● nu trebuie folosite în interes propriu; 
● nu vor servi unei profesii, în defavoarea interesului public; 
● trebuie să protejeze interesul public, să fie specifice și oneste; 
● trebuie să prevadă și pedepse, penalizări, sancțiuni; 
● trebuie să stabilească anumite priorități, adevăratele valori ale firmei; 
● să provină de la o autoritate legitimă; 
● să nu contravină altor legi (de exemplu, Constituția); 
● să fie posibile din punct de vedere fizic și moral; 
● să fie cât mai simple și accesibile. 
29) Codurile de etica (avantajele):  
a) sporesc cooperarea in echipa  
b) reduc performantele firmei  
c) pot construi bazele actiunilor disciplinare impotriva abaterilor  
Raspuns complet: 
● încearcă să echilibreze interesul colectiv cu cel personal; 
● pot oferi un ghid pentru persoanele tinere care intră în firmă; 
● pot constitui bazele unei acțiuni disciplinare împotriva abaterilor; 
● poate fi un mijloc de aliniere a abaterilor la normele morale; 
● asigură transparența modului de realizare a activităților, proceselor etc.; 
● ajută la rezolvarea eficientă a problemelor de discriminare, a dilemelor etice; 
● garantează respectarea strategiilor de calitate pe termen lung; 
● creează o cultură organizațională adecvată; 
● este un mijloc de încurajare a practicilor morale în organizații; 
● îmbunătățește climatul de muncă la toate nivelurile; 
● crește loialitatea și implicarea conducerii și a salariaților; 
● are loc îmbunătățirea selecției, formării, promovării personalului, a altor practici 
● ale managementului resurselor umane etc.; 
● sporește încrederea și cooperarea în echipă, inițiativele personale se îndreaptă 
● către interesul general; 
● deciziile adoptate vizează dreptatea, eficiența și nediscriminarea; 
● cresc performanțele firmei pe termen mediu și lung etc. 

30) Indrumatorii omenirii cu influenta istorica majora:  

a) Buddha  
b) Mohamed  
c) Moise  
d) Confucius 
+ Cristi. + Viorel datorita colegialitatii si grilelor adunate/rezolvate. 
31) Morala poate fi definita ca:  
a) dominatia ratiunii asupra afectelor  
b) tendinta spre binele suprem  
c) autonomia vointei 
 
32) Caracterul cognitiv si explicativ are:  
a) etica  
b) morala  
c) moralitate  
Etica • Caracter accentuat cognitiv și explicativ 
Morala • Caracter proiectiv – programator 
Moralitatea • Caracter real – practic 

36) Imperativul ipotetic, vointa buna si imperativul categoric, autonomia si 

demnitatea, sunt enuntate de:  
a) teoria distributiva  
b) teoria utilitarista  
c) teoria contractului social  
d) teoria universalista  

37) Etica manageriala din domeniul financiar-contabil vizeaza:  

a) informarea corecta a clientilor  
b) realizarea unor produse de calitate  
c) evitarea supraincarcarii costurilor  
 
38) Specifice moralei autonome sunt:  
a) conformismul social  
b) relativismul moral  
c) creativitatea  
d) cooperarea 

40) Subiectul eticii in afaceri ,adica agentul moral,poate fi:  

a) omul  
b) organizatia de afaceri  
c) societatea ,in general  

41) Argumentele impotriva asumarii responsabilitatii sociale sunt:  

a) poate duce la cresterea preturilor  
b) firma plateste deja taxe/impozite  
c) imbunatateste imaginea firmei  
 
 
42) Etica are:  
a) caracter proiectiv-programator  
b) caracter cognitiv si explicativ  
c) caracter real-practic  

43) Legea morala:  

a) are caracter de constrangere  
b) impune sanctiuni si pedepse  
c) nu este o lege a libertatii  

44) Comparativ cu constiinta morala, legea morala:  

a) este norma obiectiva a moralitatii  
b) este eterna,permanenta continua  
c) este temporara  
d) este impersonala  

45) Maximizarea profiturilor este o teza sustinuta de:  

a) umanismul economic  
b) relativism  
c) universalism  
d) pozitivism economic  

46) Doar o afirmatie este adevarata:  

a) morala are caracter moral  
b) morala are caracter practic  
c) etica are caracter cognitiv  
d) moralitatea are caracter proiectiv 
 
47) Raul savarsit cu intentie este:  
a) moral  
b) imoral  
c) amoral  

48) Normele ocazionale care vizeaza relatii si actiuni specifice sunt:  

a) normele generale  
b) norme universale  
c) norme particulare  
d) norme speciale  

49) Autoritatea profesioanala deplina este o caracteristica a:  

a) profesie de circumstanta  
b) de meserie  
c) de vocatie  
50) Cea mai mare fericire pentru cel mai mare numar de persoane ,este sustinuta de:  
a) teoria contractului social  
b) teoria distributiva  
c) teoria universalitatii  
d) teoria utilitarista  

51) Relativismul etic arata ca:  

a) valorile sunt plurale  
b) valorile sunt incomensurabile  
c) valorile sunt comparabile  

53) Specifice moralei heteronome sunt:  

a) reguli exterioare  
b) creativitatea  
c) relativismul moral  
d) confermismul social  
 
55) Auto-realizarea profesioanala deplina este o caracteristica a:  
a) profesionalismului de circumstanta  
b) profesionalismului de meserie  
c​) profesionalismului de vocatie  

58) Valorile morale fundamentale sunt:  

a) omenia  
b) dreptatea  
c) binele  

59) Cadrul de analiza al eticii in afaceri poate fi atat teoretic cat si practic. Cel practic se refera 
la?  
a) fisele de post  
b) derularea efectiva a afacerilor  
c) diagramele de relatii  
d) strategii si tactici  

60) Nivelul de abordare al eticii in afaceri poate fi:  

a) procesul prin care este obtinut profitul  
b) un anumit contract  
c) o relatie de afaceri specifica  

61) Impotriva asocierii etica-afaceri sunt urmatoarele mituri:  

a) etica in afaceri este mai degraba o religie decat o stiinta 
managerila  
 b) etica in afaceri este o disciplina buna pentru filosofi,academicieni 
c) organizatia nu are probleme cu legea,deci este etica  

62) Standardele morale bazate pe intaietatea justitiei sunt sustinute de :  

a) teoria distributiva  
b) teoria utilitarista  
c) teoria universalista  
d) teoria contractului social 
 
63) Derularea afacerilor fara furturi si inselaciuni este sustinuta:  
a) atat de pozitivismul economic cat si de umanismul economic  
b) numai de pozitivism economic  
c) numai de umanismul economic  

64) Etica manageriala din domeniul comercial-marketing vizeaza:  

a) salarizarea echitabila  
b) realizarea de produse de calitate  
c) informarea corecta a clientilor  

65) Exista 5 sisteme etice relevante pentru deciziile manageriale. O limita a teoriei legii eterne 
este:  
a) impunerea de sacrificii minoritatii  
b) existenta standardelor diferite de la un grup religios la altul  
c) interpretarea dependenta de situatia individului  

66) Exista diferente conceptuale intre valori, principii si reguli. Cele care dau marile 
orientari de viata sunt:  
a) valorile  
b) principiile  
c) regulile  

67) Caracter real-practic are:  

a) etica   
b) morala  
c) moralitatea  

68) Valorile sunt standarde ale:  

a) comportarii  
b) eficientei  
c) virtutii  
d) frumusetii  
 
69) Studierea eticii are atat utilitate teoretica ,cat si practica. Utilitatea teoretica se refera la?  
a) etica este esentiala pentru asigurarea progresului individual  
b) individul isi descopera obligatiile si datoriile morale  
c) ajuta la consolidarea constiintei morale  

