Sunteți pe pagina 1din 5

Test

1. Recunoasteti din proprietatile enumerate mai jos care sunt proprietati fizice ale fibrelor textile:
a) Stabilitatea termica si masa specifica;
b) Tuseul, conductibilitatea termica;
c) Masa specifica, culoarea, luciul;
d) Lungimea, finetea sau densitatea de lungime.

2. Structura microscopica a lemnului este data de:


a) forma celulelor;
b) Forma, dimensiunea si culoarea diferitelor zone ale arborelui;
c) forma si dimensiunea celulelor;
d) b si c

3. Articolele de incaltaminte se impart in mai multe familii si anume:


a) incaltaminte cu fete de piele;
b) incaltaminte pentru femei si barbati;
c) incaltaminte cu fete de inclocuitor;
d) incaltaminte cu fete de cauciuc.

4. Din gama produselor liberiene se cultiva in tara noastra:


a) Canepa si in;
b) Canepa si iuta;
c) Nu se cultiva produsele liberiene in Romania;
d) Iuta, in si canepa;

5. Mahonul este lemn ce provine din:


a) Foioase, esente tari;
b) Rasinoase;
c) Arbore exotic de import;
d) Foioase, esente moi.

6. Fasonarea sticlei se poate face prin:


a) Laminare, presare;
b) Suflare si presare;
c) Tragere si suflare;
d) b si c

7. Dupa gradul de compactitate a masei ceramice, produsele ceramice se clasifica astfel:


a) produse ceramice semivitrificate;
b) produse ceramice vitrificate si semivitrificate;
c) doar produse ceramice poroase si semivitrificate;
d) produse ceramice poroase.

8. Care din urmatorii factori pot influenta calitatea pieilor:


a) Specia si rasa animalului;
b) Modul de sacrificare si jupuire;
c) Conservarea pieilor;
d) Conditiile de viata si starea sanatatii animalului.

9. Defectele marfurilor din sticla se pot clasifica in:


a) Defecte de topitura;
b) Defecte de fasonare;
c) Defecte de recoacere si calire;
d) Defecte de finisare.

10. Recunoasteti care din fibrele de mai jos sunt fibre naturale de origine animala:
a) Canepa si iuta;
b) Lana;
c) Matasea si vascoza;
d) Vascoza;
e) Celofibra;
f) Matasea.
11. Dupa proprietatile fizico-chimice si domeniul de utilizare, sticla se clasifica in:
a) sticla comuna;
b) sticla comuna, cristal, optica;
c) sticla binara;
d) sticla speciala.

12. PFL este :


a) Semifabricat obtinute prin incleierea aschiilor de lemn cu rasini sintetice si presare la cald;
b) Semifabricat obtinut prin impaslirea fibrelor lignocelulozice, defibrate prin procedee mecanice sau chimice;
c) Placaj acoperit cu filme din hartie cu rasini sintetice termoplastice;
d) Produs obtinut prin acoperirea semifabricatului din lemn cu foi de material plastic.

13. Ovalitatea este un defect al sticlei ce face parte din categoria defectelor:
a) de topitura;
b) aparute in timpul manipularii;
c) de fasonare;
d) de finisare.

14. Dupa destinatie detergentii se clasifica in:


a) detergenti pentru inmuiere si spalare;
b) detergenti pentru spalarea materialelor textile celulozice;
c) detergenti pentru spalari universale;
d) detergenti pentru covoare.

15. Pentru obtinerea produselor ceramice se utilizeaza :


a) Materii prime doar pentru produsul finit;
b) Materii prime pentru glazura si décor;
c) a si b
d) Materii prime pentru produsul finit ;

16. Sapunul, dupa compozitia chimica si destinatie se imparte in:


a) sapun de rufe si sapun de toaleta;
b) sapun de toaleta si sapun de semitoaleta;
c) sapun de rufe, sapun de semitoaleta;
d) sapun de rufe.

17. Ce inlocuitori pentru partea de jos a incaltamintei cunoasteti:


a) Tesuturi obtinute prin tehnologie de tricotare;
b) Materiale textile impregnate si acoperite;
c) Placi si piese de cauciuc;
d) Inlocuitori de piele de tip carton.

18. Dupa densitate firele textile se clasifica in:


a) Fire pentru tesaturi;
b) Fire pentru tricoturi;
c) Fire pentru perdele si dantele;
d) Tesaturi tehnice.

19. Marcarea marfurilor ceramice se face folosind culori precum:


a) Gri, violet
b) Rosu, verde;
c) Rosu, albastru indigo;
d) Albastru, orange;
e) Albastru, negru.

