1.

Investițiile firmelor în anumite programe sociale pot fi considerate:

a) imorale, b)inegale, c) Nedemocratice

2. Comparativ cu răspunderea, responsabilitatea evid:

a) obligație exterioară de a facere ceva, b)asumarea din liberă inițiativă, c)rolul
activ al omului, d)caracterul subiectiv intern
3. Valorile morale fundamentale sunt:
a) omenie, b) dreptatea, c) binele

4. Codurile de etica trebuie:

a) sa prevadă pedepse si sanctiuni, b) sa stabileasc anumite prioritati c) sa nu
provină de la autoritate legitimă

5. Codurile de etica(avantaje):
a) încurajează practicile morale, b) pot fi baza actiunilor disciplinare, c) vizează
dreptatea, corectitudinea, d) viziează eficiența

6. Îndrumătorii omenirii cu influență istorică majoră:

a) Hristos, b) Mohamed, c) Socrate, d) Moise

7. Investițiile firmelor în anumite programe sociale pot fi considerate:

a) ilegale, b) inechitabile, c) imorale

8. Comparativ cu responsabilitatea, răspunderea evid:

a) rolul pasiv al omului, b) caracterul obiectiv(extern), c) asumarea liberă inițiativă,
d) condiția minimală a omului

9. Codurile de etică trebuie:

a) să fie specifice și oneste, b) să provină de la o autoritate legitimă, c) să fie cât
mai simple și accesibile

10. Codurile de etică(avantaje):

a) sporesc cooperarea în echipă, b) reduc performanțele firmei, c) pot constitui
bazele acțiunilor disciplinare împotriva abaterilor
11. Îndrumătorii omenirii cu influențp istorică majoră sunt:
a) Budha, b) Mohamed, c) Moise, d) Confucius

12. Maximizarea profitului este o teză susținută de:

a) umanismul economic, b) relativism, c)universalism d) pozitivismul economic

13. Doar o afirmație este adevărată:

a) morala are caracter real, b) morala are caracter practic, c) etica are caracter
cognitiv, d)moralitatea are caracter proiectiv

14. Conștiința morală este:

a) permanentă, b)personală, c)impersonală, c) obiectivă

15. Imperativul ipotetic, voinșa bună și imperativul categoric, autonomia și

demnitatea, sunt enunțate de:
a) teoria distributivă, b) teoria utilitaristă, c) teoria contractului social, d) teoria
universalistă

16. Etica managerială din domeniul financiar-contabil vizează:

a) informarea corectă a clienților, b) realziarea unor produse de calitate, c) evitarea
supraîncărcării costurilor

17. Stakeholderii externi includ:

a) concurenți, b) acționari, c)furnizori d)manageri

18. Etica este știința:

a) plăcerii b) moralei c) fericrii d)binelui/răului

19. Specifice moralei autonome sunt:

a)conformismul social, b) relativismul social c)creativitatea, d) cooperarea

20. Răul săvârșit cu intenție este:

a) moral, b) imoral, c) amoral

21. Normele ocazionale care vizează relații și acțiuni specifice sunt:

a. norme generale, b. Norme universale, c. Norme particulare, d. Norme speciale
22. Auto-realizarea profesională deplină este o caracteristică a:
a. profesionalismului de circumstanță, b. Profesionalismului de meserie, c.
Profesionalismului de vocație

23. Relativismul etic arată că:

a) valorile sunt plurale, b. Valorile incomensurabile, c. Valorile sunt comparabile

24. Specifice moralei heteronome sunt:

a. regulile exteriaore, b. Creativitatea, c. Relativism moral, d. Conformismul social

25. Comparativ cu constiinta morală, legea morala:

a. este norma obiectiva a moralitatii, b. Este externă, permanentă, continua, c. Este
temporară, d. Este impersonală

26. Codurile de etică(avantaje):

a. creează culturi organizaționale adecvate, b. Incurajează practicile morale, c.
Imbunatateste climatul de muncă

27. Normele morale generale:

a. au durabilitate mare, b. Sunt ocazionale, c. Reglează relații umane particulare, d.
Variază în timp

28. Conform pozitivismului economic, maximizarea profitului a e imperativ:

a. rational, b. Moral, c. Rational si moral

29. Legea morală:

a. este impersonală, b. Este temporară, c. Este obligatorie, d. Are caracter de
constrângere

30. Normele morale generale:

a. au durabilitate mare b. Sunt ocazionale, c. Reglează relații umane particulare, d.
Variază in timp

31. Caracter cognitiv și explicativ are:

a. etica, b. Morala, c. Moralitatea

32. Conform pozitivismului economic, maximizarea profitului e imperativ:

a. rațional, b. Moral, c. Rational si moral

33. Legea morală:

a. este impersonală, b. Este temporară, c. Este obligatorie, d. Are caracter de
constrângere

34. Comportamentul care urmareste cea mai mare fericire pentru cel mai mare
numar de oameni este enuntat de:
a. teoria distributivă, b. teoria universalistă, c. Teoria conctractului social, d. Toeria
utilitaristă

35. Etica manageriala din domeniul producției vizează:

a. informarea corectă a clienților, b. Realizarea produselor de caltiate, c. Evitarea
supraincarcarii nejustificare a costurilor

36. Morala heteronoma se caracterizează prin:

a. constrangere, b. Reguli exterioare, c. Relativism moral, d. Respect unilateral
pentru adulti