70) Orice individ are o constiinta care include o serie de elemente: intelectuale,afective si 
voluntare; sociale (din afara); ego-ul. Elemente afective ale constiintei morale sunt?  
a) remuscarea pentru greseli 
b) cunostintele si apreecierile care ne edifica asupra valorilor 
morale ​c) bucuria binelui,a datoriei implinite  

71) Randamentul reputatiei include urmatoarele beneficii tangibile pentru firma:  

a) cresterea pretului actiunilor  
b) influentarea politicilor nationale  
c) acces facil la achizitii  
d) atragerea angajatiilor talentati  
 
72) Factorii care influenteaza conduita in afaceri sunt:  
a) cadrul legislativ  
b) factorii conjuncturali  
c) caracteristicile indivizilor  
d) documentele de formaalizare a structurii organizatorice  
+ Concepţia managementului de înalt 
73) Codurile de etica(avantaje)  
a)Imbunatatesc climatul de munca  
b)Cresc implicarea angajatilor  
c)Nu garanteaza conduita morala  
d)Cresc loialiatatea managerilor  

74) Exista diferente conceptuale intre valori, principii si reguli. Cele care sunt de ordinul 
binelui, indicand atributele existentei umane sunt:  
a) valorile  
b) principiile  
c) regulile  

75) Avantajele codurilor de etica sunt:  

a) incurajeaza practicile morale  
b) pot fi baza actiunilor disciplinare  
c) vizeaza dreptatea, corectitudinea  
d) vizeaza ineficienta  

 
76) In urma unui comportament imoral pot fi afectati atat indivizii, cat si organizatia, 
respectiv societatea, in general. Consecintele pentru indivizi pot fi:  
a) scaderea vanzarilor  
b) izolare, marginalizare  
c) pierderea locului de munca  
d) excluderea din grupul profesional 
 
77) Cadrul de analiza al eticii in afaceri poate fi atat teoretic cat si practic. Cel teoretic se refera 
la?  
a) derularea efectiva a afacerilor  
b) comportament  
c) misiune si obiective  

78) Avand in vedere nivelurile de aplicare ale Eticii in Afaceri, regulile institutionale sau 
sociale ale economiei, ale afacerilor, vizeaza:  
a) nivelul macro  
b) nivelul micro  
c) nivelul corporatiilor  

79) Functiile eticii sunt:  

a) f. Persuasiva  
b) f. Educativa  
c) f. Cognitiva  
d) f. Normativa  

80) Persoana care respecta regulile din profesie numai pentru propriile foloase este 
profesionist:  
a) de circumstanta  
b) de meserie  
c) de vocatie  

81) Obiectul analizei morale este diferentiat in functie de subiect (individ sau grup de 
indivizi). Daca subiectul moralei este un grup de indivizi, sunt analizate:  
a) cultura organizationala  
b) temperamentul  
c) vointa  
 
82) Functiile sociale ale moralei sunt:  
a. funcţia de cooperare în vederea realizării scopurilor; 
b. funcţia de integrare a individului în comunitatea morală; 
c. funcţia de reglementare normativă; 
d. funcţia de reproducţie morală (sau de conservare a tradiţiei morale); 
 e. funcţia de promovare a inovaţiei morale (sau de creaţie valorică).  
 
83) Problemele de morala din cadrul functiunii comercial-marketing sunt:  
a) realizarea contractelor cu furnizorii  
b) informarea corecta a clientilor  
c) gestionarea corecta a costurlor  
d) salarizarea echitabila 
 
84) In literatura de specialitate putem intalni o serie de comparatii ale mediului de afaceri cu:  
a) o jungla  
b) un camp de lupta  
c) o masina eficienta de fabricat bani  
d) un joc al inteligentei artificiale 
 
 
85) Teza incompatibilitatii dintre etica si afaceri evidentioeaza faptul ca nu exista 
responasbilitati etice in afaceri. 
a. AdevearatCSRprin  
b. Fals ?? 
 
86.) Responsabilitatea secoaial a firmei (CSR) este obligatia de a servi interesele celor care ajuta 
direct sau indirect la bunul mers a afecerilor adica; 
a. Interesele investiitilor 
b. Interesele organismenlor guv 
c. Interesele clientiilor 
d. Interesele angajatiilor 
 
87.(​Unii manageri sunt impotriva asocierii intre etica si afaceri sustinad in mod eronat ca: 
a. Maximizarea profitului este unicul standard moral al manageirlor 
b. Nu exista responsabilitati etice in afaceri 
c. Rezultatele unor afaceri dubiase nu sunt intodeauna intr-total negative 
 
88.Identificati stakeholderii firmei Velpitar 
 
Opera Nationalä Romånä Cluj-Napoca 
Angajatii - 
Radio Cluj -  
activistii din domeniul protectiei animalelor - 
furnizorii de materii prime simateriale -  
firmele de distributie/transport a produselor -  
 
 
 
89. Implementare eficienta si eficace a codului de etica in firma prezinta urmatoarele benefiici: 
A.nu garantaeaza conduita morala 
B. creste loialitatea angajatiilor 
C. justifica actiunile disciplinare 
D.Imbunatateste climatul de munca 
 
 

 
 
 
Evaluare – subiecte redacționale Capitolul 1  
  
1.Definiți etica și descrieți cele trei domenii ale eticii.   
Putem considera etica ca fiind știința binelui/răului (Socrate,Platon, Cicero), a fericirii și virtuții 
(Aristotel), a plăcerii (Aristip), a idealului social. Etica, una din cele mai vechi științe umaniste, 
poate fi considerată, în sensul clasic, știința ethosului, adică știința moralei.  
Etica generală se compune din trei domenii sau niveluri :  
Eticile de gradul I sau etica valoric-normativă.  
• Studiul marilor teorii și doctrine etice.  
Eticile de gradul II sau meta-etica.  
• Studiul limbajului moral, atât al celui utilizat de eticile de gradul I, cât și limbajul comun.  
Eticile aplicate analiza unor fenomene sau cazuri morale particulare.  
• De exemplu: avortul, eutanasia, clonarea, deciziile din domeniul afacerilor, etc., prin 
intermediul criteriilor și teoriilor propuse de eticile de gradul I și/sau II.  
  
2.Care este obiectul de studiu al eticii?  
Misiunea eticii este nu numai de a expune aspectele teoretice ale moralei, ci și de a constitui un 
ghid practic, real, în îndrumarea și ameliorarea vieții morale a societății. Rolul eticii este să ajute 
oamenii și instituțiile să decidă ce este mai bine să facă, pe ce criterii să aleagă și care le sunt 
motivațiile morale în acțiunile lor. Esența vieții morale este „binele”, însă „bine” nu este de 
fiecare dată, tot ceea ce omul își dorește. Scopul demersurilor etice îl reprezintă moralitatea.  
  
3.Descrieți funcțiile eticii.  
În literatura de specialitate sunt evidențiate următoarele funcții ale eticii:  
1. Funcția cognitivă - se realizează pe trei trepte succesive:   
• treapta descriptivă: oferă sistematizarea datelor vieții morale (relații morale, vicii, virtuți, 
calități și defecte morale);  
• treapta analitico-sintetică: presupune analiza legăturilor dintre fenomenele morale; 
descoperă componentele moralei: norme, conștiință, valori, relații; le analizează conceptual și 
empiric, le sintetizează progresiv, elaborând un model teoretic al moralei;  
• treapta explicativă: se preocupă de dezvoltarea factorilor cauzali sau generatori ai 
moralei, factori care explică geneza, structura, funcțiile, tipurile de morală și progresul moral.  
 
