Sunteți pe pagina 1din 3

Examinare

Specialist în analiza cauzei rădăcină

1. PDCA sau Ciclul lui Deming este o metodă iterativă de management, în patru pași, aplicată
pentru controlul și îmbunătățirea continuă a proceselor și produselor. Ea stă la baza structurii
tuturor sistemelor de management precum și a tuturor activitatilor umane. Care este
semnificația celor patru pași PDCA?
a. Este un acronim de cuvinte în limba engleză ce semnifică pașii de urmat în definirea
unui sistem de lucru: Plan (planifică), Do (implementează), Check (verifică) și Act
(standardizează și imbunătațește).
b. Este un acronim de cuvinte în limba română ce semnifică pașii de urmat în definirea
unui sistem de lucru: Propune, Demonstrează, Convinge și Argumentează.
c. Niciunul dintre răspunsurile de mai sus.
2. Care este semnificația termenului de “proces” așa cum este el definit în managementul
calității?
a. Termenul de “proces” nu se utilizează în managementul calității.
b. Un ansamblu de activități corelate sau în interacțiune care utilizează elemente de
intrare pentru a realiza un produs.
c. Un ansamblu de activități corelate sau în interacțiune care utilizează elemente de
intrare pentru a livra un rezultat intenționat (element de ieșire sau produs sau
serviciu).
3. La baza teoriei sistemelor de management al calității stau o serie de principii, așa cum au
fost ele definite de către Comitetul Tehnic 176 al Organizației Internaționale pentru
Standardizare. Care dintre următoarele elemente fac parte dintre principiile calității?
a. Abordarea pe bază de proces.
b. Integritate profesională.
c. Orientarea către client.
d. Abordarea pe bază de sistem.
e. Îmbunătățirea continuă.
4. Rezolvarea problemelor se referă și la diferențierea dintre „cauze speciale” și „cauze
comune” care determină variația procesului. În acest context, care este semnificația
„cauzei comune” și care este modalitatea standard de tratare a acesteia?
a. Este o cauză care apare în mod constant, la intervale regulate în proces (de ex.
uzura unui instrument), iar în acest caz se fac ajustări ale echipamentului (de ex.
pentru a compensa uzura).
b. Este o cauză care apare aleatoriu în proces și în acest caz se începe o
investigație aprofundată pentru a rezolva problema.
c. Este o cauză normală, care apare permanent în proces, și trebuie luate măsuri
cunoscute / deja definite (de exemplu, ajustări), fără a fi nevoie de investigații
speciale ale procesului.
d. Este o cauză normală, care apare permanent în proces și nu trebuie să luăm
măsuri deoarece nu afectează calitatea produsului.
e. Riscul reprezintă efectul nerespectării cerințelor clientului.
5. Atât în managementul riscurilor, cât și în rezolvarea problemelor, se recomandă o
abordare structurată și pragmatică, provenind din cultura japoneză. Aceasta poartă
numele de „san-gen-shugi”, „principiul celor trei realități”. În acest context, care sunt
„cele trei realități”?
a. Verificați locurile, echipamentele și instrumentele reale (gen-ba).
b. Verificați piesele reale, materiile prime și materialele indirecte (gen-butsu).
c. Verificați datele reale, graficele și alte înregistrări justificative (gen-jitsu).
d. Verificați locurile reale, piesele reale, datele reale (gen-ba, gen-butsu, gen-jitsu).
6. În definirea problemelor,în metodele de rezolvare a acestora, precum și în alte metode
de analiză pentru alte situații diverse, se utilizează, cel mai frecvent, conceptul de
„5W2H”. Ce înseamnă „5W2H”?
a. A întreba “Why?/De ce?” de 5 ori și “How?/Cum?” de 2 ori.
b. A întreba “Who?/Cine?” de 5 ori și “How many?/Cât?” de 2 ori.

rev. 01/2021 COMPA S.A. Pagina: 1 / (3)


