Procedeul de sudare arc-atom folosește: 

* pag 114 citeste C+L

a) ca sursă termică jetul de plasmă și hidrogenul atomic drept gaz protector;
b) ca sursă termică arcul electric și hidrogenul atomic drept gaz protector;
c) ca sursă termică arcul electric și hidrogenul molecular drept gaz protector;
d) ca sursă termică arcul electric constrâns și hidrogenul atomic drept gaz plasmagen.

Componenta de bază a procesului de producţie o constituie: *

a) procesele de bază;
b) procesele auxiliare;
c) procesele de desfacere şi livrare;
d) procesele de conducere.

Deformarea plastică intracristalină a policristalului se produce: *

a) neuniform, în toţi grăunţii;
b) uniform, în toţi grăunţii;
c) neuniform, într-o parte din grăunţi;
d) uniform, într-o parte din grăunţi.

În figura alăturată sunt prezentate schiţele: *

a) maselotelor închise;
b) maselotelor deschise;
c) răcitorilor interiori și exteriori;
d) rețelelor de turnare.

Formula: η = [(masa de electrozi efectiv consumaţi) / (masa de metal depus)] · 100 %

reprezintă: *
a) randamentul global al electrodului;
b) randamentul global efectiv;
c) randamentul de mers;
d) randamentul global al arzătorului.

Negrul de fum, utilizat la fabricarea cauciucurilor vulcanizate, este: *

a) un ingredient activ;
b) un ingredient pasiv;
c) antioxidant;
d) plastifiant.

Controlul cu lichide penetrante este o metodă de control nedistructiv folosită pentru

identificarea defectelor: *
a) de suprafaţă;
b) din imediata apropiere a suprafeţei;
c) de interior;
d) de suprafaţă, din imediata apropiere a suprafeţei, de interior.

Tratarea pielii crude cu săruri de crom, se numeşte tăbăcire: *

a) naturală;
b) minerală;
c) artificială;
d) sintetică.

Cheltuielile care se determină direct pe unitatea de produs, sunt cele: *

a) variabile;
b) fixe;
c) generale;
d) variabile, fixe, generale.

În funcţie de forma îmbinării, procedeele se clasifică în lipire: *

a) prin depunere, prin capilaritate;
b) cu material de adaos metalic, cu material de adaos nemetalic;
c) prin depunere, cu material de adaos nemetalic;
d) cu material de adaos metalic, prin capilaritate.

În cazul defectoscopiei cu pulberi magnetice, defectele nu pot fi depistate dacă sunt: *

a) paralele cu liniile de câmp magnetic;
b) paralele cu liniile de câmp electric;
c) perpendiculare pe liniile de câmp electric;
d) perpendiculare pe liniile de câmp magnetic.

Operaţia ce constă în îndepărtarea prin tăiere a plusului de material de pe conturul

piesei, rămasdupă perforare sau decupare, pentru a îmbunătăţi netezimea suprafeţei
sau precizia geometrică a piesei, se numește: *
a) tundere;
b) calibrare prin tăiere;
c) calibrare prin netezire;
d) profilare.

Semifabricatul obţinut prin presarea la cald a plăcilor de mesteacăn, se numeşte: *

a) bachelită;
b) lemn delta;
c) lignoston;
d) clingherit.

Formele coji se obţin prin formarea cu modele: *

a) reci sau uşor fuzibile;
b) calde sau greu fuzibile;
c) calde sau uşor fuzibile;
d) reci sau greu fuzibile.

Parametrii principali ai procedeului de turnare centrifugală sunt: *

a) forţa centrifugă, turaţia formei, diametrul mediu al piesei;
b) forţa centrifugă, turaţia formei, abaterea maximă admisă la diametrul interior;
c) forţa centrifugă, turaţia formei, înălţimea piesei;
d) forţa centrifugă, turaţia formei, cantitatea de material turnat.

Una din condiţiile necesare tăierii cu flacără oxiacetilenică şi oxigen, este ca oxizii
formaţi la temperatura de ardere să fie în stare: *
a) lichidă;
b) solidă;
c) gazoasă;
d) pulberi în suspensie.