2.Funcția normativă - axiologică :  
• Se referă la crearea de norme morale (unele sunt imposibil de decretat ca normele juridice). În 
sfera moralei legiuitorul este colectivitatea umană sub anonimatul experiențelor și tradițiilor. 
Prin excepție, au existat câțiva legiuitori individuali, numiți profeții popoarelor (Confucius, 
Buddha, Moise, Hristos, Mahomed), sau marii moraliști ai timpurilor (Socrate, Platon, Aristotel, 
Kant, Mill etc.).  
 
3.Funcția persuasivă - (convingerea) :  
• Având la bază funcțiile cognitivă și normativă, etica vizează sfera concretă a vieții morale, 
urmărind actul convingerii.   
 
4.Funcția educativă :  
Dezvăluită încă din antichitate de Platon și Aristotel. Este marcată de mai mulți factori: un fond 
prealabil de moralitate, contextul social, cultural, politic, economic, juridic etc., existența unor 
modele morale reale etc.  
  
4.Caracterizați pozitivismul economic și umanismul economic.  
Milton Friedman susține că urmărirea obținerii profitului este o datorie morală (cu condiția 
minima ca profitul să fie realizat pe căi legale). Friedman consideră că într-o economie de piață, 
unica responsabilitate socială a unei organizații este de a-și utiliza resursele în așa fel încât să-și 
atingă obiectivele, să-și sporească profitul, cu condiția să respecte „regulile jocului”, să se 
angajeze într-o competiție liberă, fără înșelăciuni sau alte fapte imorale (Friedman, 1991: 314). 
În plus, el consider că libertatea este cea mai importantă valoare în orice sistem economic și 
politic.  
  
5.Enumerați stakeholderii din cele trei medii organizaționale (intern, specific și general).  
(1) Stakeholderii interni sunt proprietarii, acționarii, consiliile și comitetele de conducere, 
angajații, membrii Consiliului de Administrație (CA).  
(2) Stakeholderii din mediul specific sunt clienții, cumpărătorii, consumatorii, sindicatele, 
aliații strategici, distribuitorii, furnizorii, concurenții, creditorii, grupurile de presiune (activiști), 
instituțiile financiare, bancare, fondurile de pensii, de investiții, alți colaboratori direcți.  
(3) Stakeholderii din mediul general sunt diversele instituții (politice, legislative, de mediu, 
culturale, sportive, religioase, educaționale, de sănătate), mass-media, administrația publică, 
fundațiile, ONG-urile, comunitatea locală/ națională/internațională, opinia publică.  
  
Test grilă  
1.Prin prisma filosofiei etica poate fi considerată:  
a) știința binelui/răului  
b) știința fericirii  
c) știința plăcerii  
d) știința idealului social  
  
2.Funcția eticii care se realizează pe trei trepte succesive (descriptivă, analitico- sintetică, 
explicativă) este:  
a) funcția cognitivă  
b) funcția normativă  
c) funcția persuasivă  
d) funcția educativă  
  
3.Maximizarea profiturilor (prin folosirea corectă a resurselor, în condiții de legalitate), ca scop 
principal al afacerilor, este susținută:  
a) de pozitivismul economic  
b) de umanismul economic  
c) atât de pozitivismul economic, cât și de umanismul economic  
  
4.Dacă un manager decide că obținerea de profit nu este scopul principal al firmei, 
subordonându-l altor interese (indiferent de valoarea lor morală), poate avea ca efect scăderea 
rentabilității firmei, ceea ce implică:  
a) scăderea veniturilor patronilor  
b) scăderea salariilor  
c) scumpirea produselor  
  
5.Din categoria stakeholderilor interni fac parte:  
a) clienții  
b) angajații  
 c) proprietarii  
d) sindicatele  
  
6.Aliații strategici, concurenții și grupurile de presiune fac parte din categoria:  
a) stakeholderilor interni  
b) stakeholderilor din mediul specific  
c) stakeholderilor din mediul general  
  
7.Din categoria stakeholderilor din mediul specific fac parte:  
a) furnizorii  
b) distribuitorii  
c) comitetele de conducere  
d) mass-media  
 
8.Din categoria stakeholderilor din mediul general fac parte:  
a) administrația publică locală  
b) ONG-urile  
c) instituțiile bancare  
d) instituțiile educaționale  
  
Evaluare – subiecte redacționale Capitolul 2  
1. Definiți morala și moralitatea.   
Morala reprezintă totalitatea convingerilor, atitudinilor, deprinderilor, sentimentelor reflectate în 
principii, norme, reguli determinate istoric și social, care reglementează comportamentul și 
raporturile indivizilor între ei, precum și dintre aceștia și societate (familie, grup, națiune, 
societate), în funcție de categoriile: bine, rău, datorie, dreptate, nedreptate și a căror respectare se 
întemeiază pe conștiință și opinie publică.  
Moralitatea reprezintă manifestarea efectivă a moralei prin atitudini, conștiință, fiind susținută 
de principii morale (de exemplu, principiul demnității, al omeniei, responsabilității, libertății, 
principiul adevărului, principiul loialității, principiul solidarității, principiul altruismului, 
principiul dreptății etc.). Moralitatea cuprinde acțiunile și comportamentul în ansamblu 
(moravuri) al indivizilor, ale unor mari grupuri, comunități și clase; anumite relații între oameni 
și grupuri sociale; fenomene ale voinței, mobilurile, motivele, aspirațiile omului, trăsăturile 
psihice ale persoanei; reacții subiective, adică receptare și atitudine axiologică și volitivă față de 
realitate.  
2. Precizați diferențele dintre etică, morală și moralitate.   
Pentru o mai bună înțelegere a diferențelor dintre etică, morală și moralitate, precizăm mai jos 
reciprocitățile semantice și funcționale. 
  
3. Enumerați principalele caracteristici ale moralei heteronome și ale morale 
autonome.  

 
4. Precizați legăturile dintre legea morală și legea juridică.  
Legea morală este un îndreptar al acțiunilor omenești pentru realizarea binelui, un cod cu 
character durabil. Legea morală nu este obligatorie deoarece nu are caracter de  
constrângere, ca cea juridică, de exemplu, dar impune totuși sancțiuni, și pedepse dacă 
nu este respectată. Legea morală, deși nu ne constrânge ca legile juridice, are sistemul 
său de pedepse și sancțiuni pentru oricine ar încălca recomandările sale.  
5. Definiți conceptul de valoare și enumerați valorile morale fundamentale.  
● Valorile sunt standarde (etaloane) ale comportării, eficienței, frumuseții sau virtuții pe 
care oamenii le aprobă încercând să trăiască conform acestora (J. Fraenkel);  
● este valoare orice este apt de a fi apreciat, dorit (E.W. Burgess);  
● valorile sunt conformitatea cu motivele, [...], cu obiectul, calitatea sau condiția, care 
satisfac motivația (R.T. La Piere);  
● o valoare este o concepție, explicită sau implicită, specifică unui individ sau 
caracteristică unui grup, cu privire la ceea ce este dezirabil și care influențează selecția 
mijloacelor și scopurilor disponibile în domeniul acțional (C. Kluckhohn);  
● valorile sunt standarde normative prin care ființele umane sunt influențate în ceea ce 
privește alegerile lor între diferite cursuri alternative ale acțiunii (P.E. Jacob,J.J. Flink)etc 
Valorile morale fundamentale sunt:   
1) Binele: util pentru un scop/o ființă, eficacitate, bunăstare, succes în afaceri (dar 
nu cu orice mijloace, oricum).  
2) Adevărul moral: opusul minciunii, ipocriziei, vicleniei, duplicității, etc.; 3) 
 Iubirea aproapelui: respect, prețuire, bunătate, blândețe, compasiune, dăruire, 
solicitudine, etc.  
4) Dreptatea: echitate, rațiune, corectitudine, civism, etc.  
5) Omenia: onestitate, sinceritate, modestie, etc.  
6) Datoria și obligația morală: a munci, a ajuta pe cei din jur, a fi generoși, a fi 
cinstiți, a cultiva prietenia, justiția, a urma binele, a evita răul.  
6. Definiți răspunderea și responsabilitatea.  
Literar prin responsabilitate se înțelege obligația de a răspunde, de a da seamă de ceva, de a 
manifesta o atitudine conștientă față de obligațiile sociale. În acest sens, o definiție formală a 
responsabilității sociale prevede obligația managerului de a alege și aplica acele acțiuni care 
contribuie la bunăstarea individului în consens cu interesul societății și al organizației pe care o 
conduce .  

