GRILE TRATAMENTE TERMICE

1. Călirea în trepte sau martenpering este o variantă, ce permite:

a. Reducerea deformaţiilor şi evitarea fisurilor de călire;
b. Creșterea dimensiunii grăuntelui de austenită;
c. Reducerea procesului de oxidare a materialului.
2. Capacitatea de răcire a unui mediu depinde de următorii factori:
a. de gradul de agitare a mediului de racire;
b. de forma si dimensiunile piesei;
c. de gradul de puritate a mediului de racire;
d. de natura materialului din piesa.
3. Transformarea austenitei în perlită se desfasoara la:
a. răciri efectuate cu viteză mică, având la bază procesul de difuzie;
b. răcirea austenitei cu viteză mare, deci fară difuzie;
c. răcirea austenitei cu viteze cuprinse între cele necesare obţinerii perlitei şi
martensitei;
d. racire cu viteza mica fara difuzie.
4. Trasnformarea austenitei in martensita este influentata de:
a. viteza de racire;
b. întreruperea procesului de răcire;
c. mărimea grăuntelui de austenită;
d. compoziţia chimică a aliajului.
5. Austenita este:
a. o soluţie de inserţie a carbonului în fierul γ;
b. un amestec mecanic de ferită şi cementită;
c. un amestec mecanic de ferită suprasaturată în carbon şi carburi de tipul Fe xC
6. Construirea diagramelor T.T.T. se realizeza prin:
a. prin cercetare metalografică;
b. prin dilatometrie asociată cu cercetarea metalografică;
c. prin metoda magnetică;
d. prin iradiere cu raze X.
7. Diagramele T.T.T de tipul 1 sunt specifice urmatoarelor oteluri:
a. oţeluri carbon de construcţie;
b. oţeluri aliate cu Cr-Mo, Cr-V, Cr-Mo-V-W;
c. oţeluri complex aliate cu Mn-Ni-Mo-V;
d. oţeluri care sunt aliate cu elemente carburigene.
8. Recoacearea de omogenizare se aplica pentru urmatoarele tipuri de piese:
a. semifabricate laminate;
b. lingouri şi piese turnate;
c. constructiilor sudate;
d. semifabricate sinterizate;
9. În urma călirii cu revenire joasă dintr-un cald în structura materialelor se obține o
structură:
a. Perlitică;
b. Bainitică;
c. martensitică de revenire.
10. Recoacerea de înmuiere se aplica pentru:
a. transformarea austenitei in perlita;
b. transformarea perlitei lamelare într-o perlită globulară;
c. transformarea feritei in perlita;
d. transformarea perlitei in bainita.
11. Creșterea concentrației de carbon determină:
a. Creșterea stabilității austenitei;
b. Deplasarea punctelor critice ale transformărilor către valori mai scăzute ale
temperaturii;
c. Reducerea durității după călire.
12. Recoacerea de inmuiere subcritică pentru un hotel cu 0.45%C se realizeaza la o
tempetratură:
a. 780-820 °C;
b. 680-720 °C;
c. Peste AC 1.
13. In cazul in care in urma unei recoaceri de omogenizare, cu relgarea anumitor
parametrii de tratament termic, nu se obtine structura dorita atunci se
recomanda:
a. cresterea temperaturii de incalzire;
b. marirea duratei de mentinere;
c. cresterea vitezei de racire;
d. cresterea vitezei de incalzire;
14. Recoacerea pendulara are drept scop:
a. cresterea duritatii materialului;
b. reducerea perioadei de globulizare;
c. reducerea temperaturii de incalzire;
d. obtinerea unei structure martensitice.
15. Recoacerea de normalizare se aplica mai ales;
a. otelurilor hipoeutectoide;
b. otelurilor hipereutectoide;
c. otelurilor eutectoide;
d. fontelor.
16. La încalzirea materialelor pentru tratamente termice în centru piesei apar:
a. Tensiuni de întindere;
b. Tensiuni de compresiune;
c. Tensiuni de forfecare.
17. În cazul pieselor subțiri în urma tratamentului termic de călire se obține:
a. Martensită în toată masa de material;
b. Bainită în centrul piesei;
c. Perlită în centrul piesei;
18. Călirea în domeniul temperaturilor negative are drept scop:
a. Obținerea unei durități cât mai mari;
b. Reducerea cantității de austenită reziduală;
c. Reducerea deformatiilor piesei.
19. Structura semimartensitica este caracterizata prin:
a. 50 % martensita + 50 % austenita;
b. 50 % martensita + 50 % troostita;
c. 70 % martensita + 30 % bainita;
d. 40 % martensita + 60 % perlita;
20. Temperatura de austenitizare pentru otelurile hipoeutectoide este:
a. Tpf = Ac3 + (30 - 50)°C;
b. Tpf = 727 + (30 - 50)°C
c. Tpf = Acem + (30 - 50) °C;
d. Tpf = Ac1 + (30 - 50)°C.
21. Diagramele T.T.T de tipul 2 sunt specifice urmatoarelor oteluri:
a. Aliate cu Mg;
b. Aliate cu Cr-Mo;
c. Aliate cu Mn;
d. Aliate cu Cr-V
22. Temperatura de austenitizare pentru otelurilor hipereutectoide este:
a. Tpf = Ac3 + (20 - 40) °C;
b. Tpf = 727 + (20 - 40) °C;
c. Tpf = Acem + (20 - 40) °C;
d. Tpf = Ac1 + (20 - 40) °C.
23. În cazul recoacerii de omogenizare răcire se va face:
a. În aer
b. lent, cu viteze de ordinul 30-50 °C/h, până sub linia A c1, apoi în aer.
c. In apă
24. In urma aplicării tratamentelor termice în material apar următoarele tensiuni:
a. Termice;
b. Structurale;
c. De lucru.
25. La încalzirea materialelor pentru tratamente termice în suprafata piesei apar:
a. Tensiuni de întindere;
b. Tensiuni de compresiune;
c. Tensiuni de forfecare.
26. In cazul unei recoaceri de omogenizare temperatura de încălzire a unui oțel cu
1,4% C în raport cu temperatura de încălzire a unui oțel cu 0,7% C este:
 a. egală;
b. mai mică;
c. mai mare;
27. În cazul recoacerii de omogenizare grăuntele de austenită are o dimensiune:
a. Redusă
b. Medie
c. Mare
28. Recoacerea peste AC 1 pentru un otel cu 0.9%C se realizeaza la o tempetratură:
a. 680-720 °C;
b. 750-780 °C;
c. 800-820 °C;
29. În cazul pieselor masive în urma tratamentului termic de călire se obține:
d. Martensită în suprafață;
e. Bainită în centrul piesei;
f. Perlită în centrul piesei;
30. Călirea în două medii este cea mai eficientă în privinţa:
a. Transformarii austenitei în bainită;
b. Evitării tensiunilor interne;
c. Creșterii durității materialului.