37. Morala se referala:

a. Spirit, b. Psihic, c. Intelect

38. Codurile de etica trebuie:

a. să fie specifice si oneste, b. Sa provina de la o autoritate legitima, c. Sa fie cat
mai simple si accesibile

39. Subiectul eticii in afaceri, adica agentul moral, poate fi

A. OMUL, b. Organizația de afaceri, c. Societatea in general

40. Argumente impotriva asumarii responsabilitatii sociale sunt:

A. POATE DUCE LA CRESTEREA PRETURILOR, B. FIRMA PLATESTE
DEJA TAXE/IMPOZITE, c. Imbunatatește imaginea firmei

41. Codurile de etica(avantaje):

A. IMBUNATATESC CLIMATUL DE MUNCA, B. CRESC IMPLICAREA
ANGAJATILOR, c. nu garantează conditia morala, D. CRESC LOIALITATEA
MANAGERILOR
42. Normele morale generale:
a. variaza in timp, b. Sunt ocazionale, c. Vizează grupurule restranse, D.
REGLEAZĂ TOATE TIPURILE DE RELATII

43. Eticare are:

a. caracter proiectiv-programator, B. CARACTER COGNITIV ȘI EXPLICATIV,
c. Caracter rela-practic

44. Legea morală:

a. are caracter de constrangere, B. IMPUNE SANCTIUNI SI PEDEPSE, C. NU
ESTE O LEGE A LIBERTATII

45. Caracterul proiectiv-programator are:

a. etica, B. MORALA, c. Moralitatea

46. Legea morala:

A. NU ARE CARACTER DE CONSTRÂNGERE, b. Nu impune sanctiuni, c. Nu
impune pedepse, d. Este personală

47. Pricpiile de responsabilitate si indatorire sunt sustinute de:

a. teoria ditributiva, B. TEORIA UNIVERSALISTĂ, c. Teoria utilitarista, d.
Teoria contractului social

48. Constiinta morala este:

a. temporară, b. Permanenta, c. Impersonala, d. Obiectiva

49. Codurile de etica trebuie:

a. sa serveasca profesiunii dominante din firma, B. SĂ PREVADĂ CLAR
IDEALURILE, C. SA FIE PSOIBILE FIZIC ȘI MORAL

50. Specifice moralei autonome sunt:

A. REGULILE INTERIOARE, b. Constrângerea, c. Relativismul moral, D.
CREATIVITATEA

51. Cadrul de analiză al Eticii în afaceri poate fi atât teoretic, cât și practic. Cadrul
teoretic se referă la:
a. Derularea efectivă a afacerilor, b. Comportament, c. Misiunea și obiectivele
52. Caracter proiectiv-programator are:
a. Etica, b. Moralitatea, c. Morala

53. Legea morală:

a. Nu impune sancțiuni, b. Nu are caracter de constrângere, c. Nu impune pedepse,
d. Este personală

54. Principiile de îndatorire și responsabilitate sunt susținute de:

a. Teoria distributviă, b. Teoria utilitaristă, c. Teoria universalistă, d. Teoria
contractului social

55. Conștiința morală este:

a. permanentă, b. Impersonală, c. Temporară

56. Normele morale particulare:

a. Sunt ocazionale, b. Variază în timp, c. Au durabilitate mare

57. Etica managerială din domeniul cercetării-dezvoltării vizează:

a. informarea corectă a clienților, b. Realizarea produselor de calitate, c. Evitarea
supraîncărcării costurilor, d. Realizarea de investiții eficiente

58. Având în vedere nivelurile de aplicare ale Eticii în afaceri, regulile

instituționale sau sociale ale economiei, ale afacerilor, vizează:
a. Nivelul macro, b. Nivelul micro, c. Nivelul corporațiilor

59. Stakeholderii externi includ:

a. Colaboratorii, b. Acționarii, c. Clienții

60. Codurile de etică trebuie:

a. Să prevadă idealuri clare, b. Să servească profesiunii dominante din firmă, c. Să
fie posibilie fizic și moral

61. Specifice moralei autonome sunt:

a. Constrângerea, b. Regulile interiaore, c. Relativismul moral, d. Creativitatea

62. Nivelul de abordare al eticii în afaceri poate include:

a. Relații intergrupuri, b. Condițiile sociale și culturale, c. Relații interindividuale
63. Etica este știința:
a. plăcerii, b. Binelui/răului, c. Idealului social

64. Avantajele codurile de etică sunt:

a. Creează culturi organizaționale adecvate, Încurajează practicile morale, c. Nu
pot garanta conduita morală, d. Îmbunătățesc climatul de muncă.

