a. lungimea b. forţa c. presiunea d. viteza 2. Micrometrele pot avea precizia de măsurare de: a. 0,001 mm; b. 0,1 mm c. 0,02 mm d. 0,05 mm. 3. Calibrul potcoavă este: a. măsură terminală b. măsură cu repere c. instrument de măsură d. aparat de măsură 4. Şublerele analogice pot avea precizia de măsurare de: a. 0,001 mm b. 0,1 mm c. 0,002 mm d. 0,005 mm. 5. Unitatea de măsură cu simbolul µm se citeşte: a. milimetru b. micrometru c. nanometru d. megametru 6. Calibrul inel este: a. măsură terminală b. măsură cu repere c. instrument de măsură d. aparat de măsură 7. Conturul unei piese se trasează cu: a. linie continuă subţire; b. linie continuă groasă; c. linie întreruptă subţire; d. linie punct subţire. 8. O dimensiune de 2500 mm se va desena la scara 1:10 de: a. 250 mm; b. 500 mm; c. 5000 mm; d. 25 mm. 9. Axa de simetrie a unei piese se reprezintă cu: a. linie continuă subţire; b. linie întreruptă subţire; c. linie punct mixtă; d. linie punct subţire; 10. Pe desen cotele se înscriu: a. desupra axei de simetrie; b. sub linia de cotă; c. pe linia ajutătoare; d. deasupra liniei de cotă. 11. Dimensiunile formatului A4 sunt: a. 210 x 297; b.420 x 594; c. 841 x 1189; d. 297 x 420 12. Dimensiunile liniare inscrise pe desen se exprima in: a. centimetri; b. decimetri; c. milimetri; d. metri. 13. Simbolul R pus inaintea unei cote indică: a. diametrul unei sfere; b. raza unei curburi; c. teșitura; d. lungimea cilindrului. 14. Fonta este aliajul fierului cu .....: a.carbonul; b. aluminiul; c.cuprul ; d. plumbul; 15. Este o proprietate tehnologică a materialelor metalice: a. ductibilitatea; b. plasticitatea; c. culoarea; d. densitatea; 16. Prin micșorarea conținutului de carbon din fontă se obține ; a. alama b. bronzul; c. zgura; d. oțelul 17. Proprietatea materialelor metalice de a fi prelucrate în table este: a. elasticitatea b. maleabilitatea; c. ductibilitatea; d. rezistența; 18. Este aliaj al cuprului a.alama ; b.fonta; c. alumina; d. oțelul;
19. Precizați ce valoare indică micrometrul din imagine
20. Precizați ce valoare indică șublerul din imagine din imagine
21. Sculele utilizate la taierea manuala prin forfecare se confectioneaza din:
a. a) otel rapid; b) otel carbon de scule; c) fonte aliate cu mangan. 22. Care tip de foarfeca se recomanda pentru taierea conturului curb: a. a) cu taisuri drepte; b) cu taisuri curbe; c) nu are importanta tipul de foarfeca. 23. La indoirea tevilor se recomanda umplerea lor cu: a. a) colofoniu; b) nisip; c) rumegus uscat. 24. Dupa natura efortului dezvoltat,pilirea poate fi: a. a) pilire manuala; b) pilire mecanica; c) pilire de degrosare. 25. Operatia de pilire se aplica in urmatoarele scopuri: a. a)indreptarea suprafetelor; b) indepartarea adaosului de prelucrare; b. c) finisarea suprafetelor; d) inlaturarea bavurilor. 26. Aparitia zgomotelor anormale in timpul operatiei de pilire se datoreaza: a. a) pozitie ergonomice incorecte a lucratorului; b) duritatii materialului de prelucrat; b. c) fixarii incorecte in menghina a piesei. 27. La prelucrarea pe strungul normal, universalul: a. a) este un dispozitiv portsculă; b) asigură o strângere concentrică a piesei ; b. c) se montează pe păpuşa mobilă; d) are o anumită suprafaţă inclinată. 28. La prelucrarea pe strungul normal, luneta se utilizează: a. a) pentru fixarea cuţitului de strung; b) la antrenarea în mişcare de rotaţie a piesei; b. c) ca reazem suplimentar la prelucrarea pieselor lungi; d)nu are utilizare. 29. Realizarea unui proces de prelucrare prin aschiere presupune realizarea urmatoarelor conditii: a) existenta unei masini-unelte adecvate si a unui smifabricat corespunzator; b) existenta unei scule aschietoare capabila se detaseze materialul sub forma de aschii; c) existenta unor miscari relative intre scula aschietoare si semifabricat; d) toate conditiile enumerate anterior. 30. Semifabricatele utilizate in vederea prelucrarii prin aschiere pot fi obtinute printr-un procedeu apartinand metodei de obtinere: a) prin turnare; b) prin deformare plastica; c) prin sudare; d) prin toate metodele amintite. 31. Miscarea principala de aschiere se recunoaste deoarece: a) se produce numai in plan orizontal; b) asigura desprinderea aschiei de pe suprafata semifabricatului; b) se produce numai in plan vertial; d) este executata numai de scula aschietoare.
32. Mişcarea principala de aschiere in procesul de prelucrare prin strunjire este:
a) mişcare de rotatie executata de scula aschietoare; b) mişcare de rotatie executata de piesa de prelucrat; b) mişcare recilinie executata de scula aschietoare; d) mişcare rectilinie executata de piesa de prelucrat 33. Faza este o parte a: a. a) procesului tehnologic; b) fisei tehnologice; c) operatiei; 34. Semifabricatul este un produs care: a. a) poate fi prelucrat; b) nu poate fi prelucrat; c) este rebut; 35. Tarozii sunt scule aschietoare folosite la: a. a) filetarea exterioara; b)filetarea interioara; c) filetarea exterioara si interioara
36. . Solicitarea de forfecare are loc la:
b) arborii de transmisie ai maşinilor; b) asamblările cu şuruburi sau cu nituri;c) cablul unei maşini de ridicat; 37. Osiile sunt în principal solicitate la: a. a) forfecare; b) încovoiere; c) întindere; d) răsucire;
38. Freza din figură este:
a) cilindrică; b) cilindro-frontală; c) frontală.
39. Schema de așchiere alăturată este pentru
procedeul de prelucrare prin: a) rabotarea longitudinală; b) rabotare transversală; c) strunjire longitudinală; d) strunjire frontală.
40. 20. Schema de așchiere alăturată este pentru
procedeul de prelucrare prin: a) lărgire; b) frezare cilindrică; c) frezare frontală; d) alezare.