În cazul sudării MIG, principalele moduri de transfer ale metalului topit de pe vârful
sârmei electrod în baia lichidă sunt transferurile: *
a) globular, prin picături mari, prin picături fine;
b) prin picături fine, molecular, globular;
c) pulveriform, prin picături fine, cu scurtcircuit;
d) pulveriform, cu scurtcircuit, globular.

Din punct de vedere microscopic, deformarea plastică se explică prin modificări la

nivelul grăunţilor cristalini, prin: *
a) alunecare;
b) maclare;
c) alunecare şi maclare;
d) aluncare, maclare, alunecare şi maclare.
Sudarea sub strat de flux, prin specificul ei, comportă susţinerea băii de metal topit
pe: *
a) suport fuzibil / nefuzibil, pernă de flux;
b) suport nefuzibil;
c) pernă de flux;
d) suport fuzibil.

Aptitudinea unui oţel ca printr-un anumit procedeu şi pentru un anumit scop să

asigure, în îmbinările sudate, caracteristicile locale şi generale prescrise pentru o
construcţie sudată, se numește: *
a) comportare metalurgică la sudare;
b) sudabilitate;
c) comportare tehnologică la sudare;
d) comportare în construcția sudată.

Gazul inert utilizat în cazul procedeului de sudare cu electrod nefuzibil are rolul: *
a) de a proteja baia de metal topit de acţiunea factorilor exteriori asupra îmbinării sudate;
b) de a ajuta la topirea materialului de adaos şi a marginilor pieselor de sudat în vederea obţinerii
unei îmbinări sudate de calitate;
c) de a conduce la obţinerea unei pătrunderi bune a cusăturii şi de menţinere constantă a lungimii
arcului electric;
d) de a ajuta la topirea materialului de adaos şi de protejare a băii de metal topit în scopul
obţinerii unei îmbinări sudate de calitate.

În cazul fibrelor chimice, substanţa de bază trebuie să fie: *

a) intermoleculară;
b) macromoleculară;
c) moleculară;
d) micromoleculară.

În figura alăturată este prezentată schiţa sudării: *

a) Wolfram Inert Gas / Metal Inert Gas;
b) Wolfram Inert Gas / Metal Inert Gas / Metal Activ Gas;
c) Wolfram Inert Gas / Metal Activ Gas;
d) Metal Inert Gas / Metal Activ Gas.

Amestecul de oxizi folosit la obţinerea amestecurilor de formare, face parte din

categoria lianţilor: *
a) organici artificiali;
b) organici naturali;
c) anorganici naturali;
d) anorganici artificiali.

Deformarea intracristalină: *
a) este cu atât mai dificilă cu cât grăunţii care compun cristalele sunt mai mici;
b) este cu atât mai dificilă cu cât grăunţii care compun cristalele sunt mai mari;
c) se datorează faptului că în timpul deformării plastice a policristalului, tot mai mulţi grăunţi se
rotesc şi iau poziţii favorabile alunecării;
d) se produce uniform în toţi grăunţii.

Turnarea care foloseşte amestecul de formare special, cu liant termoreactiv, face

parte din categoria procedeelor de turnare: *
a) permanente;
b) temporare;
c) semipermanente;
d) semitemporare.

Aerul comprimat este utilizat, în cazul formării mecanizate, prin: *

a) presare cu membrană de cauciuc;
b) presiune;
c) aruncare;
d) presare cu membrană de cauciuc, presiune, aruncare.

Prelucrarea tablelor subţiri prin reliefare, este o operaţie de: *

a) îndoire;
b) ambutisare;
c) fasonare;
d) bordurare.

Sticla este un material nemetalic: *

a) termoplast, cu structură amorfă;
b) termoplast, cu structură cristalină;
c) termorigid, cu structură cristalină;
d) termorigid cu structură amorfă.

Factorul de bază, ce caracterizează forjarea, se numeşte: *

a) caroiaj;
b) forjabilitate;
c) grad admisibil;
d) coroiaj.

Principalele metode de magnetizare utilizate în cadrul defectoscopiei cu pulberi

magnetice sunt: *
a) magnetizare: cu electromagnet, cu conductori parcurşi de curent, cu ajutorul unei surse de
curent;
b) magnetizare: cu flux electromagnetic prin piesă, cu bobine parcurse de curent, cu flux de
curent electric prin piesă;
c) magnetizare: cu flux magnetic prin piesă, cu conductori parcurşi de curent, cu flux de curent
electric prin piesă;
d) magnetizare cu magnet permanent, cu bobine parcurse de curent, cu flux de curent electric
prin piesă.