65. Funcțiile eticii sunt:

a. persuasivă, b. Educativă, c. Cognitivă, d. Normativă(axiologică)

66. Comparativ cu răspunderea, responsabilitatea evidențaiză:

a. Caracterul subiectiv, b. Rolul pasiv al omului, c.Asumarea din liberă inițiativă,
d. Condția minimală a omului

67. Morala poate fi definită ca:

a. Tendința spre binele suprem, b. Autonomia voinței, c. Dominația rațiunii asupra
afectelor

68. Randamentul reputației include următoarele beneficii tangibile pentru firmă:

a. Creșterea semnificativă a prețului acțiunilor, b. Acces dificil/greoi la achiziții, c.
Influențarea adoptării deciziilor/politicilor naționale, d. Atragerea angajaților
talentați

69. Investițiile firmelor în anumite programe sociale pot fi considerate:

a. imorale, b. Nedemocratice, c. Neadecvate

70. „Îndurmătorii omenirii” cu o influență istorică majoră sunt:

a. Platon, b. Cicero, c. Moise, d. Buddha

71. Normele morale specifice:

a. Variază în timp, b. Sunt ocazionale, c. Reglează toate tipurile de relații, d. Au
durabilitate mare

72. Standardele morale bazate pe întărire justiției sunt susținute de:

a. Teoria distributivă, b. Teoria utilitaristă, c. Teoria universalistă, d. Teoria
contractului social
73. Derularea afacerilor fără furturi și înșelăciuni este susținută:
a. atât de pozitivismul economic cât și de umanismul economic, b. Numai de
pozitivismul economic, c. Numai de umanismul economic

74. Etica managerială din domeniul comercial-marketing vizează:

a. Salarizarea echitabilă, b. Realizara de produse de calitate, c. Evitarea
supraîncărcării costurilor, d. Informarea corectă a clienților

75. Există 5 sisteme etice relevante pentru deciziile manageriale. O limită a teoriei
legii eterne este:
a. impunerea de sacrificii minorității, b. Existența standardelor diferite de la un
grup religios la altul, c. Interpretarea depdendentă de situația individului

76. Există diferențe conceptuale între valori, principii și reguli. Cele care dau
marile orientări de viață sunt:
a. Valorile, b. Principiile, c. Regulile

77. Legea morală:

a. Este obligatorie, b. Este personală, c. Este permanentă

78. Caracter real-practic are:

a. Etica, b. Morala, c. Moralitatea

79. Valorile sunt standarde ale:

a. comportării, b. Eficienței, c. Virtuții, d. Frumuseții

80. Studierea eticii are atât utilitate teoretică, cât și practică. Utilitatea teoretică se
referă la următoarele:
a. etica este esențială pentru asigurarea progresului individual, b. Individul își
descoperă obligațiile și datoriile morale, c. Ajută la consolidarea conștiinței morale

81. Orice individ are o conștiință morală care include o serie de evenimente:
intelectuale, afective și voluntare, sociale(din afară), ego-ul. Elemente afective ale
conștiinței morale sunt:
a. Remușcarea pentru greșeli, b. Cunoștințele și aprecierile care ne edifică asupra
valorilor morale, c. Bucuria binelui, a datoriei împlinite
82. Investițiile firmelor în anumite programe sociale pot fi considerate:
a. Imorale, b. Discriminatorii, c. Ilegale

83. Randamentul reputației include următoarele beneficii tangibile pentru firmă:

a. Creșterea prețului acțiunilor, b. Influențarea politicilor naționale, c. Acces facil
la achiziții, d. Atragerea angajaților talentați

84. Stakeholderii interni includ:

a. Managerii, b. Acționarii, c. Băncile, c. Furnizorii

85. Specifice moralei heteronome sunt:

a. relativismul moral, b. constrângerea, c. Conformismul social, d.
conservatorismul

86. Codurile de etică trebuie:

a. Să protejeze interesul public, b. Să stabilească anumite priorități, c. Să fie cât
mai complexe, d. Să contravină altor legi

87. Avantale codurilor de etică sunt:

a. Încurajează practicile morale, b. Pot fi bazele acțiunilor disciplinare, c. Reduc
loialitatea salariaților, d. Nu pot garanta conduita morală

88. Factorii care influențează conduita în afaceri sunt:

a. cadrul legislativ, b. Factorii conjuncturali, c. Caracteristicile indivizilor, d.
Documentele de formalizare a structurii organizatorice

89. Comparativ cu responsabilitate, răspunderea evidențiază:

a. Obligația exterioară de a face ceva, b. Rolul pasiv al omului, c. Caracterul
subiectiv, d. Asumarea din liberă inițiativă

Capitolul 1

1. Prin prisma filosofiei etica poate fi considerată:

a) știința binelui/răului
b) știința fericirii
c) știința plăcerii
d) știința idealului social

2. Funcția eticii care se realizează pe trei trepte succesive (descriptivă, analitico-

sintetică, explicativă) este:
a) funcția cognitivă
b) funcția normativă
c) funcția persuasivă
d) funcția educativă

3. Maximizarea profiturilor (prin folosirea corectă a resurselor, în condiții de

legalitate), ca scop principal al afacerilor, este susținută:
a) de pozitivismul economic
b) de umanismul economic
c) atât de pozitivismul economic, cât și de umanismul economic

4. Dacă un manager decide că obținerea de profit nu este scopul principal al firmei,

subordonându-l altor interese (indiferent de valoarea lor morală), poate avea ca
efect scăderea rentabilității firmei, ceea ce implică:
a) scăderea veniturilor patronilor
b) scăderea salariilor
c) scumpirea produselor

5. Din categoria stakeholderilor interni fac parte:

a) clienții
b) angajații
c) proprietarii
d) sindicatele

6. Aliații strategici, concurenții și grupurile de presiune fac parte din categoria:

a) stakeholderilor interni
b) stakeholderilor din mediul specific
c) stakeholderilor din mediul general