 
  
Test grilă  
  
1.În literatura de specialitate morala este definită ca fiind:  
a) dominația rațiunii asupra afectelor  
b) tendința spre binele suprem  
c) autonomia voinței  
  
2.Caracteristicile moralei heteronome sunt:  
a) respect unilateral (pentru adult)  
b) respect reciproc (între egali)  
c) cooperare  
d) constrângere  
  
3.Caracteristicile moralei autonome sunt:  
a) conformism social  
b) creativitate  
c) progresism  
d) conservatorism politic  
  
4.Funcțiile sociale ale moralei sunt:  
 a) funcția de cooperare în vederea realizării scopurilor  
b) funcția de integrare a individului în comunitatea morală  
c) funcția de reproducție morală (sau de conservare a tradiției morale)  
d) funcția de promovare a inovației morale (sau de creație valorică)  
  
5.Analizând diferențele dintre etică, morală și moralitate, respectiv reciprocitățile semantice și 
funcționale, în literatura de specialitate se arată că:  
a) etica are caracter accentuat cognitiv și explicativ  
b) morala are caracter proiectiv – programator  
c) moralitatea are caracter real – practic  
d) morala are caracter accentuat cognitiv și explicativ  
  
6.Norme generale, universale (comparativ cu cele particulare sau speciale) se caracterizează 
prin: ​a) au durabilitate mare în timp  
b) posedă o anumită variație în timp  
c) sunt prezente în toate tipurile de comunități umane  
d) influențează toate activitățile umane  
  
7.Norme speciale (comparativ cu cele particulare sau generale) se caracterizează prin:  
a) reglează relații și activități umane particulare  
b) sunt ocazionale  
c) sunt prezente în toate tipurile de comunități umane  
d) se manifestă în cadrul unor grupuri restrânse  
8.Având în vedere legăturile dintre legea morală și legea juridică, se susține că:  
a) legea juridică se bazează pe norme și principii morale  
b) legea morală se bazează pe norme și principii juridice  
c) respectul față de legea juridică este o datorie morală  
d) uneori legea juridică prevede limite care pot fi de neacceptat pentru legea morală  
  
9.Imperativul categoric căruia trebuie să i se conformeze conștiința morală, formulat de Hans 
Jonas (1993), include următoarele:  
a) acționează astfel încât efectele acțiunii tale să fie compatibile cu permanența unei 
vieți autentic umane pe pământ  
b) acționează astfel încât efectele actelor tale să nu fie distructive pentru o astfel de 
viață  
c) nu compromite condițiile pentru supraviețuirea nelimitată a umanității pe pământ  
d) include în alegerea ta actuală integritatea viitoare a omului  
  
10.​În cadrul relativismului etic, Andrei Marga (1998) argumentează că:  
a) valorile sunt incomensurabile  
b) valorile sunt incomparabile  
c) nu există o cale rațională de a compara și alege între valori diferite  
d) nu se poate decide rațional între valori rivale, ci se poate opta doar între 
 indiferență și saltul de la o valoare la alta  
  
  
Evaluare – subiecte redacționale Capitolul 3  
  
1. Definiți deontologia și deontologia profesională.  
  
Din punct de vedere etimologic, termenul „deontologie” provine de la cuvintele grecești: „deon - 
deontos”, care înseamnă, ceea ce trebuie făcut, datorie, necesitate, nevoie, obligație și „logos”, 
adică, știință, cuvânt, discurs.  
  
Deontologia profesională poate fi definită ca fiind disciplina care include normele de conduită și 
obligațiile morale ale unei profesii bine definite; un studiu al moralelor profesionale; un 
ansamblul de reguli care reglementează o profesiune, conduita celor care o exercită, rapoartele 
dintre aceștia și clienții lor, dintre ei și public.  
  
2. Prin ce se caracterizează profesionalismul?  
  
Profesionalismul este socotit o ideologie relevantă pentru cei care lucrează în același domeniu.  
Profesionalismul este caracterizat prin (Gortner, 1987: 130):  
● expertiză în exercitarea unei profesii;  
● credință în autonomia deciziilor profesionale și a exercitării profesiei;  
● identificarea cu profesia și cu cei din același domeniu;  
● dedicația pentru o lungă parte a vieții față de profesia aleasă;   
● obligația morală de a lucra în serviciul clientului, evitând implicarea emoțională 
excesivă, arbitrarul și tratamentul preferențial;   
● credință în capacitatea de autoreglare și menținerea standardelor profesionale.  
  
3. Ce obiective trebuie să vizeze orice cod deontologic?  
  
Orice cod deontologic trebuie să urmărească realizarea mai multor obiective principale:  
● consolidarea integrității și a competențelor profesionale;  
● asigurarea unui nivel maxim de responsabilitate și profesionalism;  
● supravegherea respectării independenței și obiectivității activităților desfășurate 
de cei implicați în profesia respectivă;  
● promovarea intereselor tuturor membrilor;  
● supravegherea respectării regulilor privind secretul profesional;   
● susținerea și promovarea aplicării și respectării nu numai a normelor interne, ci și 
a celor naționale și internaționale;  
● minimizarea încălcării regulilor deontologice, a comportamentelor imorale, 
lipsite de responsabilitate (se pot stabili sancțiuni de forma: blamul, mustrarea, 
avertizarea disciplinară, amenzi, suspendarea sau excluderea).  
  
4. Care sunt beneficiile implementării codurilor deontologice?  
   
Elaborarea și implementarea corectă a codurilor poate aduce o serie de beneficii:   
codul deontologic are un rol decisiv în informarea tuturor celor vizați asupra profesiei, a 
regulilor de conduită, a drepturilor și obligațiilor ce se impun;   
● poate garanta fidelitatea clienților și prosperitatea în cadrul profesiei respective;  
● creează o solidaritate remarcabilă în cadrul grupului profesional;  
● menține sau chiar îmbunătățește prestigiul profesiunii;  
● prin emiterea unui ideal al profesiei, conștiința individuală a fiecărui membru își 
recunoaște și activează valorile și principiile morale necesare;   
● dă fiecărui membru un sentiment de securitate și forță colectivă;  
● poate să ajute la evitarea intervenției statului sau să limiteze constrângerile 
impuse de alte instituții și organizații;  
● protejează profesioniștii de cererile și impunerile unor patroni care le-ar cere un  
● comportament contrar interesului public, împotriva principiilor morale;   
● pot fi ușor integrate în contractele de angajare și pot să conțină și sancțiuni;   
● ajută la adoptarea unor decizii de grup, în caz de urgență etc.  
Test grilă  
  
