Cap 2 2-3

2.2.
Prinderea semifabricatelor şi
sculelor aşchietoare
Obţinerea conditiilor impuse pieselor prelucrate în serie este
condiţionată de asigurarea unei PRINDERI precise, stabile
şi fără incertitudini de poziţie pe maşina-unealtă, a fiecărei
piese.
Asa cum s-a precizat intr-un capitol anterior prinderea are doua
componente de baza si anume:
Orientarea sau Poziţionarea piesei caracterizată prin

numărul gradelor de libertate eliminate ca urmare a contactului
dintre suprafeţele piesei şi cele ale dispozitivului de prindere.
Fixarea piesei caracterizata de sistemul de forte ce
conserva pozitionarea excluzand deplasarea, deformarea
sau vibrarea piesei
TFP1 - PPT- COFARU NICOLAE
FLORIN
2.2.1. Pozitionarea pieselor.
Eliminarea gradelor de libertate
Un corp liber în spaţiu posedă 6 grade de libertate:
 translaţii după cele 3 axe (Tx, Ty, Tz,);
 rotaţii după cele 3 axe (Rx, Ry, Rz).
Z
Rz
Regula 1: O poziţionare este Tz
completă atunci când sunt eliminate Ty Ry Y

toate cele 6 grade de liberate. Tx
Rx
X
FLORIN
2.1.1. Pozitionarea pieselor.
Eliminarea gradelor de Regula 2: Poziţionarea este corecta
libertate - izostatică atunci când numărul
 un grad de libertate este normalelor de reperare este egal cu
eliminat printr-un contact numărul gradelor de libertate
punctual între piesă şi eliminat, iar fiecare dintre normalele
elementul de rezemare al de reperare contribuie la eliminarea
dispozitivului; unui singur grad de libertate.
 vectorul normal la suprafaţa
considerată se numeste
normală de reperare;

FLORIN
Eliminarea gradelor de libertate SUPRAFETE PLANE
A. B.
Eliminarea gradelor de libertate pentru corpuri

prismatice:
- Trei reazeme – Plan - Supraf de asezare – 3
grade – C
- Doua reazeme – Dreapta - Ghidare (Dirijare) - 2 C.
grade – B
- Un reazem - Punct – Sprijin – 1 grad – A
In cele trei figuri rezulta si modul in care normalele de
reperare preiau rotaiile si translatiile pentru
pozitionarile respective

FLORIN
- Materializarea orientarii corpurilor prismatice cu pozitionarea

cepilor (reazemelor) in conformitate cu descrierea anterioara;
- Schema de orientare preponderenta pentru prelucrarrea
corpurilor prismatice cu trei suprafete reciproc
perpendiculare

FLORIN
Z SUPRAFETE CILINDRICE
Z
Y Y
TX TX RZ
X A X B
TZ TZ Rx
Eliminarea gradelor de libertate pentru corpuri cilindrice:

- Suparfete cilindrice scurte – 2 normale de reperare - 2 grade suprimate – A
- Suparfete cilindrice lungi – 4 normale de reperare - 4 grade suprimate – B
In cele trei figuri rezulta si modul in care normalele de reperare preiau rotaiile
si translatiile pentru pozitionarile respective

FLORIN
SUPRAFETE CILINDRICE
Materializarea orientarii
corpurilor cilindrice;
- Orientarea pe suprafete ci-
lindrice scurte (A) conven-
tional presupune eliminarea
a 2 grade de libertate (tran-
slatii) in conformitatea cu
normalele de reperare din
slide-ul anterior; A B
- Orientarea pe suprafete cilindrice lungi (B) presupune eliminarea a 4

grade de libertate (2 translatii si 2 rotatii) in conformitatea cu normalele
de reperare din slide-ul anterior;
- Eliminarea gradelor de libertate este valabila atat pt suprafete cilindrice
interioare cat si exterioare;
- Materializarea orientarii poate fi realizata pe dornuri scurte sau lungi (fig.
A si B), bucsi scurte sau lungi sau prisme scurte sau lungi
- Elementele mentionate sunt si autocentrante (dornuri, mandrine, acestea
in plus vor asigura si functia de fixare. TFP1 - PPT- COFARU NICOLAE
FLORIN
Posibilitate de orientare a corpurilor prismatice in care se folosesc:

- o suprafata plana 1 ce va prelua 3 grade de libertate;
- o suprafata cilindrica scurta 2 ce va prelua 2 grade de libertate;
- o suprafata cilindrica scurta frezata 3 ce va prelua 1 grad de libertate
Deoarece suprafata cilindrica scurta 3 ar prelua normal 2 grade de libertate si ar
rezulta o pozitionare hiperstatica – 7 grade eliminate din 6 posibile, cepul se
frezeaza (ca-n figura) si-n cazul acesta convetional se considera ca elimina doar 1
grad de libertate TFP1 - PPT- COFARU NICOLAE
FLORIN
Eliminarea gradelor de libertate SUPRAFETE
Z SFERICE SI CONICE
Ry
Rx B
Ty Y Ty Y
A
Tx TZ
X Tx
Tz X
- Orientarea pe suprafete sferice (A) presupune eliminarea a 3 grade de

libertate (3 translatii);
- Orientarea pe suprafete conice (B) presupune eliminarea a 5 grade de
libertate: 3 translatii si doua rotatii;
- In situatia orientarii pe suprafete conice scurte, cum este cazul, de
exemplu a prinderii intre varfuri la arborii prelucrati prin strunjire
conventional se va considera ca se anuleaza 3 grade de liberate

FLORIN
2.2.2. Alegerea sistemului de referinţă al
poziţionării piesei. Baze si suprafete de orientare
La proiectarca proceselor tehnologice de prelucrare mecanica,
de control şi de asamblare se impun a fi luate in considerare
urmatoarele categorii de baze:
• baze de cotare functionale (B.C.F);
• baze de orientare la prelucrare (B.O.P.);
• baze de orientare la control a calitatii (B.O.C.), la
prelucrare şi asamblare;
• baze de reglare (B.R.) la prelucrare, asamblare,
functionare;
• baze de orientare la asamblare (B.O.A.).
FLORIN
2.2.2. Alegerea sistemului de orientare al piesei.
Baze si suprafete de orientare
Bazele sunt elemente geometrice elementare de referinta, de tip plan,
dreapta sau punct, reale sau virtuale, prin care se slabileşte o relatie de
legatura intre elementele geometrice de defines suprafetele unei piese.
La proiectarea sistemului de referinta a prelucrarii piesei sunt importante
primele doua categorii de baze:
Bazele de cotare functionale (B.C.F)
Sunt elementele geometrice definite de proiectantul constructiv al
piesei care stau la baza cotarii functionale a suprafetelor piesei,
definitorie pentru functionarea piesei
Bazele de orientare la prelucrare (B.O.P.);
Sunt elemente geometrice elementare de tip plan, linie, punct,
reale sau virtuale ale semifabricatului prin care acesa este
pozitionat relativ fata de elementele de orientare a maşinii
unealte (masa masinii, arborele principal, ghidajele ce definesc
directiile miscarilor de avans) in vederca respectarii conditiilor de
generare macro si microgeometrice impuse prelucrarii
TFP1 - PPT- COFARU NICOLAE FLORIN
Alegerea sistemului de orientare al piesei.
SUPRAPUNEREA BAZELOR DE COTARE FUNCTIONALE
(B.C.F) ŞI A BAZELE DE ORIENTARE LA PRELUCRARE
(B.O.P.) - principiu fundamental in proiectarea proceselor
tehnologice
Rezulta:
- cotele funcţionale (CF) şi cele de prelucrare (CP) vor fi identice;
- cotele funcţionale se obţin direct (prelucrare în cotă directă);
- precizia de orientare este maxima;
- este posibil ca realizarea acestui lucru sa duca la o marire a
costului prelucrarii
Cand principiu suprapunerii nu se poate realiza este necesara
realizarea cotarii tehnologice sau calculul de erori de orientare
(aspect asupra caruia vom reveni)
FLORIN
BAZELE DE ORIENTARE LA PRELUCRARE (B.O.P.) se
identifica cu elemente geometrice (plane, drepte, puncte)
invariabile ale dispozitivului de prindere a semifabricatului
(elementele de orientare şi fixare din dispozitiv) sau ale maşinii
unelte
SUPRAFETE DE ORIENTARE LA PRELUCRARE sunt