7. Din categoria stakeholderilor din mediul specific fac parte:

a) furnizorii
b) distribuitorii
c) comitetele de conducere
d) mass-media

8. Din categoria stakeholderilor din mediul general fac parte:

a) administrația publică locală
b) ONG-urile
c) instituțiile bancare
d) instituțiile educaționale

9. Etica este:
a) știința comportamentului
b) știința moravurilor
c) știința moralei

10. Etica vizează sfera concretă a vieții morale, urmărind, printre altele, actul
convingerii, îndeplinind astfel:
a) funcția cognitivă
b) funcția normativă
c) funcția persuasivă
d) funcția educativă

11. Pozitivismul economic (Milton Friedman) insistă asupra:

a) maximizării profiturilor
b) condițiilor de viață mai bune pentru toți
c) folosirii corecte a resurselor
d) intereselor tuturor stakeholderilor

12. Umanismul economic (Amartya Sen) insistă asupra:

a) condițiilor de viață mai bune pentru toți
b) folosirii corecte a resurselor
c) teoriei alegerii raționale, care descrie managerii ideali, și nu pe cei reali
d) intereselor prioritare ale proprietarilor/acționarilor
13. În categoria stakeholderilor care au un interes și/sau sunt afectați de acțiunile/
performanțele firmei pot fi incluse:
a) persoanele fizice
b) grupurile
c) organizațiile
d) societatea umană
14. Din categoria stakeholderilor în sens restrâns fac parte:
a) clienții
b) furnizorii
c) opinia publică
d) colaboratorii direcți

15. Din categoria stakeholderilor în sens larg fac parte:

a) mass-media
b) instituțiile statului
c) angajații
d) cumpărătorii

16. Etica vizează, printre altele, crearea de norme morale, îndeplinind astfel:
a) funcția cognitivă
b) funcția normativă
c) funcția persuasivă
d) funcția educativă

Capitolul 2

1. În literatura de specialitate morala este definită ca fiind:

a) dominația rațiunii asupra afectelor
b) tendința spre binele suprem
c) autonomia voinței

2. Caracteristicile moralei heteronome sunt:

a) respect unilateral (pentru adult)
b) respect reciproc (între egali)
c) cooperare
d) constrângere
3. Caracteristicile moralei autonome sunt:
a) conformism social
b) creativitate
c) progresism
d) conservatorism politic
4. Funcțiile sociale ale moralei sunt:
a) funcția de cooperare în vederea realizării scopurilor
b) funcția de integrare a individului în comunitatea morală
c) funcția de reproducție morală (sau de conservare a tradiției morale)
d) funcția de promovare a inovației morale (sau de creație valorică)

5. Analizând diferențele dintre etică, morală și moralitate, respectiv reciprocitățile

semantice și funcționale, în literatura de specialitate se arată că:
a) etica are caracter accentuat cognitiv și explicativ
b) morala are caracter proiectiv – programator
c) moralitatea are caracter real – practic
d) morala are caracter accentuat cognitiv și explicativ

6. Norme generale, universale (comparativ cu cele particulare sau speciale) se

caracterizează prin:
a) au durabilitate mare în timp
b) posedă o anumită variație în timp
c) sunt prezente în toate tipurile de comunități umane
d) influențează toate activitățile umane

7. Norme speciale (comparativ cu cele particulare sau generale) se caracterizează

prin:
a) reglează relații și activități umane particulare
b) sunt ocazionale
c) sunt prezente în toate tipurile de comunități umane
d) se manifestă în cadrul unor grupuri restrânse

8. Morala reflectă în principii, norme, reguli determinate istoric și social:

a) convingeri
b) atitudini
c) deprinderi
d) sentimente

9. Realismul moral, conformismul social și conservatorismul politic sunt

caracteristici ale:
a) stadiului de heteronomie morală
b) stadiului de autonomie morală
c) stadiilor de heteronomie și autonomie morală

10. Conservarea tradiției morale evidențiază faptul că morala îndeplinește:

a) funcția de cooperare
b) funcția de integrare
c) funcția de reglementare normativă
d) funcția de reproducție morală
e) funcția de promovare a inovației morale

11. Răul moral săvârșit cu intenție este:

a) imoral
b) amoral
c) atât imoral, cât și amoral

12. Relativismul moral, creativitatea și progresismul sunt caracteristici ale:

a) stadiului de heteronomie morală
b) stadiului de autonomie morală
c) stadiilor de heteronomie și autonomie morală

13. Cauzele comportamentului imoral/amoral pot fi:

a) pasiunile
b) deprinderile
c) frica
d) ignoranța

14. Având în vedere legăturile dintre legea morală și legea juridică, se susține că:
a) legea juridică se bazează pe norme și principii morale
b) legea morală se bazează pe norme și principii juridice
c) respectul față de legea juridică este o datorie morală
d) uneori legea juridică prevede limite care pot fi de neacceptat pentru legea
morală
15. Imperativul categoric căruia trebuie să i se conformeze conștiința morală,
formulat de Hans Jonas (1993), include următoarele:
a) acționează astfel încât efectele acțiunii tale să fie compatibile cu permanența
unei vieți autentic umane pe pământ
b) acționează astfel încât efectele actelor tale să nu fie distructive pentru o astfel de
viață
c) nu compromite condițiile pentru supraviețuirea nelimitată a umanității pe
pământ
d) include în alegerea ta actuală integritatea viitoare a omului