În figura alăturată este prezentată schiţa: *

a) întinderii pe dorn;
b) lărgirii pe dorn;
c) găuririi;
d) forjării de profilare.

Instalaţiile pentru sudarea în baie de zgură a pieselor cu grosimi de peste 100 mm

folosesc ca sursă de curent un: *
a) redresor pentru sudare;
b) generator de curent continuu;
c) transformator trifazat;
d) redresor pentru sudare sau un generator de curent continuu.

Configuraţia şi dimensiunile dorite ale orificiilor dintr-o piesă turnată utilizând forme
temporare se obţin cu ajutorul: *
a) modelelor;
b) miezurilor;
c) cutiilor de miez;
d) maselotelor.

Care este rolul inelului de strângere la ambutisarea tablelor subţiri: *

a) realizează deformarea semifabricatului;
b) împiedică formarea cutelor la marginile piesei ambutisate;
c) elimină încreţirea ce apare pe suprafaţa semifabricatului;
d) contribuie la trecerea forţată a piesei ambutisate prin matriţă.

Substanţele care trebuie înglobate în masa polimerilor sunt: *

a) stabilizatori, plastifianţi, lubrifianţi, coloranţi, răşini, materiale reciclate, fungicide, insecticide;
b) stabilizatori, plastifianţi, lubrifianţi, coloranţi, materiale de umplutură, fungicide, insecticide;
c) stabilizatori, plastifianţi, coloranţi, materiale reciclate, fungicide, insecticide;
d) stabilizatori, plastifianţi, lubrifianţi, coloranţi, răşini, fungicide, insecticide.

La sudarea manuală cu electrozi înveliţi, arcul electric arde între: *

a) un electrod învelit şi piesele supuse sudării;
b) metalul de adaos şi metalul de bază;
c) un electrod învelit şi metal de adaos în stare lichidă;
d) un electrod învelit şi baia de metal lichid, realizată prin topirea metalului de bază şi a metalului
de adaos.

Indicatorii de calitate a imaginii utilizaţi la controlul nedistructiv cu radiaţii penetrante

se clasifică în ICI cu: *
a) trepte, fire;
b) trepte şi găuri, fire;
c) trepte şi fire, găuri;
d) găuri, fire.

Țevile fără sudură se pot fabrica prin laminarea: *

a) continuă pe dorn scurt și Stiefel;
b) discontinuă pe dorn lung și Mannesmann;
c) discontinuă pe dorn scurt şi continuă pe dorn lung;
d) continuă pe dorn scurt şi discontinuă pe dorn lung.

Secţia în care se întocmeşte documentaţia necesară procesului de producţie, se

numeşte secţie: *
a) auxiliară;
b) de deservire;
c) de pregătire a fabricaţiei;
d) de bază.

Structura fibroasă a materialelor metalice deformate plastic la cald este determinată

de: *
a) incluziunile nemetalice;
b) incluziunile metalice;
c) anizotropia proprietăţilor;
d) tratamentele termice.

Sinterizarea pieselor confecționate din materiale ceramice se realizează: *

a) simultan cu formarea pieselor;
b) după formare pieselor;
c) simultan cu formarea sau după formarea pieselor;
d) simultan cu formarea și după formarea pieselor.

Indicele Cobb se calculează ca raport între: *

a) diferenţa dintre masa finală şi cea iniţială a epruvetei şi suprafaţa utilă a epruvetei;
b) diferenţa dintre durata finală şi cea iniţială de menţinere a epruvetei în contact cu apa şi
suprafaţa utilă a epruvetei;
c) diferenţa dintre masa finală şi cea iniţială a apei care a venit în contact cu epruveta şi
suprafaţa utilă a epruvetei;
d) gradul de absorbţie a apei de către epruvetă şi suprafaţa utilă a epruvetei.