1.Deontologia se referă la:  
a) datorie, obligații, reguli, în general  
b) datorie, obligații, reguli, norme morale  
c) norme, reguli și obligații profesionale  
d) norme, reguli și obligații morale specifice unei profesiuni  
2.Datoria profesională (și morală) este mijlocul de realizare a unor scopuri străine sistemului în 
care acționează, pentru:  
a) profesionistul de circumstanță  
b) profesionistul de meserie  
c) profesionistul de vocație  
  
3.Respectarea normelor profesionale (și morale) în mod reflex, ca rezultat al unui model 
profesional asimilat o dată pentru totdeauna, este specifică:  
a) profesionistului de circumstanță  
b) profesionistului de meserie  
c) profesionistului de vocație  
  
4.În îndeplinirea îndatoririlor dovedește angajare deplină, creatoare, își asumă riscuri și are 
sentimentul sacrificiului de sine, profesionistul:  
a) de circumstanță  
b) de meserie  
c) de vocație  
  
5.Orice organism autorizat, în funcție de natura profesiei:  
a) poate codifica îndatoririle membrilor săi  
 b) poate să impună promovarea unui examen de acces la profesie  
c) poate să ceară efectuarea unui stagiu de pregătire  
d) poate să impună modalități de perfecționare și de verificare a aptitudinilor  
  
6.Obiectivele principale ale unui cod deontologic sunt:  
a) consolidarea integrității și a competențelor profesionale  
b) promovarea intereselor tuturor membrilor  
c) susținerea și promovarea aplicării normelor naționale și internaționale  
d) maximizarea încălcării regulilor deontologice  
 
7.Beneficiile elaborării și implementării corecte a codurilor deontologice sunt:  
a) are un rol decisiv în informarea tuturor celor vizați asupra profesiei, a regulilor de 
conduită, a drepturilor și obligațiilor  
b) menține sau chiar îmbunătățește prestigiul profesiunii  
c) dă fiecărui membru un sentiment de securitate și forță colectivă  
8.Principalele critici la adresa codurilor deontologice includ:  
a) pot condamna multe și pot prescrie puține  
b) pot amenința excesiv libertatea  
c) sunt cunoscute și însușite întotdeauna de către toți cei vizați  
d) pot include fraze lipsite de sens sau fără justificare  
  
 
 
Evaluare – subiecte redacționale Capitolul 4  
  
1. Ce este Etica în afaceri?  
  
Dimensiunea etică a afacerilor este tratată ca un „plus de rentabilitate, profitabilitate” (good 
ethics is good business). Etica în afaceri este un domeniu care urmărește să clarifice problemele 
de natură morală ce se ridică în mod curent în activitatea agenților economici dintr-o societate 
capitalistă. Etica în afaceri este definită în literatura de specialitate ca fiind (Crăciun, 2005):  
● „perspectiva etică, fie implicită în comportament, fie enunțată explicit, a unei 
companii sau a unui individ ce face afaceri”.  
● „acel set de principii sau argumente care ar trebui să guverneze conduita în 
afaceri, la nivel individual sau colectiv”.  
● „studiul modului în care normele morale personale se aplică în activitățile și 
scopurile întreprinderii comerciale”.  
● ”studiul situațiilor, activităților și deciziilor de afaceri în care se ridică probleme 
în legătură cu (ceea ce este moralmente) bine și rău”.  
  
Etica în afaceri este un domeniu de studiu aplicativ al eticii prin promovarea principiilor morale 
și a codurilor de „conduită” ce reglementează relațiile interumane din cadrul organizațiilor și 
care guvernează deciziile oamenilor de afaceri sau ale managerilor.  
   
  
2. Care sunt principalele niveluri de aplicare ale eticii în afaceri?  
  
În afaceri pot fi detectate 3 niveluri de aplicare ale eticii (Solomon, 1991: 360).  
  
1. Nivelul micro - este cel care se stabilește între indivizi în baza principiului 
corectitudinii schimbului. Acest nivel este mai aproape de etica tradițională și 
cuprinde: obligații, promisiuni, intenții, consecințe, drepturi individuale. Toate 
acestea se află sub principiile schimbului cinstit, a câștigului cinstit și a 
tratamentului corect. Din perspectivă microeconomică etica este adesea asociată 
cu încrederea (furnizorilor, clienților, angajaților, comunității).  
2. Nivelul macro - se referă la reguli instituționale sau sociale ale economiei, 
ale lumii afacerilor. Conceptele centrale cu care se operează pentru acest nivel 
sunt: dreptate și legitimitate. Problemele puse în contextul nivelului macro sunt 
de natură filosofică, preponderent etică și sunt de tipul următor: Care e scopul 
pieței libere? Este drept sistemul de reglementare al pieței? Ce rol trebuie să aibă 
statul în afaceri? Sunt corecte și echitabile politicile de impozitare aplicate 
firmelor?  
3. Nivelul corporațiilor. Discuțiile etice se referă preponderent la rolul jucat 
în societate, la responsabilitatea socială și impactul corporațiilor.  
  
3. Care sunt principalele obiective ale eticii în afaceri?  
Etica afacerilor poate ajuta oamenii să abordeze sistematic fenomenele și procesele morale, 
ajutându-i să vadă problemele pe care în mod obișnuit le ignorau. Velasquez (1988: 22) arată că, 
oricâte rezerve pot fi aduse unei etici a afacerilor, se conturează, până la urmă, câteva obiective 
principale:  
● de a înfățișa conceptele etice relevante în cazul rezolvării problemelor morale  
● din lumea afacerilor;  
● de a prezenta competențele raționale și analitice necesare aplicării conceptelor 
etice la deciziile oamenilor de afaceri;  
● de a identifica acele chestiuni morale implicate în administrarea domeniilor care 
comportă dificultăți specifice în orizontul lumii afacerilor; de a oferi o înțelegere 
cuprinzătoare asupra mediului (social, spiritual, natural) care generează probleme 
morale în climatul de afaceri;  
● de a oferi studii de caz asupra dilemelor morale cu care se confruntă managerii.  
  
4. Enumerați avantajele comportamentului moral în afaceri.  
  
Avantajele comportamentului moral în afaceri pot fi sintetizate astfel (Calciu, 2009:118):  
● având o reputație bună, întreprinzătorii pot obține mai ușor credite și împrumuturi 
de la bănci și organizații internaționale;  
● un tratament corect aplicat furnizorilor, prin plăți echitabile și la timp vor asigura 
o relație de afaceri pe termen lung cu aceștia;  
 ● onestitatea în raport cu clientul prin produse și servicii de calitate și la un preț  
● rezonabil, duc la loialitate și atragerea de noi clienți;  
● încrederea este o calitate de bază pentru o relație pe termen lung cu un partener 
de afaceri serios, din străinătate;  
● tratarea corectă a angajaților și a furnizorilor îi face loiali, motivați și cu un 
randament mai mare;  
● acest lucru este simțit și de clienți, care se vor îndrepta spre produsele și 
serviciile celui care îndeplinește această condiție.  
  