16. În cadrul relativismului etic Andrei Marga (1998) argumentează că:

a) valorile sunt incomensurabile
b) valorile sunt incomparabile
c) nu există o cale rațională de a compara și alege între valori diferite
d) nu se poate decide rațional între valori rivale, ci se poate opta doar între
indiferență și saltul de la o valoare la alta

Capitolul 3

1. Deontologia se referă la:

a) datorie, obligații, reguli, în general
b) datorie, obligații, reguli, norme morale
c) norme, reguli și obligații profesionale
d) norme, reguli și obligații morale specifice unei profesiuni

2. Datoria profesională (și morală) este mijlocul de realizare a unor scopuri străine
sistemului în care acționează, pentru:
a) profesionistul de circumstanță
b) profesionistul de meserie
c) profesionistul de vocație

3. Respectarea normelor profesionale (și morale) în mod reflex, ca rezultat al unui

model profesional asimilat o dată pentru totdeauna, este specifică:
a) profesionistului de circumstanță
b) profesionistului de meserie
c) profesionistului de vocație
4. În îndeplinirea îndatoririlor dovedește angajare deplină, creatoare, își asumă
riscuri și are sentimentul sacrificiului de sine, profesionistul:
a) de circumstanță
b) de meserie
c) de vocație

5. Orice organism autorizat, în funcție de natura profesiei:

a) poate codifica îndatoririle membrilor săi
b) poate să impună promovarea unui examen de acces la profesie
c) poate să ceară efectuarea unui stagiu de pregătire
d) poate să impună modalități de perfecționare și de verificare a aptitudinilor

6. Obiectivele principale ale unui cod deontologic sunt:

a) consolidarea integrității și a competențelor profesionale
b) promovarea intereselor tuturor membrilor
c) susținerea și promovarea aplicării normelor naționale și internaționale
d) maximizarea încălcării regulilor deontologice

7. Beneficiile elaborării și implementării corecte a codurilor deontologice sunt:

a) are un rol decisiv în informarea tuturor celor vizați asupra profesiei, a regulilor
de conduită, a drepturilor și obligațiilor
b) menține sau chiar îmbunătățește prestigiul profesiunii
c) dă fiecărui membru un sentiment de securitate și forță colectivă

8. Principalele critici la adresa codurilor deontologice includ:

a) pot condamna multe și pot prescrie puține
b) pot amenința excesiv libertatea
c) sunt cunoscute și însușite întotdeauna de către toți cei vizați
d) pot include fraze lipsite de sens sau fără justificare

9. Cu toții avem datoria:

a) de a respecta proprietatea altuia
b) de a ne respecta cuvântul dat
c) de a fi cinstiți, sinceri, modești
d) de a respecta demnitatea și onoarea celuilalt

10. Deontologia profesională poate fi definită ca fiind:

a) disciplina care include normele de conduită și obligațiile morale ale unei profesii
bine definite
b) un studiu al moralelor profesionale
c) un ansamblul de reguli care reglementează o profesiune, conduita celor care o
exercită, rapoartele dintre aceștia și clienții lor, dintre ei și public

11. Datoria profesională vizează:

a) numai latura tehnică (strict a profesiei)
b) numai latura umană (a moralității)
c) atât latura tehnică, cât și cea umană

12. Profesionistul de circumstanță:

a) abordează auto-realizarea profesională, inclusiv componenta morală a acesteia,
ca mijloc și nu ca scop
b) are semnificația datoriei față de sine și față de ceilalți
c) este simbolul auto-realizării depline în plan moral și profesional

13. Profesionistul de meserie:

a) va respecta regulile de conduită în profesie numai din grija pentru conservarea și
dezvoltarea foloaselor sale
b) se mulțumește întotdeauna cu ceea ce i se oferă
c) oferă întotdeauna doar ceea ce a învățat la nivelul instruirii inițiale

14. Profesionistul de vocație:

a) se mulțumește întotdeauna cu ceea ce i se oferă
b) își asumă riscuri și are sentimentul sacrificiului de sine
c) se autoevaluează și luptă permanent pentru autoperfecționare
d) va respecta regulile de conduită în profesie numai din grija pentru conservarea și
dezvoltarea foloaselor sale

15. Deontologia profesională:

a) este o particularizare a moralei generale la diversele profesiuni
b) este știința îndatoririlor profesionale, a comportamentului profesional
c) este o importantă diviziune a filosofiei moralei, știință a ceea ce este just și
rațional

16. Un manager competent ar trebui să fie capabil:

a) să se implice efectiv în realizarea binelui și evitarea răului
b) să fie un adevărat model moral pentru cei din jur
c) să fie capabil să rezolve eficient dilemele etice și situațiile conflictuale prin
respectarea legii și a libertății

Capitolul 4
1. Subiectul eticii în afaceri (agentul moral) poate fi:
a) un om
b) un grup de angajați
c) agentul economic cu personalitate juridică
d) societatea, în general

2. În afaceri există 3 niveluri de aplicare ale eticii. Cel care se stabilește între
indivizi, în baza principiului corectitudinii schimbului, este:
a) nivelul micro
b) nivelul macro
c) nivelul corporațiilor

3. Nivelul de abordare a problematicii eticii în afaceri îl poate constitui:

a) o afacere în general
b) o activitate specifică orientată către atingerea obiectivelor
c) un anumit contract
d) o relație de afaceri specifică