elemente geometrice reale (suprafete) ale semifabricatului prin
care acesta ia contact cu acele elemente geometrice (plane,
drepte, puncte) invariabile ale dispozitivul de prindere al piesei
existent pe maşinia unelte şi prin care semifabricatului i se
preiau gradele de libertate despre care am vorbit.
FLORIN
SUPRAFETE DE ORIENTARE LA PRELUCRARE
Conditii de indeplinit:
- Sa fie suprafete reale;
- Sa fie de preferinta exterioare si adiacente;
- Sa fie de mari dimensiuni;
- Sa fie de precizie geometrica ridicata;
- Sa aiba o buna calitate a stratului superficial.
In continuare se vor exemplifica pentru principalele tipuri de
semifabricate notiunile de: Baze de cotare functionale, Baze de
orientare la prelucrare (B.O.P.) şi suprafete de orientare la
prelucrare (s.o.p.), grade de libertate preluate, cote de prelucrare
impuse, tip dispozitiv folosit, sculele in pozitie de lucru si mişcaril
principale de aschiere. TFP1 - PPT- COFARU NICOLAE
FLORIN
BCF, BOP, sop – pentru diferite semifabricate
SEMIFABRICATE PRISMATICE
- Suprafata prelucrata prin rectificare
este suprafata plana superioara
- BCF este suprafata plana
inferioara a piesei
- BOP este un plan (P) materializat
prin masa magnetica a masinii de
rectificat
- sop este suprafata plana inferioara a piesei S1 ce se va prinde pe masa
magnetica
- Grade de libertate preluate:
 Planul P preia 3 grade de libertate – materializat prin masa magnetica
 Celelalte 2 grade de libertate ramase sunt preluate mecanic prin
caractersitica mesei magnetice de a mentine semifabricatul in pozitia
dorita TFP1 - PPT- COFARU NICOLAE
FLORIN
- Suprafata prelucrata prin frezare
este de tip canal
- Cele trei cote impuse sunt
CF1,2,3 definite fata de
BCF1,2,3
- Bazele BOP sunt cele clasice la
piese prismatice:
 Baza de asezare de tip plan (P) materializata prin 3 cepi si care preia 3
grade de libertate
 Baza de ghidare (Δ) sau dirijare materializata prin 2 cepi si care preia 2
grade de libertate
 Baza de sprijin (K) materializata prin 1 cep si care preia 1 grad de libertate
- Suprafetele sop sunt S1,2,3 unde S1 care se va orienta pe (P) este
suprafata plana inferioara cea mai intinsa, S2, S3 vor fi suprafete laterale
in care S3 ce se va orinta pe (K) este cea mai mica
FLORIN
- Suprafata prelucrata prin frezare este
de tip canal
- Cele trei cote impuse sunt CF1,2,3
- Bazele BOP sunt urmatoarele:
 Baza de asezare de tip plan (P) care
va prelua 3 grade de libertate
 Baza de ghidare (K1) de tip suprafata cilindrica scurta materializata printr-un
cep cilindric scurt si care preia 2 grade de libertate;
 Baza de sprijin (K2) de tip suprafata cilindrica scurta materializata printr-un
cep cilindric scurt si frezat care preia 1 grad de libertate;
- Suprafetele sop sunt S1,2,3 unde S1 care se va orienta pe (P) este
suprafata plana inferioara cea mai intinsa, S2, S3 vor fi suprafete de tip
alezaj ce se vor orienta pe cei doi cepi
FLORIN
SEMIFABRICATE CILINDRICE
- Suprafata prelucrata prin STRUNJIRE
este suprafata cilindrica exterioara la
cota C pe toata lungimea
semifabricatului
 Baza (Δ) de tip suprafata cilindrica lunga (care defineste geometric elementul
abstract de tip dreapta-axa universalului) materializata printr-un dorn
autocentrant care va prelua 4 grade de libertate si va asigura si fixarea;
 Baza (K) responsabila de pozitionarea axiala a semifabricatului care ar putea
fi materializata printr-un reazem care va prelua 1 grad de libertate;
 Ce de al saselea grad de libertate este anulat prin fixare
- Suprafetele sop sunt S1,2 unde S1 care se va orienta pe dornul lung este
suprafata cilindrica interioara iar S2 data de suprafata frontala a piesei se
va rezema pe cepul de spijin TFP1 - PPT- COFARU NICOLAE
FLORIN
SEMIFABRICATE CILINDRICE
- Suprafata prelucrata prin STRUNJIRE este suprafata
frontala la cota C
 Baza (P) de tip suprafata plana materializata printr-o
suprafata plana perpendiculara pe axul universalului care
va prelua ca orice plan 3 grade de libertate;
 Baza (K) responsabila de materializarea axei universalului va fi materializata

printr-o suprafata cilindrica scurta care va mai prelua 2 grade de libertate;
 Ce de al saselea grad de libertate este anulat prin fixare
- Suprafetele sop sunt S1,2 unde S1 materializata prin suprafata frontala a
semifabricatului opusa celei prelucrate si care care se va orienta pe planul
P iar S2 este acel alezaj interior cilindric ce se va orienta pe K

FLORIN
- Suprafata prelucrata prin frezare
este suprafata plana data la cota C
fata de axa semifabricatului
 Baza (Δ) de tip dreapta care
defineste geometric elementul
abstract axa bucsei conice si Baza
(K) ce defineste geoemetric varful
conului acesei bucsi. Cele doua
baze materializate fizic prin bucsa
conica preiau 5 grade de libertate
 Cel de al saselea grad de libertate este anulat prin fixare

- Suprafetele sop sunt S1 materializat prin tronsonul conic al arborelui
prelucrat.