Turnarea oţelului topit din oala de turnare în reţeaua de turnare sau direct în cavitatea
formei se face pe la: *
a) ciocul oalei de turnare;
b) fundul oalei de turnare;
c) buza oalei de turare;
d) ciocul oalei de turnare, fundul oalei de turnare, buza oalei de turare.

Extrudarea este procedeul de prelucrare prin deformare plastică, la cald sau la rece,
care constă în: *
a) trecerea forţată a semifabricatului printr-un orificiu calibrat al unei matriţe, sub acţiunea unei
forţe de compresiune;
b) trecerea forţată a semifabricatului supus unei forţe de tracţiune printr-un orificiu calibrat al unei
scule numită matriţă;
c) trecerea liberă a semifabricatului supus unei forţe de compresiune printr-un orificiu calibrat al
unei scule numită matriţă;
d) trecerea semifabricatului prin orificiul calibrat al unei matriţe sub acţiunea unor forţe
multidirecţionale.

Principalele procedee tehnologice ale plasturgiei sunt: *

a) injectarea, extrudarea, ambutisarea, calandrarea, termoformarea, turnarea, sudarea şi lipirea;
b) injectarea, extrudarea, laminarea, calandrarea, termoformarea, turnarea la rece, sudarea şi
lipirea;
c) injectarea, extrudarea, calandrarea, termoformarea, turnarea la rece, sudarea şi lipirea;
d) injectarea, extrudarea, laminarea, calandrarea, termoformarea, turnarea la rece şi lipirea.

Partea procesului tehnologic efectuată de către un muncitor sau o echipă de

muncitori, fără întrerupere, la un singur loc de muncă, cu uneltele şi utilajele necesare,
în scopul modificării proprietăţilor fizico-mecanice, formei şi dimensiunilor unui produs,
se numeşte: *
a) aşezare;
b) fază;
c) mânuire;
d) operaţie.

În cazul utilizării transformatorului, reglarea continuă a intensităţii curentului de sudare

se realizează prin schimbarea: *
a) poziţiei şuntului (miezului) magnetic;
b) numărului de spire al înfăşurării secundare;
c) numărului de spire al înfăşurării primare;
d) poziţiei şuntului (miezului) magnetic, numărului de spire al înfăşurării secundare, numărului de
spire al înfăşurării primare.
După rolul pe care îl au în procesul de obţinere a pieselor matriţate, cavităţile de lucru
ale matriţelor pot fi de: *
a) degroșare, semifinisare, finisare;
b) deschise, semideschise, închise;
c) pregătire, deschise, închise;
d) pregătire, degroşare, finisare.

Costul operaţiilor de control defectoscopic depinde de următorii factori: *

a) costul materialelor folosite pentru toate probele, costul energiei consumate în toate operaţiile
pregătitoare şi efective, cheltuielile de personal pentru execuţia încercărilor, coeficientul
dependent de regia laboratorului;
b) costul materialelor folosite pentru fiecare operaţie, costul energiei consumate în toate
operaţiile pregătitoare şi efective, cheltuielile de personal (inclusiv regia laboratorului);
c) costul materialelor folosite pentru o probă, costul energiei consumate în toate operaţiile
pregătitoare şi efective, costul manoperei consumată pentru execuţia încercării, coeficientul
dependent de regia laboratorului;
d) costul materialelor şi materiilor prime folosite pentru probă, costul energiei consumate în toate
operaţiile pregătitoare şi efective, cheltuielile de personal (inclusiv regia laboratorului).

Fluxurile ceramice, utilizate la sudarea sub strat de flux, fac parte din din categoria
fluxurilor: *
a) sinterizate;
b) legate;
c) topite;
d) de tip amestec mecanic.

Cusătura sudată prin procedeul de sudare prin presiune cap la cap cu încălzire
electrică prin rezistenţă, varianta cu preîncălzire, prezintă caracteristici mecanice
superioare în comparaţie cu celelalte variante tehnologice, datorită: *
a) optimizării lungimii libere;
b) expulzării impurităţilor în timpul sudării;
c) productivităţii ridicate;
d) optimizării forţei de fixare a componentelor în bacuri.

Cea mai mare influenţă asupra costului unei piese turnate din fontă sau oţel, o are
costul: *
a) fabricării miezului;
b) formării manuale;
c) metalului topit;
d) fabricării modelului.