20. Marcarea sticlei se poate face prin:


a) Etichetare;
b) Nici un raspuns corect;
c) Sablare si imprimare;
d) a si b.

21. Structura microscopica a lemnului este data de:


e) forma celulelor;
f) forma si dimensiunea celulelor;
g) Forma, dimensiunea si culoarea diferitelor zone ale arborelui;
h) b si c
22. Insusirea de a lasa lichidele sa patrunda prin difuziunea capilara reprezinta:
a) Conductibilitatea termica;
b) Incarcarea electrostatica;
c) Capilaritatea;
d) Higroscopicitatea.

23. Care din proprietatile de mai jos sunt proprietati fizice ale lemnului:
a) Textura si luciul;
b) Masa specifica, higroscopicitatea ;
c) Coeficientul de conductibilitate termica;
d) Rezistenta la uzura.

24. Dupa densitate firele textile se clasifica in:


e) Fire pentru tesaturi si tercoturi;
f) Fire pentru tricoturi;
g) Fire pentru perdele si dantele;
h) Tesaturi tehnice.

25. Defectele marfurilor din sticla se pot clasifica in:


e) Defecte de topitura;
f) Defecte de recoacere si clatire;
g) Defecte de fasonare;
h) Defecte de finisare;

26. Dupa destinatie detergentii se clasifica in:


e) detergenti pentru inmuiere si spalare;
f) detergenti pentru spalarea materialelor textile necelulozice;
g) detergenti pentru covoare detergenti pentru spalari universale.

27. Pentru obtinerea produselor ceramice se utilizeaza :


a) Materii prime doar pentru produsul finit;
b) Materii prime pentru produsul finit;
c) Materii prime pentru glazura si décor;
d) c si b

28. Fibrele proteice pot fi de tip:


a) lână;
b) mătase;
c) vâscoza;
d) poliacrilice.

29. Iuta:
a) are luciu mătăsos;
b) foarte rezistentă la acţiunea alcaliilor;
c) se numeşte şi sac;
d) este fibră liberiană;
e) este foarte aspră la pipăit.

30. Lâna poate fi:


a) groasă;
b) semifină şi fină;
c) sintetică;
d) scurtă;

31. Fibrele poliesterice pot fi:


a) tip bumbac;
b) tip elastan;
c) tip vâscoză;
d) tip lână;
32. Lemnul densificat se poate obţine din:
a) lemn masiv;
b) lemn prelucrat;
c) semifabricate obişnuite;
d) semifabricate tip panel;

33. Semifabricatele înnobilate se obţin din:


a) plăci din aşchii de lemn;
b) lemn natur;
c) plăci din fibre de lemn;
d) placaj;

34. Pentru obţinerea sticlei se folosesc:


a) silice;
b) dolomită;
c) coloranţi;
d) făină de oase;

35. Indicele de refracţie al sticlei depinde de:


a) natura oxizilor din compoziţie;
b) luciul sticlei;
c) proporţia oxizilor din compoziţie;
d) coeficientul de reflexie a luminii;

36. Pentru obţinerea produselor ceramice se folosesc:


a) argilă;
b) nisip;
c) titan;
d) zinc;
e) caolin.

37. Materiile refractare se folosesc deoarece:


a) cresc indicele de refracţie al ceramicii;
b) determină porozitatea masei ceramice;
c) îndeplinesc rolul de degresant;
d) măresc plasticitatea masei ceramice;

38. Zgârieturile pot fi considerate:


a) defecte de finisare prin şlefuire;
b) defecte de suprafaţă;
c) defecte tip discontinuităţi;
d) defecte de fasonare.

39. Produsele ceramice din porţelan se înscriu pe clase calitate astfel:


a) I, II, III, IV;
b) I, II, III, IV, V;
c) 1, 2, 3,
d) 1, 2, 3, 4;

40. Plăcile aglomerate din aşchii de lemn pot fi:


a) şlefuite;
b) semistratificate.
c) extrudate;
d) înnobilate;

41. Sticla se caracterizează prin:


a) transparenţă;
b) bună rezistenţă la şocuri mecanice;
c) coeficient de dilatare termică relativ redus ;
d) conductibilitate termică foarte mică;

42. Lâna este:


a) Fibră termoplastică;
b) Fibră uşor aprinzibilă;
c) Fibră netermoplastică;
d) Fibră cu elasticitate foarte bună.

S-ar putea să vă placă și