FLORIN
- Suprafata prelucrata prin strunjire
este suprafata cilindrica exterioara
la cota C.
 Baza (Δ) de tip dreapta care
defineste geometric elementul
abstract axa arborelui principal al
strungului
 Baza (K) responsabila de pozitionarea axiala a semifabricatului
 Cele doua baze de orientare sunt materializate de suprafetele conice
scurte ale unor varfuri de centrare si antrenare care preiau 5 grade de
liberate
 Cel de al saselea grad de libertate este anulat prin fixare
- Suprafetele sop sunt S1,2 materializate prin suprafatele conice ale
celor dougauri de centrare de pe semifabricat
FLORIN
Pentru fixarea cunostiintelor se
sintetizeaza pasii necesari satbilirii orientarii
corecte pentru prelucrarea din figura
alaturata:
- Pentru gaura strapunsa si cota adancita
cotele sunt: D1, D2, CF1. Se incearca
suprapunerea BCF1 cu BOP1 care este
planul (P) materializat prin reazemele 1,2 si
3 – eliminare 3 grade de libertate.
- Pozitia axei alezajelor este data de cota
CF2 data fata de BCF2 deci se va incerca
suprapunerea lui BCF2 cu BOP2 care este
dreapta (Δ) definita prin reazemele 4 si 5 –
elimina alte 2 grade de libertate si de cota
CF3 data fata de BCF3 deci se va incerca
suprapunerea lui BCF3 cu BOP3 care este
punctul (K) definita prin reazemul 6 –
elimina ultimul grad de libertate.
FLORIN
FIXAREA PIESEI LA PRELUCRARE
FIXAREA – este definita ca fiind actiunea care printr-un sIstem de

forte corespunzator va conserva pozitia dobandita prin
ORIENTARE astfel incat in prelucrare sa fie exclusa deplasarea,
deformarea sau vibrarea semifabricatului.
Pentru menţinerea (fixarea) piesei în poziţie trebuie: ca forţa de
strângere trebuie să învingă forţa de aşchiere.

FLORIN
Reguli:
1. Pentru a evita DEFORMAREA piesei trebuie ca amplasarea
forţelor de strângere să se facă în dreptul punctelor de contact ale
poziţionării piesei.
2. Intensitatea strângerii nu trebuie să depăşească limita necesară
fixării piesei.
3. La piese de rigiditate mică forţa de strângere trebuie distribuită pe
o suprafaţă cât mai mare.

FLORIN
4. Pentru a evita VIBRAREA piesei trebuie ca forţele de

strângere să fie aplicate într-o zonă cât mai apropiată de
suprafaţa de prelucrat.

FLORIN
5. Forţele de strângere trebuie să fie orientate spre interiorul

dispozitivului.
max 100

FLORIN
SIMBOLIZAREA SISTEMULUI DE ORIENTARE
SI FIXARE A PIESEI.
- SIMBOLIZAREA SISTEMULUI DE PRINDERE A PIESEI este un
limbaj conventional de prezentare şi transmitere a unor informatii
legate de modul de prindere a semifabricatelor in vederea prelucrarii
pe maşini unelte necesar la proiectarea si executarea tehnologiei
- INFORMATII TRANSMISE PRIN SIMBOLIZARE
• suprafeţele pe care se orientează semifabricatul şi directiile din
care se realizeaza fixarea;
• bazele de orientare ale semifabricatelor;
• numărul gradelor de libertate preluate (legate) semifabricatului;
• tipul elementelor de orientare utilizate;
• poziţia elementelor de orientare pe suprafetele semifabricatului,
etc.

FLORIN
SI FIXARE A PIESEI.
- CONDITII NECESARE ALE UNUI SISTEM DE SIMBOLIZARE
•transmiterea de informatii strict necesare;
• utilizarea unui numar redus de simboluri, spre a fi uşor retinute;
• utilizarea unor simboluri sugestive şi uşor de reprezentat;
• sa cuprinda informatii certe;
• sa fie unitar, adica toate simbolurile sa contina acelaşi tip de
informatie.
- SISTEMUL DE SIMBOLIZARE EXTINS
• este un sistem foarte cuprinzator ce are tendinta de a conferi prin
simbolizare tipul constructiv al elementelor de orientare şi
numarul gradelor de libertate preluate semifabricatului;
• Destul de greoi de utilizat prin numarul mare de simboluri (peste
150)
• Datele oferite nu confera in mod univoc date privind prinderea
FLORIN
SIMBOLIZAREA EXTINSA.