În cazul defectoscopiei cu radiații penetrante, detectarea informaţiei defectoscopice se

poate realiza prin mai multe metode. Metoda care constă în transformarea informaţiei
defectoscopice în semnale electrice şi cercetarea ei în această formă, se numește: *
a) fluoroscopică;
b) radiometrică;
c) radiografică;
d) radioscopică.

Sursele termice utilizate, în general, la metalizarea prin pulverizare sunt: *

a) flacăra de gaze, arcul electric, plasma termică;
b) cuptoarele cu flacără, cuptoarele electrice, plasma termică;
c) flacăra de gaze, arcul electric, instalaţiile care folosesc curenţi de înaltă frecvenţă;
d) cuptoarele cu flacără, cuptoarele electrice, instalaţiile care folosesc curenţi de înaltă frecvenţă.

Cu cât un aliaj metalic are contracţia mai mare, cu atât dezbaterea din forma de
turnare se face mai: *
a) târziu;
b) repede;
c) foarte greu;
d) greu.

După aplicarea tratamentului termic de patentare, se obţine o structură: *

a) martensitică;
b) austenitică;
c) perlitică fină;
d) sorbitică.

În cazul matriţelor / filierelor folosite la tragerea / trefilarea materialelor metalice, zona

care defineşte dimensiunile produsului tras / trefilat este cea de: *
a) deformare;
b) calibrare;
c) intrare;
d) ieşire.

Pentru obţinerea prin turnare a ţevilor cu lungimi mari, fără utilizarea miezurilor, se
recomandă turnarea: *
a) continuă în plan vertical (cu tragere pe verticală);
b) continuă în plan orizontal (cu tragere pe orizontală);
c) centrifugală cu ax vertical;
d) centrifugală cu ax orizontal.

Brazarea este procedeul de lipire care se realizează la: *

a) temperatura ambiantă;
b) temperaturi mai mari de 425 0C;
c) temperaturi mai mici de 425 0C;
d) temperatura ambiantă, temperaturi mai mici de 425 0C, temperaturi mai mari de 425 0C.
Presiunea de refulare la sudarea cap la cap prin presiune la rece se determină în
funcţie de: *
a) tipul materialului sudat şi starea suprafeţelor frontale;
b) schema de deformare şi lungimea liberă a componentelor;
c) tipul materialului sudat şi schema de deformare;
d) starea suprafeţelor frontale şi lungimea liberă a componentelor.

Produsele intermediare obţinute pe laminoarele de mare putere sunt: *

a) blumurile, ţevile, bramele, platinele, platbandele;
b) blumurile, ţaglele, bramele, platinele, barele;
c) ţaglele, platinele, tablele, benzile, blumurile;
d) benzile laminate la cald, ţaglele, platinele, blumurile, bramele.

Controlul efectuat asupra materiilor prime folosite în turnătorii se numeşte control: *

a) primar;
b) intermediar;
c) final;
d) preliminar.

Bavura pieselor turnate face parte din categoria defectelor: *

a) geometrice şi de greutate;
b) de suprafaţă;
c) de structură;
d) geometrice şi de greutate, de suprafaţă, de structură.

Dacă deformarea liberă este posibilă, ansamblul sudat va prezenta eventual: *

a) numai tensiuni;
b) tensiuni și deformații;
c) numai deformaţii;
d) tensiuni termice și structurale.

Prin emisia termoelectronică accelerată a unui catod de wolfram, tantal sau wolfram şi
oxid de thoriu se obțin: *
a) jeturile de plasmă;
b) laserele;
c) fasciculele de electroni;
d) fasciculele de fotoni.

În cazul laminării, condiţia de stabilitate se realizează atunci când unghiul de prindere

(α), faţă de unghiul de frecare (φ), este: *
a) de două ori mai mare;
b) de două ori mai mic;
c) mai mic;
d) mai mare.
Pentru obţinerea geamurilor laminate de calitate, fără aplicarea operaţiilor finale de
şlefuire mecanică, se aplică procedeul: *
a) Ford;
b) Fourcault;
c) Pittsbourgh;
d) Pilkington.