Examinare

Specialist în analiza cauzei rădăcină

c. A întreba “What?/Ce?, Who?/Cine?, Where?/Unde?, When?/Când?, Why?/De


ce?, How?/Cum?, How many?/Cât?” pentru a fi siguri că acoperim toate limitele
problemei.
d. “5W2H” nu poate fi utilizată în rezolvarea problemelor.
7. Dacă problema inițială pare a fi complexă, se recomandă utilizarea unei metode de
simplificare, numită „metoda celor trei cauze”. Ce înseamnă asta?
a. Descompunerea problemei inițiale în trei probleme mai simple, astfel încât să fie
mai ușor de rezolvat cele trei probleme simple decât una complexă.
b. Alegerea celor mai importante trei probleme din organizație și rezolvarea lor cu
prioritate.
c. Alegerea celor mai importante trei probleme de la clienți și rezolvarea lor cu
prioritate.
d. Alegerea celor mai importante trei probleme cu furnizorii și rezolvarea lor cu
prioritate.
8. Fiecare fenomen sau problemă este generată de mai mulți factori sau cauze. Acești
factori pot fi împărțiți în șase categorii numite „6M” pentru a facilita procesul de analiză.
Ce înseamnă „6M”?
a. Primii 6 cei mai importanți factori ai procesului.
b. Rezultatul poate fi influențat de Muncitori, Mașini, Materiale, Metode utilizate,
sisteme de Măsurare și Mediu.
c. Cei “6M” nu pot fi utilizați în analiza cauzei rădăcină.
d. Primii 6 cei mai importanți factori pentru directorul general al companiei.
9. „ESTE / NU ESTE” este o altă abordare pentru a defini mai bine problema (împreună cu
„5W2H”) sau pentru a rezolva problemele (utilizată independent). Cum ajută aceasta în
procesul de rezolvare a problemelor?
a. Ajută la a afla de ce problema apare în anumite circumstanțe.
b. Ajută la a afla de ce problema nu apare în anumite circumstanțe.
c. Ajută la găsirea diferențelor între situații aparent similare (de obicei, diferența
este cauza sau un indiciu despre cauză).
d. Niciunul dintre răspunsurile de mai sus.
10. Ce este ADEVĂRAT despre „diagrama Ishikawa” și „metoda 5 De ce?” din următoarele
propoziții:
a. Ambele sunt metode de a găsi cauza principală a unui fenomen sau problemă.
b. Folosesc exact aceeași logică, doar abordarea este diferită, „diagrama Ishikawa”
fiind mai vizuală deoarece folosește o reprezentare grafică.
c. Ele pot fi utilizate împreună în cazul problemelor complexe: „Diagrama Ishikawa”
pentru primele niveluri de analiză a cauzei rădăcină, continuând cu „metoda
5Dece?” pentru o analiză mai detaliată a cauzei rădăcină.
d. În cazul unor probleme complexe, „diagrama Ishikawa” este similară cu „metoda
celor trei cauze” și, în cele din urmă, o poate înlocui pentru a împărți problema
complexă în probleme mai simple de rezolvat.
11. Dintre următoarele reguli, care este ADEVĂRATĂ pentru aplicarea eficientă a „metodei
5 De ce?”?
a. A întreba “De ce?” de câte ori putem.
b. A întreba “De ce?” de minim 3 ori.
c. Se recomandă a întreba „De ce?” de maxim 7-8 ori, dar în cazul în care
răspunsurile sunt încă logice, se poate întreba în continuare „De ce?” până când
logica răspunsului este discutabilă.
d. A întreba “De ce?” de maxim 3 ori.
12. Ce este ADEVARAT despre acțiunile corective și preventive din propozițiile următoare?
a. Acțiunile corective abordează problemele curente și le rezolvă ireversibil;
acestea sunt direct legate de procesul de rezolvare a problemelor.
b. Acțiunile preventive rezolvă ireversibil potențialele probleme care pot apărea în
viitor; acestea sunt legate direct de analiza riscurilor.

rev. 01/2021 COMPA S.A. Pagina: 2 / (3)


Examinare

Specialist în analiza cauzei rădăcină

c. Acțiunile corective rezolvă ireversibil problemele potențiale care pot apărea în


viitor; acestea sunt direct legate de analiza riscurilor.
d. Acțiunile preventive abordează problemele curente și le rezolvă ireversibil;
acestea sunt direct legate de procesul de rezolvare a problemelor.

rev. 01/2021 COMPA S.A. Pagina: 3 / (3)

S-ar putea să vă placă și