SIMBOLIZAREA EXTINSA.

FLORIN
SI FIXARE A PIESEI.
- SISTEMUL DE SIMBOLIZARE SINTETIC
• este un sistem foarte cuprinzator care confera suficiente informatii
şi este foarte operativ;
• elementele din sistem indica faptul ca orientarea se realizeaza
dupa o baza materializata prin suprafele plane, cilindrice, conice,
etc.
• pe schita operatiei simbolurile respective se plaseaza pe suprafata
prin care se materializeaza baza de orientare, adica pe suprafata
prin care semifabricatul ia contact cu dispozitivul de prindere a
semifabricatului;
• Simbolurile sunt insotite de un numar de ordine incadrat in
paranteze drepte [1], ...[n], prin care se desemneaza importanta si
prioritatea bazei de orientare in ordine crescatoare ( [1] este baza
care preia numarul cel mai marre de grade de libertate si
realizeaza conditia tehnica cea mai importanta.
SIMBOLIZAREA SINTETICA.
• orientare dupa o baza materializata printr-o suprafata plana
• orientare dupa o baza materializata printr-o suprafata cilindrica
• orientare dupa o baza materializata printr-o suprafata conica
• orientare dupa o baza materializata printr-o suprafata oarecare

• fixare principală
• fixare prealabilă
• orientare şi fixare simultana dupa suprafaţă cilindrică (prindere
autocentrantă)
• orientare şi fixare simultana dupa suprafeţe plan paralele
(prindere autocentrantă)
• rezemare suplimentară
• rezemare temporară (limitare la tampon) TFP1 - PPT- COFARU NICOLAE

FLORIN
SIMBOLIZAREA SINTETICA.
• orientare dupa o baza materializata printr-o suprafata plana
• orientare dupa o baza materializata printr-o suprafata cilindrica
• orientare dupa o baza materializata printr-o suprafata conica
• orientare dupa o baza materializata printr-o suprafata oarecare

• fixare principală
• fixare prealabilă
• orientare şi fixare simultana dupa suprafaţă cilindrică (prindere
autocentrantă)
• orientare şi fixare simultana dupa suprafeţe plan paralele
(prindere autocentrantă)
• rezemare suplimentară
• rezemare temporară (limitare

TFP1 - PPT- la NICOLAE
COFARU tampon)
FLORIN
SI FIXARE A PIESEI. EXEMPLIFICARE
Pentru semifabricatul din figură se impune prelucrarea la dia-

metrul Ødtd cu respectarea cotei ltl.
A B C

FLORIN
• Bazele de cotare functionale BCF sunt suprafata frontala a
piesei S1 ce defineste cota ltl si respectiv axa piesei
materializata prin S2 fata de care este definit Ødtd ;
• Suprafetele de orientare sop sunt S1, S2.
• Bazele de orientare BOP in concordanta cu BCF pot fi:
planul (P) simbolul de PLAN [1], pe care se va orienta suprafata
S1 şi un punct (K) de pe plan ce evidentiaza axa arboreului
principal al strungului – simbolul de S cilindrica [2]
Dreapta (Δ) simbolul de S cilindrica [1] care este axa arboreului
principal si a piesei şi un punct (K) simbolul de PLAN [2] de pe
axa ce evidentiaza suprafata frontala a arboreului principal al
strungului - symbol S cilindrica
• Dupa cum se poate observa problema nu este definita
existand doua variante de orientare. TFP1 - PPT- COFARU NICOLAE
FLORIN
• Utilizarea primului sistem de baze de orientare asigura
cu prioritate realizarea cotei ltl şi paralelismul suprafetei
plane prelucrate cu suprafata frontala. Simbolizarea
orientarii se va realiza prin cele doua simboluri
consacrate (Figura B) plasate pe suprafeţele prin care se
materializeaza baza dc orientare. Cifra [1] asociata
simbolului bazei plane (P) arata ca aceasta este cea mai
importanta, respectiv condiţia tehnică cea mai importanta,
cu prioritate de realizare a este ltl şi a paralelismul
aferent. [P] va prelua 3 grade de libertate in timp ce (K)
va prelua alte doua printr-o suparfaţă cilindrica scurta de
exemplu.
FLORIN
• Utilizarea celui de-al doilea sistem de baze de orientare
asigura cu prioritate concentricitatea suprafetei cilindrice
prelucrate cu suprafaţa cilindrica interioara. Simbolizarea
orientarii se va realiza prin aceleaşi simboluri (Figura C)
cifra 1 fiind asociata simbolului bazei (Δ), respectiv
suprafetei cilindrice interioare care este acum cea mai
importanta. Suprafata de orientare va fi o suprafata
cilindrica lunga ce va prelua 4 grade libertate in timp ce
(K) va mai prelua un grad (materializat printr-un reazem
de exemplu).
• Se poate sesiza ca aceeasi codificare poate sa aiba
implicatii diferite in prinderea efectiva. TFP1 - PPT- COFARU NICOLAE
FLORIN
SISTEME DE PRINDERE PENTRU PIESE TIP
•SEMIFABRICATE PRISMATICE