Gradul de deformare al unui material metalic: *

a) creşte odată cu scăderea mărimii grăunţilor cristalini;
b) creşte odată cu creşterea mărimii grăunţilor cristalini;
c) este independent de creşterea mărimii grăunţilor cristalini;
d) este independent de scăderea mărimii grăunţilor cristalini.

Componentele principale ale echipamentului tehnologic pentru sudarea cu flacără

oxiacetilenică sunt: *
a) butelia de acetilenă, butelia de oxigen, arzătorul cu injector, trusa pentru sudare şi tăiere,
tuburile de cauciuc şi echipamentul de protecţie;
b) sursa de acetilenă, butelia de oxigen, reductorul de presiune, trusa pentru sudare şi tăiere,
tuburile de cauciuc şi echipamentul de protecţie;
c) sursa de acetilenă, butelia de oxigen, trusa pentru sudare şi tăiere, tuburile de cauciuc şi
echipamentul de protecţie;
d) butelia de acetilenă, butelia de oxigen, reductorul de presiune, trusa pentru sudare şi tăiere,
tuburile de cauciuc şi echipamentul de protecţie.

Parametrii regimului de sudare prin frecare sunt: * 140?

a) turaţia, momentul de frecare, forţa de apăsare, deplasarea axială a pieselor;
b) turaţia, momentul de frecare, forţa de apăsare, durata încălzirii prin frecare;
c) durata încălzirii prin frecare, turaţia, momentul de frecare, forţa de apăsare, deplasarea axială
a pieselor;
d) turaţia, momentul de frecare, forţa de frecare, durata încălzirii prin frecare, deplasarea
ortogonală a pieselor.

Umiditatea din celulele capilare ale masei lemnoase, se numeşte: *

a) umiditate de constituţie;
b) umiditate capilară;
c) umiditate totală;
d) higroscopicitate.

În cazul sudării prin puncte, diametrul nucleului format este, din punct de vedere
dimensional: *
a) mai mare decât diametrul electrodului;
b) mai mic decât diametrul electrodului;
c) la fel cu diametrul electrodului;
d) independent de diametrul electrodului.
Principiul defectoscopiei cu ultrasunete se bazează pe: *
a) fenomenele de emisie şi recepţie a fascicolului ultrasonic prin suprafeţe din plăcuţe de cuarţ
sau din ceramici piezoelectrice;
b) fenomenele de reflexie şi refracţie a ultrasunetelor generate prin piezoelectricitate;
c) fenomenele de emisie şi recepţie a ultrasunetelor prin suprafeţele cu rezistenţă acustică
diferită;
d) fenomenele de reflexie şi refracţie, difracţie şi atenuare a ultrasunetelor la suprafeţele cu
rezistenţă acustică diferită.

În figura alăturată este prezentată schiţa: *

a) sudării prin presiune cu topire prin suprapunere;

b) sudării prin presiune cap la cap şi încălzire cu flacără de gaze;
c) sudării prin presiune cap la cap cu încălzire electrică prin rezistenţă;
d) sudării prin presiune la rece cap la cap.

Ansamblul ciclurilor termice corespunzătoare diferitelor puncte din zona influenţată

termic, formează: *
a) zona termică la sudare;
b) câmpul ZIT;
c) câmpul termic la sudare;
d) grupa ciclurilor termice.

Tehnologia sudării cu flacără oxiacetilenică a oţelului presupune utilizarea a două

tehnici de lucru: *
a) sudarea pe orizontală, sudarea pe verticală;
b) sudarea spre stânga, sudarea spre dreapta;
c) sudarea cap la cap, sudarea în colţ;
d) sudarea în curent continuu, sudarea în curent alternativ.
Principalele tipuri constructive de metalizoare, utilizate pe scară largă în industrie,
sunt metalizoare: *
a) cu arc electric, cu flacără oxiacetilenică;
b) cu arc electric, prin termoscânteie;
c) prin termoscânteie, cu flacără oxiacetilenică;
d) cu plasmă, prin termoscânteie.

Sudarea la rece prin presiune se aplică materialelor care au temperatura de

recristalizare mai: *?
a) mică decât temperatura mediului ambiant;
b) mică decât temperatura de topire;
c) mare decât temperatura de topire;
d) mare decât temperatura mediului ambiant.