Test grilă  
1.Subiectul eticii în afaceri (agentul moral) poate fi:  
a) un om  
b) un grup de angajați  
c) agentul economic cu personalitate juridică  
d) societatea, în general  
  
2.Nivelul de abordare a problematicii eticii în afaceri îl poate constitui:  
a) o afacere în general  
b) o activitate specifică orientată către atingerea obiectivelor  
c) un anumit contract  
d) o relație de afaceri specifica  
  
 
 
3.În afaceri pot fi detectate 3 niveluri de aplicare ale eticii. Cel care se stabilește între indivizi, în 
baza principiului corectitudinii schimbului, este:  
a) nivelul micro  
b) nivelul macro  
c) nivelul corporațiilor  
  
4.În afaceri pot fi detectate 3 niveluri de aplicare ale eticii. Cel care se referă la reguli 
instituționale sau sociale ale economiei, ale lumii afacerilor și care operează cu conceptele de 
dreptate și legitimitate, este:  
a) nivelul micro  
b) nivelul macro  
c) nivelul corporatiilor  
  
5.Studierea eticii are atât utilitate teoretică, cât și practică. Utilitatea teoretică se referă la 
următoarele aspecte:  
a) este esențială pentru asigurarea progresului individual și social  
b) ne încurajează în a alege și a realiza binele  
c) ajută la consolidarea conștiinței morale  
d) ne ajută să rezolvăm corespunzător conflictele zilnice  
   
6.Studierea eticii are atât utilitate teoretică, cât și practică. Utilitatea practică se referă la 
următoarele aspecte:  
a) ne ajută să ne cunoaștem adevărata valoare morală și viața care trebuie trăită  
b) ne oferă un real ajutor în a evita răul, în a greși cât mai puțin  
c) este un ghid pentru cunoaștere și alegere între valoare/nonvaloare  
d) asigură un minim de cunoștințe fundamentale, absolut necesare  
  
Evaluare – subiecte redacționale Capitolul 5  
  
1. Ce este etica managerială?  
Etica managerială poate fi considerată ca fiind știința care se ocupă în primul rând de elaborarea 
unui cod de principii, norme, reguli morale care stabilesc ceea ce este bine și rău, corect și 
incorect, responsabil și iresponsabil, în exercitarea funcțiilor și atribuțiilor manageriale.  
Etica managerială este un domeniu de studiu aplicativ care vizează conduita morală a 
managerilor, concepțiile, aspirațiile, aptitudinile, principiile etc., pe baza cărora aceștia adoptă 
deciziile de zi cu zi.  
  
 
 
 
 
 
 
2. Care sunt problemele manageriale din cadrul unei firme?  
   
3. Descrieți cele patru categorii majore de responsabilități sociale ale firmei.  

 
4. Ce înseamnă a avea un comportament moral în afaceri?  
   
În concluzie, organizațiile care își asumă toate categoriile de responsabilități sociale sunt cele 
care obțin profit maxim respectând legea, manifestând un comportament moral și 
evidențiindu-se ca „cetățeni” model.  
  
5. Precizați câteva exemple de principii etice universale/reguli morale pentru 
domeniul afacerilor.  
  
Respectă legile.  
Spune adevărul.  
Arată respect oamenilor.  
Nu uita „regula de aur”: ce ție nu-ți place, altuia nu-i face (comportă-te cu alții așa cum 
ai dori ca ei să comporte cu tine).  
Mai presus de toate, nu prejudicia.  
Practică participarea, nu paternalismul.  
Acționează întotdeauna când ai responsabilitatea s-o faci.  
Definește comportamentul moral.  
Exprimă-ți cu claritate valorile.  
Manifestă intoleranță față de încălcarea legilor.  
Tratează toți angajații drept persoane unice, valoroase.  
Manifestă prudență maximă, siguranță, profesionalism și corectitudine în fundamentarea 
deciziilor/acțiunilor.  
Încurajează comunicarea deschisă.  
Asumă-ți responsabilitatea pentru insuflarea unui comportament moral.  
Manifestă în permanență dorința de a-ți asuma răspunderea.  
Recunoaște faptul că ești privit ca model. Fii consecvent.  
Susține libertatea, perfecționarea și dezvoltarea fiecărui angajat.  
Formează și încurajează un regim echilibrat de muncă și odihnă.  
  
6. Enumerați argumentele în favoarea responsabilității sociale ale organizației.  
  
Argumentele în favoarea RS descrise anterior au ca fundament multitudinea beneficiilor (de 
regulă, pe termen mediu și lung) aduse de programele de RS. Aceste beneficii, cu impact pozitiv 
nu numai pentru organizație, ci și pentru angajați, consumatori, mediul de afaceri și societate, în 
general, sunt:  
● îmbunătățirea reputației organizației, creșterea notorietății acesteia, 
îmbunătățirea și consolidarea imaginii unei mărci (programele de RSO ajută la 
diferențierea de concurență și obținerea loialității față de brand);  
● poziționarea eficientă pe piață a brandurilor și/sau a organizației și alinierea la 
cele mai noi standarde ale pieței (cucerirea de noi piețe prin adaptarea ofertei); 
economisirea resurselor prin practici de dezvoltare durabilă/sustenabilă; lansarea 
pe piață a produselor ce satisfac o cerere crescândă de produse ecologice;  
● posibilitatea majorării profiturilor, deoarece tot mai mulți consumatori sunt 
 susținători ai organizațiilor care-și asumă responsabilități sociale, boicotând 
afacerile celor cu un comportament iresponsabil;  
● relații de lungă durată cu furnizorii, investitorii și alți actori ai vieții economice, 
bazate pe încredere;  
● motivarea angajaților (ei se mândresc cu responsabilitățile sociale asumate); 
recrutarea personalului de înaltă ținută morală și reducerea mobilității la locul de 
muncă;  
● atragerea și păstrarea celor mai valoroși/performanți angajați;  
● susținerea unor cauze sociale este un bun prilej de a intra în parteneriate cu alte 
organizații, instituții, autorități publice sau instituții media. Dacă e vorba de cauze  
● sociale care sunt importante, organizația le va câștiga încrederea și respectul; 
evitarea escaladării conflictelor cu anumite grupuri cointeresate;  
● rezolvarea unor probleme grave ale societății, creșterea bunăstării generale, a 
calității vieții etc.  
  
7. Descrieți principalele abordări/sisteme etice ale deciziilor manageriale.  
  
Având în vedere procesul de luare a deciziilor manageriale, prezentăm în continuare cele mai 
relevante sisteme/teorii ale eticii în afaceri, într-o ordine aleatoare. Aceste sisteme încearcă să 
definească principiile morale care pot să coordoneze judecățile și acțiunile în direcția luării celor 
mai bune decizii. Principalele abordări ale sistemelor etice, cu impact asupra deciziilor 
manageriale sunt:   
(1) abordarea utilitaristă,   
(2) abordarea universalistă,   
(3) abordarea distributivă,   
(4) abordarea virtuților și a principiilor morale și   
(5) abordarea individualistă.  
  
8. Ce acțiuni pot întreprinde managerii în vederea menținerii unui climat moral la 
locul de muncă?  
  
Managerii contemporani sunt supuși acțiunii a cel puțin trei forțe destabilizatoare pentru 
acțiunea morală (Mihuț, 2012: 120):  
● forța poftei și pasiunii (sunt îngăduitori cu slăbiciunile personale);   
● forța mândriei și prefăcătoriei (reacționează exagerat la critici, acceptă bârfa, 
cultivă prejudecăți, induc în eroare și atacă „pe la spate” etc.);   
● forța ambiției și lăcomiei (ignoră interesul celorlalți stakeholderi implicați în  
● afacere, au „stimă” deosebită pentru bani și nu pentru folosirea resursei timp, 
acceptă în schimbul banilor afaceri, tranzacții etc. „fără moralitate”).  
  