FLORIN
• SEMIFABRICATE ARBORI CILINDRICI, DISCURI

FLORIN
• SEMIFABRICATE ARBORI CILINDRICI, DISCURI

FLORIN
•SEMIFABRICATE BUCŞI CILINDRICE

FLORIN
•SEMIFABRICATE CARCASE, PÂRGHII, BIELE

FLORIN
•SEMIFABRICATE DORNURI CONICE

FLORIN
•SEMIFABRICATE BUCŞI CONICE

FLORIN
2.3. CALCULUL COTELOR
TEHNOLOGICE LA PROIECTAREA
PROCESELOR TEHNOLOGICE
1. Cotarea functionala
Cotarea functionala este definite prin
ansamblul cotelor pe care proiectantul
constructiv al piesei le inscrie pe desen
astfel incat sa asigure functionalitatea si
asamblarea acesteia
Cotele se numesc COTE FUNCTIONALE
si sunt plasate intre bazele de cotare
functionale si entitatea constructiva
cotata.
Pentru functionarea menghinei autocentrante se
impune ca in desenul de executie al reperului
“şurub de ghidare” sa se prevada cote de
asamblare cu corpul menghinei şi cu bacurile
mobile tinand cont de cotele functionaledin desenul
de ansamblu TFP1 - PPT- COFARU NICOLAE
FLORIN
1. 2. Cotarea functionala
Pe desenul de executie cotele

functionale CF1 si CF2 sunt
reprezentate de cele care indica
pozitia alezajelor 1 de diametru
Ø13 şi 2 de Ø10 mm fata de
suprafata plana 13 x 19,
suprafata prin care se aseaza
şurubul in corpul menghinei.

FLORIN
2. Cotarea tehnologica
• Cotarea tehnologica este definita prin ansamblul

cotelor pe care proiectantul tehnologiei de executie a
piesei le inscrie pe desen astfel incat sa asigure
realizarea piesei.
• Astfel dupa stabilirea bazelor şi a suprafetelor de
orientare se impune inscrierea pe schita operatiei a
COTELOR TEHNOLOGICE.
• COTELE TEHNOLOGICE sunt cotele ce leaga baza
de orientare la prelucrare cu suprafata prelucrata.
• Cotarea tehnologica este constituita deci din
ansamblul cotelor care leaga bazele de orientare la
prelucrare cu suprafetele prclucrate TFP1 - PPT- COFARU NICOLAE
FLORIN
• Pe schita operatiei de prelucrare

prin gaurire a celor doua alezaje
se stabilesc bazele de orientare
la prelucrare BOP incercand sa
le facem commune cu BCF
definite anterior. Acestea sunt
(P)-[1]) care este baza de
asezare si va prelua 3 grade
libertate, (Δ)-[2] punctul (K)-[3]
care ne si intereseaza cel mai
mult in definirea pozitiei celor
doua alezaje.
FLORIN
• Obtinerea celor doua cote

tehnologice se va face legand
baza de orientare la
prelucrare cu pozitia axei
celor doua gauri rezultand
astfel CT1 si CT2.
• Se poate remarca faptul ca
daca pentru alezajul 1 cota
functionala coincide cu cea
tehnologica pentru alezajul 2
lucrurile nu stau la fel.
FLORIN
• Determinarca cotelor tehnologice trebuie astfel

făcută încât în urma prelucrării să rezulte cotele
functionale înscrise în desenul de execuţie.
• Cotarea tehnologica este necesara la proiectarea
proceselor tehnologice pentru productia de serie şi
prelucrare pe maşini unelte cu comanda numerică.
• In toate accste cazuri se lucreaza cu sistemul
tehnologic reglat la cota, acest lucru solicitând
cotarea tehnologica.