4. În afaceri sunt 3 niveluri de aplicare ale eticii. Cel care se referă la reguli
instituționale/sociale ale economiei, ale afacerilor este:
a) nivelul micro
b) nivelul macro
c) nivelul corporațiilor

5. Studierea eticii are atât utilitate teoretică, cât și practică. Utilitatea teoretică se
referă la următoarele aspecte:
a) este esențială pentru asigurarea progresului individual și social
b) ne încurajează în a alege și a realiza binele
c) ajută la consolidarea conștiinței morale
d) ne ajută să rezolvăm corespunzător conflictele zilnice

6. Studierea eticii are atât utilitate teoretică, cât și practică. Utilitatea practică se
referă la următoarele aspecte:
a) ne ajută să ne cunoaștem adevărata valoare morală
b) ne oferă un real ajutor în a evita răul, în a greși cât mai puțin
c) este un ghid pentru cunoaștere și alegere între valoare/nonvaloare
d) asigură un minim de cunoștințe fundamentale, absolut necesare

7. Competiția:
a) este un scop în sine
b) este un sistem de relații între indivizi sau grupuri
c) este un sistem de interacțiuni între indivizi sau grupuri

8. Etica în afaceri este definită ca fiind:

a) perspectiva etică a unei organizații de afaceri
b) perspectiva etică a unui individ care face afaceri
c) setul de principii care ar trebui să guverneze conduita în afaceri

9. În literatura de specialitate mediul de afaceri este comparat cu:

a) junglă
b) un câmp de luptă
c) un loc de joacă
d) mașină eficientă de fabricat bani

10. Cadrul de analiză al eticii în afaceri poate fi atât teoretic, cât și practic. Cadrul
teoretic vizează analiza:
a) codului de etică
b) diagramelor de relații
c) planurilor de afaceri
d) programelor de acțiune

11. Cadrul de analiză al eticii în afaceri poate fi atât teoretic, cât și practic. Cadrul
practic vizează analiza:
a) comportamentului
b) programelor de acțiune
c) strategiilor și tacticilor firmei
d) rezultatelor reale

12. Obiectul analizei morale a afacerilor este tratat diferențiat în funcție de

subiectul moralei (individ sau grup de indivizi) și structura moralei. Dacă subiectul
moralei este individul analiza este orientată înspre:
a) conștiință morală
b) responsabilitate socială
c) voință
d) caracter

13. Obiectul analizei morale a afacerilor este tratat diferențiat în funcție de

subiectul moralei (individ sau grup de indivizi) și structura moralei. Dacă subiectul
moralei este un grup de indivizi analiza este orientată înspre:
a) cultură organizațională
b) sentimente
c) responsabilitate socială
d) deprinderi

14. Metodele de cercetare pe care le poate folosi etica în afaceri sunt:

a) observația
b) sinteza
c) deducția
d) demonstrația

15. Reputația unei firme se măsoară deoarece arată legătura emoțională care
garantează:
a) cine cumpără produsele
b) cine recomandă firma
c) acceptarea strategiei de către angajați

16. În măsurarea reputației unei firme trebuie să se țină cont de:

a) inovare
b) performanță
c) cetățenie
d) guvernanță

Capitolul 5

1. Realizarea unor produse/servicii de calitate și garantarea siguranței utilizării

produselor sunt probleme manageriale care țin de:
a) cercetare-dezvoltare
b) producție
c) comercial-marketing
d) financiar-contabilitate
e) resurse-umane

2. Evitarea practicilor de evaziune fiscală și gestionarea corectă a costurilor sunt

probleme manageriale care țin de funcțiunea:
a) cercetare-dezvoltare
b) producție
c) comercial-marketing
d) financiar-contabilitate
e) resurse-umane

3. Având în vedere responsabilitățile sociale ale managementului, sunt solicitate

imperativ tuturor organizațiilor:
a) responsabilitățile economice
b) responsabilitățile legale
c) responsabilitățile etice
d) responsabilitățile discreționare

4. Responsabilitățile care presupun angajamentul/implicarea managerului și

organizației în acțiuni pur voluntare, izvorâte din dorința de a rezolva anumite
probleme sociale, sunt:
a) responsabilități economice
b) responsabilități legale
c) responsabilități etice
d) responsabilități discreționare

5. Analizând principalele abordări ale sistemelor etice, cu impact asupra deciziilor

manageriale, dacă decizia luată se bazează în totalitate pe conceptele de
corectitudine, echitate și imparțialitate, decidentul a avut în vedere:
a) abordarea utilitaristă
b) abordarea universalistă
c) abordarea distributivă
d) abordarea individualistă

6. Analizând principalele abordări ale sistemelor etice, cu impact asupra deciziilor

manageriale, focalizarea pe consecințe este specifică:
a) abordării utilitariste
b) abordării universaliste
c) abordării distributive
d) abordării individualiste

7. Principalele caracteristici ale unui cod de etică se referă la următoarele:

a) să fie riguroase, să prevadă clar idealurile și/sau obligațiile
b) să protejeze interesul public
c) să fie specifice și oneste
d) să provină de la o autoritate legitimă