 
 
 
9. Care sunt avantajele, respectiv limitele elaborării și implementării codurilor de 
 etică în organizații?  
Avantajele elaborării codurilor de etică:  
● încearcă să echilibreze interesul colectiv cu cel personal;  
● pot oferi un ghid pentru persoanele tinere care intră în firmă;  
● pot constitui bazele unei acțiuni disciplinare împotriva abaterilor;  
● poate fi un mijloc de aliniere a abaterilor la normele morale;  
● asigură transparența modului de realizare a activităților, proceselor etc.;   
● ajută la rezolvarea eficientă a problemelor de discriminare, a dilemelor etice;  
● garantează respectarea strategiilor de calitate pe termen lung;  
● creează o cultură organizațională adecvată;  
● este un mijloc de încurajare a practicilor morale în organizații;  
● îmbunătățește climatul de muncă la toate nivelurile;  
● crește loialitatea și implicarea conducerii și a salariaților;  
● are loc îmbunătățirea selecției, formării, promovării personalului, a altor practici 
ale managementului resurselor umane etc.;  
● sporește încrederea și cooperarea în echipă, inițiativele personale se îndreaptă  
● către interesul general;  
● deciziile adoptate vizează dreptatea, eficiența și nediscriminarea;   
● cresc performanțele firmei pe termen mediu și lung etc.  
  
Limita de acțiune a codurilor etice constă în formularea lor în termeni generali tocmai pentru că, 
la început, managerii și subordonații lor se află în incapacitatea de a identifica toate problemele 
etice care pot apărea (Blois, 1985: 230). Cu toate că interesul pentru codurile de etică este în 
creștere, trebuie să amintim că ele nu pot acoperi toate situațiile și nu pot garanta o conduită 
universal morală.  
  
Test grilă  
  
1.Realizarea unor produse/servicii de calitate și garantarea siguranței utilizării produselor sunt 
probleme manageriale care țin de:  
a) cercetare-dezvoltare  
b) producție  
c) comercial-marketing  
d) financiar-contabilitate  
e) resurse-umane  
  
2.Evitarea practicilor de evaziune fiscală și gestionarea corectă a costurilor sunt probleme 
manageriale care țin de funcțiunea:  
a) cercetare-dezvoltare  
b) producție  
c) comercial-marketing  
d) financiar-contabilitate  
e) resurse-umane  
  
3.Având în vedere responsabilitățile sociale ale managementului, sunt solicitate imperativ 
tuturor organizațiilor:  
a) responsabilitățile economice  
b) responsabilitățile legale  
c) responsabilitățile etice  
d) responsabilitățile discreționare  
  
4.Responsabilitățile care presupun angajamentul/implicarea managerului și organizației în 
acțiuni pur voluntare, izvorâte din dorința de a rezolva anumite probleme sociale, sunt:  
a) responsabilități economice  
b) responsabilități legale  
c) responsabilități etice  
d) responsabilități discreționare  
  
5.Analizând principalele abordări ale sistemelor etice, cu impact asupra deciziilor manageriale, 
dacă decizia luată se bazează în totalitate pe conceptele de corectitudine, echitate și 
imparțialitate, decidentul a avut în vedere:  
a) abordarea utilitaristă  
b) abordarea universalistă  
c) abordarea distributivă  
d) abordarea individualist  
  
6.Analizând principalele abordări ale sistemelor etice, cu impact asupra deciziilor manageriale, 
focalizarea pe consecințe este specifică:  
a) abordării utilitariste  
b) abordării universaliste  
c) abordării distributive  
d) abordării individualiste  
  
7.Principalele caracteristici ale unui cod de etică se referă la următoarele:  
a) să fie riguroase, să prevadă clar idealurile și/sau obligațiile  
b) să protejeze interesul public  
c) să fie specifice și oneste  
d) să provină de la o autoritate legitimă  
  
8.Avantajele elaborării codurilor de etică includ:  
a) încearcă să echilibreze interesul colectiv cu cel personal  
b) pot oferi un ghid pentru persoanele tinere care intră în firmă  
c) pot constitui bazele unei acțiuni disciplinare împotriva abaterilor  
d) este un mijloc de încurajare a practicilor imorale în organizații  
  
9.Este puțin probabil ca toate deciziile/acțiunile unui manager să fie întotdeauna fie morale, fie 
amorale, fie imorale. Cu toate acestea, în literatura de specialitate se precizează faptul că 
managerul care eșuează în considerarea eticii ca o componentă a comportamentului său este:  
a) manager imoral  
b) manager amoral  
c) manager moral  
  
10.Managerii care manifestă un comportament moral sunt caracterizați astfel:  
a) susțin libertatea, perfecționarea și dezvoltarea fiecărui angajat  
b) formează și încurajează un regim echilibrat de muncă și odihnă  
c) creează un mediu de lucru fără discriminări  
d) cultivă o atitudine pozitivă față de celelalte persoane  
 

 
 
Functiune  Elemente definitorii 

Cercetare dezvoltare  ● respectarea libertăţii de a încerca idei şi produse noi;  

● încurajarea creativităţii în activitatea de C-D;   
● realizarea de investiţii eficiente;   
● asigurarea celor mai bune condiţii tehnico-materiale, de resurse 
umane pentru eficientizarea concepţiei, cercetării etc 

Producţie   ● utilizarea la nivel cât mai ridicat a capacităţii de producţie;   

● folosirea raţională a resurselor firmei; 
● reducerea consumurilor specifice; 
● realizarea unor produse/servicii de calitate;   
● garantarea siguranţei utilizării produselor;   
● efectuarea periodică a controalelor de calitate;   
● îmbunătăţirea continuă a disciplinei tehnologice etc. 

Comercial marketing   ● informarea corectă a clienţilor în legătură cu produsele;   

● realizarea de contracte cu furnizori responsabili, autorizaţi, 
competitivi, demni de încredere;   
● practici corecte pentru toate elementele mixului de marketing: 
preţ, produs, reclamă, distribuţie; 
● alegerea cu atenţie a agenţilor comerciali;   
 ● respectarea strictă a contractelor de vânzare;   
● fundamentarea pe criterii de eficienţă a aprovizionării;   
● evitarea practicilor de concurenţă neloială etc. 

Financiar contabilitate  ● gestionarea corectă, realizarea de registre exacte;   

● evidenţe şi analize financiare reale; 
● protejarea tuturor activităţilor financiare şi informaţionale;   
● evitarea supraîncărcării nejustificate a costurilor;  
● evitarea practicilor de evaziune fiscală;  
● determinarea, gestionarea corectă a costurilor;   
● adoptarea celor mai bune decizii financiare etc 

Resurse Umane   ● salarizarea şi distribuirea echitabilă a veniturilor;   

● previzionarea atentă a necesarului de resurse umane;   
● corectitudine la angajare, evaluare, promovare etc.;   
● asigurarea siguranţei locului de muncă;   
● respectarea vieţii personale;   
● evitarea discriminărilor de orice fel; 
● încurajarea dezvoltării profesionale; 
● soluţionarea eficientă a problemelor sindicaliştilor etc. 
 