FLORIN
3. Metodica generală de calcul al cotelor
tehnologice
• Atunci cand bazele de cotare funcţionale BCF se

suprapun cu bazele de orientare la prelucrare BOP,
cotele tehnologice CT sunt identice cu cotele
functionale CF. Situatia este cea mai avantajoasa
d.p.d.v. al erorilor
• Cand nu este posibila aceasta suprapunere, este
necesar calculul cotelor tehnologice care se face dupa
metodica generala de determinare ce consta in pasii
descrisi in continuare

FLORIN
tehnologice
1. Stabilirea schemei de orientare si fixare a semifabricatului
2. Inlocuirea cotarii functionale cu cea tehnologica obtinuta
prin legarea suprafetelor de prelucrat de bazele
tehnologice
3. Se formeaza lantul de dimensiuni cel mai scurt, in care
necunoscuta este cota tehnologica
4. Se scriu ecuatiile lanturilor dc dimensiuni astfel încât
element rezultant sa fie cota funcţionala (cota funcţionala
sc scrie în stânga egalităţii)
5. Se rezolva ecuaţiile lanţurilor de dimensiuni şi se deduc
cotele tehnologice necunoscute
FLORIN
Cazul I - Lanț de dimensiuni cu cote maritoare
Elemente componente: Cota

funcțională XF, cota tehnologică
XT și cotele măritoare Li(i=1…n).
•Cotele măritoare Li sunt acele
cote care cu creșterea lor duc la
creșterea cotei tehnologice XT,
dacă celălalte cote din lanțul de
dimensiuni nu se modifică;
•BOP este notate cu [1] iar XT
leaga suprafata prelucrata de
BOP
•XF leaga BCF de suprafata
prelucrata TFP1 - PPT- COFARU NICOLAE
FLORIN

FLORIN

FLORIN
Cazul II - Lanț de dimensiuni cu cote reducatoare
Elemente componente: Cota

funcțională XF, cota tehnologică XT ,
cotele măritoare Li(i=1…n) și cote
reducătoare Lj (j= 1…k).
•Cotele reducătoare Lj sunt acele
cote care cu creșterea lor duce la
reducerea cotei tehnologice XT, dacă
celelalte cote din lanțul de dimensiuni
nu se modifică
•BOP este notata cu [1] iar XT leaga
suprafata prelucrata de BOP
•XF leaga BCF de suprafata
prelucrata
FLORIN
Cazul I - Lanț de dimensiuni cu cote reducatoare

FLORIN
Cazul I - Lanț de dimensiuni cu cote reducatoare

FLORIN
tehnologice

FLORIN
tehnologice
• Neindeplinirea inegalitatilor anterioare implica imposibilitatea
rezolvarii lantului de dimensiuni:
SOLUTII:
1.Schimbarea schemei de orientare a semifabricatului in idea
suprapunerii bazei de orientare la prelucrare cu baza de cotare
functionala, rezulta XT =XF – nu mai este necesara crearea si
rezolvarea lantului de dimensiuni.
Dezavantaj: rezulta de obicei un dispozitiv de prindere
complicat si costisitor
2. Mărirea preciziei, prin reducerea toleranţelor dimensionale, pentru
cotele Li ,(in cazul I) şi respectiv Li, Lj.( in cazul II) pana cand
inegalitatea se verifica.
Dezavantaj: practice eu ca proiectant tehnolog maresc inutil
functional precizia unor cote pe care proiectantul constructive
nu le-a cerut. Rezulta prelucrari suplimentare costisitoare
tehnologice
3. Reducerea preciziei, prin mărirea toleranţei cotei
functionale XF , pana cand inegalitatea se verifica.
Dezavantaj: acest lucru trebuie făcut doar cu avizul
proiectantului. De regula aceasta solutie nu se poate aplica
deoarece proiectantul constructiv al piesei daca a stabilit corect
toleranta cotelor functionale nu va fi de acord cu micşorarea
preciziei.
•In consecinţă aşa cum se poate observa fiecare dintre soluţii prezintă
dezavantaje. Din aceste considerente solutia optima de rezolvare
trebuie adoptata printr-un calcul economic comparativ între creşterea
costului dispozitivului de prindere a semifabricatului şi creşterea costului
piesei prin prelucrarile suplimentare (pentru tot lotul de fabricaţie).
•Problema cotarii tehnologice trebuie sa fie rezolvata pe ansamblul
procesului tehnologic al unei piese deoarece este posibil ca unele
precizii adoptate să satisfacă realizarea unor cote, dar sa nu satisfacă
realizarea altora. TFP1 - PPT- COFARU NICOLAE
FLORIN
tehnologice
CONCLUZII:
Proiectantul de procese tehnologice trebuie sa acorde atentie
urmatoarelor elemente:
• Sa evidentieze diferenţa dintre precizia funcţionala şi precizia
tehnologică, dintrec cotele tehnologice si cele functionale, dintre
bazele aferente fiecareia;
• Sa tina cont de variabilitatea cotarii tehnologice, functie de
schemele de orientare şi fixare adoptate identificand optimul din
acest punct de vedere;
• Sa stabileasca cotarea tehnologica optima, pentru întregul proces
tehnologic de executie al piesei;
• Necesitatea luării in considerare a cotarii tehnologice înca din faza
de proiectare a produselor, în special pentru cele ce vor fi
fabricate pe maşini - unelte cu comanda numerica.
tehnologice
EXEMPLIFICARE:
Pentru semifabricatul din figura cotat functional este necesara
prelucrarea prin frezare a suprafetelor S1 si S2.
•Schema de orientare si fixare este cea tipica unui semifabricat
prismatic. Se observa ca in timp ce BOP-[2] coincide cu BCF ce
defineste S1, BOP-[1] nu corespunde cu BCF pt suprafata S2 si deci
cota functionala de 15+0,1 coincide cu cota tehnologica XT1 .
•Pentru determinarea cotei tehnologice XT2, se scrie ecuatia lantului
de dimensiuni