8. Avantajele elaborării codurilor de etică includ:

a) încearcă să echilibreze interesul colectiv cu cel personal
b) pot oferi un ghid pentru persoanele tinere care intră în firmă
c) pot constitui bazele unei acțiuni disciplinare împotriva abaterilor
d) este un mijloc de încurajare a practicilor imorale în organizații

9. Este puțin probabil ca toate deciziile/acțiunile unui manager să fie întotdeauna

fie morale, fie amorale, fie imorale. Cu toate acestea, în literatura de specialitate se
precizează faptul că managerul care eșuează în considerarea eticii ca o componentă
a comportamentului său este:
a) manager imoral
b) manager amoral
c) manager moral

10. Managerii care manifestă un comportament moral sunt caracterizați astfel:

a) susțin libertatea, perfecționarea și dezvoltarea fiecărui angajat
b) formează și încurajează un regim echilibrat de muncă și odihnă
c) creează un mediu de lucru fără discriminări
d) cultivă o atitudine pozitivă față de celelalte persoane
11. Este puțin probabil ca toate deciziile/acțiunile unui manager să fie întotdeauna
fie morale, fie amorale, fie imorale. Cu toate acestea, în literatura de specialitate se
precizează faptul că managerul care alege să se comporte împotriva moralei este:
a) manager imoral
b) manager amoral
c) manager moral
12. Există diferențe conceptuale între valori, principii și reguli. De ordinul binelui,
indicând atributele existenței umane, sunt
a) valorile
b) principiile
c) regulile

13. Există diferențe conceptuale între valori, principii și reguli. Marile orientări de
viață și acțiune (fixând atitudinile oamenilor) sunt date de:
a) valori
b) principii
c) reguli

14. În literatura de specialitate sunt prezentate trei perspective majore privind

responsabilitatea socială a organizațiilor: „mâna invizibilă”, „mâna guvernului” și
„mâna managementului”. „Mâna managementului” se referă la opinia că:
a) interesele societății sunt servite cel mai bine atunci când eforturile firmei sunt
ghidate de „mâna” legii și politicii
b) firmele și managerii trebuie să acționeze pentru protejarea și creșterea bunăstării
sociale
c) întreaga responsabilitate socială a unei firme vizează obținerea profitului,
respectând legea

15. Abordând problematica gestionării responsabilității sociale, organizațiile pot

manifesta, în funcție de receptivitatea și sensibilitatea socială care le
caracterizează, cinci tipuri de atitudini. Dacă organizațiile fac schimbări
(reacționează) atunci când știu că lipsa de implicare poate avea efecte negative
asupra profiturilor lor, atitudinea lor este:
a) de ignoranță
b) defensivă
c) de acomodare
d) reactivă
e) anticipativă și pro-activă

16. Din categoria instrumentelor de monitorizare a solicitărilor sociale fac parte:

a) auditul social
b) sondajele de opinie
c) scanarea socială
d) prognoza socială

1.Comparativ cu responsabilitatea ,raspunderea evidentiaza:

a)rolul pasiv al omului

b)caracterul obiectiv(extern)

c)asumarea din libera initiative

d)conditia minimala a omului

2.Codurile de etica trebuie:

a)sa fie specific si oneste

b)sa provina de la o autoritate legitima

c)sa fie cat mai simple si accesibile

3.Codurile de etica(avantaje)

a)sporesc cooperarea in echipa

b)reduc performantele firmei

c)pot constitui bazele actiunilor disciplinare impotriva abaterilor

4.Indrumatorii omenirii cu influenta istorica majora sunt:

a)Buddha

b)Mahomed

c)Moise

d)Confucius

5.”Maximizarea profiturilor” este o teza sustinuta de :

a)umanismul economic

b)relativism

c)universalism

d)pozitivismul economic

6.Doar o afirmatie este adevarata

a)morala are caracter real

b)morala are caracter practice

c)etica are caracter cognitiv

d)moralitatea are caracter proiectiv

7.Investitile firmelor in anumite programe sociale pot fi considerate

a)imorale b)ilegale c)nedemocratice

8.Comparativ cu rasounderea , responsabilitatea evid:

b)asumarea din libera initiative

c)rolul active al omului

d)caracterul subiectiv(intern)

9.Valorile morale fundamentale sunt:

a)omenia b)dreptatea c)binele

10.Codurile de etica trebuie:

a)sa prevada pedepse si sanctiuni

b)sa stabileasca anumite prioritati

11.Codurile de etica (avantaje)

a)incurajeaza practicile morale

b)vizeaza dreptatea si corectitudinea

c)vizeaza edicienta

12.Investitiile firmelor in anumite programe sociale pot fi considerate:

a)ilegale b)inechitabile c)imorale

13.Constiinta morala este:

b)personala

14.Imperativul ipotetic,vointa buna si imperativul categoric,autonimia si demnitatea sunt enuntate de:

d)teoria universalista

15.Etica manageriala din domeniul financiar-contabilitate vizeaza:

c)evitarea supraincarcarii costurilor

16. Stakeholderii externi include:

a) concurenti c)furnizori

17. Etica este stiinta :

a)placerii b)moralei c)fericirii d)binelui/raului

18.Specifice moralei autonome sunt:

b)relativismul moral c)creativitatea d)cooperarea

19. Codurile de etica (avantaje)

a)creeaza culture organizationale adecvate

b)incurajeaza practicile morale

c)imbunatatesc climatul de munca

20. Morala poate fi definita ca:

a)dominatia ratiunii asupra afacerilor

b)tendinta spre binele suprem

c)autonimia vointei

21. Normele morale generale:

a)au durabilitate mare

22. Caracterul cognitiv si ecplicativ are:

a)etica

23. Conform pozitivismului economic , masimizarea profitului e imperativ…

a)rational

24. Legea morala

a)este impersonala

25. Raul savarsit cu intentie este:

b)imoral

26. Normele ocazionale care vizeaza relatii si actiuni specifice sunt:

d)norme speciale

27. Auto-realizarea profesionala deplina esre carcateristica a:

b)profesionalismului de meserie

28. Relativismul etic arata ca:

29. Specifice moralei heteronome sunt:

a)regulile exterioare c)relativism moral d)conformismul social

30. Comparativ cu constiinta morala, legea morala:

a)este norma obiectiva a moralitatii

b)este eterna ,permanenta , continua

d)este impersonala

31. Subiectul eticii in afaceri, adica agentul moral , poate fi:

a) omul

32. Argumete impotriva asumarii responsabilitatii sociale sunt:

a) poate duce la cresterea preturilor

b)firma plateste deja taxe si impozite

33. Stakeholderii interni sunt:

a)actionari b)angajati c)manageri d)consiliile de conducere

34. Normele morale generale

d)regleaza toate tipurile de relatii

35. Etica are:

b)caracter cognitive si explicative

36. Legea morala

b)impune sanctiuni si pedepse

c)nu este o lege a libertatii

37. Normele morale generale

a)au durabilitate mare

38. Caracter cognitive si explicative are:

a) Etica

39. Conform pozitivismului economic,maximizarea profitului e imperativ:

c)rational si moral

40. Legea morala:

a)este impersonala

41. Comportamentul care urmareste cea mai mare fericire pentru cei mai multi oameni este enuntat de:

d) Teoria utilitarista

42. Etica manageriala din domeniul productiei vizeaza:

b)realizarea produselor de calitate

43. Investitiile firmelor in anumite programe sociale pot fi considerate:

c)imorale

44. Morala se refera la :

a)psihic b)spirit c)intelect

45. Codurile de etica trebuie :

a)sa fie specifice si oneste

b)sa provina de la o autoritate legitima

c) sa fie cat mai simple si accesibile

46. Normele morale particulare

c)variaza in timp

47.Caracterul proiectiv-programelor are:

b)morala

48.Legea morala

a)nu are caracter de constrangere

49. Etica manageriala din domeniul cercetarii-dezvoltarii vizeaza:

c)realizarea de investitii eficiente

50. Principiile de responsabilitate si indatorire sunt sustinute de:

b)teoria universalista

1Codurile de etică ale organizațiilor de stat sunt difuzate și implementate prin:

a.
training și informare

b.
anexarea la contractul de muncă

c.
semnarea unei adeziuni

d.
presa națională de stat
2Dilemele etice apar în organizațiile din următoarele domenii:

a.
justiție
b.
sport

c.
agricultură

d.
servicii
Studierea eticii are atât utilitate teoretică, cât și practică. Utilitatea teoretică se referă la următoarele:

a.
Ne ajută să cunoaștem viața pe care trebuie să o trăim

b.
Individul își descoperă obligațiile și datoriile morale

c.
Asigură dezvoltarea personalității și integrarea în societate

d.
Etica este o cale sigură a individului către cunoaștere și înțelegere

e.
Etica este esențială pentru asigurarea progresului individual
Conduita în domeniul afacerilor este influențată de:

a.
cadrul legislativ

b.
organigrama firmei

c.
regimul politic

d.
caracteristicile indivizilor
Referitor la maximizarea profitului s-au creat două sisteme etice de gândire: pragmatismul și
naturalismul. Naturalismul își găsește rațiunea în esența gândirii scriitorului și omului politic
Niccolo Machiavelli, fapt care i-a adus și denumirea de "machiavelism aplicat".
a.
Fals

b.
Adevărat
7.Din ce mediu fac parte următorii stakeholderi ai unei firme din domeniul farmaceutic din
Sibiu?

Angajații Answer 1
Choose...

Banca Transilvania (unde firma are contul) Answer 2 Choose...

Colaboratorii direcți Answer 3

Choose...

Cinema Arta Sibiu Choose...

Answer 4
Distribuitorii de medicamente Choose...
Answer 5
Tribunalul din Sibiu Choose...
Answer 6

8. Dacă o persoană face numai ceea ce promovează cel mai bine propriile interese, vorbim
de:

a.
Teoria lui Kant

b.
Teoria contractului social

c.
Egoism etic

d.
Utilitarism
9. A contribui voluntar la binele societății este o:

a.
responsabilitate discreționară

b.
responsabilitate etică
c.
responsabilitate juridică (legală)

d.
responsabilitate economică
10. Îdentificați cele trei domenii (sau niveluri) ale Eticii generale:

Eticile de gradul II Answer 1 Choose...

Eticile de gradul I Answer 2 Choose...

Eticile aplicate Choose...

Answer 3
11. Etica în afaceri are utilitate atât teoretică cât și practică deoarece ajută la:

a.
consolidarea conștiinței morale

b.
îndeplinirea datoriilor și sarcinilor

c.
progresul individual și social

d.
asumarea responsabilităților și obligațiilor