 
Teoria  Filosof/ gânditor  Elemente definitorii 
Teoria  Thomas Hobbes  §​​fiinţa umană este prin natura ei 
contractului  J.J. Rousseau  egocentrică, cu tendinţe naturale de a-şi 
social  satisface în orice mod dorinţele şi 
necesităţile; 
§​​competiţia dintre indivizi cu interese 
similare impune negocieri finalizate de 
contract social; 
§​​acţiunea justă este cea permisă de contract; 
§​​binele este asimilat condiţiei în care este 
satisfăcut interesul individual. 
Teoria legii  Sfântul Toma  §​​au delimitat tipurile de comportament 
naturale  d‟Aquino  drept raţionale, în acord cu esenţa omului; 
   §​​standardele sunt înscrise în „legea eternă” 
Thomas Jefferson  revelată de Dumnezeu în Sfânta Scriptură; 
§ fiecare trebuie să acţioneze în 
concordanţă cu prevederile acestei legi. 
Teoria  Jeremy Bentham  §​​obţinerea plăcerii şi evitarea suferinţei; § 
utilitaristă  John Stuart Mill  satisfacţie cât mai mare pentru cât mai 
mulţi;  
§​​accent pe consecinţele actelor: 
pozitive/negative, beneficii/pierderi; 
§​​încorporează diverse concepţii asupra 
bunăstării. 
Teoria  Immanuel Kant  §​​comportamentul este considerat moral 
universalistă,  David Ross  dacă este în conformitate cu principiile de 
deontologică   responsabilitate şi îndatorire;  
§​​acţionează numai conform acelei maxime 
care vrei să devină o lege universală; 
§​​acţionează în aşa fel încât să tratezi 
întotdeauna umanitatea, în propria-ţi 
persoană sau în persoana altuia, ca un scop 
şi niciodată ca un simplu mijloc; 
§​​omul responsabil capătă dreptul la 
autonomie, a cărei valoare este inerentă, 
infinită. 
Teoria  John Rawls  §​​standardele morale se bazează pe 
distributivă  întâietatea unei singure valori: justiţia; 
§​​recompensele acordate trebuie să fie 
proporţionale cu contribuţia fiecăruia la 
realizarea obiectivelor. 
Libertatea  Robert Nozick  §​​standardele morale se bazează pe libertate; 
personală  John Locke  §​​orice persoană are drepturi: de a trăi, de a 
fi liber, de a munci etc.; 
§​​justiţia înseamnă a permite fiecăruia să 
trăiască aşa cum îşi doreşte, fără amestec. 
 
Grile 20 Ian 2021 Zi - FB+MG 
 
1. Identificati afirmatiile corecte: 
a. Respectarea legii morale este o obligatie constitutionala 
b. Legea juridica intareste normele morale, le imbraca in juridic, devenind 
obligatorii 
c. Legea juridica se bazeaza pe norme si principii morale - nu invers 
d. Legile juridice nu intra in conflict cu normele morale 
 
2. Identificati urmatoarele elemente legate de etica in afaceri, ca disciplina de studiu: 
a. Observatia - ​Metoda de cercetare 
b. Deciziile manageriale ​ - (Etica managerială) nu exista ca optiune de raspuns in 
 grila. 
c. misiunea si obiectivele firmei - ​Cadru teoretic de analiza 
d. Angajatii firmei - ​Subiect (agent moral) 
e. Reclamatiile din partea clientilor ​???? 
 
Raspunsurile trebuie alese din optiunile de mai jos: 
i. Cadru practic de analiza 
ii. Nivel de aplicare sau de abordare 
iii. Obiect al analizei morale 
iv. Cadru teoretic de analiza 
v. Subiect (agent moral) 
vi. Metoda de cercetare 
3. Competitia in afaceri nu este un scop in sine, ci un sistem de relatii/interactiuni intre 
oameni/firme care vizeaza cele mai bune rezultate pentru toti. 
a. Falsconduita 
b. Adevarat 
4. Deontologia evidentiaza faptul ca este important ca managerii: 
a. Sa identifice si sa analizeze probemele de morala cu impact semnificativ in 
activitatea zilnica 
b. Sa rezolve eficient si eficace dilemele etice 
c. Sa se angajeze in crearea/mentinerea unui climat moral la locul de munca 
d. Sa manifeste o grija permanenta pentru moralitate 
5. Referitor la maximizarea profitului s-au creat doua sisteme etice de gandire: 
pragmatisuml si naturalismul. Naturalismul isi gaseste ratiunea in esenta gandirii 
scriitorului si omului politic Niccolo Machiavelli, fapt care i-a adus si denumirea de 
“machiavelism aplicat”. 
a. Fals 
b. Adevarat 
6. Identificați categoriile de factori care pot influența soluționarea dilemelor etice: 
a. Constituția somatică a decidentului - Factor Individual 
b. Climatul organizational - Factor Organizational 
c. Politicile și procedurile firmei - Factor Organizational ? 
d. Starea de sanatate a decidentului - Factor Individual 
e. Cultura nationala - Factor Societal ? 
f. Valorile decidentului - Factor Individual 
7. Conduita in domeniul afacerilor este influentata de: 
a. Organigrama firmei ? 
b. Regimul politic 
c. Caracteristicile indivizilor 
d. Cadrul legislativ 
8. Incadrati urmatoarele aspecte legate de profesionalism si profesionisti: 
a. Se autoevalueaza permanent fiind simbolul auto-realizarii depline in plan moral si 
profesional - Profesionistul de vocatie 
b. Respecta cu strictete orice nirme/principii pentru ca asa au decis superiorii lui - 
de meserie 
 c. Este foarte bun executant dar nu isi asuma initiative - de meserie 
d. Promoveaza in organizatie un climat de responsabilitate si moralitate - de vocatie 
e. Respecta regulile profesionale de frica pierderii locului de munca - de 
circumstanta 
9. Grupati urmatoarele elemente ale constiintei morale: ​???? 
a. Functia activa a mintii, a face, a gandi - intelectuala 
b. Sentimente superioare - afective si voluntare 
c. Identitatea proprie, forta de activare si initiere - ego-ul 
d. Intuitie, inspiratie, cunostinte - intelectuale 
e. Intelepciune, aprecieri - intelectuale 
f. Facultatea contemplativa, gandire si simtire - afective si voluntare 
g. Credinte, obiceiuri, practici morale colective - provenite din afara 
10. Responsabilitatea sociala a firmei (CSR) este obligatia unei firme de a servi interesele 
celor care ajuta direct sau indirect la bunul mers al afacerilor, adica: 
a. Interesele investitorilor 
b. Interesele organismelor guvernamentale 
c. Interesele clientilor 
d. Interesele angajatilor  
11. Caror stakeholderi le corespund urmatoarele asteptari: ​???? 
a. Respectarea legilor referitoare la monopol - ​concurenti 
b. Reciclarea adecvata a deseurilor - ​comunitatea/societatea 
c. Sporirea profitului, a valorii afacerii - ​proprietari/actionari 
d. Evaluarea si recompensarea corecte - ​grupuri de activisti 
e. Satisfacerea nevoilor legate de produse -​clienti/cumparatori 
f. Restituirea creditelor angajate -​institutii bancare/financiare 
g. Sprijin si sustinere in indeplinirea sarcinilor de serviciu - ​angajati 
12. Teza incompatibilitatii dintre etica si afaceri evidentiaza faptul ca nu exista 
responsabilitati etice in afaceri. 
a. Adevarat 
b. Fals 
13. Unii manageri sunt importiva asocierii dintre Etica si afaceri, sustinand in mod eronat ca: 
a. Maximizarea profitului este unicul standard moral al managerilor 
b. Nu exista responsabilitati etice in afaceri ​???? 
c. %33.33333rezultatele unor afaceri dubioase nu sunt intotdeauna intru-totul 
regative 
14. Identificati stakeholderii firmei VelPitar: 
a. Opera Nationala Romana Cluj-Napoca - ​larg​(sau restrans daca sunt clientii 
VelPitar) 
b. Angajatii - ​restrans 
c. Radio Cluj - ​larg​(sau restrans daca sunt clientii VelPitar sau colaboratori directi) 
d. Activistii din domeniul protectiei animalelor - larg ????? 
e. Furnizorii de materii prime si materiale - ​restrans 
f. Firmele de distributie/transport a produselor - ​restrans 
i. Stakeholderi in sens larg 
ii. In sens restrans 
 iii. Nu sunt stakeholderi ai firmei VelPitar 
15. Implementarea eficienta si eficace a codului de etica in firma, prezinta urmatoarele 
beneficii: 
a. Nu garanteaza conduita morala 
b. Creste loialitatea angajatilor 
c. Justifica actiunile disciplinare 
d. Incurajeaza practicile imorale 
e. Imbunatateste climatul de munca