tehnologice

FLORIN
tehnologice

FLORIN
tehnologice

FLORIN

Cap 2 2-3

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cap 2 2-3

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

2.2.

Orientarea sau Poziţionarea piesei caracterizată prin

Regula 1: O poziţionare este Tz

completă atunci când sunt eliminate Ty Ry Y

TFP1 - PPT- COFARU NICOLAE

Eliminarea gradelor de libertate pentru corpuri

TFP1 - PPT- COFARU NICOLAE

- Materializarea orientarii corpurilor prismatice cu pozitionarea

TFP1 - PPT- COFARU NICOLAE

Eliminarea gradelor de libertate pentru corpuri cilindrice:

TFP1 - PPT- COFARU NICOLAE

- Orientarea pe suprafete cilindrice lungi (B) presupune eliminarea a 4

Posibilitate de orientare a corpurilor prismatice in care se folosesc:

- Orientarea pe suprafete sferice (A) presupune eliminarea a 3 grade de

TFP1 - PPT- COFARU NICOLAE

SUPRAFETE DE ORIENTARE LA PRELUCRARE sunt

 Baza (K) responsabila de materializarea axei universalului va fi materializata

TFP1 - PPT- COFARU NICOLAE

 Cel de al saselea grad de libertate este anulat prin fixare

TFP1 - PPT- COFARU NICOLAE

FIXAREA – este definita ca fiind actiunea care printr-un sIstem de

TFP1 - PPT- COFARU NICOLAE

TFP1 - PPT- COFARU NICOLAE

4. Pentru a evita VIBRAREA piesei trebuie ca forţele de

TFP1 - PPT- COFARU NICOLAE

5. Forţele de strângere trebuie să fie orientate spre interiorul

TFP1 - PPT- COFARU NICOLAE

TFP1 - PPT- COFARU NICOLAE

TFP1 - PPT- COFARU NICOLAE FLORIN

TFP1 - PPT- COFARU NICOLAE

• orientare dupa o baza materializata printr-o suprafata plana

• orientare dupa o baza materializata printr-o suprafata cilindrica

• orientare dupa o baza materializata printr-o suprafata conica

• orientare dupa o baza materializata printr-o suprafata oarecare

• rezemare temporară (limitare la tampon) TFP1 - PPT- COFARU NICOLAE

• orientare dupa o baza materializata printr-o suprafata plana

• orientare dupa o baza materializata printr-o suprafata cilindrica

• orientare dupa o baza materializata printr-o suprafata conica

• orientare dupa o baza materializata printr-o suprafata oarecare

• rezemare temporară (limitare

Pentru semifabricatul din figură se impune prelucrarea la dia-

TFP1 - PPT- COFARU NICOLAE

TFP1 - PPT- COFARU NICOLAE

• SEMIFABRICATE ARBORI CILINDRICI, DISCURI

TFP1 - PPT- COFARU NICOLAE

TFP1 - PPT- COFARU NICOLAE

TFP1 - PPT- COFARU NICOLAE

TFP1 - PPT- COFARU NICOLAE

TFP1 - PPT- COFARU NICOLAE

TFP1 - PPT- COFARU NICOLAE

Pe desenul de executie cotele

TFP1 - PPT- COFARU NICOLAE

• Cotarea tehnologica este definita prin ansamblul

• Pe schita operatiei de prelucrare

• Obtinerea celor doua cote

• Determinarca cotelor tehnologice trebuie astfel

TFP1 - PPT- COFARU NICOLAE

• Atunci cand bazele de cotare funcţionale BCF se

TFP1 - PPT- COFARU NICOLAE

Elemente componente: Cota

TFP1 - PPT- COFARU NICOLAE

TFP1 - PPT- COFARU NICOLAE

Elemente componente: Cota