Generalitati privind sistemele hidraulice de actionare

Definiție:

Prin sistem hidraulic de acționare se înțelege acel sistem în care transmiterea energiei de la sursă la consumator se
realizează prin intermediul unui curent de lichid sub presiune.

Clasificare:

După ponderea energiei potențiale sau a celei cinetice în cadrul energiei totale, există:
-sisteme hidrostatice (volumice) - la care predomină energia potențiala datorată presiunii statice; ele prezintă o
caracteristică mecanică rigidă și au o largă utilizare în acționarea mașinilor și utilajelor industriale;
-sisteme hidrodinamice - la care predomină energia cinetică; ele prezintă o caracteristică mecanică elastică și au
o utilizare redusă în industrie.
 Structura generală a unui sistem hidrostatic

ME - sursa primara de energie mecanica;

GH – generator hidraulic;
MHR - motor hidraulic rotativ (sau liniar MHL);
ACR - aparataj de comanda si reglare;
AA - aparataj auxiliar;
OL - organul de lucru antrenat.
Avantajele acționărilor hidraulice

- gabarit și masă reduse pe unitatea de putere;

- realizarea cu ușurință a unor forțe, momente și puteri mari cu energii mici de comandă;
- control eficient al parametrilor de comandă;
- largi posibilități de automatizare;
- funcționare fiabilă, silențioasă;
- protecție sigură la suprasarcini;
- tipizare, normalizare, modularizare și miniaturizare a elementelor și sistemelor hidraulice.

Dezavantajele acționărilor hidraulice

- variația vitezei cu sarcina din cauza fenomenului de compresiune și a pierderilor volumice;

- pierderi de presiune liniare și locale ceea ce limitează viteza de curgere prin conducte;
- cost ridicat, datorită materialelor de calitate și a tehnologiilor de execuție;
- dificultăți în identificarea și depanarea defectelor.
 Mediul hidraulic

Mediul hidraulic este suportul material prin care se transmite energia hidraulică de la sursă la consumator.

Deoarece el vine în contact cu mașinile hidraulice, cu aparatajul și cu personalul de deservire, iar in timpul funcționării
instalației este supus unor variații importante de presiune, temperatură și viteză, el trebuie să răspundă următoarelor
cerințe generale:

- bune proprietăți lubrefiante și înaltă rezistență mecanică a peliculei de lichid;

- stabilitate ridicată a proprietăților fizico-chimice, în special a vâscozității, în domeniul temperaturilor normale
de lucru (30-70 °C) și la variații ale presiunii (0- x100 bar.);
- să nu degaje vapori la temperaturi obișnuite de lucru;
- să nu conțină, să nu absoarbă și să nu degaje aer peste cantitatea admisă de prescripțiile tehnice;
- sa nu fie coroziv sau toxic;
- sa aibă un cost cat mai redus.
 Medii hidraulice utilizate în acționările hidraulice:
1. uleiuri minerale:
- se obțin din țiței, prin extragerea unor hidrocarburi grele, parafinice, naftenice și aromatice;
- pot fi aditivate pentru îmbunătățirea indicelui de viscozitate, evitarea spumării, îmbunătățirea capacității de ungere și îmbunătățirea
stabilității la îmbătrânire;
- au o vâscozitate cinematică de 12-72 cSt la 50 °C, punct de congelare cuprins între -35 și -25 °C;
- pot fi utilizate pentru presiuni de pana la 300 bar.
- se notează cu H12 … H72, partea alfanumerică reprezentând vâscozitatea cinematică exprimată în cSt.
2. uleiuri sintetice:
- polimeri ai oxidului de siliciu;
- se utilizează atunci când se cere o mare stabilitate a vâscozității și inerție chimică;
- au o viscozitate cinematică de 0,65-1000 cSt la 25 °C;
3. apă:
- se utilizează din considerente de cost redus și protecție a mediului;
- are un modul de elasticitate volumică cu 50% mai mare decât a uleiurilor deci o compresibilitate redusă;
- principalele dezavantaje: corozivă, temperatura maximă de utilizare 100 °C, lubrifiere redusă, viscozitate redusă;
- pentru reducerea inconvenientelor se introduc emulsii.
4. metal lichid:
- aliaj eutectoid de 77%Na si 33%K care se utilizează la temperaturi înalte;
- punct de congelare -5 °C și punct de fierbere 850 °C;
 Proprietățile lichidelor hidraulice:
1. densitatea: ρ
-
-
se definește ca masa unității de volum;
este dependentă de presiune și temperatură ;
ρ=
𝑚 𝑘𝑔
𝑉 𝑚3 [ ]
2. greutatea specifică: 𝛾 𝛾=𝜌 ∙ 𝑔
[ ]
𝑁
𝑚
3