Forjarea liberă se caracterizează astfel: *

a) materialul se deformează neîngrădit, sub acţiunea unor forţe exterioare aplicate simultan pe
mai multe direcţii;
b) materialul se deformează între scule profilate, sub acţiunea unor forţe exterioare aplicate
unidirecţional;
c) materialul se deformează neîngrădit, sub acţiunea unor forţe exterioare aplicate unidirecţional;
d) materialul se deformează în cavitatea unei matriţe.

În figura alăturată este prezentată schiţa unei filiere: *

a) 1 - zonă de intrare, 2 - zonă de deformare, 3 - zonă de ungere, 4 - zonă de calibrare, 5 - zonă

de ieşire;
b) 1 - zonă de intrare, 2 - zonă de ungere, 3 - zonă de deformare, 4 - zonă de calibrare, 5 - zonă
de ieşire;
c) 1 - zonă de intrare, 2 - zonă de calibrare, 3 - zonă de ungere, 4 - zonă de deformare, 5 - zonă
de ieşire;
d) 1 - zonă de intrare, 2 - zonă de decapare, 3 - zonă de ungere, 4 - zonă de calibrare, 5 - zonă
de ieşire.

Scurgerea materialului de adaos la rădăcina cusăturii sudate face parte din

categoria: *?
a) defectelor de interior ale sudurii;
b) defectelor de exterior ale sudurii;
c) abaterilor dimensionale ale sudurii;
d) defectelor de interior și de exterior ale sudurii.

Sudarea MIG (Metal Inert Gas) este un procedeu de sudare: *

a) semimecanizat / manual;
b) semimecanizat / mecanizat;
c) mecanizat / manual;
d) manual.

În figurile alăturate sunt prezentate regimurile de lucru la sudarea în linie. În care

dintre cele patru figuri este prezentat regimul de lucru cu impulsuri de curent şi
mişcare intermitentă a rolelor de contact?: *
a) figura d;
b) figura a;
c) figura b;
d) figura c.

Sudarea prin presiune cap la cap cu încălzire electrică prin rezistenţă prezintă
următoarele variante: *
a) sudare fără topire, sudare cu preîncălzire, sudare cu topire directă;
b) sudare la cald, sudare în stare solidă, sudare fără topire, sudare cu preîncălzire;
c) sudare la cald, sudare în stare solidă, sudare cu topire intermediară, sudare cu preîncălzire;
d) sudare fără topire, sudare cu preîncălzire, sudare cu topire indirectă.

Formele temporare: *
a) sunt realizate din amestecuri de formare având ca element de bază nisipul şi se utilizează la o
singură turnare;
b) sunt executate din amestecuri de formare pe bază de nisip cuarţos şi, dacă sunt reparate de la
o turnare la alta, se pot utiliza la turnări repetate;
c) sunt confecţionate din materiale metalice a căror durabilitate este limitată;
d) sunt confecţionate dintr-o combinaţie de amestec de formare şi semifabricate metalice sau
ceramice şi se utilizează la o singură turnare.
Cartonul de uz general este: *
a) cartonul dur fabricat din pastă chimică înălbită şi satinat de maşină şi pastă chimică neînălbită;
b) cartonul fabricat din pastă chimică de lemn, pastă chimică de materiale sintetice şi pastă de
maculatură;
c) cartonul dur fabricat din pastă chimică de lemn, pastă chimică de cîrpe şi pastă de maculatură;
d) cartonul dur fabricat din pastă chimică de lemn, materiale de umplutură şi pastă de
maculatură.

Azbovinilul face parte din categoria: *

a) produselor modelate prin presare;
b) materialelor pentru izolaţii termice şi construcţii;
c) produselor textile;
d) produselor sub formă de foi şi plăci.

Lianţii din componenţa materialelor de acoperire sunt: *

a) substanţe anorganice;
b) substanţe organice;
c) amestecuri de compuşi organici;
d) amestecuri de compuşi anorganici.

În cazul sudării în curent continuu cu polaritate directă, se obţin: *

a) cusătură îngustă, pătrundere mică şi transfer pulveriform;
b) cusătură lată, pătrundere mare şi transfer globular;
c) cusătură îngustă, pătrundere mare şi transfer globular;
d) cusătură lată, pătrundere mică şi transfer pulveriform.