∆𝑉
𝛽𝑣=
3. modulul de compresiune volumică: 𝛽 𝑣 𝑉 0∙ ∆ 𝑝
- la creșterea presiunii, corespunzător cu scăderea volumului, densitatea crește;
- inversul modului de compresiune volumică reprezintă modulul de elasticitate 𝐸𝑣; ρ=
𝜌0
- este puternic influențat de cantitatea de aer pătrunsă în lichid și nedizolvată. 1 − 𝛽𝑣 ∙ ∆ 𝑝
4. vâscozitatea:
- capacitatea unui lichid de a opune rezistență la curgere ca rezultat a interacțiunii mecanice dintre particulele constituente;

- dinamică;
η
[ ]
𝑁 ∙𝑠
𝑚
2

η
- cinematică; ν= [ 𝑐𝑆𝑡 ] 1 St = 100 cSt = 1 cm2/s
ρ
- vâscozitatea lichidelor scade rapid cu temperatura și crește într-o mai mică măsură cu presiunea;
νt- vâscozitate la t °C;

( )
𝑛
50 t - temperatura;
ν 𝑡 =ν 50
𝑡 n – coeficient dependent de vâscozitate;
 Proprietățile lichidelor hidraulice:

5. capacitatea de dizolvare a gazelor:

- capacitatea de dizolvare a gazelor este proporțională cu presiunea până la 300 bar;
- gazele dizolvate nu au influență asupra proprietăților lichidului.
6. capacitatea de separare a aerului:
- separarea aerului poate duce la apariția unor fenomene cum ar fi:
• cavitația: apare datorită vitezei mari de deplasare a lichidului și a unei presiuni locale scăzute, la pompe pe aspirație, în filtre,
la coturi etc.
• spumarea: spuma se formează la suprafața lichidelor datorită separării aerului.
7. punctul de congelare:
- temperatura la care lichidul nu mai curge sub greutatea proprie.
8. punctul de inflamabilitate:
- temperatura la care lichidul se aprinde în prezența unei flăcări.
9. temperatura de autoaprindere:
- temperatura la care lichidul se aprinde dacă o picătură de lichid cade pe o suprafață încălzită.
10. comportarea față de materialele cu care intră în contact:
- lichidele hidraulice nu trebuie să atace suprafețele cu care intră în contact: metalice, sintetice (etanșări, furtunuri, conducte), etc.
 Principii de bază în hidraulică:
Presiunea:

- datorată forțelor externe; (legea lui Pascal)

𝑝=
𝐹 𝑁
[ ]
𝐴 𝑚2 1 bar = 1 daN/cm2

- hidrostatică;

𝑝=𝑝 𝐴 =𝑝 𝐵 =𝑝 𝐶 =𝑝 𝐷 =𝜌∙ 𝑔 ∙ h

- transmisia forțelor de presiune;

𝐹1 𝐹 2
𝑝=𝑝 1=𝑝 2= =
𝐴1 𝐴 2

- principiul conservării forței;

𝐹 =𝑝 1 ∙ 𝐴1=𝑝 2 ∙ 𝐴2
Generarea presiunii:

- curgere liberă;

- sub acțiunea unei greutăți;

- sub acțiunea unui gaz;

- sub acțiunea unui arc (1);

- datorită unei rezistențe hidraulice.

 Principii de bază în hidraulică:
Debitul:

- Legea continuității

𝑄=
𝑉 𝑙
[ ]
𝑡 𝑚𝑖𝑛
𝑄=𝑣 1 ∙ 𝐴1=𝑣 2 ∙ 𝐴2

Legea conservării energiei (ecuația lui Bernoulli):

𝜌 ∙ 𝑣 21 𝜌 ∙ 𝑣 22
𝑝 1+ 𝜌 ∙ 𝑔 ∙ h1 + =𝑝 2 + 𝜌 ∙ 𝑔 ∙ h 2+
2 2
𝑝 - presiune statică;
𝜌 ∙ 𝑔2∙h - presiunea înălțimii coloanei de lichid;
𝜌 ∙ 𝑣❑
- presiune dinamică;
2
𝑝 2=𝑝 1 − ∆ 𝑝
 Principii de bază în hidraulică:

Numărul lui Reynolds:

𝑣∙ 𝑑 v- viteza de deplasare;
𝑅𝑒= d- diametrul conductei;
𝜗 ν – vâscozitatea cinematică.
Recritic ≈ 2300

Recritic < 2300 – regim laminar; Recritic >2300 – regim turbulent;

Puterea hidraulică:
𝑄∙𝑝
𝑃= [ 𝑘𝑊 ]
600
- în condițiile neglijării pierderilor

Q – debitul exprimat în [l/min];

p – presiunea exprimată în [bar];

Momentul:
𝑄∙𝑝
𝑀= [ 𝑁 . 𝑚]
𝜔
ω – viteza unghiulară exprimată în [rad/s];